Fiziologia Aparatului Cardio Vascular

Cordul:
organ vital
dependent de oxigen
Aparatul circulator este alcatuit din:
sistemul arterial de vase
sistemul capilar de vase
sistemul venos de vase
sistemul limfatic

Inima:
este un organ muscular, tetracameral, situat retrosternal intre cei doi plamani
si are forma unui trunchi de con cu baza mare in sus si varful in jos.
are dimensiunea pumnului strans de la amana stanga
este asezat oblic spre stanga
varful inimii care poarta denumirea de apex are proiectie pe peretele toracic in
dreptul liniei medio-claviculare in spatiul intercostal 4-5 sub-mamelonar.
are rolul unei pompe aspiro-respingatoare, avand rolul de a pompa sangele in
organism in stransa legatura cu nevoile acestuia.
contractia inimii - sistola
relaxarea inimii diastola
succesiunea dintre o sistola urmata de o diastola reprezinta o revolutie
cardiaca
volumul de sange expulzat de inima intr-o sistola reprezinta volumul sistolic.
numarul de batai pe minut a inimii reprezinta fregventa cardiaca (numarul de
batai pe minut= fregventa cardiaca)
debitul cardiac reprezinta cantitatea de sange expulzata de cord intr-un minut
si se carculeaza prin formula volumul sistolic x fregventa cardiaca.
fregventa cardiaca normala 60-80 de batai pe minut. avand modificari
fiziologice in functie de varsta, sex, sarcina, factori externi.

este impartita in doua jumatati fiind separata longitudinal printr-un sept in

inima dreapta si inima stanga.
inima dreapta nu comunica cu inima stanga
transfersal inima contine in partea superioara 2 Atrii : Atriul Stang si Atriul
Drept iar in partea inferioara 2 Ventricule(auricole) : Ventriculuol Stang si Ventriculul
Drept.
Cele 2 Atrii sunt separate de catre Septul Interatrial
Cele 2 Ventricule sunt separatea de catre Septul Interventricular
Atriul Drept este separat de Ventriculul Drept prin septul Atrioventricular ce
este prevazut cu un orificiu ce are o valva (valva tricuspida) permitand scurgerea
sangelui intr-o anumita directie si anume din Atriul Drept in Ventriculul Drept.
Atriul Stang este separat de Ventriculul Stang printr-un spet atrioventricular
cere este prevazut cu o valva (valva bicuspida) sau nitrala- ea permite curgerea
unidirectionala a sangelui dinstre Atriul Stand sprea Ventriculul Stang.
In Atriul Drept se varsa cele 2 vene cave : - Vena cava superioara aduce
sange cu dioxi de carbon sin regiunea de deasupra cordului si Vena cava inferioara aduce
sange cu dioxid de carbon sin restul organismului.
In Atriul Stang se varsa cele 4 vene pulmonare cate 2 de la fiecare plaman ce
aduc sange oxigenat de la plamani catre inima.
Din Ventricolul drept pleaca Artera pulmonara ce duce sangele cu dioxid de
carbon de la inima catre cei 2 plamani : in apropierea plamanilor Artera pulmonara se
divide in Artera Pulmonara Stanga si Artera Pulmonara Dreapta.
Din Ventriculul Drept pleaca Artera Aorta ce duce sange cu oxigen in tot
organismul, ea se ramifica fiind alcaruita din Aorta Ascendenta, Carja Aorta si Aorta
Descendenta.
Tensiunea este mai mare la membrul superior drept decat la membrul superior
stang deoarece primul trunchi V care se desprinde din Carja Aorta este Trunchiul
brahiocefalic drept, tensiunea fiind cu 10mg coloana de mercur mai mare.
Membrele inferioare au tensiunea mai mare decat membrele superioare
deoarece au tonicitatea mai dezvoltata.
Valvele sunt alcatuite din cuspide:
Valva tricuspida : - 3 cuspide

Valva bicuspida : 2 cuspide

Cuspidele sunt tensionate de niste contractii,au muschi capilari prin contractia calora se
deschid valvele.
Artera Pulmonara si Artera Aorta au la baza valve semilunare cenlasa sangele sa circule
doar dinspe ventricule spre vasele de sange.
Inima dreapta comunica cu inima stanga in viata intrauterina cand la nivelul septului
interatrialexista un orificiu Bathol acest orificiu se inchide dupa nastere.

Dupa fiecare sistola Atriala si Sistola Ventriculara are loc o Diastola generala.
O revolutie cardiaca dureaza 0,7- 1,2 secunde
O Sistola atriala dureaza intre 0,1 si 0,2 secunde
O Sistola Ventriculara dureaza intre 0,3 si 0,4 secunde
Diastola generala dureaza intre 0,3 si 0,4 secunde.
Matematic inima sta de 2 ori mai mult decat lucreaza.
Fibra miocardica este singura care foloseste Acidul lactic ca substrat energetic: - inima nu
face febra musculara. Preponderent se hraneste cu glucoza.
Din punct de vedere structural peretele cardiac este alcatuit din 3 forite de la exterior spre
interior : Epicard, Miocard, Endocard.
Integritatea endocardului este foarte importanta in ceea ce priveste hermodinamica, orice
aderenta la acest nivel determinand producerea de Trombusti care pot duce la infactul de
miocard sau la deces.
Proprietatile Miocardului:
1.
Automatism
2.
Ritmicitate
3.
Contractilitate
4.
Excitabilitate
5.
Troficitate
6.
Tonicitate
7.
Conductibilitate.
Ritmicitatea:- miocardul se contracta ritmic- eceasi distanta de timp intre 2 batai sistole
tulburare de ritm: deviatie de ritm- extra sistole
Contractibilitate: sistola
Excitabilitate: raspuns specific printr-o contractie in urma aplicarii unui stimul
Troficitatea- capacitatea fibrei miocitului de a se mari din punct de vedere a volumului
Troficizarea se face din exterior spre interior(concentric)
Vapacitatea:
220-varsta la barbati si 210 varsta la femei
75-80% pentru a nu hipertrofiiciza inima.
Muschiul: fibra miocardului nu se tetaniaza nu se tulbura fregventa.
Cordul se hraneste in diastola, fregventa mare duce la o hranire deficitara.
Automatismul este proprietatea fibrei miocardice capabile sa genereze impulsuri
nervoase in urma caruia miocardul se contracta, raspunzator de acest lucru este tesutul nodal/
embrionar.
Tesutul nodal este alcatuit din mai multe formstiuni nervoase ce au capacitatea de a
genera impulsuri nervoase ce determina depolarizarea diverselor zone miocardice determinand
cantractia.
Tesutul nodal:
- nodulul sino-atrial se gasesc in apropiereaVenei cave superioare avand dimensiunea unui bob
de fasole de 1-2 cm , de la el pleaca in tot corpul

- nodului atrio- ventricular- este legat de nodulul sino-atrial de 3 fascicule anterior, mijlociu si
posterior.
- Fascicolul Hiss- alcatuit din trunchi care in treimea superioara se divide in ramul drept si
ramul stang, fiecare terminandu-se cu Reteaua Purchije care de distripuie fiecarui miocit in
parte.