Nervul glosofaringian (9)

u nerv complex
u Fibrele motorii - muşchi ai faringelui şi limbii (stilo-faringian, stiloglos, a
muşchilor arcurilor palatine şi constrictorul superior al faringelui)
u Fibrele vegetative parasimpatice - glanda parotida
u Fibrele senzitive
u partea posterioară a urechii externe şi meatul auditiv extern
u mucoasa orofaringelui, palatului moale, arcului palato-glos, amigdalei
palatine,
u mucoasa feţei dorsale a limbii (1/3 posterioară),
u mucoasa tubei auditive şi urechii medii
u presoreceptorii sinusului carotidian şi chemoreceptorii corpusculului
carotidian
u Fibrele senzoriale - informaţii gustative de la 1/3 posterioare a mucoasei
fetei dorsale a limbii

ORIGINEA REALA
u fibre somatomotorii - nucleul ambiguu (bulb)
u fibre senzitive şi senzoriale:
u ganglionul superior (Ehrenritter)- jugular
u ganglionul inferior sau pietros (Andersch), care se găseşte în foseta
pietroasă de pe marginea posterioară a stâncii temporalului
u Fibrele fac sinapsa in nucleului fasciculului solitar (bulb) si nucleul
gustativ Nageotte
u fibre parasimpatice - nucleul salivator inferior (Kohnstamm), in bulb, iar
fibrele preganglionare merg pe nervul glosofaringian, nervul timpanic (Jacobson),
micul nerv pietros profund, care ajunge la ganglionul otic, unde vor face sinapsă;
fibrele postganglionare merg pe traiectul nervului auriculo-temporal până la
glanda parotidă
u ORIGINEA APARENTA - şanţul lateral dorsal al bulbului
u Fibre motorii:
u Nucleul ambiguU
u Nucleul salivar inferior
u Fibre senzitive
u Mucoasa faringiana, amigdaliana
u Mucoasa urechii medii si a tubei auditive
u Glomusul carotidian. Ajung la nucleul tractului solitar si apoi la talamus.
u TRAIECT
u 1. iese din craniu la nivelul găurii jugulare cu nervii vag (X) şi accesor (XI)
u 2.coboară în loja retrostiliană
u 3.Trece prin diafragmul muşchilor stilieni (înăuntru sunt muşchii stilo-
faringian şi constrictorul superior al faringelui iar înafară muşchiul stiloglos
u 4.spaţiul prestilian – printre fasciculele constrictorului superior faringian
u 5.Se termina la baza limbii, indaratul V-ului lingual
u Elementele spatiului latero-faringian
u IX, X, XI, XII
u SC
u ACI
u VJI
u RAMURI COLATERALE
u nervul timpanic (Jacobson) – plexul timpanic, cu 6 ramuri (pe
promontoriul urechii medii)
u Marele si micul n. pietros profund (ggl. Pterigo-palatin – n. mare vidian,
ggl. Otic cu fb. PS pentru parotida)
u 2 ramuri posterioare destinate mucoasei casei timpanului (fereastra
ovală şi rotundă)
u 2 ramuri anterioare: tubar şi nervul carotico-timpanic, care se
anastomozează cu plexul simpatic pericarotidian
u ramuri musculare – m. stilo-faringian si m. stilo-glos
u ramuri carotidiene – plexul intercarotidian (cu X si SC)
u ramuri faringiene – plexul faringian (cu X si SC)
u ramuri amigdaliene – plexul amigdalian (cu X si SC)
u Traiect si distributie
u 1. n. mare pietros superficial (ggl. Pterigopalatin)
u 2. n. mic pietros superficial (ggl. Otic)
u 3. n. timpanic Jacobson
u 4. ramuri musculare faringiene
u 5. plex amigdalian
u 6. Ramuri carotidiene
u 7. ansa lui Haller (VII)
u RAMURI TERMINALE
u plexul coronar al găurii oarbe al lui Valentin (linguale):
u fibre simpatice, ajunse pe traiectul nervului prin anastomoza lui cu
simpaticul cervical şi care merg să inerveze secretor glandele mucoasei linguale
şi produc vasomotricitatea la acest nivel
u fibre ale sensibilităţii generale, pentru mucoasa linguala din spatele V-ului
lingual
u fibre gustative
u Ramuri terminale (linguale)
u ANASTOMOZE
u vag (X)
u simpaticul cervical
u facial (VII), prin ansa lui Haller, care se formează imediat sub baza
craniului, pe faţa antero-externă a venei jugulare interne
u trigemen (V) – n. lingual
u NERVUL VAG (X)
u NERV MIXT:
u Fibrele senzoriale - sensibilitatea gustativă la nivelul epiglotei
u Fibrele senzitive viscerale de la:
u faringe, esofag, stomac, intestin până la flexura colică stângă, ficat,
pancreas şi canalele lor excretoare,
u laringe, bronhii, plămân,
u presoreceptorii arcului aortic, atriilor şi ventriculelor, arborelui bronşic,
u chemoreceptorii corpusculului aortic şi din marile artere toracice.
u Fibrele motorii parasimpatice: viscerele toracice şi abdominale (muşchii
netezi, glandele )
u Fibrele motorii somatice:
u muşchii palatului moale (cu excepţia tensorului vălului palatin)
u Muschii faringelui (cu excepţia stilo-faringianului),
u muşchi intrinseci ai laringelui (crico-tiroidianul)
u muşchii intrinseci ai laringelui şi unii constrictori ai faringelui sunt inervaţi
de fibre care merg iniţial pe nervul accesor şi anastomoza lui cu vagul
ORIGINEA REALA
u MOTORIE
u nucleul ambiguu (bulb)
u VEGETATIVA PARASIMPATICA
u nucleul dorsal al vagului (nucleul cardio-pneumo-enteric Staderini)
u SENZITIVO-SENZORIALA
u Ggl. superior (jugular)
u Ggl. inferior (plexiform)
u mucoasa faringiană, laringiană şi linguală
u Ncl. tractului solitar – talamus – cortex postcentral
u ORIGINEA APARENTĂ
u Sant colateral dorsal bulbar (IX, X, XI)
u TRAIECT
u etajul posterior al craniului
u raport cu glosofaringianul
u gaura jugulară
u compartiment mijlociu
u ggl. jugular
u Sub baza craniului
u loja retrostiliana a spatiului maxilo-vertebro-faringian
u Ggl. plexiform
u Loja carotidiana
u Pachetul vasculo-nervos al gatului (A. carotida comuna/interna, v.
jugulara interna)
u La baza gatului
u Dreapta - Intre artera si vena subclaviculara
u Da nervul recurent drept, care formează o ansă pe sub artera
subclaviculară
u Stanga - de-a lungul feţei externe a arterei carotide primitive stângi
u Torace
u Dreapta
u încrucişează trunchiul arterial brahiocefalic
u coboară pe latura dreaptă a traheei, înăuntrul venei azigos
u trece posterior de bronhia dreapta
u coboară pe latura dreaptă şi apoi pe faţa posterioară a esofagului
u Stanga
u pe faţa antero-externă a porţiunii orizontale a crosei aortei, pe sub care
dă recurentul stâng
u pe faţa posterioară a pediculului pulmonar stang
u pe latura stângă şi apoi pe faţa anterioară a esofagului
u Orificiul esogfagian al diafragmului
u Abdomen
u vagul stâng
u pe faţa anterioară a esofagului
u se termină prin filete gastrice pentru faţa anterioară a stomacului şi filete
hepatice
u Vagul drept
u pe faţa posterioară a esofagului abdominal
u se termină luând parte la formarea plexului solar
u RAMURI COLATERALE
u Din porţiunea cervicală:
u ram meningeal
u Nervul auricular
u ramuri carotidiene – sinusul carotidian
u ramuri faringiene – plexul faringian
u muşchii striaţi ai faringelui şi palatului moale, cu excepţia
stilofaringianului (inervat de nervul IX) şi tensorului vălului palatin (inervat de
nervul V3)
u ramuri cardiace superioare - plexul cardiac anterior
u ramul anastomotic al fosei jugulare
u nervul laringeu superior:
u Laringeu intern -
u mucoasa etajului supraglotic şi mucoasa faringelui de pe faţa posterioară
a laringelui
u unul din aceste filete se anastomozeaza cu un filet din nervul recurent -
ansa lui Galien
u laringeu extern
u muşchiul crico-tiroidian
u Din porţiunea toracică:
u ramuri cardiace inferioare - plexul cardiac posterior
u nervul recurent
u ramuri pulmonare
u ramuri esofagiene, gastrice, hepatice, celiace, renale
u
u NERVUL RECURENT
u Nervul recurent drept
u se desprinde din nervul vag înaintea arterei subclaviculare drepte
u înconjură artera subclaviculara dreapta - ansa recurentului
u urcă oblic în sus în unghiul diedru dintre trahee şi esofag până la laringe
u Nervul recurent stâng
u se desprinde din vagul stâng pe faţa inferioara a crosei aortei
u trece apoi pe dedesubtul şi îndărătul porţiunii orizontale a crosei aortei -
ansa recurentului
u urcă pe faţa anterioară a esofagului până la laringe
u la baza lobilor tiroidieni încrucişează arterele tiroidiene inferioare
u Pătrund sub constrictorul inferior al faringelui şi ajung sub mucoasa
şanţurilor laringo-faringiene
u Ramurile terminale:
u musculare pentru toţi muşchii laringelui, în afară de muşchiul crico-
tiroidian;
u senzitive pentru mucoasa etajului subglotic;
u anastomotic pentru nervul laringeu intern cu care formează ansa lui
Galien.
u Ramuri colaterale:
u cardiace mijlocii, care merg la plexul cardiac posterior
u traheale
u esofagiene
u faringiene pentru constrictorul inferior
u ANASTOMOZE
u vagul opus
u ramul intern al nervului accesor (XI), cu care se uneşte la nivelul
extremităţii superioare a ganglionului plexiform
u nervul glosofaringian
u nervul hipoglos
u nervul facial
u simpaticul cervical
ATM
Diartroza bicondiliana
Singura articulatie mobila a capului
SUPRAFEŢELE ARTICULARE
condilul mandibulei
condilul temporalului
cavitatea glenoidă a temporalului (pre-glasseriana)
Acoperite de cartilagiu hialin
MENISCUL INTERARTICULAR
are forma unei lentile biconcave cu contur eliptic:
– o faţă inferioară concavă, care se mulează pe versantul anterior şi creasta
condilului mandibular
– o faţă superioară, concavă în segmentul anterior, unde se mulează pe
condilul temporal şi convexă în segmentul posterior, unde corespunde porţiunii
anterioare a glenei.
– Extremităţile se fixează pe condilul mandibulei
– Meniscul articular este ataşat osului cel mai mobil, cu care se deplasează
în timpul mişcării principale
împarte cavitatea articulaţiei în două segmente:
menisco-mandibular şi
menisco-temporal.
MIJLOACELE DE UNIRE
Capsula articulară
– La partea anterioară dă inserţie unor fibre din pterigoidianul extern
– la partea posterioară dă inserţie unor fascicule de fibre elastice ce pleacă
de la nivelul scizurii lui Glasser şi se inseră pe faţa posterioară a capsulei, pe
menisc şi pe colul mandibulei (frâul meniscal posterior) şi care au rolul să
limiteze mişcarea înainte a condilului şi a meniscului şi să-l aducă înapoi, după
încetarea mişcării.
ligamente adevarate:
Ligamentul lateral extern ce se insera superior pe tuberculul zigomatic si
pe radacina longitudinal a, iar inferior pe fata postero-externa a colului condilului
mandibulei;
limiteaza miscarea indarat a colului mandibular
Ligamentul lateral intern - subtire, se intinde de la marginea interna a
cavitatii glenoide pana la partea posterioara si intema a colului mandibulei
ligamente accesorii - ligamente la distanta:
ligamentul sfeno-mandibular
ligamentul stilo-mandibular
Ligamentul sfeno-mandibular se întinde de la faţa externă a spinei
sfenoidului şi de la partea cea mai internă a scizurii lui Glasser (delimiteaza
butoniera retrocondiliană a lui Juvara, prin care trece artera şi vena maxilară
internă şi nervul auriculo-temporal)
ligamentul timpano-mandibular (os timpanal – marginea posterioara a
ramului mandibular)

Ligamentul stilo-mandibular
Ligamentul pterigo-mandibular ( aponevroza buccinato-faringiană) - se
întinde de la cârligul pterigoidian până la linia milo-hioidiană
SINOVIALA
Tapeteaza ambele cavitati
Uneori poate exista o comunicare intre acestea
VASCULARIZAŢIA
Arterele:
temporala superficială
maxilara internă (maseterină, timpanică, meningee mijlocie)
auriculara posterioară
faringiana ascendentă
V. jugulara interna
Limfatice - ganglionii preauriculari, intraparotidieni şi ai lanţului jugular
intern
INERVAŢIA
Nv. trigemen
Maseterin
auriculo-temporal
temporal profund posterior
MISCARILE ATM SI MUSCHII CARE ACTIONEAZA ATM
Ridicători ai mandibulei:
– Temporal
– maseter
– pterigoidian intern
Coborâtori ai mandibulei:
– burta anterioară a digastricului
– accesor - muşchii milo-hioidieni, genio-hioidieni, platysma.
Proiectori înainte (propulsori):
– pterigoidienii externi când se contractă simultan
Proiectori înapoi (retropulsori):
– digastricul
OSUL MAXILAR
• Os pereche cu 4 apofize (palatină, piramidală, montantă şi alveolară) şi 2 feţe:
a) Faţa internă – prezintă la unirea 3⁄4 superioare cu 1⁄4 inferioară, apofiza
palatină. Apofiza palatină
• Formează cea mai mare parte a planşeului nazal şi a plafonului bucal
Formă patrulateră, cu 2 feţe şi 4 margini
Faţa superioară – netedă, formează planşeul nazal
Faţa inferioară – rugoasă, formează împreună cu apofiza de partea opusă, 3⁄4
anterioare ale palatului dur Marginea externă a apofizei palatine – se uneşte cu
corpul maxilarului
Marginea internă a apofizei palatine:

