FIZIOLOGIA VASELOR

SANGUINE
 CIRCULATIA ARTERIALA
Circulatia sangelui in artere este asigurata de:
activitatea ritmica a cordului;
structura peretilor arteriali;
vascozitatea sangelui.

La fiecare sistola, VS propulseaza o cantitate

de sange sub presiune in aorta si arterele mari.
Ca urmare, peretii arteriali bogati in tesut elastic
se destind pasiv, inmagazinand o parte din
energia cinetica a jetului sanguin.
 CIRCULATIA ARTERIALA
In diastola, peretii arteriali, pe baza energiei
cinetice acumulate anterior, revin la
dimensiunile de repaus, comprimand sangele,
care neputand reflua catre cord (valvele
sigmoide sunt inchise), va fi impins catre
tesuturi.

Elasticitatea arterelor mari contribuie la

realizarea unei curgeri a sangelui in flux
continuu la nivelul arterelor.
 CIRCULATIA ARTERIALA
Arterele mici si arteriolele au un rol important in
circulatia sangelui prin: variatiile de calibru
vascular; dilatatia sau constrictia acestor vase
influentand profund debitul sanguin.

Arterele mici sunt considerate “ecluze” de

irigatie deoarece se afla sub influenta
impulsurilor nervoase si isi pot modifica calibrul
in functie de necesitatile de irigatie a tesuturilor.
 Presiunea arteriala
Reprezinta presiunea pe care o exercita
sangele asupra peretilor arteriali.
Factorii determinanti ai presiunii arteriale:
1.Cardiaci: debitul cardiac
2. Vasculari: rezistenta si elasticitate vasculara
3. Sanguini: volum sanguin; vascozitate
Debitul cardiac reprezinta cantitatea de sange
expulzata de inima intr-un minut. Are valori de ~
5,5 l; creste in cursul efortului muscular; in
sarcina; scade in somn
 Presiunea arteriala
Rezistenta vasculara periferica depinde de
calibrul vascular si de vascozitatea sangelui.
In vasele de calibru mare, rezistenta este
scazuta; de aceea presiunea arteriala la nivelul
arterei brahiale este cu 5 mm Hg mai mica
decat cea aortica. La nivel arteriolar, presiunea
sanguina scade brusc, ajungand la 35-40 mm
Hg datorita scaderii vitezei de circulatie.
Elasticitatea peretilor arteriali reprezinta un
factor important de care depinde rezistenta
vasculara; scade cu varsta.
Presiunea arteriala
Volumul sanguin influenteaza nivelul presiunii
arteriale; fapt dovedit de variatiile presionale
produse in hemoragii sau transfuzii de sange.
Vascozitatea sanguina modifica frecarea de
peretii vasculari; cresterea vascozitatii
incetineste fluxul sanguin prin artere si mareste
presiunea arteriala; iar scaderea vascozitatii
are efecte inverse.
Masurarea presiunii arteriale se face cu
tensiometrul.
Pulsul arterial
Este perceput cand se comprima o artera pe un
plan osos; este rezultatul undei determinata de
distensia peretilor aortei ca urmare a evacuarii
bruste a sangelui din VS.
Unda pulsului se propaga cu o viteza de 10 ori
mai mare decat unda fluxului sanguin.
Palparea pulsului ofera informatii asupra
frecventei cardiace.
Inregistrarea grafica a undei pulsului se
numeste sfigmograma.
CIRCULATIA VENOASA
Venele sunt vase sanguine prin care circula
sangele dinspre capilare spre inima si au un
volum de 3 ori mai mare decat cel al arterelor.
Structura peretilor venosi prezinta anumite
adaptari datorate conditiilor hemodinamice
speciale din sectorul venos (presiune scazuta,
lipsa variatiilor presionale; suprafata mare;
viteza de circulatie redusa).
Venele au peretii mult mai subtiri decat arterele
si se destind cu usurinta; venele situate sub
nivelul cordului prezinta valvule venoase.
 CIRCULATIA VENOASA
Venele sunt vase de sange cu anumite
particularitati care realizeaza:
cai de intoarcere a sangelui catre inima;
stocare de sange sau furnizoare de sange;
o veritabila pompa venoasa; sunt propulsoare
de sange;
reglarea debitului cardiac.

Proprietatile venelor: distensibilitate si

contractilitate
 CIRCULATIA VENOASA
1. Distensibilitatea – reprezinta proprietatea
venelor de a-și varia calibrul în funcție de
presiune (complianta venoasă).
Venele sunt de 6-10 ori mai distensibile
decât arterele; înmagazinează o cantitate
mare de sânge pe care o pune in circulatie la
nevoie.
2. Contractilitatea – se datorează prezenței
musculaturii netede din structura peretelui
lor; se realizeaza depozitarea de sange si
mobilizarea lui in functie de necesitati.
CIRCULATIA VENOASA
Circulatia sangelui in vene este mult mai lenta
decat in artere; in venele mari atinge 10
cm/sec; in venule 0,5 mm/sec.
Sangele curge prin vene spre cord datorita:
1. Aspiratia toracica: factor care actioneaza mai
ales in cursul inspirului si influenteaza
predominant presiunea in venele mari realizand
o aspiratie a sangelui catre cord. In inspir
actioneaza si coborarea diafragmului care
mareste presiunea intraabdominala, impingand
sangele catre cord.
CIRCULATIA VENOASA
2. Sistola ventriculara – trage in jos planseul
atrio-ventricular, scade presiunea intra-atriala si
are loc aspirarea sangelui in atrii, contribuind
apreciabil la intoarcerea venoasa.
3. Presiunea sangelui in capilare – impinge
sangele dinspre venule spre venele mari, in
care presiunea scade progresiv pe masura ce
se apropie de cord.
4. Pulsatiilor arterelor – comprima venele care
se gasesc in vecinatatea lor contribuind la
intoarcerea sangelui spre cord.
CIRCULATIA VENOASA
5. Contractia musculaturii scheletice a
membrelor – comprima venele, impingand
sangele catre cord, deoarece valvulele venoase
se opun refluxului sanguin. Acest mecanism
este foarte important la nivelul membrelor
inferioare impiedicand staza venoasa si dilatii
venoase (varice).
6. Gravitatia – favorizeaza circulatia sangelui in
venele situate deasupra cordului si are efect
invers asupra celor situate sub cord.
CIRCULATIA CAPILARA
Capilarele sunt vasele sanguine cele mai mici,
au o lungime de 0,5 mm, diametru de 5-20 µ.

