AVERTISMENT
Această carte nu substituie actul medical. Informațiile cuprinse sunt
utile pentru prevenirea îmbolnăvirilor dentare și scăderea incidenței
recidivelor. Odată instalate afecțiunile dentare, acestea necesită consult
și tratament de specialitate în cabinetul stomatologic.
Introducere de suflet
Mă bucur în timp ce scriu aceste rânduri fiindcă, în sfârșit, reușesc să
aștern pe hârtie experiența mea medicală, de peste 17 ani de lucru cu
pacienții. Această experiență este însă filtrată de latura mea umană, care
m-a ținut aproape de pacienții mei și m-a ajutat să-i înțeleg, mai departe
de anatomia și fiziologia pe care am învățat-o la universitate.
Îmi plac oamenii și, de dragul lor, mi-am dorit să ies din tiparele rigide
ale profesiei mele și să mă străduiesc să-i ajut să își înțeleagă corpul, să
fie atenți la mesajele și semnalele lui de alarmă, să devină conștienți și
sănătoși. În această direcție, m-am regăsit în principiile stomatologiei
biologice, minim invazive, pe care am practicat-o în ultimii ani și care mi-a
oferit satisfacții infinit mai mari decât stomatologia convențională.
Stomatologia nu este una dintre cele mai plăcute sau creative profesii.
În esență, pare să fie mai mult o serie de manopere repetitive, într-o zonă
delicată a corpului, și culmea, de care toată lumea fuge și se sperie! Pentru
că da, teama de dentist era reală și foarte intensă pentru unele persoane.
Din acest motiv, un medic stomatolog, înainte de a-și aplica metodele de
diagnostic și tratament specifice, mai are și un alt rol: acela de a-l ajuta pe
pacient să-și depășească fricile și traumele din trecut legate de vizitele la
cabinetul stomatologic.
Foarte mulți pacienți, cel puțin în România, evită vizitele la dentist din
cauza traumelor suferite în copilărie, când au fost tratați într-un mod brutal,
fără anestezie și cu multă durere pe scaunul stomatologic. În zilele noastre,
însă, lucrurile s-au schimbat mult în bine, iar experiența pacientului este
una cu mult mai plăcută și ușor de acceptat, datorită metodelor minim
invazive de tratament, cum ar fi, de exemplu, laserul dentar.
Recunosc că din momentul în care mi-am cumpărat primul laser
dentar și am început tratamentele, m-am îndrăgostit nebunește de acest
instrument. Laserul m-a învățat să fiu minim invazivă, să lucrez cu respect
pentru țesuturi și să văd mai departe de protocoalele mele obișnuite de
lucru. Dar în practica mea și a medicilor din echipa noastră în centrul
atenției nu se află laserul și nici dinții, ci pacientul, privit ca un întreg.
În momentul în care renunți la viziunea limitată doar asupra dinților și
reușești să îți vezi pacientul că pe o ființă cu emoții, gânduri, nevoi specifice,
particularități de stil de viață, profesia ta de dentist nu va mai fi niciodată
la fel. De aceea, unul dintre mottourile clinicilor noastre, Life Dental Spa,
este acela că tratăm oameni, nu doar dinți!
Să fii medic dentist e o profesie dificilă, însă care oferă și satisfacții.
La început, satisfacțiile mele erau aceleași ca și cele ale colegilor mei de
breaslă: să ofer servicii de calitate și să-i ajut pe oameni să zâmbească
din nou. Până într-o zi, când am simțit că ceea ce fac nu este îndeajuns, că
este foarte limitat.
Să va explic de ce. Pe perioada studenției, te străduieșți să acumulezi
cât mai multe cunoștințe și să deprinzi practic anumite manopere, astfel
încât, odată cu absolvirea, să te poți descurca onorabil într-un cabinet
stomatologic. Imediat după licență, eșți euforic și arzi de nerăbdare să
începi efectiv lucrul: o mare de promisiuni și speranțe ți se aștern în față.
