Circulatia

Pulmonara
▪ Mica circulație începe din
ventriculul drept, cu contracția
căruia sângele venos intră în
trunchiul pulmonar și, circuland
prin plămâni, elimina dioxid de
carbon și se satureaza cu oxigen.
Sângele îmbogățit cu oxigen din
plămâni prin venele pulmonare
pătrunde în atriul stâng, unde se
termină mica circulatie.
Circulatia sangelui in organism Circuitul mare Circuitul mic

În ce parte a inimii începe circuitul? În ventriculul stâng În ventriculul drept

În ce parte a inimii se termină circuitul? În atriul drept În atriul stang

Unde are loc schimbul de gaze? În capilarele situate în organele cavităților În capilarele din alveolele plămânilor
abdominale si toracale, creier, membrele
superioare și inferioare

Ce fel de sânge circula prin artere? Arterial Venos

Ce fel de sânge circula prin vene? Venos Arterial

Timpul circulației sângelui într-un circuit 20-25 s 5-7 s

Funcția circuitului Aprovizionarea cu oxigen a organelor și Saturația sângelui cu oxigen și eliminarea

țesuturilor și transportul dioxidului de carbon dioxidului de carbon din organism
 Anatomia circuitului mic

1. Trunchiul pulmonar (părăsește ventriculul drept) arterele pulmonare (dreapta și stânga) ramuri
lobare și ramuri segmentare
2. Venele pulmonare - dreapta și stânga (se revarsa în atriul stâng)
3. Anastomoze arteriovenoase
4. A doua sursă de alimentare cu sânge a plămânilor - sistemul bronșic.
 Presiunea din sistemul circulator pulmonar

▪ Atriul drept = 0 mmHg

▪ Ventriculul drept: sistolic = 25
mmHg, diastolic = 0 mmHg
▪ Artera pulmonară: medie = 15
mmHg, sistolică = 25 mmHg,
diastolică = 8 mmHg
▪ Presiune hidrostatică capilară ~ 8-
10 mmHg
▪ Atriul stâng ~ 5 mmHg
▪ Presiunea în circuitul mic este mult
mai mică decât în ​cel mare
 Cauzele presiunii scăzute

▪ Vasele pulmonare sunt mai scurte

și au un perete mai subțire, cu strat
muscular mai fin.
▪ Distensibilitatea mare a arterelor
pulmonare.
▪ Rezistență vasculară scăzută (30%
rezistență - artere, 50% - arteriole și
venule, 20% - vene)
 Consecintele presiunii scăzute

▪ Datorita faptului ca valoarea presiunii absolute în artera pulmonară este

mult mai mica decât în ​aortă , cu un efort mic a ventriculului drept este
asigurată propulsarea întregului volum de sânge prin circuitul mic.
▪ Presiunea pulsatila (Psyst.-Pdiast.) este relativ mai mare decât în ​aorta în
timpul sistolei, datorită rezistenței scăzute, cea mai mare parte a volumul
de sânge sistolic trece în venele pulmonare.
 Fluxul sanguin pulmonar

Compoziţie:
▪ Sânge venos din vasele bronșice care
intră în venele pulmonare (2% din
totalul ejecției ventriculare stângi)
▪ Tot volumul de sange ejectat de
ventriculul drept
Elasticitatea arterelor asigura
atenuarea pulsatia circuitului.
Pulsatia se minimizeaza în capilare,
vene, pana la atriul stâng.
Viteza: artera pulmonara = 18 cm/s,
capilare = 0,3 mm/s, vene - crește
 Presiunea transmurală

▪ este diferența dintre presiunea internă și cea externă asupra

peretelui vascular

inspir: Ртр Afluxul de sange

La respiratie se in venele cutiei
Presiunea externă: modifica toracice
alveolară și pleurală cu 2 – 3 mmHg
expir: Ртр Afluxul de sange
in venele cutiei
toracice

Рарт – Рвен
Cresterea
Presiunea volumului de
intravasculara sange
Ртр
 Difuzia gazelor

▪ Sângele din capilarele pulmonare se

satureaza cu O2 și elimină excesul de CO2
în alveole (capilarele pulmonare sunt
segmentul indispensabil al circuitului
pulmonar)
▪ Suprafața totală a barierei alveolare-
capilare = 50 - 60 m2, grosimea stratului
= 0,5 μm, volumul de sânge = 150 ml
(creeaza condiitii favorabile pentru difuzie)
▪ Timp de oxigenare = 0,25 - 0,75 s
▪ Marirea volumul accelerează difuzia, iar
supraumplerea cauzeaza edem pulmonar.
 Reglarea circulației pulmonare

▪ Nervos (fibre simpatice (receptori α-adrenergici - efect vasoconstrictor,

receptori β-adrenergici - vasodilatatori)
▪ Baroreceptori (creșterea tensiunii arteriale în arterele pulmonare duce
la scăderea tensiunii arteriale in circuitul mare si vice versa)
▪ Chimioreceptori (răspund la o scăderea O2, majorarea CO2, scăderea
pH-ului prin vasoconstricție simpatică (+ bradicardie) determinand
respirație spontană  actionarea asupra stretch-receptorilor 
inspiratie profundă  vasodilatație și tahicardie)
 Reglarea circulației pulmonare

Reglarea locală
▪ Tine de ventilație (răspuns la presiunea parțiala)
▪ Epinefrină, norepinefrină, histamină  vasoconstrictia pulmonara,
deși efectele sunt mascate de modificări ale presiunii transmurale
induse indirect