Sunteți pe pagina 1din 2

endofaringele raspunde de sus in jos foselor nazale, cavitatii bucale si laringelui.

De aici impartirea topografica in cele trei portiuni:


nazofartngele; orofaringele si laringofaringele.

Nazofaringele numit rinofaringe sau epifaringe, se intinde de la baza craniului pana la rnarginea libera a valului palatului. Epifaringele
are: un perete posterior, un perete superior sa.u bolta faringelui si doi pereti laterali.

Peretele anterior lipsete, pe aici se face comunicarea cu fosele nazale. Peretele posterior este neted si nu prezinta detalii
deosebite.Peretele superior al nazofaringelui raspunde bazei craniului. El este boltit, de aceea se nume te bolta faringelui . Pe el se gaseste
tonsila faringiana.

Peretii laterali, sunt cei mai importanti din punct de vedere practic. Pe fiecare perete lateral se gaseste orificiul faringian al tubei
auditive .Prin intennediul tubei se face ventilarea casei timpanului.

Orofaringele, bucofaringele sau mezofaringele, se intinde de la un plan ce trece prin rnarginea libera a valului palatul in sus pana la un
plan ce trece prin osul hioid, in jos.

Peretele anterior al orofaringelui prezinta un vast orificiu, limitat de valul palatului si de arcul palatofaringian. In acest orificiu apar
tonsilele palatine si radacina limbii cu tonsila linguala, plicele si valeculele glo oepiglotice. Intre marginile epiglotei i peretele lateral
corespunzator al faringelui, se formeaza de fiecare parte, cate o cuta a mucoasei, numita plica faringoepliglotica.. Pe peretii laterali ai
orofaringelui se afla numeroase formatiuni limfoide care fac parte din inelul limfatic al lui Waldeyer.

Laringofaringele, sau hipofaringele este cuprins intre U.n plan ce trece prin osul hioid alt plan ce trece prin marginea inferioara a carti
lajului cricoid. La limita dintre laringo- orofaringe se gasesc plicele faringoepiglotice. Peretele ariteribr al acestei portiuni raspunde
laringelui (epiglota, orificiul laringian, cartilajulcricoid).

Extremitatea inferioara a laringofaringelui se ingusteaza treptat, ca o palnie mai stramta decat Iumenul esofagului. La acest nivel fibrele
cele mai dezvoltate ale constrictorului inferior al faringelui , determina un fel de sfincter fiziologic.

Structura
Faringele este alcatuit din mai multe tunici. In primul rand are o tunica fibroasa, care ii serves te de schelet. Tunica fibroasa este invelita
la exterior de muschi (tunica musculara), si captus ita la interior de mucoasa (tunica mucoasa). La randul ei, tunica musculara este
acoperita de o tunica celuloasa, numita s i a d v e n t i t i a f a r i n g e l u i

Stratul submucos sau tunica fibroasa are aceeai fonna ca si faringele, adica aceea a unui con incomplet, caruia ii
Iipseste peretele anterior. Va avea deci: o extremitate superioara, una inferioara doua suprafete si doua margini.
Extremitatea superioara sau baza se insera pe craniu
Extremitatea inferioara sau varful se continua cu tunica submucoasa a esofagului.
Suprafetele vin in raport: la interior cu mucoasa si la exterior cu musculatura.
Cele doua margini, una dreapta, alta stanga se insera pe toata intinderea faringelui, de la baza craniului pana la cartilajul
cricoid.
Tunica musculara este constituita din mus chi orientati circular- constrictori si muschi longitudinali - ridicatori.
Constrictorii faringelui sunt in numiir de trei. Ei sunt denumiti constrictorul superior, constrictorul mijlociu si
constrictorul inferior.
Muschii ridicatori sunt in numar de doi: palatofaringianul s i stilofaringianul.

Mucoasa faringelui este tunica cea mai interna a faringelui. Aspectul ei variaza dupa diferitele regiuni. In nazo-faringe,
mucoasa seamana cu pituitara, este ros iatica, groasa, aderenta, presarata cu numeroase plice, s i foarte bogata in mici glande
mixte sero-mucoase. In orofaringe, ea seamana cu mucoasa bucala. Este subtire, regulata, de culoare rosie-albicioasa
si e formata dintr-un epiteliu pavimentos stratificat necheratinizat. In laringofaringe este rosie, groasa si foarte neregulata, cu
plice numeroase si putin aderenta. E formata tot din lamina proprie s i un epiteliu pavimentos.

S-ar putea să vă placă și