Începe un lung șir de cursuri de specializare, care să te ajute să devii mai
bun în ceea ce faci, în profesia pe care ai ales-o. Și acest lucru se întâmplă de la serviciu... Și dacă părinții lor au avut probleme cu dinții sau au fost
și pentru că devii mai responsabil și mai conștient de faptul că sănătatea sănătoși.
pacientului care ți s-a așezat pe scaunul stomatologic depinde foarte mult
Că să fie mai exacte informațiile, am implementat și un chestionar de
de cunoștințele și abilitățile tale medicale.
stil de viață, pe care pacienții îl completau înainte de consultație. În acest
Și înveți noi protocoale de tratament, pe care le tot repeți. Ești fericit cu fel am adunat informații relevante care m-au pus pe gânduri.
ele, dau rezultate excelente pe moment, dar pe măsură ce trec anii și revezi
Omul este o ființă complexă, iar starea lui de sănătate este rezultatul
pacienții pe care i-ai tratat, realizezi faptul că povestea se tot repetă. Ei se
unor factori multipli, atât externi cât și interni. Pentru a ajunge să sufere de
îmbolnăvesc în continuare. Vin mereu cu alte carii, cu recidive de gingivită
o anumită afecțiune, trebuie să existe dezechilibre suficient de importante
și parodontoză, au nevoie de intervenții chirurgicale complexe… și te
și de persistente în mediul extern sau intern. Noi nu ne îmbolnăvim din
întreabă cu ochii mari: ,,Ce aș putea să fac pentru a-mi păstra sănătatea?”
cauza unei bacterii, de exemplu, ci din cauza faptului că sistemul nostru
Iar noi, medicii, răspundem mecanic, așa cum am fost învățați în facultate:
imunitar a permis acelei bacterii să producă daune în corp, deci să
,,Trebuie să va spălați pe dinți, de minimum două ori pe zi, cu pastă de
acționeze ca un patogen.
dinți fluorurată, să folosiți ață dentară și să veniți la controalele regulate
anuale”. Practic, microbi sunt peste tot. În jurul nostru, pe noi și înăuntrul nostru
există miliarde de bacterii, virusuri, fungi, paraziți care ne populează
Mulți pacienți respectă aceste recomandări, însă rezultatele nu se ridică
lumea microscopică. Nu avem cum să ne izolăm de ei cu adevărat, nici cu
la înălțimea așteptărilor. Alții nu respectă nici măcar aceste reguli minime,
cele mai eficiente dezinfectante. Cheia menținerii unui echilibru cu această
așa încât nici nu pot exista speranțe la o stare de sănătate mai bună.
lume microscopică este un sistem imunitar sănătos, care funcționează în
Observându-mi pacienții, am constatat că unii dintre ei răspund mult mai
parametri normali și ne protejează.
bine la tratament și rezultatele se mențin mult mai bine pe termen lung, în
timp ce alții, deși au beneficiat de același tip de manopere, nu se vindecă Dar să revenim la stilul de viață al pacienților mei. Am analizat mai în
la fel de ușor. Sau doar parțial. Unii chiar deloc. profunzime condițiile de viață ale pacienților cu boli parodontale: gingivită
și parodontoză. Din discuțiile cu aceștia, se pare că există un numitor
Și, atunci, mi-am pus întrebarea: ce anume face diferența? Cum se
comun: zahărul. Majoritatea erau mari consumatori de dulciuri în general:
face că, deși folosesc aceleași scheme de tratament, pentru unii pacienți
ciocolată, bomboane, napolitane, biscuiți, caramele, patiserie și câte și mai
funcționează perfect, în timp ce pentru alții doar parțial sau deloc? Și tot
câte, servite zilnic sau cel puțin de trei ori pe săptămână. Cei mai mulți
singură am căutat răspunsurile. Mi-am făcut timp să stau de vorbă cu
dintre ei nici nu concepeau viața fără zahăr: croissantul cu gem de la micul
fiecare pacient în parte. I-am întrebat ce mănâncă, ce obiceiuri de viață
dejun era nelipsit, sucurile carbogazoase dulci și cubulețele de ciocolată
au, ce evenimente importante s-au petrecut în viața lor în ultima vreme,
erau deliciul fiecărei zile.
de ce alte boli mai suferă, dacă beau suficientă apă, dacă se spală corect
pe dinți, dacă obișnuiesc să ia suplimente de vitamine și multe altele. I-am Patogenii din cavitatea bucală sunt absolut încântați să primească
întrebat chiar și cum se înțeleg cu partenerul de viață, cu copiii, cu șeful zahăr. Este hrana cea mai bună și folositoare pentru bacteriile care produc
afecțiunile dentare și gingivale, căci le ajută să crească, să se dezvolte
și să se multiplice, dar și să își îmbolnăvească gazda și mai tare. În plus,
zahărul scade eficiența sistemului imunitar, ceea ce favorizează activitatea
bacteriilor care se dezvoltă nestingherite. Lipsiți de apărarea naturală a
organismului și hrănind în mod inconștient bacteriile, ajungem să suferim
de carii, gingivite, parodontoze, dar și de alte afecțiuni generale.
