Vitamina B3 (PP)

Istoric
Niacina (cunoscuta si sub numele de vitamina B3 sau acid nicotinic) este un compus
organic cu formula moleculara C6H5NO2. Structura sa este reprezentata de acidul piridin-l3carboxilic sau nicotinic si amida sa, nicotinamida sau niacinamida (amida este considerata ca
adevarata vitamina).

Acid nicotinic

Acidul nicotinic a fost identificat in 1937 ca factor responsabil pentru cazuri de pelagra
din mai multe parti ale lumii. El fusese initial identificat ca si component al NAD+ si NADP+ in
1936. Rolul sau a fost stabilit inainte de fi stabilita semnificatia in alimentatie.Denumirea de PP a
vitaminei deriva de la pelagro-preventiv. Aceeasi actiune antipelagroasa o are si nicotinamida sau
niacinamida.

Nicotinamida

La acea vreme era foarte raspandita in sudul tarii boala numita pelagra, caracterizata prin
piele crapata, solzoasa sau decolorata, probleme digestive si slabiciune corporala generala.
Serviciul de Sanatate Publica a gasit o legatura intre gradul de raspandire a bolii si dieta bazata
pe porumb. Pelagra a fost o boala destul de raspandita si in Romania unde mamaliga era un

aliment de baza. Nume precum niacina, acid nicotinic si nicotinamida sunt toate obtinute
in urma studiilor de cercetare privind tutunul de la inceputul anilor 1930. La acea data, izolarea
vitaminei B3 in primul laborator se producea ca urmare cercetarilor privind nicotina si obtinerea
acesteia pe cale chimica din tutun.

Proprietati fizice
Niacina este o substanta solida, cristalizata, incolora, solubila in apa si substante alcaline.
Nicotinamida este solida, cristalizata, incolora si solobila in apa.

Surse
PP prezenta in cantitati apreciabile in produsele de carne, mai ales ficat, drojdia de bere,
faina integrala si in unele legume ca fasole, soia, mazare, cartofi, etc.
Continutul de niacina (la 100 de grame) in diferite produse animale:

Ficat, inima, rinichi (9 15 mg )

pui (6.5 mg)

vita (5 6 mg)

peste (2.5 13 mg)

oua (0.1 mg)

Fructe si legume:

avocado (1 mg)

rosii (0.7 mg)

brocoli (0.6 mg)

morcovi (0.3 0.6 mg)

cartofi dulci (0.5 0.6 mg)

sparanghel (0.4 mg)

Rol biochimic
Biosinteza niacinei are loc in aproape toate organismele, de la plante pana la oameni:
reactia de transformare a triptofanului in nucleotidul acidului nicotinic este cunoscuta pentru
organismele animale. Plantele verzi si numeroase microorganisme prezinta o alta alternative de
sinteza, despre care se stie doar faptul ca foloseste ca substanta de pornire aspartatul si un
derivate al triozelor.
Formele active ale vitaminei PP sunt coenzimele:
-Nicotinamid -Adenin-Dinucleotidul (NAD+);
-Nicotinamid-Adenin-Dinucleotid fosfatul.(NADP+).
PP adusa prin aport alimentar este absorbita la nivelul intestinului subtire si depozitata
pentru scurt timp in ficat. De aici este dusa in tot organismul unde participa la procesul de oxidoreducere, sub forma celor 2 coenzime: NAD+ si NADP+ (nicotinamid-adenin-dinucleotid si
nicotinamid-adenin-dinucleotid-fosfat) cu structurile :

Nicotinamid-adenin-dinucleotid

Nicotinamid-adenin-dinucleotid-fosfat

Coenzimele nicotinamidice intra in structura unor enzime cu rol important in reactiile de

oxido-reducere celulara, de altfel NAD+ este acceptorul de electroni major in procesele redox din
organism. Partea reactiva a NAD+ este nucleul nicotinamidic.
Coenzimele se asociaza cu diverse apoenzime prin legaturi foarte slabe (mai slabe ca cele
flavinice), fapt ce explica trecerea lor cu usurinta de pe o apoenzima pe alta in functie de
necesitatile de moment.
Coenzimele NAD+ sunt implicate mai mult in procese catabolice iar NADP+ in procese
anabolice.
Absorbtia acidului nicotinic, care se elibereaza din complexele alimentare (in cafea creste
continutul de acid nicotinic prin prajire, datorita transformarii trigonelinei in acid nicotinic) se
face la nivelul intestinului subtire.

Ficatul poate sintetiza niacina din aminoacidul esential triptofan (provitamina PP), din 60
mg de triptofan rezulta 1 mg de niacina.

Biosinteza niacinei din triptofan

Hipervitaminoza

Hipervitaminoza B3 apare dupa doze mari de vitamina B3 (peste 100

mg pe zi) si se manifesta prin:

eritem (inrosirea fetei), asociat sau nu, cu prurit (mancarime)

tulburari gastro-intestinale (varsaturi, diaree, balonari, constipatie, etc.)

ameteala.

