Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 1
Piramida nazala este situata medio-facial avand un schelet osteo-fibro-cartilaginos in interiorul caruia se
gasesc fosele nazale si lateral sinusurile sau anexele rinosinusale.
Structura osoasa a piramidei nazale cuprinde:
-ram montant al maxilarului superior sunt simetrice dr-st, unite median, iar
superior
-os propriu nazal se prind la partea orizontala a osului frontal
-os lacrimal
-peretele lateral al etmoidului
=>este continuat ant. de cart. triunghiular si membr fibro-elastice ce realizeaza peretele lateral al piramidei
nazale
=>ant. Cart. alare circumscriu orificiul narinar
Aceasta piramida nazala comunica anterior cu exteriorul prin orificiile narinare si posterior cu rinofaringele prin
orificiile choanale. In interior cele doua fose narinare sunt separate de septul nazal:
-ant: format din cartilajul patrulater
-post: lama perpendicular a etmoidului si osul vomer
-inferior: fosa nazala este inchisa de palatal dur (ant) si valul palatin (post)
Pe spina palatului se prind structurile enuntate anterior ce in anumite situatii prezinta forme vicioase
incluse in deviatia de sept nazal.
Peretele lateral al fosei nazale prezinta 3 repere numite cornetele sup, mij, inf ce delimiteaza intre ele 3
depresiuni numite meaturi. La niv meatului superior se deschid sinusurile posterioare ale fetei (sfenoid, etmoid
post.); in meatul mij se deschid sinusurile anterioare ale fetei (frontal, etmoid ant, maxilar), iar inferior se
deschid canalele lacrimale.
Fiecare cornet prezinta un cap, corp si coada situate posterior fiind structuri cu o vascularizatie foarte
bogata(lacuri vasculare), cu o structura asemanatoare corpilor cavernosi, de unde se explica vasomotricitatea
lor.
Mucoasa endonazala este o mucoasa de tip respirator in partea inferioara, iar in partea superioara prezinta rec.
periferici ai analizatorului olfactiv (+cel. Secr. de mucus in procesul inflamator).
La nivelul acestei mucosae (la nivel de cornete) se gasesc cili care ajuta la purificarea si respiratia corecta
nazala.
Mucoasa nazala este foarte bine vascularizata.
In 1/3 antero-inf a septului se afla anastomoze vasculare sub forma petei vasculare a lui kiesselbach (loc special
de aparitie a epistaxisului – mai ales la tineri); La persoane batrane epistaxisul provine din partea posterioara ,
din cauza ATS existente=> dificultati de motilitate ms.vasc.
Aceasta vascularizatie este data de ramuri din carotida externa si ramuri terminale din max. int., iar superior ram
din oftalmica si carotida interna.
Venos=>plexuri perivasculare care dreneaza in plexurile pterigoidiene inspre V faciala -> V jujulara interna
Limfatice catre ggl nazogenieni ->submaxilari, submentonieni-> cervical (I-III).
Curs 2- SINUSURI
1.Sinusul Maxilar
cel mai mare; situat in structura osului maxilar
peretele anterior(unde se gaseste fosa craniana)-loc de abord ext sinus maxilar
peretele posterior-tuberozitatea maxilarului are raport cu fosa pterigomaxilara, apof. pterigoide (loc pe
unde intra artera maxilara interna- ram terminal al ACE)
marginea ant si inf -> raport cu dintii
perete intern care intra in structura peretelui ext a fosei nazale (se prinde corn inf!!)
=> Dreneaza prin orificiul situat in Meatul mijlociu
2.Etmoidul
format din 2 mase laterale, unite in partea superioara de o lama orizontala (LAMINA CRIBRIFORMIS)
ce separa fosa de endocraniu; prezinta niste orificii prin care trec filete olfactive de la receptorii olfactivi
situati in mucoasa nazala->formand bandelete olfactive care se urca la emisferele cerebrale.