Și dacă ar fi fost vorba doar despre zahăr, lucrurile ar fi fost mai simple.
Însă cei mai mulți pacienți fumează, beau cafea zilnic, trăiesc în stres, au o
dietă săracă în nutrienți, nu se spală pe dinți și nu merg regulat la dentist.
În felul acesta, dezastrul oral e asigurat.
Dar poate cea mai profundă cauză, despre care nu prea vorbește
nimeni, este cauza emoțională a bolilor de care suferim, inclusiv dentare.
Toți vorbesc despre igienă, unii și despre alimentație, obiceiuri vicioase, dar
puțini, foarte puțini, vorbesc despre modul în care emoțiile noastre perturbă
mediul intern și se transformă în răspunsuri celulare cu consecințe fizice.
Un întreg capitol al acestei cărți l-am dedicat acestui subiect sensibil,
fiindcă mie, personal, mi se pare foarte important.
energetica organismului nostru.
Am aflat că dinții sunt cristale! Da, ei sunt alcătuiți majoritar din cristale
de hidroxiapatită! Iar un cristal are proprietatea de a concentra și direcționa
energia, ceea ce se întâmplă și la nivelul dinților noștri, care sunt corelați
cu anumite trasee bioenergetice, numite meridiane, cu care lucrează de mii
de ani medicină chineză. Și despre aceste lucruri interesante vom discuta
mai pe larg într-unul dintre capitolele ce urmează.
Dinții sunt simboluri, energie, viață! Și din această perspectivă vă invit
să descoperiți secretele celor 32 de cristale, frumoase și strălucitoare, ale
zâmbetului vostru!
Cu drag,
Dr. Cristina Obreja

Pentru mulți dintre noi, dinții sunt doar niște piese anatomice inerte care
trebuie curățate și lustruite regulat cu peria de dinți. Dacă se distrug și se
pierd, sunt înlocuiți cu implanturi și lucrări protetice. Eu însă îmi ajut pacienții
să înțeleagă că fiecare dinte este un organ viu, iar partea dură (smalțul și
dentina) acoperă ,,inima” dintelui, alcătuită din structuri nervoase și vase
de sânge, în același mod în care coaja acoperă miezul sămânței.
Foarte plăcut surpinsă am fost să aflu că poziția în care erup dinții la
nivelul arcadelor are și ea o semnificație psihologică. Am aflat acest lucru
la un curs de stomatologie metafizică (da, există și așa ceva!), pentru care
îi mulțumesc doamnei doctor Simona Teodorescu. Apoi am aprofundat
cunoștințele citind lucrările lui Michel Montaud, Steven Lin, Gerald Curatola,
Weston Price și ale altor medici pasionați de stomatologia biologică și am
înțeles că există o conexiune importantă între cavitatea bucală și restul
corpului, iar dinții sunt organe vii, cu importanță în fiziologia, dar și în

Capitolul 1
Să înțelegem sănătatea dentară
Ignoranța- cauza primară a bolilor
dentare
Lipsa educației în rândul populației legat de sănătatea dentară, cel
puțin în România, este un lucru evident. Conform unui raport de cercetare
(1) realizat de Centrul pentru Monitorizarea Politicilor Publice în anul 2016,
se pare că mai avem multe de îmbunătățit cu privire la sănătatea orală
în România. Lipsa unor programe de prevenție și educație pentru copii
la nivel național, sumele foarte mici ce pot fi decontate prin intermediul
Casei Asigurărilor de Sănătate per cabinet stomatologic și birocrația
aferentă acestui tip de contracte, accesul limitat al locuitorilor din mediul
rural la serviciile de sănătate, ne plasează pe un loc codaș în Europa în
ceea ce privește sănătatea dentară. Dar cele mai evidente cauze pentru
care românii rămân fără dinți sunt lipsa educației și a banilor. Și teama de
dentist!
Conform unui studiu Ipsos din anul 2012 (1), 80% dintre români aveau
la acel moment probleme dentare, caracterizate prin sângerări gingivale,
dureri, sensibilități etc.