Excesul de NAD+ este indepartat prin ruperea legeaturii glicozidice de la nucleul

piridinic, sub actiunea unei enzime numite NAD+-glicohidrolaza, generandu-se nicotinamida si
ADP-riboza. In continuare nicotinamida este hidrolizata de o nicotinamidaza, formandu-se acidul
nicotinic reutilizat la sinteza NAD+. Cantitati mari de nicotinamida se formeaza in cresterile
NAD+-ului hepatic. In aceste situatii, revenirea la normal este realizata cu ajutorul
tranchilizantelor de tipul reserpinei sau promazinei, sau prin hipofizectomie, mecanismele prin
care intervine ultimul proces sunt necunoscute.

In ficat, nicotinamida sufera o reactie ireversibila de metilare cu formare de Nmetilnicotinamida, principalul produs de catabolizare al niacinei prezent in urina. Acest produs a
fost folosit pentru depistarea carentei de nicotinamida. N-metilnicotinamida este oxidata de o
aldohexoza in ficatul numeroaselor mamifere, inclusiv al omului, cu formarea 6-piridonei
corespunzatoare, care este apoi eliminata prin urina.

Necesarul zilnic de vitamina PP este de 13-19 mg pe zi, fiind mai crescut la barbati decat
la femei, iar la copii in perioada de crestere. Nevoile de vitamina PP insa sunt mari in perioada
de sarcina, in alaptare si in efort fizic crescut. Subliniem insa ca data fiind sinteza vitaminei PP in
organism pe seama triptofanului, necesarul de vitamina PP al omului si al altor animale, poate fi
completat pe seama acestui aminoacid adus prin aport alimentar. Intr-o alimentatie echilibrata, cu
produse de carne, care contin triptofan, carenta vitaminei PP este mai rar intalnita. Intr-o
alimentatie bogata in faina de porumb, care este foarte saraca in triptofan si care contine o
antivitamina PP, apar deficiente de niacina, cu aparitia pelagrei.

Deficit.Carenta
Datorita relatiei sale unice cu procesul de productie de energie, deficitul de vitamina PP
este adesea asociat cu slabiciunea generala, slabiciunea musculara si lipsa poftei de mancare.

Pelagra reflecta probabil nu numai carenta de niacina, dar si deficienta altor componente
ale complexului B, precum si deficiente de proteine in dieta. Boala se caracterizeaza prin
dermatite ale zonelor expuse la soare, stomatite, limba plina de rani, digestie dificila si diaree. In
cazuri severe, intregul tract intestinal poate prezenta hemoragii; sunt frecvente dereglarile
sistemului nervos central, ajungandu-se la dementa. Boala este cunoscuta sub numele de boala
celor trei D-uri (dermatita, diaree, dementa).
Alcoolicii si persoanele ce sufera de tulburari gastrointestinale trebuie sa stie ca sunt
predispuse la un deficit al ecestei vitamine. De asemenea, cei ce consuma zaharuri rafinate sau
urmeaza un tratament cu antibiotice pot suferi de un deficit de vitamina B3.

Niacina protejeaza impotriva bolii Alzheimer si a declinului cognitiv legat de

varsta
Niacina are un rol deja cunoscut pentru scaderea colesterolului. Rezultatul cercetarilor in
domeniu (publicat in numarul din august 2004 al revistei de Neurologie, Neurochirurgie si
Psihiatrie din SUA) indica faptul ca un consum regulat de alimente bogate in vitamina B3 ofera
protectie impotriva bolii Alzheimer si a declinului cognitiv legat de varsta. Cercetatorii au
intervievat cu privire la dieta lor 3718 de rezidenti in orasul american Chicago in varsta de 65 de
ani sau mai mari si apoi au testat abilitatile lor cognitive in urmatorii sase ani. Cei care au avut o
alimentatie bogata in niacina (22 mg pe zi) au avut o rata cu 70% mai mica de dezvoltare a bolii
Alzheimer fata de cei care consumau alimente sarace in vitamina B3 (aproximativ 13 mg pe zi).
In afara de recomandarea de a manca alimente bogate in vitamina B3 este recomandat sa
mancam si alimente bogate in aminoacidul numit triptofan. Organismul nostru poate converti
triptofanul in niacina cu un mic ajutor din partea altor vitamine din complexul B, a fierului si
vitaminei C. Alimente bogate in triptofan sunt crevetii, ciuperci crimini, pieptul de pui, scoicile,
somonul sau tofu.

Bibliografie

1. Conf. univ. Dr. Valeriu Atanasiu, Biochimie medicala partea I, Editura Universitara Carol
Davila
2. Maria Mohora, Biochimie, Editura Universitara Carol Davila
3. Dr. Ileana Olteanu, Vitamine si coenzime, Cluj Napoca 1994