Comunicarea cu pacienții cu boli

cronice

Eșanu Matei Mircea

Grupa I, seria A, an IV
1. Introducere
• Ion Popescu în vârstă de 75 de ani se prezintă la consult, la 3 luni după operația de protezare
valvulara.

• Diagnostic: protezare aortică mecanică, IC globală clasa 3 NYHA, HTA gr. 2

• Medicație: Furosemid 25mg + 25mg Spironolactonă + Perindopril 4 mg + Sintrom

• În mod normal, la acest consult, medicul curant trebuia să îi recolteze INR-ul domnului
Popescu și să îi adapteze schema de tratament la noile valori. Valoarea țintă a INR: 2.5 - 3.5.

2. Așa NU!
Ion Popescu intră in cabinetul dl. Dr. :

• I.P. : Bună ziua domn’ doctor! Să trăiți, ce mai faceți?

• Dr: *vorbește la telefon și îi face semn domnului Popescu să se așeze*

După 10 minute de așteptare…

• Dr : Da domnul Popescu, spuneți, cu ce vă pot ajuta?

• I.P. : Păi am venit la control să vedem cum evoluează tratamentul! Va mulțumesc foarte mult
pentru timpul acordat, să știți că de când m-am operat mă simt mult mai bine, chiar și soția
mea mi-a spus că sunt mai activ. Acum fac mult mai multă treaba prin casă, am și grijă de
nepoțeii mei în fiecare zi..

• Dr. : Domnu’ Popescu haideți să ne grăbim puțin cu discuția, întrucât mai am și alte
consultații și trebuie să îmi termin programul până la ora 13:00. Dvs. aveți o proteză biologică
parcă, deci dacă au trecut 3 luni oprim Sintromul și gata. Vă continuați viața ca înainte!

• I.P. : Am înțeles, vă mulțumesc mult! Dar soția mea spunea că va trebui să iau pastilele
acestea tot restul vieții mele. Nu mă așteptăm să scăpăm de ele așa devreme.

*sună telefonul, iar dl. Dr. este chemat de urgență pe secție*

• Dr : Domnu’ Popescu, haideți că o să mai discutăm noi altă dată că acum am o urgență și mă
grăbesc. Faceți cum vă spun eu, pentru că nu am făcut facultatea degeaba!

2
3. De ce este greșită comunicarea dintre medic și pacient ?
1. Medicul nu trebuie să prezinte trăsături atitudinale nepotrivite, cum este : grabă, nerăbdare,
oboseală, distragerea ateției, plictiseală, răceală, tonul ridicat.

2. Medicul trebuie să-și concentreze întreaga atenție asupra pacientului și să adopte o atitudine
care să-l faca să se simta confortabil.

3. Medicul trebuie să aibă răbdare pentru a asculta pacientul și să accepte ritmului pacientului,
chiar dacă acesta este mai lent.

4. Obligația medicului este de a creea un mediu care sa protejeze demnitatea bolnavului și să

fie preocuparea permanenta pentru starea de bine a pacientului său.

5. În timpul consultației medicul trebuie să aloce toată atenția sa pacientul, respectiv

patologiei acestuia astfel încât să nu fie distras pe parcursul consultației și să utilizeze
telefonul doar după ce termină interacțiunea cu pacientul.

4. Cauzele comunicării deficitare:

1. Comunicarea defectuoasă care face dificilă consultația, astfel se pretează pentru o
comunicare cât mai bună cu pacientul, care totodată face ca acesta să se simtă valoros și
apreciat, mai mult de atât în sistemul ideal de asistenţă medicală, cel mai preţios lucru care
trebuie oferit altei persoane este timpul alocat.

2. Supraaglomerarea (supraîncărcarea) programului, medicul trebuie să găsească o soluție

astfel încât să lase deoparte alte sarcini pentru a putea aloca timp suficient și suplimentar
pacientului , uneori doar pentru a asculta, a înţelege sau a încuraja, astfel se ajunge la o
comunicare eficientă cu pacientul.

3. Focusare prea rapidă fără testarea ipotezelor.

4. Eşec în furnizarea de informaţii adecvate despre diagnostic, tratament, efecte secundare sau
prognostic sau în verificarea înţelegerii acestora de către pacient.

5. Medicul decide ce este mai bine pentru pacient, pe baza informaţiilor medicale pe care le
deţine şi a raţionamentului medical fară a se consulta cu pacientul, astfel că nu ar trebui șă
existe o atitudine de superioritate din partea medicului.

5. Concluzii
• În urma consultului, doctorul pierde foarte multe aspect din vedere din cauză că acesta nu își
canalizează toată atenția spre pacient, și îl pune pe acesta pe un plan secundar. Mai mult,
când pacientul face o remarcă asupra tratamentului, doctorul se supără, crezând că pacientul
se îndoiește de deciziile doctorului.

• Pacientul era de fapt protezat valvular cu proteză mecanică, iar datorită întreruperii
tratamentului cu acg (Sintrom), acesta dezvoltă complicații la nivelul protezei și necesită încă
o intervenție chirurgicală de schimbare a valvei.

3
6. Așa da!

• Dr. : Bună ziua dl. Popescu! Ce mai faceți? Cum vă mai simțiți?

• I.P. : Bună ziua dl. Dr.! Să știți că mă simt minunat, viața mea a revenit la normal și sunt
foarte activ în fiecare zi.

*o asistentă intră în cabinent și îi spune doctorului că îl caută urgent cineva, dar doctorul precizează
că discută cu un pacient în acest moment, și spune că va veni când termină discuția*

• Dr. : Mă bucur să aud asta dl. Popescu, asta înseamnă că tratamentele au mers de minune.
De acum va trebui să vă facem niște analize periodic, deoarece observ că ați fost protezat
valvular acum 3 luni. Va trebui să luați tratamentul cu anticoagulant (Sintrom) toată viață că
să ne asigurăm că nu se strică proteză. O să va descurcați să luați aceste pastille zilnic și să
veniți la control o dată pe luna?

• I.P. : Desigur. Mă va ajuta și familia mea, dar mă voi descurca. Vă mulțumesc foarte mult
pentru că ați avut grijă de mine și pentru că mi-ați explicat cum vom continua tratamentul de
acum înainte și de ce!

• Dr: Mă bucur că va pot fi de folos, dl Popescu! Acum vom face un consult, vă vom lua niște
analize și vom face o ecocardiografie că să vedem cum arată inima dvs!

• I.P. : Mulțumesc mult dl Dr. !

7. Soluții aplicate:
1. Medicul prezintă empatie și respect față de pacientul său , astfel încât nu este distras de alți
factori externi, cu atât mai mult, cu cât rămâne alături de pacient până la finalul consultației
expicând procedurile care trebuie urmate.

2. Medicul se asigură în permanență că pacientul a înțeles schema de tratament și alocă toată

atenția sa asupra patologiei pecientului.

3. Ajustează nivelul de informații la nivelul intelectual și de cunoștiințe medicale a pacientului,

invitând totodată pacientul să ofere și alte informații.

8. Concluzii
• Doctorul a fost atent DOAR la discuția cu pacientul și nu a mai fost distras de telefon, sau alte
bruiaje. De asemenea, acesta nu și-a mai pierdut răbdarea când pacientul a început să îi
povestească ce mai face. Astfel anamenza a fost amănunțită și completă.

• Doctorul îi explică pacientului toți pașii pe care acesta va trebui să îi urmeze cu schemă de
tratament. Astfel pacientul înțelege importanța tratamentului, iar doctorul poate
recomanda cel mai bun tratament personalizat pentru pacientul în cauză.