Special Eurobarometer - Oral Health 2010 este un alt studiu care
reflectă cât de mult suntem noi, românii, în urmă cu îngrijirea dentară:
• doar 30% din românii respondenți declară că au toți dinții naturali
• 66% nu au fost la dentist în ultimele 12 luni
• 40% au fost la dentist pentru probleme de urgență
Din motive diverse, care țin de obicei de teamă, lipsa posibilităților
financiare, comoditate și altele asemenea, românii merg la dentist cel mai
frecvent în situații de urgență marcate de durere și evită vizitele regulate la
cabinetul stomatologic pentru controalele de rutină și detartrajul periodic.
Din păcate însă, pe principiul ,,dacă nu mă doare, nu mă duc”, nu se poate
construi sănătate dentară pe termen lung.
În ceea ce privește statusul dentar european, Platforma de Sănătate
Orală în Europa (oralhealthplatform.eu) a elaborat un raport pe această
temă, din care reies următoarele statistici:
• mai mult de 50% din populația europeană suferă de o formă de boală
parodontală (gingivită sau parodontoză), iar 10% dintre aceștia se află
într-un stadiu avansat al bolii;
• nu există suficiente studii care să reflecte fidel care este cu adevărat
incidența bolii parodontale în Europa și în întreaga lume;
• cancerul oral se află pe locul 8 ca frecvență în lume în această
categorie de diagnostic, iar Europa este pe locul 12 ca și incidență în
rândul bărbaților. În ultima vreme, tot mai multe cazuri de cancer oral s-au
înregistrat și în rândul femeilor și tinerilor adulți;
• cariile dentare rămân în continuare o problemă de sănătate greu de
combătut la nivel mondial, deși, teoretic, poate fi prevenită foarte ușor,
prin mijloace facile.
 Interesant de remarcat este modelul adoptat de către Danemarca și
Suedia, care au implementat programe extinse de prevenție dentară în
rândul populației, și mai ales în rândul copiilor, cu rezultate excelente.
În urmă cu 40 de ani, copiii danezi aveau una dintre cele mai mari
incidențe de îmbolnăvire dentară în Europa. Autoritățile din Danemarca
au luat măsuri și au oferit copiilor (de la nou-născuți și până la 18 ani)
asistență stomatologică gratuită, incluzând tratamente dentare și educație
pentru prevenție. Clinici dentare au fost constituite în cadrul școlilor sau în
apropierea acestora, iar prima vizită la dentist este organizată de serviciul
de sănătate orală locală, prin trimiterea unei scrisori către părinți, care
îi anunță pe aceștia că micuțul lor poate accesa tratamentele dentare
gratuite.
Și rezultatele au fost pe măsură: incidența cariei a scăzut cu 78%
între 1974 și 2000 în rândul copiilor danezi. Este o statistică ce poate fi
inspirațională și pentru celelalte țări europene, deoarece modelul poate fi
preluat și implementat și în alte zone. În orice caz, gradul de prezentare la
medicul dentist în țările nord-europene este sensibil mai mare decât cel
înregistrat în țările Europei de Est, de exemplu, unde încă ne luptăm cu
ignoranța, cu lipsurile financiare și cu dezinteresul față de sănătate. Este
un lucru dovedit faptul că o persoană cu venituri foarte mici are atenția
focalizată pe supraviețuire, pe temeri legate de ziua de mâine, și mai puțin
pe îngrijirea sănătății.
În anii 2000, comparativ cu anii 1980, în țările dezvoltate ale Europei
(Austria, Germania, Danemarca, Suedia etc.), scorul DMFT (Decayed
Missing Filling Teeth), ce reflectă incidența cariei în rândul copiilor cu
vârstă de 12 ani, a scăzut drastic, ceea ce înseamnă că în aceste țări s-a
reușit implementarea cu succes a unor programe de educație și tratament
preventiv pentru copii (conform WHO 2012b). Statisticile nu mai sunt însă
atât de optimiste în cazul Europei de Est, în țări precum Polonia, Lituania,
România, unde există o îmbunătățire a sănătății orale, însă destul de
limitată. Schimbările au fost făcute cu pași mici, iar măsurile luate nu au
fost întotdeauna coerente și eficiente, ceea ce face ca în acest moment să
existe o incidență mare a afecțiunilor dentare în aceste zone.