Se articulează cu cea opusă şi formează sutura palatină medie

anterior, prezintă o semispină, care împreună cu cea de partea pusă formează
spina
nazală anterioară
posterior de spină, există un semişanţ, care împreună cu cel de partea opusă
formează canalul incisiv (canalul palatin anterior) prin care trec ramul anterior al
a. sfeno-palatine şi n. sfeno-palatin intern al lui HIRSCHFIELD
posterior de canalul incisiv, există uneori un şanţ fin – sutura incisivă
din articularea celor 2 margini interne – creasta nazală situată pe faţa superioară
a planşeului nazal, pe linia mediană.
Marginea posterioară a apofizei palatine – se articulează cu lama orizontală a
palatinului
Marginea anterioară a apofizei palatine – concavă în sus şi înăuntru, ia parte la
delimitarea orificiului
anterior al foselor nazale
- Porţiunea din faţa internă a maxilarului situată deasupra apofizei palatine, face
parte din fosele nazale. Această porţiune prezintă un orificiu mare – orificiul
sinusului maxilar. Acest orificiu este micşorat foarte mult de:
• osul lacrimal – înainte
• lama verticală a palatinului – înapoi
• masele laterale ale etmoidului – superior
• cornetul nazal inferior – în jos
- Înapoia sinusului maxilar – o suprafaţă rugoasă (se articulează cu lama verticală
a palatinului) străbătută de un şanţ oblic în jos şi înainte, transformat de lama
verticală a palatinului în canalul palatin posterior prin care trec a. palatină
descendentă şi n. palatin anterior.
--
Înaintea orificiului sinusului maxilar – un şanţ oblic în jos şi înapoi care
delimitează cu osul lacrimal canalul lacrimo-nazal cu deschidere în meatul
inferior nazal.
De pe apofiza montantă a maxilarului, pleacă 2 creste antero-posterioare,
paralele între ele (una superioară situată la nivelul planşeului orbitar – creasta
etmoidală şi alta inferioară – creasta conchală). Între cele 2 creste, se dilimitează
o porţiune patrulateră – atrium, care face parte din meatul mijlociu.
b) Faţa externă a maxilarului superior:
• Prezintă anterior foseta mirtiformă sau incisivă – m. mirtiform
• Posterior de foseta mirtiformă – bosa canină dată de rădăcina caninului
superior.
• În spatele bosei canine – fosa canină
Îndărătul fosei canine – apofiză triunghiulară – apofiza piramidală a maxilarului
(apofiza zigomatică) Apofiza piramidală prezintă:
• O bază – intern
• Un vârf – se articulează cu malarul
• O faţă superioară (orbitară) – participă la formarea planşeului orbitar.
Prezintă un şanţ antero- posterior – şanţul suborbitar (n. maxilar şi a.
suborbitară) care se deschide la nivelul găurii suborbitare
• O faţă anterioară – prezintă gaura suborbitară prin care trece pachetul
vasculo-nervos suborbitar
• O faţă posterioară uşor convexă – face parte din fosa zigomatică
• O margine inferioară – descendentă către primul molar
• O margine posterioară – corespunde aripii mari a sfenoidului de care este
separată prin fisura orbitară inferioară
O margine anterioară – constituie partea infero-internă a rebordului orbitar
Marginile maxilarului sunt 4:

1. M. anterioară: reprezentată de jos în sus de:

• Marginea anterioară a apofizei palatine cu spina nazală anterioară şi
articulaţia intermaxilară
• În mijloc – incizura nazală
• Superior – marginea anterioară a apofizei montante a maxilarului
2. M. posterioară – tuberozitatea maxilară:
• Superior constituie peretele posterior al fosei pterigo-maxilare
• Inferior se articulează cu osul palatin. Aici – un şanţ cu şanţul similar de pe
palatin – canalul palatin posterior (a. paltină descendentă şi n. palatin anterior)
3. M. superioară se articulează dinainte îndărăt cu: osul lacrimal, etmoid, apofiza
orbitară a palatinului 4. M. inferioară (apofiza alveolară) – arcuată, concavă
posterior şi prezintă alveole
Apofiza montantă
• Are direcţie în sus şi îndărăt
• Mai largă inferior şi mai îngustă superior
• Prezintă:
• - O bază – face corp comun cu osul
• - Un vârf – se articulează cu frontalul
• - O faţă externă care prezintă creasta lacrimală anterioară.
• - O faţă internă – face parte din peretele extern al foselor nazale
• - O margine anterioară – se articulează cu oasele proprii ale nasului
• - O margine posterioară – se articulează cu osul lacrimal
MANDIBULA
• Os impar, simetric, median
• Este format dintr-un corp orizontal, curb, concav posterior şi 2 ramuri
verticale largi care se
desprind din partea posterioară a corpului.
1. Corpul mandibulei – formă de potcoavă cu deschiderea posterior cu 2 feţe şi 2
margini
a) Faţa anterioară

•
••
•
•
Prezintă pe linia mediană o creastă – simfiza mentonieră care se termină în jos
pe vârful unei formaţiuni triunghiulare – protuberanţa mentonieră
Jumătatea superioară prezintă bosele incisivilor centrali, laterali şi ale caninilor
De la linia mediană pleacă o linie oblică în sus şi în afară – linia oblică externă
care se termină pe marginea anterioară a ramurii montante a mandibulei. Pe
linie se inseră pătratul mandibulei, triunghiularul buzelor şi pielosul gâtului.
Deasupra liniei, se găseşte gaura mentonieră deschisă înăuntru şi îndărăt prin
care iese din mandibulă pachetul vasculo-nervos mentonier
Partea alveolară a acestei regiuni prezintă bose pentru premolari şi molari
b) Faţa posterioară:
••••
Prezintă aproape de linia mediană şi de marginea inferioară o spină – spina
mentalis, care este formată din 4 tuberculi mici – tuberculii genieni.
De la tuberculii genieni, iau naştere 2 linii oblice – liniile milo-hioidiene cu traseu
în sus şi îndărăt până la ramura montantă a mandibulei.
Sub linia milohioidiană – şanţul milo-hioidian prin care trece pachetul vasculo-
nervos milo- hioidian
Linia milo-hioidiană împarte faţa posterioară într-o porţiune superioară concavă
anterior – foseta sublinguală (stă glanda sublinguală) şi o porţiune inferioară
ocupată de foseta submandibulară (stă glanda submaxilară)
c) Marginea superioară – prezintă alveole pentru rădăcinile dinţilor d) Marginea
inferioară – este netedă.
• Prezintă pe linia mediană – foseta digastrică pe care se inseră burta anterioară
a digastricului La limita corpului cu ramura mandibulei – un şanţ prin care trece
a. facială.
2. Ramurile mandibulei – patrulatere, alungite de sus în jos, cu 2 feţe şi 4
margini. a) Faţa laterală – ocupată de amprenta maseterină – inserţia masete-
rului.
b) Faţa mediană – prezintă în partea mijlocie – orificiul de intrare în canalul
mandibular – orificiul superior al canalului dentar prin care pătrunde în
mandibulă pachetul vasculo-nervos alveolar inferior.
• Canalul mandibular se îndreaptă în jos şi înainte prin profunzimea mandibulei,
descriind o curbă concavă înainte şi în sus.
• Orificiul este limitat înainte şi înăuntru de o proeminenţă triunghiulară – spina
lui Spix pe care se inseră ligamentul sfeno-mandibular al articulaţiei temporo-
mandibulare.
Uneori, în spatele orificiului – o proeminenţă mai mică decât spina lui Spix –
antilingula. Între cele două proeminenţe începe şanţul milo-hioidian.
c) Marginea inferioară – se continuă anterior cu marginea inferioară a corpului
d) Marginea posterioară – formă de S italic, vine în raport cu parotida. Împreună
cu marginea inferioară – un unghi de 120° deschis în afară – unghiul mandibulei
în vârful căruia găsim punctul craniometric gonion.
e) Marginea anterioară – se bifurcă inferior în 2 creste (una medială, alta
laterală) care se continuă cu liniile oblice internă şi externă de pe corpul
mandibulei.
f) Marginea superioară – prezintă 2 proeminenţe: una anterioară triunghiulară –
apofiza coronară şi alta posterioară – condilul mandibulei. Cele 2 proeminenţe
sunt separate printr-o depresiune – incizura mandibulară (sigmoidă) prin care
trece pachetul vasculo-nervos maseterin.
• Apofiza coronară este triunghiulară şi ascuţită cu o direcţie în sus şi
înainte. Baza ei face corp comun cu osul. Pe faţa laterală se inseră maseterul
• Condilul – se articulează cu cavitatea glenoidă a temporalului. Este unit
de restul osului printr-o porţiune mai îngustă – colul condilului care este săpat în
partea internă şi anterioară de o fosetă – foseta pterigoidiană (se inseră
pterigoidianul extern).
–
Diductori: pterigoidianul extern si intern

OSUL MAXILAR
• Os pereche cu 4 apofize (palatină, piramidală, montantă şi alveolară) şi 2 feţe:
a) Faţa internă – prezintă la unirea 3⁄4 superioare cu 1⁄4 inferioară, apofiza
palatină. Apofiza palatină
• Formează cea mai mare parte a planşeului nazal şi a plafonului bucal
• Formă patrulateră, cu 2 feţe şi 4 margini
Faţa superioară – netedă, formează planşeul nazal
Faţa inferioară – rugoasă, formează împreună cu apofiza de partea opusă, 3⁄4
anterioare ale palatului dur Marginea externă a apofizei palatine – se uneşte cu
corpul maxilarului
Marginea internă a apofizei palatine:
••
•
••
se articulează cu cea opusă şi formează sutura palatină medie
anterior, prezintă o semispină, care împreună cu cea de partea pusă formează
spina
nazală anterioară
posterior de spină, există un semişanţ, care împreună cu cel de partea opusă
formează canalul incisiv (canalul palatin anterior) prin care trec ramul anterior al
a. sfeno-palatine şi n. sfeno-palatin intern al lui HIRSCHFIELD
posterior de canalul incisiv, există uneori un şanţ fin – sutura incisivă
din articularea celor 2 margini interne – creasta nazală situată pe faţa superioară
a planşeului nazal, pe linia mediană.
Marginea posterioară a apofizei palatine – se articulează cu lama orizontală a
palatinului
Marginea anterioară a apofizei palatine – concavă în sus şi înăuntru, ia parte la
delimitarea orificiului
anterior al foselor nazale
- Porţiunea din faţa internă a maxilarului situată deasupra apofizei palatine, face
parte din fosele nazale. Această porţiune prezintă un orificiu mare – orificiul
sinusului maxilar. Acest orificiu este micşorat foarte mult de:
• osul lacrimal – înainte
• lama verticală a palatinului – înapoi
• masele laterale ale etmoidului – superior
• cornetul nazal inferior – în jos
- Înapoia sinusului maxilar – o suprafaţă rugoasă (se articulează cu lama verticală
a palatinului) străbătută de un şanţ oblic în jos şi înainte, transformat de lama
verticală a palatinului în canalul palatin posterior prin care trec a. palatină
descendentă şi n. palatin anterior.
--
Înaintea orificiului sinusului maxilar – un şanţ oblic în jos şi înapoi care
delimitează cu osul lacrimal canalul lacrimo-nazal cu deschidere în meatul
inferior nazal.
De pe apofiza montantă a maxilarului, pleacă 2 creste antero-posterioare,
paralele între ele (una superioară situată la nivelul planşeului orbitar – creasta
etmoidală şi alta inferioară – creasta conchală). Între cele 2 creste, se dilimitează
o porţiune patrulateră – atrium, care face parte din meatul mijlociu.
b) Faţa externă a maxilarului superior:
• Prezintă anterior foseta mirtiformă sau incisivă – m. mirtiform
• Posterior de foseta mirtiformă – bosa canină dată de rădăcina caninului
superior.
• În spatele bosei canine – fosa canină
Îndărătul fosei canine – apofiză triunghiulară – apofiza piramidală a maxilarului
(apofiza zigomatică) Apofiza piramidală prezintă:
• O bază – intern
• Un vârf – se articulează cu malarul
• O faţă superioară (orbitară) – participă la formarea planşeului orbitar.
Prezintă un şanţ antero- posterior – şanţul suborbitar (n. maxilar şi a.
suborbitară) care se deschide la nivelul găurii suborbitare
• O faţă anterioară – prezintă gaura suborbitară prin care trece pachetul
vasculo-nervos suborbitar
• O faţă posterioară uşor convexă – face parte din fosa zigomatică
• O margine inferioară – descendentă către primul molar
• O margine posterioară – corespunde aripii mari a sfenoidului de care este
separată prin fisura orbitară inferioară
O margine anterioară – constituie partea infero-internă a rebordului orbitar
Marginile maxilarului sunt 4:

1. M. anterioară: reprezentată de jos în sus de:

• Marginea anterioară a apofizei palatine cu spina nazală anterioară şi
articulaţia intermaxilară
• În mijloc – incizura nazală
• Superior – marginea anterioară a apofizei montante a maxilarului
2. M. posterioară – tuberozitatea maxilară:
• Superior constituie peretele posterior al fosei pterigo-maxilare
• Inferior se articulează cu osul palatin. Aici – un şanţ cu şanţul similar de pe
palatin – canalul palatin posterior (a. paltină descendentă şi n. palatin anterior)
3. M. superioară se articulează dinainte îndărăt cu: osul lacrimal, etmoid, apofiza
orbitară a palatinului 4. M. inferioară (apofiza alveolară) – arcuată, concavă
posterior şi prezintă alveole
Apofiza montantă
• Are direcţie în sus şi îndărăt
• Mai largă inferior şi mai îngustă superior
• Prezintă:
• - O bază – face corp comun cu osul
• - Un vârf – se articulează cu frontalul
• - O faţă externă care prezintă creasta lacrimală anterioară.
• - O faţă internă – face parte din peretele extern al foselor nazale
• - O margine anterioară – se articulează cu oasele proprii ale nasului
• - O margine posterioară – se articulează cu osul lacrimal
MANDIBULA
• Os impar, simetric, median
• Este format dintr-un corp orizontal, curb, concav posterior şi 2 ramuri
verticale largi care se
desprind din partea posterioară a corpului.
1. Corpul mandibulei – formă de potcoavă cu deschiderea posterior cu 2 feţe şi 2
margini
a) Faţa anterioară

