FORTTE STARLING

In 1896 Ernest Starling a descris fortele care regleaza schimbul de fluide dintre
sange si interstitiu.Starling a descris 4 presiuni (forte) , 2 in interiorul vasului si 2
in interstitiu , ce actioneaza opus.Doua din aceste presiuni sun presiuni
hidrostatice , doua sunt presiuni coloid osmotice.Presiunea hidrostatica sanguina
impinge apa in afara capilarului iar presiunea coloid osmotica a proteinelor din
sange se opune iesirii apei din vas.
-

1) Presiunea hidrostatica din capilar (pHc) : reprezinta preiunea cu care

intra sangele in capilar.Aceasta este presiunea restanta generata de
contractia ventriculului stang.Valoarea sa este diferita de la teritoriu la
teritoriu.In cele mai multe capilare,pHc este de aproximativ +30/+40 mm
Hg ; exista teritorii unde valoarea este mult mai mare ( capilare
glomerulare renale +60mm Hg ) sau mult mai mica ( in capilarele
pulmonare +15 mm Hg).pHc este o forta care favorizeaza filtrarea ,
impinge apa din vas prin peretele capilar in exteriorul capilarului , de
aceea este considerata o forta profiltranta.

2) Presiunea coloid osmotica (oncotica) din capilar (IIc) : este generata de

proteinele plasmatice , in special de albumine.Aceste particule osmotice
active atrag apa spre ele si astfel proteinele plasmatice tin apa in
interiorul vasului.Acesta este motivul pentru care IIc se opune filtrarii ,
astfel incat poate fi considerata o forta antifiltranta.Presiunea coloid
osmotica a plasmei este o constanta importanta in corpul uman ; valoarea
sa este de +28mm Hg.IIc scade in hipotermie (hipoalbuminemie).In bolile
hepatice hepatita cronica , ciroza sinteza proteinelor este redusa iar in
boli renale glomerulodefrita , sindrom nefrotic proteinele se pierd in
urina (proteinurie).

3) Presiunea hidrostatica interstitiala (pHi) : este exercitata de lichidul din

spatiul interstitial ; clasic , acest fluid reprezinta un factor care se opune
filtrarii (forta antifiltranta).Guyton a masurat presiunea fluidului interstitial
utilizand metoda micropipetelor si a obtinut o valoare negativa
(subatmosferica) de -3mm Hg.Semnificatia fiziologica a valorii negative
este ca interstitiul actioneaza in realitate ca o forta profiltranta.Explicatia
pentru valoarea negativa a presiunii hidrostatice interstitiale este prezenta
capilarelor limfatice in interstitiu.Ele actioneaza ca microaspiratoare care
absorb excesul de apa din interstitiu si transporta fluidul absorbit sub
forma de limfa.

4) Presiunea interstitiala coloid osmotica (oncotica) (IIi) : este generata de

proteinele din interstitiu.Acestea atrag apa din capilare actionand ca o

forta profiltranta.presiunea coloid osmotica (oncontica) interstitiala este

+8mm Hg.
! Starling a folosit aceste 4 presiuni pentru a descrie procesul de filtrare , intr-o
ecuatie care este cunoscuta ca ecuatia lui Starling.Ecuatia calculeaza presiunea
neta de filtrare (PNF).La capatul areterial al capilarului , presiunea cu care
sangele intra in capilar pHc = +30mm Hg , la capatul venos este 10mm Hg (pHc
scade pe masura ce apa se filtreaza)

L a capatul arterial al capilarului avem pHc (profiltranta) = 30mm Hg , IIc

(antifiltrant) = 28mm Hg , pHi (profiltranta) = -3mm Hg si IIi (profiltranta) = 8mm
Hg.Rezulta din ecuatia (30 + 8) (-3 + 28) ca PNF = 13 rezulta filtrare.Ecuatia
reprezinta diferenta (forte profiltrante forte antifiltrante) , dar cum pHi are
valoare negativa aceasta din ecuatie devine o forta profiltranta.
La capatul venos al capilarelor , pHc = 10mm Hg (singura valoare care se
schimba) , de aici rezulta PNF la capatul venos este egal -7mm Hg rezulta
reabsorbtie.
Exista un punct pe parcursului capilarului unde PNF = 0 , acolo unde nu exista
nici filtrare nici reabsorbtie.Acesta este PUNCTUL IZOSFIGMIC ; inainte de el se
produce numai filtrare , dupa el se produce numai reabsorbtie.
APLICATII CLINICE
In unele capilare , punctul izosfigmic se deplaseaza la capatul venos al capilarului
( + infinit ) , astfel incat pe intreaga lungime capilara se produce numari
filtrarea.Acest lucru se datoreaza unei pHc foarte mari ( +60mm Hg ) , asa cum
se intampla in capilarele glomerulare din rinichi.Aceasta adaptare este utila
pentru a garanta procesul de filtrare pe intreaga lungime a capilarului (prima
etapa in formarea urinii).In acest caz PNF la capatul arterial este de 34mm Hg iar
PNF la capatul venos este 14mm Hg rezulta filtrare pe intreaga lungime.
Invers , in capilarele pulmonare , punctul izosfigmic este deplasat spre capatul
areterial (- infinit) , deci pe toata lungimea capilarului are loc numai
reabsorbtie.Acest lucru se datoreaza presiunii capilare hidrostatice pulmonare
joase , de doar +15mm Hg.In acest fel , presiunea hidrostatica pulmonara redusa
actioneaza ca un factor de siguranta ce mentine alveolele pulmonare uscate ,
deci protejeaza impotriva aparitiei edemului pulmonar.In acest caz PNF la capatul
arterial este -11mm Hg iar la capatul venos este -6mm Hg , rezulta reabsorbtie
pe intreaga lungime.
In stari patologice , cand creste presiunea hidrostatica din capilarele pulmoanre
(insuficienta ventriculara stanga acuta , stenoza mitrala) , excesul de lichid filtrat
se acumuleaza in spatiul interstitial si ulterior in alveole rezultand edem
pulmonar care poate fi letal fara tratament de urgenta.Filtrarea si reabsorbtia
sunt importante in reglementarea schimbului hidric/echilibrului intre plasma si

lichidul interstitial.Miscarea continua a apei din capilare si inapoi in sange prin

sistemul limfatic are 4 functii importante.
1) Plasma si lichidul interstitial comunica permanent
2) Accelereaza distributia de substante nutritive , hormoni si gaze dizolvate
la tesuturi.
3) Transporta lipide si proteine tisulare care nu pot fi reabsorbite inapoi in
capilar
4) Indeparteaza toxinele bacteriene si alte substante chimice