Multe țări și-au îndreptat atenția către sănătatea dentară a copiilor, în
timp ce adulții, însă, se confruntă cu o problemă chiar mai gravă decât
cariile, și anume cu bolile parodontale. Parodontoza a fost mai mereu
trecută cu vederea, de cele mai multe ori nefiind diagnosticată la timp sau
deloc și foarte rar fiiind tratată. Din câte știm cu toții, parodontoza netratată
duce la pierderea dinților și la imposibilitatea de a mânca, zâmbi, vorbi,
iar acest lucru se petrece progresiv, pe parcursul mai multor ani, însă cu
finalitate dezastruoasă din punct de vedere dentar, în lipsa tratamentului.
Surprinzător, deși mai mult de jumătate din populația planetei suferă de
o formă a acestei boli, nu există date suficiente și nici statistici cu privire
la răspândirea și evoluția acesteia. Pe scurt, ne confruntăm cu o afecțiune
foarte răspândită despre care nu știm foarte multe lucruri. În plus, cele mai
multe metode de tratament propuse sunt rudimentare și se adresează de
obicei efectelor și nu cauzelor reale.
Deși nu există suficiente date colectate, este o percepție general
acceptată că boala parodontală are o incidență din ce în ce mai mare în
rândul populației Terrei, afectând nu doar segmentul de vârstă al seniorilor
ci și pe cel al persoanelor de vârstă medie.
Studiile pe care le avem la dispoziție, totuși, semnalează o prevalență de
peste 50% a bolii parodontale printre europeni, din care 10% se confruntă
cu o formă severă a acesteia (Konig et al. 2011). În Danemarca, se pare
că 14% din populația cu vârstă între 65-74 ani suferă de parodontoză, în
timp ce, pentru același segment populațional, în Germania procentul este
de 76%, iar pentru britanici de 31% (Koing et al. 2010) .
Un studiu publicat în Journal of Dental Research, pentru 2009-2010,
estima că 47,2% din adulții americani suferă de o formă de parodontoză,
superficială, medie sau avansată. Pentru adulții cu vârstă mai mare de 65
ani, procentul este încă și mai mare: peste 70%. Incredibil, nu? Am fi putut
crede că o țară civilizată ca America are o incidență mai scăzută a acestei
boli. Însă se pare că lucrurile sunt destul de îngrijorătoare.
Dacă mai adăugăm și faptul că în India, suferinzii de parodontoză
depășesc un procent de 80% din populație, în timp ce în China, în regiunea
Beijing, procentul este de 50%, iar în regiunea Henan de 80% din populație,
va puteți face o idee asupra gravității situației pe glob.
Evident este faptul că boala parodontală reprezintă în acest moment o
afecțiune demnă de luat în seamă, care a devenit atât de comună încât
uneori nici nu i se mai acordă importanța cuvenită.
În România, de exemplu, încă mă uimește faptul că parodontoza este
considerată o boală fără tratament! Și nu numai de către pacienți, ci și de
către unii medici, din anumite zone! Mulți pacienți care mi se adresează și
care au mers regulat la alte cabinete dentare nu au fost diagnosticați cu
parodontoză, deși s-au plâns de simptomele acesteia la medicii care i-au
consultat. Mai există și categoria celor care au fost diagnosticați, însă nu
au primit niciun fel de tratament, ori au fost tratați superficial și ineficient.
Nu pot să uit cazul unei paciente vârstnice suferinde de parodontoză, pe
care am consultat-o acum ceva vreme și căreia medicul pe care îl frecventa
îi recomandase să nu își facă detartraj, deoarece această procedura îi va
slăbi dinții. Bineînțeles că tartrul acumulat a agravat și mai mult boală
și a ajuns la mine într-un stadiu avansat, cu dinți mobili și cu șanse de
recuperare mult reduse.
Ba încă și mai grav, unei paciente cu un dinte mobil (incisiv central
inferior) i s-a recomandat să aștepte până când acel dinte se desprinde
complet de pe arcadă, pentru că apoi să își facă detartraj!! (medicul
respectiv consideră că detartrajul ar extrage dintele cu pricina). Până când
dintele respectiv s-a desprins de pe arcadă, boala i-a afectat suficient de
mult și pe vecinii lui, care au devenit și ei mobili.