•
••
•
•
Prezintă pe linia mediană o creastă – simfiza mentonieră care se termină în jos
pe vârful unei formaţiuni triunghiulare – protuberanţa mentonieră
Jumătatea superioară prezintă bosele incisivilor centrali, laterali şi ale caninilor
De la linia mediană pleacă o linie oblică în sus şi în afară – linia oblică externă
care se termină pe marginea anterioară a ramurii montante a mandibulei. Pe
linie se inseră pătratul mandibulei, triunghiularul buzelor şi pielosul gâtului.
Deasupra liniei, se găseşte gaura mentonieră deschisă înăuntru şi îndărăt prin
care iese din mandibulă pachetul vasculo-nervos mentonier
Partea alveolară a acestei regiuni prezintă bose pentru premolari şi molari
b) Faţa posterioară:
••••
Prezintă aproape de linia mediană şi de marginea inferioară o spină – spina
mentalis, care este formată din 4 tuberculi mici – tuberculii genieni.
De la tuberculii genieni, iau naştere 2 linii oblice – liniile milo-hioidiene cu traseu
în sus şi îndărăt până la ramura montantă a mandibulei.
Sub linia milohioidiană – şanţul milo-hioidian prin care trece pachetul vasculo-
nervos milo- hioidian
Linia milo-hioidiană împarte faţa posterioară într-o porţiune superioară concavă
anterior – foseta sublinguală (stă glanda sublinguală) şi o porţiune inferioară
ocupată de foseta submandibulară (stă glanda submaxilară)
c) Marginea superioară – prezintă alveole pentru rădăcinile dinţilor d) Marginea
inferioară – este netedă.
• Prezintă pe linia mediană – foseta digastrică pe care se inseră burta anterioară
a digastricului La limita corpului cu ramura mandibulei – un şanţ prin care trece
a. facială.
2. Ramurile mandibulei – patrulatere, alungite de sus în jos, cu 2 feţe şi 4
margini. a) Faţa laterală – ocupată de amprenta maseterină – inserţia masete-
rului.
b) Faţa mediană – prezintă în partea mijlocie – orificiul de intrare în canalul
mandibular – orificiul superior al canalului dentar prin care pătrunde în
mandibulă pachetul vasculo-nervos alveolar inferior.
• Canalul mandibular se îndreaptă în jos şi înainte prin profunzimea mandibulei,
descriind o curbă concavă înainte şi în sus.
Orificiul este limitat înainte şi înăuntru de o proeminenţă triunghiulară – spina lui
Spix pe care se inseră ligamentul sfeno-mandibular al articulaţiei temporo-
mandibulare.
Uneori, în spatele orificiului – o proeminenţă mai mică decât spina lui Spix –
antilingula. Între cele două proeminenţe începe şanţul milo-hioidian.
c) Marginea inferioară – se continuă anterior cu marginea inferioară a corpului
d) Marginea posterioară – formă de S italic, vine în raport cu parotida. Împreună
cu marginea inferioară – un unghi de 120° deschis în afară – unghiul mandibulei
în vârful căruia găsim punctul craniometric gonion.
e) Marginea anterioară – se bifurcă inferior în 2 creste (una medială, alta
laterală) care se continuă cu liniile oblice internă şi externă de pe corpul
mandibulei.
f) Marginea superioară – prezintă 2 proeminenţe: una anterioară triunghiulară –
apofiza coronară şi alta posterioară – condilul mandibulei. Cele 2 proeminenţe
sunt separate printr-o depresiune – incizura mandibulară (sigmoidă) prin care
trece pachetul vasculo-nervos maseterin.
• Apofiza coronară este triunghiulară şi ascuţită cu o direcţie în sus şi
înainte. Baza ei face corp comun cu osul. Pe faţa laterală se inseră maseterul
• Condilul – se articulează cu cavitatea glenoidă a temporalului. Este unit
de restul osului printr-o porţiune mai îngustă – colul condilului care este săpat în
partea internă şi anterioară de o fosetă – foseta pterigoidiană (se inseră
pterigoidianul extern).

MUŞCHII PIELOŞI AI CAPULUI

• Caractere comune principale:
• - au o inserţie mobilă cutanată
• - sunt grupaţi în jurul orificiilor feţei contribuind la închiderea sau
deschiderea lor
• - sunt inervaţi de nervul facial.
• Din punct de vedere descripitiv, se repartizează în:
• - Muşchi pieloşi ai craniului
• - Muşchi pieloşi ai pleoapelor şi sprâncenelor
• - Muşchii nasului
• - Muşchii buzelor şi pielosul gâtului
MUŞCHII PIELOŞI AI CRANIULUI
1.) Occipitalul
• - subţire, patrulater, situat în partea posterioară a capului.
• - se inseră pe 2/3 externe a liniei nucale superioare, baza apofizei
mastoide, de aici
fibrele sale se îndreaptă înainte şi se termină pe marginea posterioară a
aponevrozei
epicraniene.
• - Inervaţia – ramul auricular posterior al n. facial.
• - Acţiunea – trage îndărăt aponevroza epicraniană.
2.)Frontalul
• - Situat în partea anterioară a craniului.
• - Continuă înainte marginea anterioară a aponevrozei epicraniene pe
care îşi ia
inserţia sa posterioară.
• - Inserţia anterioară se face prin fascicolele mediale, intersprâncenare,
pe faţa profundă a pielii.
• - Inervaţia – ramul temporo-facial.
• - Acţiunea – când se contractă singur, trage înainte aponevroza
epicraniană şi odată
cu ea pielea. Când aponevroza este imobilizată de occipital, atunci frontalul
ridică pielea din regiunea sprâncenelor şi a glabelei şi determină pliuri
transversale pe frunte (muşchi al atenţiei).
3.) Muşchii motori ai pavilionului urechii:
o - intrinseci, aparţin în întregime pavilionului urechii
o - auriculari, în număr de 3 (anterior, superior, posterior), sunt
rudimentari.
o - Inervaţia – nervul facial.
o - Acţiunea – dilatatori ai conductului auditiv extern şi orientează
pavilionul urechii.
MUŞCHII PLEOAPELOR ŞI AI SPRÂNCENELOR
1.) Orbicularul pleoapelor (orbicularis oculi)
• - muşchi larg, ce înconjoară orificiul palpebral, întinzându-se şi pe orbită.
a) porţiune orbitară (externă) – pars orbitalis
b) porţiunea palpebrală (internă) – pars palpebralis
c) porţiunea lacrimală (m.lui Horner) – pars lacrimalis.
• - inserţiile orbicularului se fac în unghiul intern al ochiului, prin tendonul
orbicularului, care se împarte în 2 ramuri:
• - tendonul direct, care se prinde pe buza anterioară a şanţului lacrimal
• - tendonul reflectat, se fixează îndărătul sacului lacrimal, pe creasta
osului lacrimal.
• - inserţia terminală se face pe faţa profundă a pielii din unghiul extern al
ochiului.
2.) Sprâncenosul (m.corrugator supercilli)
- muşchi lat, lung de 3-4 cm, aşezat deasupra arcadei sprâncenare.
• se inseră pe partea internă a arcadei sprâncenare, de unde se îndreaptă
oblic în sus şi înafară, iar la nivelul găurii supraorbitare se prinde pe faţa
profundă a dermului sprâncenei.
• - Inervaţia – filetele palpebrale ale temporo-facialului.
• - Acţiunea – trage în jos şi înăuntru pielea sprâncenei, determinând
apariţia ridurilor
verticale şi exprimând astfel durerea, mânia, nerăbdarea.
• - muşchiul lui Horner se prinde pe creasta osului lacrimal împreună cu
tendonul reflectat, după care se îndreaptă anterior spre comisura internă a
ochiului şi se termină pe faţa profundă a pielii lângă punctele lacrimale.
• - Inervatie – filetele palpebrale ale facialului (temporo-facial)
• - Acţiune – partea palpebrală şi orbitară produc prin contracţia lor
închiderea
orificiului palpebral, mobilizarea lacrimilor pe care le dirijează spre unghiul intern
al orbitei, unde le comprimă şi le obligă să intre prin punctele lacrimale deschise
prin contracţia m.lui Horner.
MUŞCHII NASULUI
1) Piramidalul (m.procerus)
• - muşchi mic, alungit, situat bilateral.
• - se inseră inferior pe oasele nazale şi pe cartilagiile laterale ale nasului,
iar în sus, se încrucişeză cu fibrele frontalului şi se inseră pe faţa profundă a pielii
din regiunea intersprâncenară.
• - Acţiunea – trage în jos pielea din regiunea glabelei, determinând cute
transversale.
2.) Transversul nasului (m.compresor naris)
- se inseră prin intermediul unei aponevroze pe dosul nasului, de aici se dirijează
in̂ jos şi in afară spreşantului nazogenian,unde fibrele sale se impart in 2
grupe(anterioaresi̧ posterioare).
- fibrele anterioare se inseră pe pielea din regiune
- fibrele posterioare se continuă cu muşchiul mirtiform, inserându-se in foseta
mirtiformă
3) Dilatatorul nărilor (m.dilatator naris)
- muşchi mic, atrofiat, situat pe partea inferioară a aripei nasului.
- se fixează in̂ spate pe marginea posterioară a cartilajului aripei nasului şi pe
maxilarul superior de unde se in̂ dreaptă in̂ jos si̧ in̂ ainte,
terminându-sepefata̧ profundăapieliimarginiilateraleanarinei.
-Acti̧une–trage inafară aripa nasului, fiind un dilatator al narinelor.

4) Mirtiformul (m.depresor septi)

- situat in̂ dărătul buzei superioare, dedesubtul nărilor.
- se inseră pe foseta mirtiformă şi pe bosa canină, de aici fibrele sale se in̂
dreaptă in̂ sus fixându-se pe fata̧ profundă a pielii subcloasonului
şi pe marginea posterioară a cartilagiului aripei nasului.
- fascicolele externe ale mirtiformului se continuă cu fibrele
transversului nasului.
- Acti̧une – trage in̂ afară aripa nasului, este deci un dilatator al
narinelor.
Toti̧ muşchii piramidei nazale sunt inervati de ramul terminal superior al nervului
facial (temporo-facial).
Se impart in 2 grupe:
Muşchi constrictori:
- muşchiul orbicularul buzelor
- muşchiul compresor al buzelor
Muşchi dilatatori: - 10 muşchi divergenti̧
- Muşchiul pielosul gâtului
MUŞCHII BUZELOR
Orbicularul buzelor (m.orbicularis oris)
Orbicularul extern
a) fibre intrinseci sau proprii (2 m.incisivi superiori si 2 inferiori)
b) fibrele extrinseci
Orbicularul intern
1) Orbicularul buzelor
- are fibre dispuse concentric in̂ grosimea buzelor, in̂ jurul orificiului bucal. - i se
descriu 2 părti̧ :
A) Orbicularul extern, cu 2 categorii de fibre:
a) fibre intrinseci sau proprii, reprezentate prin: -2muşchi incisivi superiori,care
se inseră pe marginea externă a gropitȩlor mirtiforme şi se indreaptă oblic in̂ jos
şi lateral către comisura buzelor.
- 2 muşchi incisivi inferiori, care se prind pe ridicăturile canine ale mandibulei şi
se in̂ dreaptă oblic, in̂ sus şi lateral, prinzându-se pe pielea comisurilor, unde se
in̂ crucişează cu fibrele muşchilor incisivi superiori.
b) fibrele extrinseci, sunt fibre care de la nivelul comisurilor pătrund către:
- buza superioară – din muschiul triunghiularul buzelor şi din fascicolele
ascendente ale buccinatorului,
- buza inferioară – din fascicolele muschiului canin şi fascicolele inferioare
(descendente ale buccinatorului).
Orbicularul buzelor (m.orbicularis oris)
B) Orbicularul intern – format din fascicule curbe de la buza superioară şi
inferioară, se in̂ crucişează la nivelul comisurilor si̧ se prind pe fata̧ profundă a
pielii şi mucoasei.
2) Compresorul buzelor (musculus osculatorius)
- muşchi constrictor, format din fibre scurte in̂ tinse de la piele la mucoasă.
- Inervati̧a – facial.
- Acti̧une – rol in̂ supt, comprimă si̧ subti̧ ază buzele.
MUŞCHII DILATATORI
-Sein̂ tinddeladiferiteleregiunialefetȩişialegâtuluisprebuze.
- După aşezare:
- muşchi profunzi
- muşchi superficiali. a)Musçhiiprofunzi
1) M. canin (m. levator anguli oris)
- se inseră pe groapa canină, se in̂ dreaptă in̂ jos si̧ lateral şi se prinde pe fata̧
profundă a pielii comisurii şi a buzei superioare;
- Acti̧ une – este un ridicător al comisurii şi al buzei superioare.
2) M.buccinator (m.buccinator)
- muşchi lat, triunghiular;
- se inseră posterior pe marginea alveolară a mandibulei şi maxilarului
superior la nivelul ultimilor 3 molari şi ligamentului pterigomaxilar.
- Fibrele se in̂ dreaptă spre comisură (unele directe, altele oblic ascendente şi
descendente) şi se fixează pe fata̧ profundă a pielii
acesteia şi a 1/3 externe a buzelor (formează orbicularul extern)
- Acti̧ une – trage in̂ afară şi in̂ dărăt comisura bucală.
3) M.pătratul bărbiei (m.depresor labii inferioris)
- muşchi patrulater, situat in̂ grosimea buzei inferioare.
- se inseră pe 1/3 anterioară a liniei oblice externe a mandibulei şi de aici se in̂
dreaptă in̂ sus şi in̂ ăuntru şi se termină pe pielea buzei
inferioare.
- Acti̧ une – trage in̂ jos şi răstoarnă in̂ afară buza inferioară
4) M.motu̧ l bărbiei (m.mentalis)
- muşchi simetric situat in̂ spati̧ ul cuprins in̂ tre cei 2 pătrati̧ ai bărbiei.
- se inseră pe ridicăturile alveolare ale incisivilor şi caninilor, sub gingie, iar
fascicolele sale se in̂ dreaptă in̂ jos şi se prind pe fata̧ profundă a
pielii bărbiei.
-Acti̧une–ridicăpieleamentonului,formândniştemicigropitȩ.
b)Musçhiisuperficiali
1) M.ridicător comun al aripii nasului (m.levator labii superioris alaeque nasii)
- se inseră pe fata̧ externă a apofizei montante a maxilarului superior, in̂ cepând
sub orbicularul pleoapelor, se in̂ dreaptă in̂ jos şi lateral şi se prinde pe marginea
posterioară a aripii nasului si̧ a buzei superioare
- Acti̧ une – trage in̂ sus buza superioară si̧ aripa nasului.
2) M.ridicător propriu al buzei superioare (m.levator labii superioris)
- se inseră sub ridicătorul comun, pe marginea inferioară a orbitei, se in̂ dreaptă
oblic in̂ jos şi medial şi se termină pe fata̧ profundă a pielii buzei superioare;
- Acti̧ unea – ridică buza superioară
3) M.marele zigomatic (m.zygomaticus major)
- se inseră pe fata̧ externă a osului malar, aproape de unghiul posterior şi se in̂
dreaptă oblic in̂ ăuntru şi in̂ jos, pentru a se fixa pe fata̧ profundă a pielii
comisurii bucale.
- Acti̧ une – trage in̂ sus şi in̂ afară comisura bucală.
4) M.micul zigomatic (m.zygomaticus minor) -
seinserăpeparteamijlocieafetȩiexterneamalarului,in̂ ainteamareluizigomaticşiapoi
pe fata̧ profundă a tegumentului buzei superioare
- Acti̧ une – trage in̂ sus şi in̂ afară porti̧ unea mijlocie a buzei superioare 5)
M.rizorius a lui Santorini (m.risorius)
- muşchitringhiular,subti̧re,inconstant.
- se inseră pe aponevroza maseterină printr-o bază mai lată, apoi se in̂ dreaptă in̂
ainte şi se prinde pe pielea comisurii.
- Acti̧ une – trage in̂ afară şi in̂ spate comisura labială, dând aspectul de
râs.
6) M.triunghiularul buzelor (m.depresor anguli oris)
- se inseră pe jumătate anterioară a liniei oblice externe a mandibulei, sub
pătratul bărbiei; se in̂ dreată in̂ sus şi se termină pe pielea comisurii şi a buzei
inferioare
- Acti̧ une – duce comisura buzelor in̂ jos şi in̂ afară
7) M.pielosul gâtului (m.platysma)
- muşchi foarte larg, subti̧ re, patrulater, ce acoperă regiunea antero- laterală a
gâtului şi parteainferioarăafetȩi.
- se inseră inferior pe fata̧ profundă a pielii, de la nivelul regiunii subclaviculare,
acromiale şi deltoidiene; fascicolele sale se in̂ dreaptă oblic in̂ sus si̧ in̂ ăuntru si̧
se prind pe pielea regiunii mentoniere, pe marginea inferioară a mandibulei, pe
linia oblică externă şi direct la comisură, in̂ afara fibrelor triunghiularului buzelor.
- Acti̧une – trage in̂ jos pielea bărbiei, coboară comisura buzelor şi formează
pliuri pe pielea
gâtului,prinaceastaconcurândlaexpresiapasiunilortriste,mâniei,spaimei,suferintȩi
;este şi un coborâtor al mandibulei.
Toti̧ muşchii pieloşi sunt inervati̧ motor de cele două ramuri terminale, temporo
şi cervico- faciale ale nervului facial.