Median: o lama perpendiculara ce în partea inf intra în grosimea septului nazal, iar endocranian deasupra
laminei cribiformis prezinta o mica spina numita Apofiza Crsita Gali de care se prinde cortul creierului
(traumatism craniofacial cu infundarea piram nazale distruge aceasta apofiza )
Masele lat ale etmoidului prezinta:
=>un perete ext subtire corespunzator unghiului intern al ochiului numit Lama Papiracee care în
timpul unor supuratii/ traumatsime, se poate sparge usor si sa det complicatii orbito-oculare
=>Peretele int al maselor laterale face parte din perete ext al fosei nazale; la nivelul lui se prind
lamele osoase ale cornetelor superior si mijlociu nazale.
Aceste mase laterale, post vin în raport cu sfenoidul, (este posibilitatea de abord endoscopic al sinuslui sfenoid -
posibilitatea de abord endoscopic prin sinusul sfenoidal al hipofizei, folosit de neurochir în rezolvarea
adenoamelor Hipofizare.
Aceste mase lat cuprind celule etmoidale ant si post.
Celule ant se desch în meatul mijlociu
Celule post se desch în meatul sup
SINUSUL FRONTAL
Este situat în grosimea osului frontal avand o tablie anterioara si o tablie posterioara, cea posterioara delimitand
sinusul de structurile endocraniului. Frontalul prezinta un sept — ce separa în sinus frontal dr si stg.
Tablia ant prezinta 2 proeminente numite GLABELE si intre marginea ant a sinusului frontal si oasele proprii
nazale este structura de maxima rezistenta la nivel facial.
Sinusul frontal are un canal (cel nazo frontal) care este de 1 - 1,5 cm si se deschide la nivelul meatului mijlociu.
*în chir endoscopica rinosinusala pentru a putea ajunge la aceste repere trebuie deschis meatul mijl
(meatotomie)
Tablia ant a sinuslui frontal este locul de electie pentru punctia sinusului frontal —singurul sinus de la niv fetei
la care se face punctia endonazala(endoscopic) este sinusului maxilar
SINUSUL SFENOID
=>Este în grosimea osului sfenoid,
=>prezinta un perete ant pe care se prinde parte din sept, respectiv vomerul;
=>este locul unde se face abordul sinusului sefnoidal
=>Acest sinus prezinta
superior saua turceasca — unde sa gaseste hipofiza
posterior - chiasma optica
Lateral - sinusurile cavernoase
anteroinferior- vomerul
=>Sinusul sfenoid se deschide în meat SUP
EPISTAXISUL = urgenta medico-chir
Cauze:
- traumatisme, tumori
- diferite inflamatii, care prin eroziuni det descoperiarera unui vas si sangerare
- diferite afctiuni medicale = HTA si tulburari de ritm
- tulburari de coagulare ( ! Tratament Cr anticoag)
Clasificare:
=>Epistaxis ANT - se obiectiveaz prin narina Cant - usor, mediu grav/cataclismic
=>POST
=>DIFUZ
2. În spital
1. Daca este timp - ANESTEZIA LOCALA CU XILINA ( oblig testare mai intai x subcutan / fund sac conjuc)
2. Blocaj endonzala - hem mica: GELASPONE sau MEROCEL( bureti cu fibrin) sau sonde cu balonas sau
MESE pentru tamponament ant si comprese pentru post
Se tine minim 48-72h = obligatoriu adm ATB (cavitate inchisa cu sange) + med hemostatica (etamsilat,….)
În dinamica - parametri hematologici, rechilibrare volemica daca e nevoie
TRATAMENT CHIR
1. Embolizare selectiva - a maxilara int - metoda radiologica
2. Ligaturi vasculare - lig ACE / cauterizare a. Etmoidale în unghi int al ochiului/
3. Situatii ultra speciale - lig pe art carot primitiva — sechele neuro
4. CAUTERIZAREA x chimica - perla nitrat argint— ardere — dop doar pentru punctul
unde sangereaza
TRAUMATISME
1.Contuzii. - piramida nazala/ facial unde prind cavitati în anexa
— leziuni de tip traumatic sub forma de echimoza/hematoamea cu posibil epistaxis.
