Student: Guzg Cosmin-Raducu KMS III Grupa 304 B

Guta este un sindrom clinic plurietiologic cu manifestri clinice polimorfe (artrita acut, tofi, nefropatie, litiaza urinar) avind ca trstur patogenic comun hiperuricemia care este necesar, dar nu ntotdeauna suficient pentru exprimarea strii de boal

A. Circumstante de aparitie - persoane cu alimentatie bogata in proteineviscere; B. Manifestari de dependenta

Debut acut predominant noaptea Articulaie tumefiat, roie , cald, dureroas Febr, frison, tahicardie Localizare : -monoarticular - haluce -poliarticular - dorsul piciorului, -glezna, calci, pumn, degete; Durata variabila: 1-7 zile;

EXCES DE PRODUCIE DE ACID URIC (10%) Afectarea metabolismului protidic Defect geneticTulburari enzimatice(metabolismul purinelor) SCDEREA EXCREIEI DE ACID URIC (90%) - Defect de eliminare urinara. - Factori favorizanti: sedentarismul, obezitatea, alcoolismul si factorii alimentari (aici un rol important il are maruntaiele, carnea de oaie, miel, etc.)

Guta apare dupa ani de zile in care persoana prezinta niveluri serice crescute de acid uric, timp in care cristalele acidului uric se depun la nivelul articulatiilor si tesuturilor adiacente.

Un atac de guta debuteaza deseori pe parcursul noptii, cand durerea articulara moderata incepe sa se intensifice.
Un atac tipic de guta prezinta urmatoarele simptome: durere, edem, roseata si caldura locala (inflamatie) a unei articulatii, in special la picior (haluce). Dupa un interval de cateva zile, simptomele cedeaza sau chiar dispar. atacurile de intensitate medie pot sa cedeze dupa un interval de cateva ore pana la 1-2 zile. Aceste atacuri sunt deseori diagnosticate ca tendinite (inflamatii ale tendoanelor, de cele mai multe ori postraumatice) sau luxatii. - atacurile severe pot dura chiar si cateva saptamani, cu sensibilitate persistenta pana la o luna - atacurile sunt deseori recidivante (reapar) si apar la un interval de 6 luni si 2 ani dupa primul atac. In lipsa tratamentului adecvat, atacurile de guta pot deveni tot mai frecvente, cu toate ca exista pacienti care nu mai dezvolta recidive niciodata.

Monoartrita acut la brbai de vrst medie, obezi pletorici implicnd frecvent memebrelel inferioare Tofi Hiperuricemie i/sau uricozurie Raspuns terapeutic la colchicina;(colchicina are o aciune anitimitotic, cu alte cuvinte mpiedic divizunea celular, n anafaz, prin frnarea formrii fibrilelor celulare)

PERIARTICULAR
Tumefacia esuturilor moi; Opaciti periarticulare;

ARTICULAR
Absena osteoporozei localizate Pstrarea integritii spaiului articular; Eroziuni cu margine sclerotic; Leziuni litice; Calcificri intraosoase; Osteofitoz secundar;

-Tumefierea esuturilor moi -Eroziuni cu margine sclerotic

Eroziuni cu margine sclerotic os suflat

Leziuni litice extensive

Scopul tratamentului in guta este reducerea rapida a disconfortului si durerii, precum si profilaxia recidivelor atacurilor de guta si a complicatiilor care pot aparea la nivel articular sau renal. Tratamentul include mai multe etape care pot preveni atacurile recurente de guta si complicatiile acesteia. I Medicamentos;

II Kinetoterapie;

Date pacient Nume: R Prenume: P.M Vrst: 65 Sex: M Ocupaie: pensionar Ocupaie anterioar: postas; Diagnostic clinic: guta;

Anamnez Istoricul bolii:guta a fost diagnosticata acum 2 ani; Antecedente colaterale:hipertensiune arteriala; Antecedente heredocolaterale:numeni din familie nu are;

Simtomatologie: -pacientul simte o caldura asociata cu durere la nivelul articulatiilor;

-durerea dispare predominant noaptea (numai atunci cand nu a avut inca un atac de guta); -in jurul articulatiilor pielea este tumefiata neteda si rosiatica; -pacientul mai prezinta si febra,frisoane;

Examinarea somatofuncional global:

-deformarea si marirea capetelor articulare;

Mobilitatea articular:
-este scazuta datorita imflamatiei si a durerii;

-dificultatea de a se deplasa;

Evaluarea musculaturii:
-forta musculara este slabita; -prezinta hipotrifie musculara;

a. Combaterea durerii si inflamatiei; b. Mentinerea sau recuperarea mobilitatii si stabilitatii articulare;

c. Mentinerea sau cresterea fortei si rezistentei musculare.