MUŞCHII MASTICATORI
-sunt muşchii care acti̧ onează asupra mandibulei realizând masticati̧ a. -
seim̂ partdupăacti̧unein̂ :
- ridicători ai mandibulei
- coborâtori ai mandibulei
- propulsori
- retractori
- diductori
MUŞCHII RIDICĂTORI AI MANDIBULEI - temporalul
- maseterul
- pterigoidianul intern 1)Musçhiultemporal(m.temporalis)
- se inseră prin baza sa pe linia curbă temporală inferioară a parietalului, pe fosa
temporală, pe fata̧ profundă a aponevrozei temporale şi prin fascicolul jugal, pe
fata̧ internă a arcadei zigomatice.
- Inserti̧ a terminală se face printr-un tendon terminal pe apofiza coronoidă a
mandibulei.
- Inervati̧ a – cei 3 nervi temporali profunzi: anterior, mijlociu şi posterior, ramuri
din nervul maxilar inferior.
- Acti̧ une – temporalul ridică mandibula, iar prin fascicolele sale posterioare, o
trage in̂ apoi, fiind retractor a ei.
2)Musçhiulmaseter
a) Fascicolul superficial (antero-extern) se inseră pe 2/3 anterioare a marginii
inferioare a arcadei zigomatice si̧ pe malar, dirijându-se apoi in̂ jos şi in̂ apoi,
pentru a se termina pe
unghiulmandibuleişipeparteainferioarăafetȩiexternearamuriiascendentea
mandibulei.
b) Fascicolulprofund(postero-intern)
- se inseră pe marginea inferioară şi pe fata̧ internă a arcadei zigomatice, in̂
jumătatea ei posterioară
- se in̂ dreaptă oblic in̂ jos şi in̂ ainte, pătrunde sub fascicolul superficial şi se
termină pe fata̧ externă a ramurii ascendente a mandibulei, de la zona de inserti̧
e a fascicolului superficial până la baza apofizei coronoide.
- Inervati̧ a – nervul maseterin, ram din temporo-maseterin al nervului maxilar
inferior
- Acti̧ une – ridicător al mandibulei.
3)Musçhiulpterigoidianintern(medial)
- este situat pe partea internă a mandibulei -
seinserăsuperiorpetoatăgroapapterigoidă,adicăpefetȩlearipilor
care privesc spre groapa si̧ pe fundul gropii (sub foseta scafoidă) si̧ pe
apofiza piramidală a palatinului.
- de aici, fibrele se in̂ dreaptă oblic in̂ jos, in̂ apoi şi in̂ afară şi se fixează
peparteainferioarăafetȩiinternearamureiascendenteamandibuleişipefata̧
internăa unghiului mandibulei, formând un fel de chingă sub acest unghi, cu
fibrele maseterului.
- Inervati̧ a – nervul pterigoidian din maxilarul inferior
- Acti̧ une – ridicător al mandibulei, imprimând misç ări de lateralitate.
MUŞCHII PROPULSORI AI MANDIBULEI
- muşchii propulsori principali sunt cei doi pterigoidieni externi, când se
contractă simultan. - muşchiul propulsor accesoriu este pterigoidianul intern
Muşchiul pterigoidian extern (lateral)
- Ia naştere la baza craniului prin 2 fascicole:
- unul superior (sfenoidal)
- unul inferior (pterigoidian).
a) Fascicolul sfenoidal se inseră pe fata̧ externă a marii aripi a sfenoidului,
dedesubtul crestei sfeno-temporale
b) Fascicolul pterigoidian, se inseră pe fata̧ externă a aripii externe a apofizei
pterigoide şi pe apofiza piramidală a palatinului. De aici fibrele se in̂ dreaptă
orizontal şi se prind printr-un tendon unic pe foseta antero-internă a colului
condilului mandibulei ca şi pe capsula şi meniscul interarticular.
- Inervati̧ a – un filet din temporo-bucal, ram din maxilarul inferior.
- Acti̧ une:
- contracti̧ a simultană a celor 2 pterigoidieni externi determină
mişcarea de proiecti̧ e inainte a mandibulei.
- când se contaractă de o singură parte, condilul mandibulei se
mişcă in̂ ainte şi in̂ ăuntru, iar celălat condil rămâne imobil si̧ mandibula execută,
in̂ jurul acestuia din urmă, o misç are de rotati̧ e ce are drept efect ducerea
bărbiei de partea opusă. - din contracti̧ ile alternative ale pterigoidianului extern,
rezultă misç area de diducti̧ e sau lateralitate a mandibulei.
MUŞCHII COBORÂTORI AI MANDIBULEI
burtaanterioarăamusç hiuluidigastric–areacti̧uneprincipală. milohiodieni, genio-
hiodieni si̧ pielosul gâtului – musç hi accesori.
• M.subhioidieni:
- m. omohioidian
- m. sterno-cleido-hioidian - m. sterno-tiroidian
- m. tirohioidian
• M.suprahioidieni: in̂ număr de 4, dispuşi pe 3 planuri:
- planul superficial constituit de m.stilo-hioidian şi digastric.
- planul mijlociu constituit de m. milo-hioidian
- planul profund constituit de m.genio-hioidian.
1) Stilo-hioidianul
- se inseră pe apofiza stiloidă a temporalului şi se termină printr-o lamă
tendinoasă pe fata̧ anterioară a corpului osului hioid.
- puti̧ n in̂ ainte de osul hioid se dedublează şi formează o butonieră prin care
trece tendonul intermediar al digastricului.
2) Digastricul
- este constituit din 2 segmente (burta anterioară şi posterioară) reunite in̂ tre
ele printr-un tendon intermediar.
- burta posterioară se prinde pe şantu̧ l digastric de pe fata̧ internă a apofizei
mastoide şi merge in̂ jos si̧ in̂ ainte şi se continuă cu un tendon care, după ce
traversează butoniera făcută de stilohioidian, formează burta anterioară ce
merge să se fixeze pe fosa digastrică a marginei inferioare a mandibulei. -
tendonulintermediaresteatasa̧ tosuluihioid,prinintermediulunorfibretendinoase
3) Milo-hioidianul
- muşchi lat ce se inseră pe linia oblică internă a corpului mandibulei.
- de aici fibrele sale se in̂ dreaptă oblic in̂ jos si̧ in̂ ăuntru, spre linia
mediană şi se inseră:
- cele ant şi mijlocii, pe un rafeu tendinos median, care merge de la
simfiza mentonieră la osul hioid
- fibrele post se termină pe fata̧ anterioară a corpului hioidului.
4) Genio-hioidianul
- este situat deasupra digastricului, la dreapta şi la stânga liniei mediene
- se inseră printr-o extremitate pe apofiza genie inferioară a mandibulei, iar
terminal pe hioid.
Acti̧ une:
- muşchii: genio-hiodian, milo-hiodian şi burta ant a digastricului sunt coborâtori
ai
mandibulei sau ridicători ai osului hioid, după cum iau punct fix pe unul din
aceste două oase.
- burta post a digastricului şi stilo-hiodianul sunt ridicători ai osului hioid.
Inervati̧e:
- burta posterioară a digastricului si̧ stilo-hiodianul de facial,
- burta anterioară a digastricului si̧ milo-hioidianul de ramul mandibular al
trigemenului, - genio-hioidianul de nervul hipoglos.
MUŞCHII RETRACTORI AI MANDIBULEI
- Muşchiul digastric prin burta sa posterioară;
- Muşchiul temporal prin fascicolele sale posterioare care au o directi̧ e
aproape orizontală.
MUŞCHII DIDUCTORI AI MANDIBULEI
- Muşchiul pterigoidian extern, care determină misç area de lateralitate sau
diducti̧e.