Capilarele se desprind din metaarteriole,

ramificatii ale arteriolelor si fac legatura cu
venulele.

Forma si dimensiunile capilarelor este variabila

in diverse tesuturi; numarul lor este cu atat mai
mare cu cat activitatea metabolica a tesutului
irigat este mai intensa.
CIRCULATIA CAPILARA
Deschiderea sau inchiderea capilarelor este
conditionata de variatiile tonusului arteriolei si
metaarteriolei si mai ales a tonusului
sfincterului precapilar, situat la desprinderea
capilarului din metaarteriole.

Sfincterul precapilar prezinta contractii

periodice; in repaus sfincterul precapilar se
contracta, capilarele nu sunt irigate; in activitate
sfincterul se relaxeaza si capilarele se deschid.
CIRCULATIA CAPILARA
Structura peretelui capilar este adaptata pentru
realizarea schimburilor dintre sange si tesuturi.
Circulatia sangelui in capilare se face continuu
si foarte lent (0,7 mm/sec).
Capilarele desi contin  doar 5% din sangele
circulant, reprezinta sectorul cel mai important
al circulatiei deoarece la nivelul lor au loc
schimburile de substante nutritive.
Circulatia capilara este influentata de factori
tisulari, chimici, termici.
CIRCULATIA LIMFATICA
Circulatia limfatica este o cale derivativa a marii
circulatii prin care reintra in vene o parte din
lichidele interstitiale.

Circulatia limfatica are loc in cadrul unui sistem

vascular inchis, incepe din tesuturi prin capilare
limfatice, se colecteaza din vase din ce in mai
mari si, in final, formeaza doua colectoare
limfatice mari, care se deschid in venele
subclaviculare.
 CIRCULATIA LIMFATICA
Functiile sistemului limfatic:
este drenata o anumita parte a lichidelor
interstitiale, prevenind acumularea de lichide
extracelulare si cresterea concentratiei
produsilor de catabolism;
limfa re-aduce in circulatie proteinele
extravazate (limfa hepatica si intestinala);
limfa transporta acizi grasi cu lant lung si
colesterol precum si anumite enzime si
hormoni descarcati din celulele secretoare
direct in lichidul interstitial.
REGLAREA ACTIVITATII CARDIO -
VASCULARE
Activitatea cardiovasculara este adaptata
permanent la solicitarile intregului organism si
ale diverselor organe, ale caror flux sanguin
difera in functie de activitate.

Aceasta adaptare extrem de complexa se

realizeaza prin mecanisme nervoase si
umorale, care actioneaza concomitent si
coordonat asupra atat cordului cat si asupra
sistemului vascular.
REGLAREA ACTIVITATII CARDIO -
VASCULARE
Reglarea nervoasa
Se realizeaza prin mecanisme coordonate de
centrii bulbari care sunt influentati de impulsuri
provenite din interiorul aparatului cardio-
vascular si de la alte zone receptoare.
Receptorii: baroreceptori si chemoreceptori
Baroreceptorii: atrii si VS, artera pulmonara;
sinus carotidian – sunt stimulati de variatii
presiunii arteriale
REGLAREA ACTIVITATII CARDIO -
VASCULARE
Cai aferente: fibre simpatice si parasimpatice
Centri nervosi: formatiunea reticulata bulbo-pontina; 2
populatii neuronale:
 Centri cardiaci – regleaza activitatea cordului
 Centrii vasomotori – regleaza tonusul vascular

Hipotalamusul exercita influente stimulatoare /

inhibitoare asupra vaselor si inimii in schimbari de
temperatura.
Sistem limbic coordoneaza modificarile
cardiovasculare determinate de starile emotionale.
REGLAREA ACTIVITATII CARDIO -
VASCULARE
Cai eferente sunt reprezentate de cai simpatice
si parasimpatice.
Parasimpaticul exercita o influenta inhibitoare
permanenta asupra cordului;
Simpaticul produce intensificarea tuturor
activitatilor cardiace.
Reglarea umorala
potenteaza si prelungeste actiunile realizate de
mecanismele nervoase.
REGLAREA ACTIVITATII CARDIO -
VASCULARE
Adrenalina si noradrenalina; NA – efecte
cardioacceleratoare si vasoconstrictoare; A –
stimuleaza activitatea cordului;
ADH (vasopresina) – vasoconstrictor arteriolar
Acetilcolina – dilatatia arterelor mici si
activitate inhibitoare cardiaca.