În genral, se pun în evidenta prin INSP, Palp, Rinsocopie ANT
Tratament(conservator) - GHEATA(cel mai imp antiinf)
-Antalgice
-La nevoie - tamponament
Se pune în evidenta paraclinic prin Rx- oblig profil pentru oasele prop nazale, + Rx fata)
În situatia în care traumatismele sunt complexe ( craniofacile, politrauma) — CT obligatoriu
Cum se rezolva o fract
1. Cu deplasare — reducere
2. Deschisa — inchiderea focarului de fractura
3. Imobilizare DUBLA - contentie interna care rezolva si epsitaxis
4. contextie ext - leucoplast + pansament
5. ATB olbigatoriu
6. Hemostatice
Mentinere imobilizare 4 zile contentie int si 7 zile ext
Infectii - VESTIBULITE
Sunt inflamatiile existente în Vestibulul Nazal. Care se intinde de le orif narinar si pana la AMPERTURA; este
acoperit de PIELE, motiv pentru care patologia de tip inflamatorie este aprox DERMATOLOGICA
1. FURUNCUL - foliculita = infectia folicului pilosebaceu; dat se STAPH AUREUS — rezulta pustula cu
puroi cu semnele inflmatorii locale (Tumor, rubor, dolor, calor…)
CURS 3
Simptomatologie: rinoree(apoasa initial), obstructie nazala, tulburari de ventilatie, febra, frison, mialgii
Explorari paraclinice:
-Rinoscopie anterioara
-Fibrosocopie=> congestive difuza a mucoasei nazale cu posibila secretie
TRATAMENT SIMPTOMATIC:
1. Lavaj nazal (ser fizioloogic, sol izotone*)
*cand exista edem important sol hipertone >20‰ favorizeaza trecerea lichidului din intracel in extracel)
2. Antiinflamatoare locale (Bixtonim, Rinofug) dar nu mai mult de 3-5 zile; nu la cardiaci
3. Preparate pentru scaderea congestiei, cu rol in refacerea mucoasei (sinusan, sinupret)-> foarte putin
vasoconstrictor local
4. Ibuprofen, Paracetamol-> antiinflamator antalgic si antipiretic
5. Vitamina C (oxidoreducator)- hidrosolubil deci in cantitati mari
6. Regim hidric bogat
Se pot adauga aerosoli ( ACC, Mucosolvin) + SF + Dexametazona (la copil ½ de fiola) 5-7 zile
Sinuzite
1. Examen local: rinoscopia anterioara (secretie purulenta ce se scurge pe capul cornetului inferior), posibil
durere in fosa canina
2.Exudat nazal pentru depistarea germenului+antibiograma
3. Radiografiie incidenta SAF(sinus anterior-fata => nas-menton cu gura deschisa)
*daca este nevoie de chir endoscopica obligatoriu CT
Tratament: 1. Simptomatic idem
2. Punctie sinus maxilar (dupa anestezie locala)-introducerea unui ac in meatul inferior la 1,5cm de
capul cornetului inf pentru a preveni lezarea canalului lacrimo-nazal ce se deschide in meatul inferior
3. Daca nu se rezolva=> tratament chirurgical
a)prin abord extern ->Cura chirurgicala Caldwell-Luke
b)Endoscopica a sinusului maxilar (dupa rezolvarea cauzei dentare, ulterior rezolvarea
celei sinusale)
+++Tratament antibiotic
Etmoidita acuta
-de obicei la copii
-durere in unghiul intern al orbitei cu posibilitatea de spargere a lamei papiracee)
-la copilul mai mare poate coexista cu sinuzita maxilara
Tratament:-acelasi fara punctie (doar in coexistenta cu sinuzita maxilara)
- chir: endoscopic-drenaj etmoid
Sinuzita frontala acuta
Simptomatologie: obstructie nazala, rinoree purulenta, cefalee frontal (nu=sinuzita mereu; ddx tulburari
oftalmo, nevralgia supraorbitala)
-toate rinosinuzitele=>tulburari de olfactie (hipo/anosmie)
Diagnostic: -rinoscopie anterioara, fibroscopie
-radiografie=>modificari la nivelul sinusului frontal
-punctie sinusala frontal prin tablia sinusului frontal
Se foloseste acelasi tratament simptomatic + punctia sinusului frontal.