BOLTA PALATINĂ
Este constituită din 4 oase: anterior – 2 apofize palatine ale maxilarului şi
posterior 2 oase palatine (lama orizontală)
Limitele sunt:
• înainte şi lateral – rebordul alveolar
• posterior – marginea posterioară a lamei orizontale a palatinelor
• Extremitatea posterioară este marcată de spina nazală posterioară.
• Anterior de linia mediană a suturii cruciforme – canalul palatin anterior
prin care trece n. sfeno-palatin intern al lui Hirscfield (ram din sfeno-palatin, ram
din maxilar) şi ramul intern al a. sfeno-palatine (ram din a. maxilară internă)
• Postero-extern de lama orizontală a paltinului – conductele palatine
posterioare, însoţite fiecare de 1-2 conducte accesorii.
• Prin canalul palatin posterior – n. palatin anterior şi a. palatină
descendentă (ram din a. maxilară internă).
Torus palatinus – porţiunea din bolta palatină ce corespunde suturii mediene şi
care este uneori proeminentă, sub forma unei creste antero-posterioare.
Comunicările bolţii palatine:
• cu fosele nazale prin canalul palatin anterior
• cu fosa pterigo-maxilară prin canalul palatin posterior şi canalele accesorii
FOSA ZIGOMATICĂ
• Este spaţiul situat sub arcada zigomatică, între apofiza pterigoidă şi faţa
internă a ramurii mandibulei.
• Peretele posterior – nu există
• Peretele superior – reprezentat de o suprafaţă rugoasă patrulateră între
baza pterigoidei şi creasta sfeno-temporală de pe faţa externă a marii aripi a
sfenoidului.
• Peretele extern – format din faţa internă a osului malar şi faţa internă a
ramului mandibulei
• Peretele anterior – faţa posterioară a apofizei piramidale a maxilarului
• Peretele intern – lama externă a pterigoidei înaintea căreia se găseşte o
fantă care duce în fosa pterigo-maxilară.
FOSA INFRATEMPORALĂ
• Excavaţie îndărătul maxilarului, sub creasta sfeno-temporală şi în afara
apofizei pterigoidiene.
• Formă de piramidă triunghiulară care prezintă:
- Perete anterior – tuberozitatea maxilară
- Perete superior – faţa externă a marii aripi
- Perete intern – lama externă a apofizei pterigoidiene
- Baza – se deschide larg în afară
• Fisura pterigo-maxilară este o fantă care separă paofiza pterigoidă de
tuberozitatea maxilară. Este mai largă superior. Prin această fisură, se face
accesul în fosa pterigo-maxilară.
FOSA PTERIGO-MAXILARĂ
• Situată profund în partea postero-laterală a feţei, sub cavitatea craniană,
deasupra bolţii palatine.
• Are formă de piramidă patrulateră cu 4 pereţi, o bază şi un vârf.
• Peretele anterior – tuberozitatea maxilară – superior
• Peretele posterior – constituit de faţa anterioară a apofizei pterigoide.
Aici se deschid orificiile:
- Gaura rotundă – n. maxilar
- Orificiul canalului pterigo-palatin – n. pterigo-palatin (Bock) şi a. pterigo-
palatină
- Orificiul canalului vidian – a. şi n. vidian
• Peretele intern – faţa externă a lamei verticale a palatinului. Superior –
gaura sfeno-palatină – comunicare cu fosa nazală.
• Peretele extern – reprezentat de fisura pterigo-maxilară – comunicarea
cu fosa infratemporală.
• Vârful – situat inferior, reprezentat de un unghi ascuţit (între
tubeozitatea maxilarului şi pterigoidă)
• Baza – superior, corespunde craniului. Este constituită intern de aripa
mare, la locul de sudare cu corpul sfenoidului. Extern, baza prezintă fisura
orbitară inferioară – n. maxilar şi a. suborbitară, ram din maxilara internă.
Comunicările fosei pterigo-maxilare:
• Cu craniul prin gaura rotundă
• Cu fosele nazale prin canalele sfeno-palatin şi pterigo-palatin
• Cu fosa infratemporală prin peretele extern
• Cu orbita prin fanta sfeno-maxilară
• Cu bolta palatină prin canalul palatin posterior şi canalele accesorii
ORBITA
Este o cavitate largă şi profundă, cu formă de piramidă patrunghiulară, având
vârful plasat în centrul găurii optice şi baza anterior.
Peretele superior (plafonul):
• Concav, mai ales anterior
• Format anterior de fosa orbitară şi posterior de faţa inferioară a aripii
mici a sfenoidului.
• Anterior este gros şi subţire în rest
• Vine în raport cu lobul frontal al emisferului cerebral
• Antero-intern prezintă fosa trohleară unde se inseră un scripete fibro-
cartilaginos pe care se reflectă tendonul muşchiului mare oblic al globului ocular
• Antero-extern – foseta lacrimală
Posterior – sutura sfeno-frontală
Peretele inferior (planşeul):
• Concav
• Stă pe sinusul maxilar
• Este subţire, ascensionând lateral către peretele extern al orbitei de care
e separat posterior prin fisura orbitară inferioară – n. maxilar şi a. suborbitară
• Este format din:
- Faţa superioară a apofizei piramidale a maxilarului – ocupă 2/3 interne
ale acestui perete
- Apofiza frontală a zigomaticului – antero-lateral
- Apofiza orbitară a palatinului – extremitatea posterioară
• Pe peretele inferior – şanţul suborbitar – n. maxilar şi a. suborbitară, ram
din maxilara internă.
Peretele extern al orbitei:
• Gros posterior, unde separă orbita de fosa craniană mijlocie
• Subţire anterior, unde separă orbita de fosa temporală.
• Se continuă cu plafonul orbitei anterior, dar este separat de el posterior
prin fisura orbitară superioară.
• Format din aripa mare (faţa anterioară) în 2/3 posterioare şi anterior din
apofiza frontală a zigomaticului şi apofiza externă a frontalului.
Avem aici suturile sfeno-zigomatică, sfeno-frontală şi fronto-malară
Peretele intern al orbitei:
• Subţire (mai ales anterior) şi aproape paralel cu planul median.
• Este format dinainte înapoi de:
- Apofiza montantă a maxilarului
- Faţa externă a lacrimalului
- Etmoid (lama papiraceae)
- O porţiune din faţa externă a coprului sfenoidului
• Anterior, pe acest perete avem canalul lacrimo-nazal, în spatele apofizei
montante a maxilarului. Acest canal merge oblic în jos, în afară şi înapoi.
• Între semicelulele frontale şi cele etmoidale se delimitează şanţurile
fronto-etmoidale anterior (a. etmoidală anterioară şi n. nazal intern) şi posterior
(a. etmoidală posterioară şi n. sfeno-etmoidal al lui Luschka).
• Marginile orbitei:
• Marginea supero-externă – reprezentată anterior de foseta lacrimală, iar
posterior de sutura fronto-sfenoidală şi coada fisurii orbitare superioare
• Marginea supero-internă – prezintă dinainte îndărăt: sutura frontalului cu
apofiza montantă a maxilarului, sutura fronto-lacrimală şi sutura dintre frontal şi
lama papiraceae
• Marginea infero-internă – prezintă dinainte îndărăt: sutura lacrimalului
cu maxilarul, sutura maxilarului cu lama papiraceae şi sutura corpului sfenoidului
cu apofiza orbitară a palatinului.
• Marginea infero-externă – reprezentată anterior de faţa superioară a
apofizei orbitare a malarului, iar posterior de fisura orbitară inferioară.
Vârful orbitei:
• Situat posterior
• Aici se găsesc următoarele orificii: fisura orbitară superioară extern şi
canalul optic intern.
• Canalul optic: este rotund şi prin el – n. optic (intern) şi a. optică (extern)
• Fisura orbitară superioară (fanta sfenoidală):
- Formă de virgulă cu coada extern.
- N. oculomotor, trohlear, abducens, ramurile n. oftalmic (nazal, frontal şi
lacrimal), venele oftalmice şi o arteriolă, ram din a. meningee mijlocie.
Baza orbitei – îndreptată anterior, are formă de patrulater cu unghiuri rotunjite.
Conturul (rebordul orbitar) prezintă 4 margini:
• Marginea superioară – formată din arcada sprâncenară a frontalului. În
1/3 internă – şanţul supraorbitar – n. frontal extern (ram extern al frontalului,
ram din oftalmic) şi vasele supraorbitare. La 1 cm mai intern de acest şanţ –
şanţul n. frontal intern
• Marginea inferioară – formată de apofiza piramidală a maxilarului şi de
malar
• Marginea externă – formată de malar
• Marginea internă – apofiza montantă a maxilarului
Comunicările orbitei:
• Cu etajul anterior al bazei craniului prin gaura optică, fisura orbitară
superioară şi conductele etmoidale
• Cu fosele nazale prin canalul lacrimo-nazal (se deschide în meatul
inferior)
• Cu groapa pterigo-maxilară prin fisura orbitară inferioară
• Cu exteriorul prin gaura supraorbitară şi canalul malar (pentru n.
temporo-malar).
FOSELE NAZALE
• Sunt 2 cavităţi situate în centrul feţei, deasupra cavităţii bucale, sub baza
craniului şi între cele 2 orbite.
• Fiecare fosă nazală seamănă cu un culoar aplatizat în sens transversal cu
4 pereţi şi 2 deschizături.
Peretele inferior (planşeul)
• Constituit din apofiza palatină a maxilarului şi sporţiunea orizontală a
palatinului (posterior)
• Prezintă anterior canalul incisiv
Peretele superior (plafonul)
• Reprezentat de un şanţ curb, concav în jos, format dinainte înapoi de:
- Faţa posterioară a oaselor nazale prelungită în sus de spina nazală a
frontalului
- Faţa inferioară a lamei ciuruite a etmoidului
- Faţa anterioară a corpului sfenoidului
- Faţa inferioară a corpului sfenoidului acoperită la acest nivel de aripile
vomerului şi de apofiza spinală a palatinului.
• Primul segment este oblic în sus şi înapoi, al doilea este orizontal, al
treilea este vertical şi perpendicular pe al doilea, iar ultimul segment este
aproximativ orizontal.
• Cel mai posterior – conductul pterigo-palatin delimitat de faţa inferioară
a corpului sfenoidului, apofiza vaginală a lamei interne a pterigoidei şi apofiza
sfenoidală a palatinului. Prin el trece a. pterigo-palatină şi nervul pterigo-palatin
(faringianul lui Bock). Acest canal se deschide în fosa pterigo-maxilară.
Peretele intern – aparţine septului osos al cavităţilor nazale
• Antero-superior – lama perpendiculară a etmoidului parţial articulată în
jos cu vomerul.
• Înapoi, ciocul sfenoidal şi creasta sfenoidală prelungesc lama
perpendiculară a etmoidului
• Între etmoid şi vomer – un unghi larg deschis anterior şi care este
completat de cartilajul cloazonului.
• Acest perete poate fi situat pe linia mediană, sau deviat la
dreapta/stânga, cel mai ades la nivelul suturii etmoido-vomeriene.
Peretele extern
• Se întinde de la planşeu la plafon şi este înclinat de sus în jos şi dinăuntru
înafară.
• Este format din:
- Faţa internă a maxilarului
- Aripa internă a pterigoidei formează partea cea mai posterioară a
peretelui nazal extern şi marginea externă a choanelor
- Faţa internă a lacrimalului care, împreună cu cornetul nazal inferior,
transformă şanţul lacrimal al maxilarului în canalul lacrimo-nazal
- Porţiunea verticală a palatinului
- Cornetul inferior – în partea inferioară a peretelui extern
Cornetul nazal superior – prezintă:
• O faţă internă care priveşte spre septul nazal
• O faţă externă care delimitează cu peretele intern al maselor laterale ale
etmoidului meatul superior
• O margine superioară aderentă la masele laterale
• O margine inferioară liberă
• O extremitate anterioară – cap şi una posterioară - coadă
În meatul superior:
• Anterior se deschid celulele etmoidale posterioare
Posterior – gaura sfeno-palatină prin care trec vasele şi nervii sfeno-palatini
Cornetul mijlociu:
• Faţa internă este convexă
• Faţa externă este concavă şi delimitează cu peretele extern al foselor
nazale meatul mijlociu
• Marginea superioară este aderentă la masele laterale ale etmoidului
• Marginea inferioară este liberă
În meatul mijlociu se deschid sinusul frontal (antero-superior) şi sinusul maxilar
(posterior)
Cornetul inferior:
• Lamelă osoasă triunghiulară cu vârful posterior, alungit dinainte înapoi,
fixat la peretele lateral al fosei nazale prin marginea superioară şi liber în rest.
• Faţa mediană – convexă, priveşte spre septul nazal. Este netedă superior
şi rugoasă inferior
• Faţa laterală – concavă, delimitează cu peretele lateral al fosei nazale,
meatul nazal inferior unde se deschide canalul lacrimo-nazal.
• Marginea inferioară – liberă
• Marginea superioară – convexă antero-posterior
Deschiderea anterioară:
• Între cele 2 maxilare şi oasele proprii ale nasului
• Baza în jos (în mijlocul bazei – spina nazală anterioară) şi vârful (marginea
superioară a oaselor nazale) în sus
Deschiderea posterioară – formă patrulateră, delimitată:
• În sus de faţa inferioară a corpului sfenoidului, dublată intern de aripa
vomerului
• În jos de marginea posterioară a lamei palatinului
• În afară de faţa internă a apofizei pterigoide
• Înăuntru de marginea posterioară a vomerului
Pe peretele lateral al foselor nazale există un orificiu şi un canal:
• Orificiul – gaura sfeno-palatină – situat înapoia meatului superior, face
legătura cu fosa pterigo-palatină. Pe aici trece a. sfeno-palatină (ram terminal din
maxilara internă) şi nervii sfeno-palatini.
• Canalul – canal lacrimo-nazal – face legatura cu orbita.
Comunicările foselor nazale:
• Cu exteriorul prin narină
• Cu rinofaringele prin choane
Cu orbita prin canalul lacrimo-nazal
• Cu craniul prin orificiile lamei ciuruite a etmoidului
• Cu cavitatea bucală prin canalul palatin anterior
• Cu fosa pterigo-maxilară prin canalul sfeno-palatin şi canalul pterigo-
palatin.

ARTERA CAROTIDA PRIMITIVA

ORIGINE
Artera carotidă primitivă stângă - direct din crosa aortei
Artera carotidă primitivă dreaptă - din trunchiul arterial brahiocefalic

TRAIECT
A. carotida primitivă stângă
este mai lungă cu 3 cm
segment intratoracic:
anterior -trunchiul venos brahiocefalic stâng
posterior - artera subclaviculară stângă şi cu canalul toracic
la dreapta - traheea şi esofagul
la stânga – nv. X stâng, pleura şi plămânul stâng
TRAIECT
A. carotida primitivă stângă
este mai lungă cu 3 cm
segment intratoracic:
anterior -trunchiul venos brahiocefalic stâng
posterior - artera subclaviculară stângă şi cu canalul toracic
la dreapta - traheea şi esofagul
la stânga – nv. X stâng, pleura şi plămânul stâng
Segment cervical – comun – pachetul vasculao-nervos al gatului:
anterior:
glanda tiroidă
muşchiul omo-hioidian şi aponevroza cervicală mijlocie
muşchiul sterno-cleido-mastoidian şi aponevroza cervicală superficială
posterior :
muşchii prevertebrali si aponevroza cervicală profundă
artera tiroidiană inferioară
intern:
laringe, faringe, trahee, esofag
extern:
vena jugulară internă.
RAMURI TERMINALE
la 1 cm deasupra marginii superioare a cartilagiului tiroid:
A. carotida externa (antero-intern)
A. carotida interna (antero-extern)
glomusul intercarotidian
ARTERA CAROTIDA EXTERNA
TRAIECT
Segment cervical (loja carotidiana), apoi trece pe sub burta posterioară a
muşchiului digastric
Segment subangulo-mandibular
printre muşchii buchetului lui Riolan (traversează diafragmul stilian):
burta posterioară a digastricului, muşchiul şi ligamentul stilo- hioidian sunt
superficial, iar profund - ligamentul stilo-mandibular, muşchii stilo-glos şi stilo-
faringian
Carotida trece prin furca m. stilieni iar m. stilieni profunzi se gasesc in
furca arterelor carotide externa si interna
face o curbă cu convexitatea intern, se apropie de peretele lateral al
faringelui (regiunea paraamigdaliana)
segment intraparotidian, pana la marginea posterioară a gâtului
condilului mandibulei, unde da cele 2 ramuri terminale:
Artera maxilara interna
Artera temporala superficiala

RAMURILE COLATERALE
Artera tiroidiana superioara
Artera linguala
 Artera faciala
Artera occipitala
Artera faringiana ascendenta
Artera auriculara posterioara
Aria triunghiului FARABEUF
ARTERA TEMPORALĂ SUPERFICIALĂ
segment inferior (subzigomatic) - profundă, situată în loja parotidiană
Segment superior (suprazigomatic) - superficială, in regiunea temporală
însoţită de o venă satelită si de nv. auriculo-temporal, situat posterior,
formând pachetul vasculo-nervos temporal superficial

RAMURI COLATERALE
Artera transversă a feţei
ramuri parotidiene, articulare şi musculare
Artera zigomato-orbitară
se distribuie părţii externe a pleoapelor
si muşchiului orbicularul pleoapelor
Artera temporală profundă posterioară
Arterele auriculare anterioare
superioară, mijlocie şi inferioară
RAMURI TERMINALE
Ramura frontală - pentru pleoapa superioară, se anastomozează cu artera
supraorbitară
Ramura parietală – aponevroza epicraniana, m. frontal si auricular
superior, se anastomozeaza cu artera auriculara posterioara si occipitala

ARTERA MAXILARA INTERNA

De la originea ei înconjură gâtul condilului mandibulei
Trece prin butoniera retrocondiliană a lui Juvara, cu nervul auriculo-
temporal, deasupra ei
înconjoară dinăuntru înafară marginea inferioară a pterigoidianului
extern, ajungând astfel pe faţa lui externă:
65% - traiect superficial, între pterigoidianul extern şi muşchiul temporal,
până în porţiunea superioară a tuberozităţii maxilei
Trece prin partea superioară a fosei pterigopalatine, unde se termină prin
artera sfenopalatină
35% - traiect profund, între muşchii pterigoidian extern si intern

RAMURI COLATERALE ASCENDENTE

Artera timpanică
Artera meningee mijlocie - gaura spinoasă – da două ramuri terminale:
anterioară şi posterioară (meningeale si osoase), ramuri ganglionare, ramuri
orbitare, care pătrund în orbită prin partea externă a fantei sfenoidale şi se
anastomozează cu artera lacrimală din oftalmică, ramuri temporale, artera
pietroasă
Mica meningee – sfenoid, cavum Meckeli
Temporala profundă mijlocie
 Artera temporală profundă anterioară