Boala avand un substrat pur metabolic, tratamentul trebuie urmat toata viata. El vizeaza: 1. Inflamatia acuta articulara din timpul atacului de guta 2. Fondul hiperuricemic si conditiile favorizante. Tratamentul gutei foloseste medicamente care atenueaza simptomele si care elimina cauzele bolii. Tratamentul specific pentru guta depinde de stadiul bolii, pentru ca tratamentul atacului de guta este diferit de profilaxia recidivelor. Pentru diminuarea durerii, edemului, rosetii si caldurii locale (inflamatie), caracteristice atacului de guta, se recomanda administrarea de: - antiinflamatorii nonsteroidiene (AINS), - colchicina - corticosteroizi - ACTH(Hormon al actenohipofizei, care stimuleaz funcia cortexului suprarenal)

a.Combaterea durerii si inflamatiei: - este necesara in special in puseul acut al bolii utilizanduse diferite mijloace kinetice cum ar fi posturari si imobilizari, pentru evitarea aparitiei deformate. - tot in stadiul acut putem utilize contractile izometrice pentru coservarea fortei musculare - pe masura ce puseul acut cedeaza putem initia: mobilizari passive, respectandu-se pragul dureros, tehnici hold-relax, mobilizari pasivo-active si autopasive

b. Mentinerea sau recuperarea mobilitatii si stabilitatii articulare: - pentru realizarea acestui obiectiv putem utilize mijloacele enumerate mai sus pentru stadiile acut si asubacut. - in perioada intercritica putem imbogati paleta mijloacelor in tratamentul kinetic al gutei, si anume: putem utilize hidrokinetoterapia in bazine cu apa calda. - Apa poate fi imogatita cu diverse plante medicinale si aromatice in scop terapeutice.

- Masajul este un foarte bun adjuvant al tratamentului kinetic si este indicat ca masajul sa preceada sedinta de kinetoterapie.

c. Mentinerea sau cresterea fortei si rezistentei musculare: - Acest obiectiv se poate realize cu ajutorul urmatoarelor mijloace kinetice: mobilizari activo-pasive,active libere,active cu rezistenta. - in perioada acuta se pot utiliza numai contractii izometrice pe diverse unghiuri de alungire musculara. - in perioada intercritica se evita eforturile mari (astfel evitam aparitia hiperuricemiei), indicandu-se eforturi mici si medii, in functie de caracteristicile individuale (educatie, tip constitutional, varsta, sex, etc). Exerciii de stretching Stretching-ul crete flexibilitatea corpului , se execeuta exerciii moderate pentru a reduce rigiditatea i crete circulaia. Manevrele sunt simple, cum ar fi curburi ale genunchilor, ajut la scaderea tensiunii n articulaii i de a reduce inflamatia. Curbura genunchilor este efectuata din aplecat, cu o uoar flexie n genunchi, i ncercarea de a atinge degetele de la picioare.

Bei multe lichide, ntre 2-4 litri de lichide. Evitai alcoolul. Folosii ulei , bogat n acid linolenic, omega-3. Adoptai o diet conform cu piramida alimentaiei pentru gut, cu accent pe cereale integrale, legume, zarzavaturi, fructe, i nuci. Optai pentru o diet vegetarian, limitai aportul de proteine animale. Meninei o greutate corporal normal. Scderea n greutate scade uricemia. Scderea rapid n greutate i postul pot crete temporar uricemia. Optai pentru alimente srace n purine. Datorit comorbiditii cardiovasculare i diabetice i centralitii inflamaiei, urmai, n rest, toate celelalte sfaturi de la dieta cardioprotectoare din artrita reumatoid .

Antoaneta Cretu, Florin Boboc- Kinetoterapia in afectiuni reumatice, Editura A.N.E.F.S, Bucuresti, 2003.

Antoaneta Cretu ghid clinic si therapeutic fizical-kinetic in bolile reumatice, Editura BREN, Bucuresti, 2003.
http://www.scribd.com/ www.sfatulmedicului.ro