Daca nu da rezultate=>abord endoscopic sau extern cu/fara realizarea unui canal
Sinuzita sfenoidala
Simptomatologie: -durere in crestetul capului si occipitala
-rinoree+tulburari de olfactie+etc(ca la prima)
*orice rinoree etm post/stenoidala dreneaza posterior indaratul cornetului mijlociu
Tratament: tratament simptomatic (acelasi)
+cura chirurgicala a sinusului sfenoidal pe cale endoscopica
Complicatiile rinosinuzitelor
1. ORBITO-OCULARE (datorita spargerii laminei papiracee (“colectii la nivelul orbitei”=>compresia
colului posterior al ochiului)
2. COMPLICATII ENDOCRANIENE
-Prinderea spatiului extradural =>abces extradural ; meningele=> meningite; abces subdural; abces cerebral
-Simptomatologie: Hipertensiune intracraniana cu/fara fenomene de focalizare
-Diagnostic: CT, RMN
-Tratament: initial se rezolva focarul primar inflamator (drenaj), antibiotic, antiiflamator etc.
*vasculare: tromboflebita sinusului cavernos; tromboflebita sinusului longitudinal
3. COMPLICATII LA DISTANTA: SEPTICEMIE+ SEPTICOPIOEMIE + ABCESE LA
DISTANTA
4. Forma particulara: OSTEOMIELITA SINUSULUI FRONTAL cu extensie in pata de ulei si sechele
osoase
Alergia Rinosinusala
-foarte frecventa, 25% din populatie
-pacientii prezinta rinoree cu salve de stranut, prurit nazal si ocular (fenomene de conjunctivita)+
simptomatologie nazala (congestive, rinoree apoasa, tulburari respiratorii)+ edeme quincke + angioedem
-de cele mai multe ori hiperplazia mucoasa da nastere polipilor (formatiuni albicioase translucide la nivelul
foselor nazale ce provin de la nivelul mucoasei nazale)
-Dg Paraclinic: Radiografie, CT, IRM + testari alergologice: IgE, Eos
Alergia poate fi sezoniera (primavara,toamna) sau perena (acarieni, mucegai, praf)
Tratament:
1. Tratamentul simptomatic al rinitei +topici locali (nazonex)
2. Antihistaminice de clasa II, III (Claritine, Aerius)
3. Tratamente de desensibilizare (evitarea factorilor alergeni)
In timp se formeaza polipii prin hiperplazie (bilateral)=>tratamentul medical local, iar daca nu exista raspuns-
>tratament chirurgical endoscopic de ablatie a acestora, urmat de tratament antialergic.
*obligatoriu repaus fizic si vocal.
Patologia tumorala
->polipii nazali pot avea o component alergica, dar si inflamatorie (translucid, daca sunt mai vechi fibrozeaza)
Dg: rinoscopie,fibroscopie,CT,IRM; Tratament chirurgical prin ablatie endoscopica
Curs 4: FARINGE
Faringele este un tub musculo fibros, care se intinde de la baza craniului pana la un plan orizontal dus prin
marginea inferioara a cartilajului cricoid. Cuprinde 3 etaje:
1. Superior: rinofaringele cu limita superioara (plan prin baza craniului) si inferior (planb prin valul palatin).
Pereti:
*superior (plafon) – amigdala lui Luschka si *lateral-
orificiul lui Eustachio inconjurat de un burelet (in
portiunea posterioara este locul cel mai frecvent ptr
aparitia neoplasmului rinofaringian, iar in jurul bureletului-
amigdalele peritubare ale lui Gerlach.