RAMURI COLATERALE DESCENDENTE

A. dentară inferioară – ram incisiv, mentonier, a. milohioidiana
A. maseterină superioară – a. articulara (ATM)
A. bucală – m. buccinator, glandele molare, canalul lui Stenon şi bula
grăsoasă a lui Bichat
A. pterigoidiene – 4-6
A. palatină superioară – trece prin canalul palatin posterior, împreună cu
nervul palatin anterior

RAMURI COLATERALE ANTERIOARE

artera alveolară
(alveolo-antrală)
artera infraorbitară

RAMURI COLATERALE POSTERIOARE

artera vidiană - mucoasa faringelui din vecinătatea orificiului trompei lui
Eustache, 2-3 ramuri pt. ganglion sfeno-palatin al lui Meckel
artera pterigo-palatină – canalul pterigo-palatin, da ramuri pentru bolta
foselor nazale

RAM TERMINAL – ARTERA SFENOPALATINA

ramură internă (artera cloasonului) - merge pe peretele intern al foselor
nazale până la canalul palatin anterior, ajunge la nivelul bolţii palatine unde se
termină anastomozându-se cu palatina superioară;
ramură externă (artera cornetelor şi meaturilor) care se distribuie
peretelui extern al foselor nazale:
Ramuri pentru sinusurile frontale, celulele etmoidale, şi sinusurile
maxilare
traiect
In regiunea carotidiană superioară – triunghiul Farabeuf , SC, nv. laringeu
superior, a. occipitala si a. faringiana
In loja retrostiliană (spaţiul maxilo-vertebro-faringian)
în canalul carotidian –
Da artera carotico-timpanică
plexul nervos carotidian, plex venos carotidian care leagă sinusul cavernos cu VJI
In sinusul cavernos – nv. III, IV, VI, V1
la unghiul extern al chiasmei optice - încrucişează nervul optic şi dă artera
oftalmică
patru ramuri terminale

RAMURI COLATERALE
cervical – nu are
în canalul carotidian
osoase
 carotico-timpanica
In sinusul cavernos
ganglionul Gasser
pereţii sinusului cavernos
nervul V1, V2 si V3
hipofiza
în cavitatea craniană
Artera oftalmică
ARTERA OFTALMICA
Ia nastere in dreptul apofizei clinoide anterioare
Patrunde in orbita prin canalul optic impreuna cu nervul optic
Merge pe peretele intern al orbitei pana la unghiul de reflexie al
tendonului marelui oblic
Se termina prin 2 ramuri:
A. frontala
A. nazala (se anastomozeaza cu ramul terminal al a. faciale)
RAMURILE COLATERALE ALE ARTEREI OFTALMICE
înafara nervului optic:
A. lacrimală
deasupra nervului optic:
centrală a retinei,
supraorbitară (frontală externă)
ciliare scurte posterioare
ciliare lungi posterioare
musculară superioară
musculară inferioară
– da a. ciliare anterioare
înăuntrul nervului optic:
etmoidală posterioară
etmoidală anterioară
palpebrală superioară
palpebrală inferioară
RAMURILE TERMINALE ALE ARTEREI CAROTIDE INTERNE
artera cerebrală anterioară
artera cerebrală mijlocie
artera comunicantă posterioară
artera coroidiană anterioară
TRAIECT
ARTERA SUBCLAVICULARA STANGA
segmentul intratoracic:
anterior - artera carotidă comună stângă, nervul X
posterior – T1-T2
intern - traheea, esofagul, recurentul stâng, duct toracic
extern - pleura şi plămânul stâng
Segmentul prescalenic
Anterior:
nerv X
 ansa stelo-stelată a lui Vieussens şi frenicul
vena subclaviculară
trunchiul venos brahiocefalic
clavicula, muşchii subhioidieni şi articulaţia sterno-costo-claviculară
Îndărăt:
nervul recurent
Foseta Sebileau si ggl. Stelat
Inferior:
Domul pleural
Ansa Vieussens
Recurent
Anastomoza dintre n. frenic si ggl. Simpatic cervical inferior
Segment interscalenic (pe prima coasta, intre scalenul anterior si mijlociu)
– plexul brahial
Segment postscalenic (pe marele dintat, in raport cu m. subclavicular,
clavicula si plexul brahial)
RAMURI COLATERALE
1. artera vertebrală (originea trunchiului arterial bazilar)
2. mamară internă
3. trunchiul intercostalelor superioare
4. cervicală profundă
5. tiroidiană inferioară
6. cervicală ascendentă
7. cervicală transversă
8. scapulară superioară
9. scapulară posterioară (singura care nu ia nastere din portiunea
prescalenica a arterei)
ram terminale
a axilara
SISTEMUL VENOS AL EXTREMITĂŢII CEFALICE
VENA JUGULARĂ INTERNĂ
Afluenti:
sinusul pietros inferior
sinusul petro-occipital
o venă condiliană anterioară
câteva vene faringiene.
trunchiul tiro-lingo-faringo-facial (Farabeuf)
afluenţi limfatici:
canalul toracic
canalul limfatic drept
VENA JUGULARA EXTERNA
Afluenti:
venele auriculare posterioare
vena cervicală transversă sau mai multe ramuri cervicale subcutanate
vena scapulară superioară
vena scapulară posterioară
venele occipitale
 vena jugulară anterioară
VENA JUGULARA ANTERIOARA
VENA VERTEBRALĂ – din plexul occipito-vertebral
Afluenti:
venele provenite din plexurile extrarahidiene anterior şi posterior,
venele spinale provenite din plexurile intrarahidiene,
vena cervicală ascendentă,
vena cervicală profundă,
prima venă intercostală, uneori.
VENA JUGULARA POSTERIOARA
VENELE TIROIDIENE INFERIOARE
SISTEMUL LIMFATIC AL EXTREMITĂŢII CEFALICE
CERCUL GANGLIONAR PERICERVICAL
grupul occipital (suboccipital)
grupul mastoidian (retroauricular)
grupul parotidian (preauricular)
grupul submandibular
grupul submental
grupul facial (genian)
LIMFATICELE GATULUI
Lanţul ganglionar jugular anterior
Lanţul ganglionar jugular extern
Grup cervical superficial (SCM)
Grup cervical profund:
ganglioni jugulari interni
Ggl. cervical transvers
juxtraviscerali

ARTERA OFTALMICĂ
• Principalul ram colateral al CI
• Se desprinde din CI la nivelul apofizei clinoide anterioare
• Pătrunde în orbită prin gaura optică împreună cu n.optic
• Încrucişează n.optic dinafară înăuntru pe deasupra, ajungând la peretele
intern al orbitei unde se împarte în ramurile terminale:
- Unul ascendent – ram frontal
- Unul descendent – ram nazal
• Dă 11 ramuri colaterale pentru globul ocular şi pentru anexele lui:
1. Artere care iau naştere în afara nervului optic:
• a.lacrimală – pentru glanda lacrimală şi pentru m.drept extern
2. Artere care iau naştere deasupra nervului optic:
• a.centrală a retinei – pentru retină
• a.supraorbitară – un ram superficial pentru sprâncene şi altul profund
periostic
• a.ciliare scurte posterioare (2-3) – se distribuie coroidei prin lamina fusca
• a.ciliare lungi posterioare (2 – una externă temporală şi alta internă
nazală) – trec prin lamina fusca, ajung înaintea muşchiului ciliar şi formează prin
anastomoză marele cerc arterial al irisului
• a.musculară superioară – pentru dreptul intern şi marele oblic
• a.musculară inferioară
- ramurile musculare – pentru ceilalţi muşchi ai globului ocular: drept
inferior, drept extern şi micul oblic
- ramurile ciliare anterioare – ia parte la formarea cercului arterial al
irisului
3. Artere care iau naştere înăuntrul nervului optic:
• a.etmoidală posterioară – pentru meningele dur
• a.etmoidală anterioară – dă un ram meningeal anterior şi unul nazal
• a.palpebrală superioară şi inferioară – pentru pleoape
ARTERA SUBCLAVICULARĂ
• A.S. stângă este mai lungă ca dreapta cu 3 cm
• Trec printre m.scaleni anterior şi mijlociu – 3 porţiuni:
• În porţiunea prescalenică:
A) A.S.D. vine în raport:
a) anterior cu nervii pneumogastric şi frnic, vena subclaviculară şi originea
trunchiului venos brahiocefalic drept, clavicula, m.subhioidieni şi articulaţia
sterno-costo-claviculară
b) posterior cu n.recurent şi cu ggl.stelat
c) inferior cu domul pleural şi n.recurent
B) A.S.S. vine în raport în porţiunea intratoracică:
a) anterior cu a.carotidă comună stângă şi n.pneumogastric stâng
b) posterior cu primele 2 vertebre dorsale
c) intern cu traheea, esofagul, recurentul stâng şi canalul toracic
d) extern cu pleura şi plămânul stâng
2. În porţiunea interscalenică subclavicularele trec printre scalenii mijlociu şi
anterior
3. În porţiunea postscalenică stau pe m.marele dinţat şi sunt acoperite de
claviculă şi m.subclavicular, iar înapoi au rapoarte cu plexul brahial.
Ramuri colaterale:
1. A.vertebrală:
• Dă ramuri colaterale pentru măduvă şi rombencefal
• La gât, se desprind ramuri spinale pentru măduvă şi ramuri musculare
pentru muşchii vecini
• În cavitatea craniană se desprind: a.meningee posterioară (pentru fosa
cerebeloasă), a.spinală posterioară şi anterioară (pentru bulb şi măduva
cervicală), a.cerebeloasă inferioară şi posterioară.
2. Trunchiul intercostalelor superioare – dă 3 ramuri dorso-spinoase şi 3 ramuri
intercostale
3. Cervicala profundă – pentru marele complex
4. Tiroidiana inferioară – la baza lobului tiroidian se împarte în 3 ramuri
terminale: inferior, posterior şi profund care se anastomozează cu ramuri
similare din tiroidiana superioară. Mai dă colaterale musculare pentru trahee,
esofag şi laringe.
5. Cervicala ascendentă – se termină la nivelul CII; dă ramuri musculare şi spinale
care pătrund în canalul vertebral
6. Cervicala transversă – se termină în m.trapez
7. A.scapulare superioare şi posterioare – se anastomozează în jurul omoplatului
cu a.scapulară inferioară din axilară şi formează un cerc arterial periscapular
8. Mamara internă – coboară în torace.
URECHEA EXTERNĂ
Cuprinde pavilionul (partea externă sub formă de pâlnie) şi conductul auditiv
extern (formă de canal)
A) Pavilionul urechii:
• Expansiune lamelară aderentă prin 1/3 anterioară şi liberă prin 2/3
posterioară, formând cu capul un unghi deschis posterior – unghiul cefalo-
auricular
• Aşezat înaintea apofizei mastoide, în spatele ATM, iar limitele superioară
şi inferioară fiind în dreptul sprâncenei, respectiv la nivelul septului nazal
Prezintă 2 feţe
a) Faţa externă: priveşte oblic în afară, înainte şi puţin în jos, neregulată şi
prezintă:
• Conca – depresiune profundă ce se continuă în interior cu conductul
auditiv extern
• Helixul – relief situat la periferia urechii. Începe în interiorul concăi printr-
o extermitate numită rădăcina helixului. După ce înconjoară tot pavilionul, se
termină la partea lui posterioară printr-o porţiune – coada helixului. Pe toată
lungimea lui, helixul se răsfrânge în afară, iar dedesubtul lui se delimitează un
şanţ paralel cu el – şanţul helixului.
• Antehelixul – ia naştere în dreptul cozii helixului şi este plasat înaintea
acestuia. Se îndreaptă în sus şi se termină desfăcându-se în 2 braţe care cuprind
între ele foseta naviculară a pavilionului.
• Tragusul – relief triunghiular situat înaintea concăi. Este despărţit de
rădăcina helixului printr-un şanţ helixo-tragian. Pe faţa internă a tragusului – fire
de păr care alcătuiesc „Barbula Hirci”
• Antetragusul – formă ovalară, situat înapoia tragusului, postero-inferior
de concă. Are înaintea sa originea antehelixului
• b) Faţa internă – priveşte către mastoidă
• c) Circumferinţa – se formează la limita celor 2 feţe
• d) Lobulul urechii – triunghiular, semicircular sau patrulater, situat
inferior.
Pavilionul este format din:
• Schelet fibro-cartilaginos:
- Ocupă toată întinderea pavilionului, fără lobulul urechii
- Reproduce toate formaţiunile de pe faţa externă şi internă
• Ligamente:
- Extrinseci – unesc pavilionul cu regiunile vecine
- Intrinseci – unul anterior, uneşte tragusul cu tuberculul zigomatic şi
aponevroza temporală. Ligamentul posterior uneşte convexitatea concăi cu
mastoida.
• Muşchi:
- Extrinseci: auricular anterior, superior şi posterior
- Intrinseci (în număr de 6): marele şi micul muşchi ai helixului,
m.tragusului, m.antitragusului, m.transvers şi m.oblic.
• Înveliş cutanat
• Vascularizaţia – din 2 surse: temporala superficială şi auriculara
posterioară
• Inervaţia: motorie – ramuri din facial, senzitivă – n.auriculo-temporal,
ramul auricular al pneumogastricului şi n.auricular din plexul cervical superficial
B) Conductul auditiv extern
• Un conduct dispus între concă şi urehea medie
• Are direcţie oblică dinafară-înăuntru şi dinapoi-înainte
• Prezintă pe traiect o serie de curburi (S italic)
• Structural este format din 2 părţi: una internă (osoasă) săpată în osul
temporal şi alta externă (fibro-cartilaginoasă)
Pereţii anterior, inferior şi posterior ai segmentului osos sunt fomaţi din osul
timpanal, iar peretele superior este format de solzul temporalului
• Descriptiv, prezintă 4 pereţi:
- Peretele anterior – raport cu ATM şi condilul mandibulei
- Peretele posterior – corespunde apofizei mastoide
- Peretele superior – corespunde tegmen timpani al osului temporal
- Peretele inferior – corespunde glandei parotide
• Este învelit pe faţa internă de tegument – conţine glande ceruminoase
(glande sebacee modificate), glande sudoripare şi peri rudimentari.
• Vascularizaţia – a.temporală superficială şi auriculara posterioară pentru
porţiunea fibro-cartilaginoasă şi a.timpanică pentru porţiunea osoasă.
• Inervaţia – senzitivă – n.auriculo-temporal, ramul auricular al plexului
cervical superficial şi ramul senzitiv al facialului.