*Posterior – in raport cu coloanal vertebrala, spatiul
prevertebral si aponevroza faringiana (coboara pe cele 3
etaje ale faringelui si e considerata “scheleltul faringelui”);
*Anterior: 2 orificii (choanale) prin care comunica cu
fosele nazale.
*Inferior- perete virtual; devine real in deglutitie prin
ascensionarea valului palatin
2. Mijlociu: orofaringele are limita superioara un plan prin valul palatin si inferior un plan prin baza limbii.
Pereti:
*Anterior: istmul gatului prin care comunica cu cavitatea bucala
*Superior: comunica cu rinofaringele
*Posterior: plan prevertebral + coloanal vertebrala
Istmul gatului: superior-val palatin+lueta, lateral-pilieri anteriori si in spate, pilierii posteriori, iar inferior-baza
limbii
*intre cei 2 pilieri (ant si post): amigdala palatina
*intre pilierii anterior si baza limbii: santul amigdaloglos (localizarea unui posibil carcinoma de
orofaringe)
*hipertrofia amigdalei palatine contribuie (pe langa flascitatea valului si marirea uvulei)la aparitia
ronchopatiei cornice si sleep-apnea.
3. Inferior: hipofaringele are limita superioara un plan prin baza limbii, iar inferior un plan orizontal prin
marginea inferioara a cricoidului (vertebra C6)
*Peretii:
Posterior: fascia prevertebrala
Anterior: orificiul superior al laringelui cu care comunica spatiul retrocricoidian
Lateral si posterior: sinusuri piriforme
Intre baza limbii si epiglota: valecule = repliuri/falduri pe niste ligamente care vin de la baza limbii la epiglota
*In baza limbii: amigdale linguale
Inelul lui Waldayer: format din 6 amigdale - ! amigdala linguala NU se scoate (decat in caz de cancer)
*Adenoidectomie=extirparea amigdalei faringiene si peritubare
*Amigdalectomie=extirparea amigdalei palatine
Peretele lateral al faringelui cuprinde doua segmente: subglandular + retroglandular ; Acesta este impartit de
buchetul lui Riolan in 2 segmente:
- prestilian: in raport cu loja amigdaliana si a carotida externa
-retrostilian: cuprinde PVN al gatului, ggl limfatici, simpaticul cervical
Structura faringelui:
Mucoasa care are pe peretele posterior ggl limfatici si cercul lui Waldayer (muschi circulari- intern,
longitudinali- extern)
Muschii sunt netezi cu inervatie vegetativa spre deosebire de cei extrinseci care au inervatie reflexa
medulara.
Vascularizatie :
-arteriala: ramuri din a. carotida externa;
-venoasa: plexuri ->vena jugulara interna;
-limfatica: dreneaja in ggl 2,3,4 pentru oro si hipofaringe si in ggl 5 pentru rinofaringe. (*hipofaringele si
laringele dreneaza posterior in ggl. Recurentiali)
-inervatie: parasimpatica – n.vag ; simpatic: simpaticul cervical
7. Adenoidita acuta => inf repetate ale amigdalei lui Luschka=> hipertrofie: tulb. De deglutitie si fonatie
-complicatie: diseminare inferioara cu traheobronsite acute/trecerea in forma cronica
-fibroscopie
-tratament: local+general
-+/- asociere cu infl amigdalei peritubare
4. INFLAMATII CRONICE
2. Amigdalita cronica
-hipertrofica: gr. I, II, III
-sclero-atrofica: intracervicala (in interiorul pilierilor)