MUSCHII MASTICATORI
• mmuşchii masticatori se dezvoltă din mezenchimul primului arc faringian,
numit şi arcul facial
• inervaţi de nervul acestui arc, trigemen, prin ramul său mandibular (V3)
• vascularizaţi de artera maxilară
• acţionează asupra articulaţiei temporo- mandibulare, deoarece cel puţin
una din inserţii se face pe mandibulă

CLASIFICARE
• ridicători ai mandibulei: temporalul, maseterul şi pterigoidianul intern
• coborâtori ai mandibulei: burta anterioară a muşchiului digastric, muşchii
milo-hioidieni, genio-hioidieni şi pielosul gâtului
• propulsori ai mandibulei: cei doi pterigoidieni externi, când se contractă
simultan, iar accesoriu - pterigoidianul intern
• retropulsori ai mandibulei: burta posterioară a muşchiului digastric, m.
temporal, prin fasciculele posterioare
• diductori ai mandibulei: muşchiul pterigoidian extern, iar accesor -
contracţia unilaterală şi alternativă a pterigoidianului intern

MUSCHIUL TEMPORAL
-inserţie pe oasele fosei temporale (frontal, parietal, partea scuamoasă a
temporalului şi marea aripă a sfenoidului) :
• linia curbă temporală inferioară a parietalului
• fosa temporală
• faţa profundă a aponevrozei temporale
• faţa internă a arcadei zigomatice qapofiza coronoidă a mandibulei
Fascicule de fibre:
• anterioare, cu dispoziţie verticală • mijlocii, dispuse oblic
• posterioare, dispuse orizontal

MUSCHIUL TEMPORAL
-3 pachete vasculo-nervoase, pe faţa profundă a muşchiului :
temporal profund anterior:
a.) nervul temporal profund anterior, ram din nervul temporo-bucal (V3)
b.) artera temporală profundă anterioară, ram din maxilara interna
c.) venele satelite
temporal profund mijlociu:
a.)nervul temporal profund mijlociu din nervul mandibular (V3)
b.)artera temporală profundă mijlocie din artera maxilară interna
c.)venele satelite
temporal profund posterior:
nervul temporal profund posterior, ram din nervul temporo-maseterin (V3)
a) artera temporală profundă posterioară, ram din artera temporală
superficială
b) venele satelite
Fascia temporală

FASCIA TEMPORALA

MUSCHIUL MASETER
¨ Inserţia proximală
q Fasciculul superficial (antero-extern) – pe 2/3 anterioare a marginii
inferioare a arcadei zigomatice şi pe osul zigomatic
q Fasciculul profund (postero-intern) - pe marginea inferioară şi pe faţa internă a
arcadei zigomatice, în jumătatea ei posterioară
¨ Inserţia distală
n pe faţa externă a ramurei mandibulei, de la gonion la baza
coronoidei, pe marginea inferioară a corpului
n Fasciculul superficial se inseră posterior faţă de cel profund
MUSCHIUL MASETER
¨ Vascularizaţia :
n maseterină superioară, din maxilara internă
n maseterină inferioară din artera facială
Venele - sistemul jugular intern şi extern
¨ Inervaţia - nervul maseterin, ram din nervul temporo- maseterin al
mandibularului (trigemen)
¨ Actiunea – ridicator si usor propulsor al mandibulei
¨ Fascia maseterină

MUSCHII PTERIGOIDIENI

MUSCHIUL PTERIGOIDIAN MEDIAL

¨ Inserţia proximală
n pe fosa pterigoidă, formată de feţele aripilor care privesc
fosa şi pe fundul fosei, sub foseta scafoidă
n pe apofiza piramidală a palatinului
n Directia fibrelor - oblic în jos, înapoi şi înafară
¨ Inserţia distală
n pe partea inferioară a feţei interne a ramurei ascendente şi
pe faţa internă a unghiului mandibulei
nformeaza sub gonion o chingă (hamac) cu fibrele maseterului

MUSCHIUL PTERIGOIDIAN MEDIAL

¨ Vascularizaţia
n arterele pterigoidiene - din maxilara internă şi facială
¨ Inervaţia
n nervul pterigoidian din mandibular (trigemen)
¨ Acţiune:
n ridicător al mandibulei si usor propulsor
n accesor este diductor
n Interrelatie functionala cu m. maseter

MUSCHIUL PTERIGOIDIAN LATERAL

¨ Inserţia proximală
n Fasciculul superior (sfenoidal) - pe faţa externă a marii aripi a
sfenoidului, sub creasta sfeno-temporală
n Fasciculul inferior (pterigoidian) - pe faţa externă a lamei externe a apofizei
pterigoide şi pe apofiza piramidală a palatinului
¨ Inserţia distală
n un tendon unic pe foseta pterigoidă (antero-internă) a gâtului
condilului mandibulei
n Fibre din fasciculul superior se prind pe partea anterioară a capsulei şi
meniscului articulaţiei temporo-mandibul
MUSCHIUL PTERIGOIDIAN LATERAL
¨ Vascularizaţia - ramuri din artera maxilară
¨ Inervaţia - temporo-bucal, ram din mandibular
¨ Acţiune
n Contracţia bilaterală, simetrică - proiecţie înainte (protruzie) a mandibulei
n Contracţia unilaterală determină mişcarea condilului corespunzător al
mandibulei înainte şi înăuntru, iar celălalt condil rămâne imobil şi mandibula
execută, în jurul acestuia din urmă, o mişcare de rotaţie ce are drept efect
ducerea bărbiei de partea opusă muşchiului contractat
n Contracţiile unilaterale alternative - diducţie sau lateralitate a mandibulei
¨ Aponevroza interpterigoidiană :
n marginea posterioară cu ligamentul sfeno-mandibular (butoniera Juvara) –
AMI, NAT
n marginea anterioară cu ligamentul pterigo-spinos Civinini
n marginea superioară - baza craniului.
n marginea inferioară - pe faţa internă a mandibulei, de la spina lui Spix până la
inserţia pterigoidianului intern
n Faţa externă - spre pterigoidianul lateral şi ramul mandibulei
n Faţa internă - spre pterigoidianul intern şi peretele lateral al faringelui

OASELE MALARE (ZIGOMATICE)

- Situat în partea postero-laterală a feţei, înafara maxilarului contribuind la
formarea orbitei şi a fosei zigomatice, completând arcada zigomatică.
- Uneşte părţile laterale ale feţei şi craniului.
- Are formă patrulateră, cu:
- 2 feţe
- 4 unghiuri
- 4 margini
Faţa antero-externă (cutanată)
• Este convexă şi netedă, situată sub pielea pomeţilor.
• Pe ea se inseră muşchii marele zigomatic (posterior) şi micul zigomatic
(anterior).
• Puţin dedesubtul rebordului orbitar se observă orificiul malar al canalului
temporo-malar (foramen zygomatico-facial), prin care trece n. zigomatico-facial,
ram al n. temporo-malar, ram din n.maxilar.
Faţa postero-internă
• Cuprinde 2 segmente:
- unul anterior (articular)
- altul posterior (temporal)
- segmentul anterior – rugos, de formă triunghiulară, prin care osul malar
se articulează cu vârful truncheat al apofizei piramidale a maxilarului (sutura
maxilo-malară).
- segmentul posterior – neted, concav, în raport cu fosa temporală în sus şi
fosa infratemporală în jos.
Marginea antero-superioară (orbitară)
• concavă înăuntru şi în sus
• formează partea infero-laterală a rebordului orbitar.
• de pe această margine ia naştere o apofiză lamelară numită şi apofiza
frontală a osului zigomatic, care este turtită dinăuntru în afară, dinţată, groasă şi
prezintă:
- o faţă medială, concavă care ia parte la formarea pereţilor inferior şi
lateral al orbitei; ea prezintă orificiul de intrare al canalului temporo-malar.
- o faţă laterală, convexă ce aparţine fosei temporale. Aici se observă,
aproape de marginea anterioară, orificiului temporal al canalului temporo-malar,
prin care trece n. zigomatico-temporal, ram terminal al n. temporo-malar, ram
din n maxilar.
- o margine post, care se articulează mergând de sus în jos cu osul frontal
(sutura fonto-malară), marea aripă a sfenoidului (sutura sfeno-malară) şi cu
maxilarul (sutura maxilo-malară).
Marginea postero-superioară (temporală)
- este sinuoasă şi dă inserţie fasciei muşchiului temporal.
Marginea antero-inferioară (maxilară)
- este dantelată şi se articulează cu vârful truncheat al apofizei piramidale
a maxilarului. Capătul ei medial ajunge până la un punct situat deasupra găurii
infraorbitare.
Marginea postero-inferioară (maseterină)
- este groasă şi dă inserţie fascicolelor anterioare ale muşchiului maseter.
Unghiul superior
- este dantelat şi se articulează cu osul frontal, formând sutura fronto-
malară.
Unghiul anterior şi inferior
- se articulează cu vârful apofizei piramidale a maxilarului, luând parte la
formarea suturii maxilo-malare.
Unghiul posterior
- este tăiat “în bizou” pe seama marginii superioare
- se articulează cu extremitatea anterioară a apofizei zigomatice a solzului
temporalului (sutura temporo-malară), formând arcada zigomatică.
- Canalul temporo-malar
- - Este un canal în formă de “Y” care începe pe faţa medială a apofizei
frontale a osului zigomatic printr-un orificiu unic (formina zygomatico-orbitale).
- - El se împarte în grosimea osului zigomatic în două canale secundare:
unul se deschide pe faţa antero-externă (foramen zygomatico-facial) a osului,
celălalt pe faţa temporală a apofizei frontale, aproape de marginea anterioară
(foramen zygomatico-temporal).
OASELE PROPRII ALE NASULUI (OASELE NAZALE)
- sunt situate de o parte şi de alta a liniei mediene, între ramurile
montante ale maxilarelor, imediat dedesubtul regiunii glabelare a osului frontal,
în partea antero-superioară a fosei nazale corespondente.
Faţa anterioară (cutanată) convexă în sens transversal dar în sens vertical este
concavă superior şi inferior; dă inserţie în partea sa infero-externă m. piramidal
al nasului.
Faţa posterioară (nazală):
- prezintă în partea posterioară asperităţi prin care osul se articulează cu
spina nazală a frontalului.
- este netedă în rest şi prezintă pe toată întinderea sa un şanţ strâmt,
şanţul etmoidal prin care trec ramurile nazale laterale din nervul nazal
intern,ram din n. nazal, ram al oftalmicului.
- Marginea superioară
- - dantelată şi groasă, se articulează cu marginea anterioară a osului
frontal (formând sutura fronto-nazală).
- - pe linia mediană, la intersecţia oaselor nazale cu frontalul se găseşte
punctul craniometric nasion.
- Marginea inferioară – subţire, corespunde cartilajului lateral al nasului.
- Marginea laterală – tăiată “în bizou” pe seama tăbliei interne a osului. Se
articulează cu apofiza montantă a maxilarului, formând sutura naso-maxilară.
- Marginea internă – neregulată, rugoasă, mai groasă inferior şi se
articulează cu osul nazal de partea opusă.
- OASELE LACRIMALE
- - osul lacrimal este o mică lamă osoasă, turtită dinafară înăuntru, situată
în partea anterioară a peretelui intern al orbitei.
- - este un os patrulater care stă imediat în spatele apofizei montante a
maxilarului
- - prezintă 2 feţe şi 4 margini.
Faţa laterală
- prezintă o creastă verticală numită creasta lacrimală posterioară pe care se
inseră tendonul reflectat al m orbicular al pleopelor. Această creastă împarte
faţa laterală în 2 porţiuni:
- una posterioară, netedă care formează partea anterioară a peretelui
intern al orbitei.
alta anterioară, care prezintă un şanţ vertical ce completează în sus foseta
sacului lacrimal şi contribuie în jos la formarea conductului lacrimo-nazal; acesta
face comunicarea dintre orbită şi fosa nazală corespondentă, deschizându-se la
nivelul meatului inferior.
Faţa medială (etmoidală)
- netedă înainte şi în jos (unde corespunde mucoasei cavitaţii nazale) şi
neregulată postero-superior unde se articulează cu faţa anterioară a maselor lat
ale etmoidului.
- prezintă o depresiune care corespunde crestei lacrimale de pe faţa
externă
- intră în constituţia peretelui extern al foselor nazale, dar este acoperită
parţial de etmoid.
- Marginea superioară – cea mai scurtă şi se articulează cu apofiza orbitară
internă a osului frontal (sutura fronto-lacrimală).
- Marginea inferioară – se articulează cu apofiza lacrimală a cornetului
nazal inferior şi cu maxilarul superior.
- Marginea posterioară – se articulează cu lama papilacee a etmoidului
(sutura etmoido-lacrimală).
- Marginea anterioară – se articulează cu marginea posterioară a apofizei
montante a maxilarului, formând sutura lacrimo-maxilară.
VOMERUL
- singurul os nepereche al fălcii superioare.
- este o lamă osoasă verticală trapezoidală, mediană, aplatizată
transversal, cu formă de “lamă de plug” situată în partea postero-inferioară a
septului nazal.
- are o direcţie oblică în jos şi înainte, de la corpul sfenoidului către
planşeul foselor nazale.
- Feţele laterale – sunt plane, dar pot prezenta deviaţii, astfel încât o faţă
este convexă iar cealaltă este concavă. Cele 2 feţe prezintă mai multe şanţuri
strâmte prin care trec elemente vasculare şi nervoase.
- Marginea superioară - este cea mai groasă şi este împărţită în 2 lame
numite aripile vomerului, cu direcţie în afară şi separate între ele printr-un şanţ.
- Marginea anterioară – este dreaptă sau convexă, oblică în jos şi înainte,
divizată în două lamele laterale.
- Marginea posterioară – subţire, oblică în jos şi înainte şi concavă. Ea este
liberă, formând marginea posterioară a cloazonului şi separând cele două
choane.
- Marginea inferioară – este subţire, rugoasă, orizontală, articulându-se cu
apofiza palatină a maxilarului şi cu lama orizontală a palatinului.
OASELE PALATINE
- osul palatin - os pereche, plasat posterior în cavitatea nazală, între
maxilar şi apofiza pterigoidă a sfenoidului.
- prelungeşte şi completează posterior maxilarul în formarea bolţii
palatine, a planşeului nazal şi a pereţilor laterali ai foselor nazale şi la formarea
planşeului orbitei.
- ia parte la fromarea foselor pterigo-maxilară şi pterigoidă.
- are forma literei “L” şi se compune din două lame osoase subţiri,
neregulate, situate în spatele maxilarului:
- una verticală (nazală, orbitară, pterigo-maxilară)
- alta orizontală (nazală, bucală) care se unesc în unghi drept, după o
direcţie antero-posterioară.
Porţiunea (lama) orizontală
- formă patrulateră, cu marele ax transversal, continuă posterior apofiza
orizontală a maxilarului şi prezintă:
• Faţa superioară:
- netedă şi concavă transversal, formează treimea posterioară a planşeului
nazal. Marginea sa internă este groasă, proeminentă şi formează, articulându-se
cu cea de partea opusă, creasta nazală care se articulează superior cu vomerul.
• Faţa inferioară – aparţine palatului dur, căruia îi formează ¼ posterioară.
Marginea externă – corespunde locului de unire a lamei orizontale cu lama
verticală
Marginea internă – rugoasă şi se articulează cu cea de partea opusă.
Marginea anterioară:
- se articulează “în bizou” cu marginea posterioară a apofizei palatine a
maxilarului superior (sutura palatină transversă). La acest nivel,între cele 2
maxilare şi cele 2 oase palatine se formează sutura cruciformă.
Marginea posterioară:
- netedă şi concavă posterior, dă inserţie unor muşchi ai vălului palatin. Ea
limitează posterior fosele nazale prezentând pe linia mediană o semispină, care
împreună cu semispina de pe osul opus formează spina nazală posterioară.
Porţiunea (lama) verticală
- formă patrulateră, dar mult mai înaltă decât largă, fiind turtită dinafară
înăuntru şi prezentând:
• Faţa internă:
- face parte din peretele extern al foselor nazale şi are pe ea 2 creste
orizontale, cu direcţie antero-posterioară:
- una superioară, situată imediat sub apofiza orbitară a osului palatin,
creasta etmoidală
- alta inferioară, situată la unirea treimii mijlocii cu trimea inferioară a feţei
interne a lamei verticale şi care se numeşte creastă conchală
• Faţa externă – prezintă 4 segmente principale mergând dinainte îndărăt:
- un segment sinusian, neted, corespunde cavităţii sinusiene
- un segment maxilar, rugos, articulat cu partea posterioară a feţei interne
a maxilarului.
- un segment interpterigo-maxilar, neted, situat numai în jumătatea
superioară a osului, plasat între segmentul maxilar şi segmentul pterigoidian.
- un segment posterior sau pterigoidian, rugos, care se articulează cu faţa
medială a lamei interne a apofizei pterigoide a osului sfenoid.
- Marginea anterioară: oblică în jos şi înainte, încrucişeză superior partea
posterioară a orificiului sinusului maxilar.
- Marginea posterioară: foarte subţire, se aplică pe faţa medială a aripii
interne a apofizei pterigoide, cu care formează o sutură dantelată.
- Marginea inferioară: se confundă cu marginea laterală a lamei orizontale.
Marginea superioară: neregulată, prezintă 2 apofize: una anterioară sau orbitară
şi alta posterioară sau sfenoidală. Aceste apofize sunt separate printr-o
depresiune profundă numită incizura sfeno-palatină.

FARINGELE
NERVUL IX

LIMITE
Superior — baza craniului
Inferior — marginea inferioară a cricoidului (C6) - esofagul
Posterior - coloana vertebrală cervicală,
Anterior - fosele nazale, cavitatea bucală şi laringele
Forma - jgheab cu concavitatea anterior (trunchi de piramidă patrulateră)
STRUCTURĂ
tunica internă = mucoasa faringelui
 tunica submucoasă
tunica fibroasă = aponevroza faringiană (fascia faringo-bazilară )
tunica musculară = muşchii faringelui
tunica externă (adventicea) = fascia buco-faringiană
APONEVROZA FARINGIANA
jgheab cu concavitatea înainte
o suprafaţă exterioară (muşchii faringelui )
o suprafaţă interioară (mucoasa faringelui)
o extremitate superioară – baza craniului (tuberculul faringian, apofiza
bazilara a occipitalului, faţa inferioară a stâncii temporalului, gaura ruptă
anterioară, baza apofizei pterigoide)
o extremitate inferioară (se continuă cu tunica celuloasă a esofagului)
două margini antero-laterale:
marginea posterioară a aripei interne a apofizei pterigoide;
ligamentul pterigo-mandibular,
partea posterioară a liniei milo-hioidiene;
ligamentul stilo-hioidian;
coarnele mici şi mari ale osului hioid:
ligamentul tiro-hioidian lateral;
marginea posterioară a cartilajului tiroid;
partea posterioară a cricoidului.
MUSCHII FARINGELUI
muşchii intrinseci (muşchi constrictori)
muşchii extrinseci -fibre longitudinale- (muşchi ridicători ai faringelui)

MUSCHII INTRINSECI
Constrictorul superior al faringelui
Constrictorul mijlociu al faringelui
Constrictorul inferior al faringelui
MUSCHII EXTRINSECI
Muşchiul palato-faringian
Muşchiul stilo-faringian
Muşchiul salpingo-faringian
MUCOASA FARINGELUI
Functie de segmentele cu care se continua
Submucoasa – slab reprezentată
Fascia buco-faringiană (teaca celuloasă )
se continuă cu teaca muşchilor buccinator şi faringieni
Conţine plexurile vasculo-nervoase

ENDOFARINGELE
Interiorul faringelui este împărtit în trei etaje în funcţie de organele cu
care comunică anterior:
Superior - rinofaringe, epifaringe, cavum - corespunde foselor nazale
Mijlociu - orofaringe, bucofaringe, mezofaringe - corespunde cavităţii
bucale
Inferior – laringofaringe, hipofaringe - corespunde laringelui
RINOFARINGELE
PERETE SUPERIOR - in grosimea mucoasei, se găsesc:
amigdala faringiană
bursa faringiană (recesus faringian median)
hipofiza faringiană
PERETE ANTERIOR - choanele nazale, septul nazal
PERETII LATERALI
orificiul faringian al tubei auditive (anterior) -amigdalele tubare
foseta lui Rosenmüller (posterior) – rest al santului II faringian (in raport
cu pachetul vasculo-nervos al gatului)
PERETE POSTERIOR – corespunde coloanei vertebrale (atlas, axis)
PERETE INFERIOR – doar în timpul deglutiţiei - vălul palatin
OROFARINGELE
De la planul ce trece prin marginea liberă a vălului palatin până la planul
convenţional dus prin osul hioid care corespunde marginii superioare a epiglotei
PERETE POSTERIOR – C3
PERETI LATERALI – lojele amigdaliene (amigdalele palatine) si pilierii
palatoglos si palatofaringian
PERETE ANTERIOR – cavitatea orala si istmul orofaringian:
Superior - vălul palatin si lueta,
Inferior -baza limbii si amigdala linguală (cercul limfatic Waldeyer)
lateral - pilierii anteriori ai vălului palatin
PERETE SUPERIOR – rinofaringe
PERETE INFERIOR - laringofaringe
LARINGOFARINGELE
de la planul orizontal dus prin osul hioid până la planul dus prin marginea
inferioară a cricoidului
PERETE ANTERIOR - aditusul laringian şi peretele posterior al laringelui
repliurile faringo-epiglotice
PERETI LATERALI
şanţuri laringo-faringiene (sinusuri piriforme)
Relieful n. laringeu superior (X)
PERETE POSTERIOR - C4-C6
ORIFICIUL INFERIOR – stramtoarea cricoidiana (esofagul)
EXOFARINGELE
pătura celuloasă peri-faringiană
PERETE POSTERIOR
Coloana vertebrala C1-C6
Muschii si fascia prevertebrala
Spatiul retrofaringian – are lateral raport cu pachetul vasculo-nervos al
gatului
PERETI LATERALI – compartimentat de un plan orizontal dus prin
marginea inferioară a mandibulei în două porţiuni:
Cefalică - spaţiul mandibulo-vertebro-faringian, cu 2 etaje:
glandular - al glandei parotide
subglandular, împărţit de către aponevroza stilo-faringiană în:
loja prestiliană (prelungirea internă a glandei parotide)
 loja retro-stiliană (artera carotidă internă, vena jugulară internă, nervii
glosofaringian, vag, spinal, hipoglos şi lanţul simpatic cervical)
Cervicală – impartita de un plan orizontal dus prin marginea superioară a
cartilajului tiroid în două segmente:
Inferior - în raport cu pachetul vasculo-nervos al gâtului şi cu lobii
tiroidieni;
Superior - bifurcaţia si ramurile carotidei primitive, vena jugulară internă,
nervul vag, hipoglos şi simpaticul cervical

VASCULARIZATIA FARINGELUI
Arterele provin din:
artera faringiană ascendentă din carotida externă
artera pterigo-palatină, palatină descendentă şi vidiană din maxilara
internă
artera palatină ascendentă şi ramuri amigdaliene din facială
arterele tiroidiană superioară şi tiroidiană inferioară.
Venele faringiene - se varsă în venele jugulare interne
Limfaticele – ganglionii retrofaringieni si cervicali profunzi
INERVATIA FARINGELUI
Plexul faringian:
nervul glosofaringian (IX),
nervul vag (X)
ramuri simpatice din ganglionul cervical superior
Muschii faringelui sunt inervati:
nervul glosofaringian (IX) - muşchii stilo-faringian, constrictorul superior şi
faringo-stafilin
fibre motorii ale rădăcinii craniene a nervului accesor (XI) conduse de
nervul vag (X) inervează toţi ceilalţi muşchi ai faringelui şi palatului moale
Nervul recurent - constrictorul inferior.
nervul maxilar (V2) transporta fibrele pt. tensorul vălului palatin
(peristafilin extern)
nervul mandibular (V3) prin nervul lingual – muschii pilierilor palatini
Mucoasa faringelui
glosofaringian (IX) şi vag (X), prin plexul faringian
nervul maxilar (V2) inervează mucoasa nazofaringelui din jurul orificiului
tubei auditive (n. pterigo-palatin) si mucoasa vălului palatin, amigdala palatină
(n. palatin posterior)
NERVUL GLOSOFARINGIAN
nerv complex
Fibrele motorii - muşchi ai faringelui şi limbii (stilo-faringian, a muşchilor
arcurilor palatine şi probabil a constrictorului superior al faringelui)
Fibrele vegetative parasimpatice - glanda parotida
Fibrele senzitive
partea posterioară a urechii externe şi meatul auditiv extern
mucoasa orofaringelui, palatului moale, arcului palato-glos, amigdalei
palatine, a feţei dorsale a limbii (1/3 posterioară), mucoasei tubei auditive şi
urechii medii
 presoreceptorii sinusului carotidian şi chemoreceptorii corpusculului
carotidian
Fibrele senzoriale - aduc informaţii gustative de la nivelul 1/3 posterioare
a mucoasei fetei dorsale a limbii
ORIGINI REALE
fibre somatomotorii - nucleul ambiguu (bulb)
fibre senzitive şi senzoriale:
ganglionul inferior sau pietros (Andersch), care se găseşte în foseta
pietroasă de pe marginea posterioară a stâncii temporalului
ganglionul superior (Ehrenritter)
Fibrele fac sinapsa in nucleului fasciculului solitar (bulb) – calea gustativa
fibre parasimpatice - nucleul salivator inferior (Kohnstamm), in bulb, iar
fibrele preganglionare merg pe nervul glosofaringian, nervul timpanic (Jacobson),
micul nerv pietros profund, care ajunge la ganglionul otic, unde vor face sinapsă;
fibrele postganglionare merg pe traiectul nervului auriculo-temporal până la
glanda parotidă
ORIGINEA APARENTA - şanţul lateral posterior al bulbului
Fibre motorii:
- Nucleul ambigu
- Nucleul salivar inferior
Fibre senzitive
- Mucoasa faringiana, amigdaliana
- Mucoasa urechii medii si a tubei auditive
- Glomusul carotidian
TRAIECT
iese din craniu la nivelul găurii jugulare cu nervii vag (X) şi accesor (XI)
coboară în loja retrostiliană
Trece prin diafragmul muşchilor stilieni (înăuntru sunt muşchii stilo-
faringian şi constrictorul superior al faringelui iar înafară muşchiul stiloglos
spaţiul prestilian – printre fasciculele constrictorului superior faringian
Se termina la baza limbii, indaratul V-ului lingual
Elementele spatiului latero-faringian
- IX, X, XI, XII
- SC
- ACI
- VJI

RAMURI COLATERALE
nervul timpanic (Jacobson) – plexul timpanic, cu 6 ramuri (pe
promontoriul urechii medii)
Marele si micul n. pietros profund (ggl. Pterigo-palatin – n. mare vidian,
ggl. Otic cu fb. PS pentru parotida)
2 ramuri posterioare destinate mucoasei casei timpanului (fereastra
ovală şi rotundă)
2 ramuri anterioare: tubar şi nervul carotico-timpanic, care se
anastomozează cu plexul simpatic pericarotidian
ramuri musculare – m. stilo-faringian si m. stilo-glos
 ramuri carotidiene – plexul intercarotidian (cu X si SC)
ramuri faringiene – plexul faringian (cu X si SC)
ramuri amigdaliene – plexul amigdalian (cu X si SC)
Traiect si distributie
1. n. mare pietros superficial (ggl. Pterigopalatin)
2. n. mic pietros superficial (ggl. Otic)
3. n. timpanic Jacobson
4. ramuri musculare faringiene
5. plex amigdalian
6. Ramuri carotidiene
7. ansa lui Haller (VII)
RAMURI TERMINALE
plexul coronar al găurii oarbe al lui Valentin (linguale):
fibre simpatice, ajunse pe traiectul nervului prin anastomoza lui cu
simpaticul cervical şi care merg să inerveze secretor glandele mucoasei linguale
şi produc vasomotricitatea la acest nivel
fibre ale sensibilităţii generale, pentru mucoasa linguala din spatele V-ului
lingual
fibre gustative
Ramuri terminale (linguale)
ANASTOMOZE
vag (X)
simpaticul cervical
facial (VII), prin ansa lui Haller, care se formează imediat sub baza
craniului, pe faţa antero-externă a venei jugulare interne
trigemen (V) – n. lingual