Frecvent, pacienților li se recomandă ca și ,,tratament” o anumită pastă
de dinți, antibiotice pe cale generală, tot felul de injecții și vaccinuri, ape
de gură și geluri, dar nici una dintre acestea nu reprezintă cu adevărat
un remediu pentru problema parodontală. Și acest lucru este evident,
deoarece nici una nu îndepărtează cu adevărat cauzele, care sunt multiple
și trebuie identificate pentru fiecare pacient în parte.
În acest fel, din cauza ignoranței provenite atât din partea pacienților
care nu sunt educați pentru un stil de viață sănătos, cât și din partea
medicilor, care nu sunt suficient de bine pregătiți pentru a diagnostica și
trata eficient parodontoza, această boală a devenit o adevărată epidemie
pe glob. Deci, din punctul meu de vedere, ignoranța este cauza primară a
parodontozei.
Când nu ești educat și nu înțelegi cum să-ți îngrijești corpul, nici nu știi
cum poți preveni o astfel de boală gravă, care nu are doar implicații locale,
la nivelul dinților, ci și la nivelul întregului organism.
Spune-mi ce te-au învățat părinții și îți
voi spune de ce te vei îmbolnăvi
Sună ciudat, însă de-a lungul experienței mele ca medic am observat
că factorul genetic pentru care îi tot învinovățim pe părinții noștri că ni
l-au transmis este mai mult un factor de obiceiuri. Nu neg că și zestrea
genetică e importantă, însă genele predispun, nu dispun. Cu alte cuvinte,
așa cum demonstra și Bruce Lipton în cartea sa, Biologia credinței, mediul
influențează expresia sau supresia genelor, deci el dictează starea noastră
de echilibru sau dezechilibru.
Urmărind această idee, putem considera că educația primită acasă, de la
părinți, în ceea ce privește alimentația, igiena, preferințele de stil de viață, își vor
pune o amprentă majoră asupra copilului. Această educație îl va urmări apoi
toată viața de adult și va influența puternic starea sa de sănătate sau de boală.
 Dar ceea ce e important să știm este faptul că micuții nu fac ceea ce Deci noi, ca medici, putem ajuta pacienții să depășească anumite
spunem, ci ceea ce facem noi! Cu alte cuvinte, ne urmează exemplul. praguri psihologice, să lase în urmă temeri preluate de la părinți, familie
Așadar, în zadar îi vom spune copilului că fumatul este nociv, dacă el ne sau societate și să privească diferit îngrijirea dentară și tratamentele
vede cu țigara între buze. Logic, nu? Niciun copil nu va respecta acele reguli stomatologice.
de viață de care noi înșine nu ținem seama. Așadar, factorul psihologic și educația sunt foarte importante atunci
Deci, educație înseamnă ceea ce le spunem copiilor noștri, plus exemplul când vorbim despre sănătatea dentară. Copiilor este necesar să li se
nostru personal. Dacă părinții nu se spală pe dinți, e foarte probabil că explice încă de la vârste mici cât este de important să-și îngrijească corpul
nici copiii să nu o facă. Dacă părinții nu merg regulat la dentist, există o și implicit cavitatea bucală, pornind de la alimentație, până la igienă și
probabilitate mare ca și copiii să considere vizita la stomatolog ca fiind tratamente stomatologice.
facultativă.
Și temerea față de manoperele stomatologice se moștenește! O, da, și
încă cum! Copiii care își aud părinții că se plâng de vizitele la dentist vor
percepe și ei acest lucru ca fiind neplăcut, uneori chiar terifiant! Și uneori
pot propaga aceste temeri de-a lungul întregii vieți uneori, fiindcă le rămân
întipărite în subsconștient.
Tiparele subconștiente au o mult mai mare influență în viețile noastre
decât ceea ce gândim conștient. Îmi amintesc un caz al unui pacient de-ai
mei care, la prima consultație, s-a așezat pe scaunul stomatologic palid,
transpirând abundent, fără să fie capabil să poarte o discuție coerentă cu
mine, cu atât mai puțin să deschidă gura pentru verificare. Mi-a mărturisit
sincer că simte efectiv un sentiment de teroare când aude de dentist și de
aceea evitase cât de mult putuse întâlnirea cu acesta, de-a lungul celor
30 de ani de viață. Și, de asemenea, mi-a spus că au fost necesare trei
ședințe de psihoterapie astfel încât el să se poată pregăti pentru întâlnirea
cu mine.
L-am înțeles, fiindcă nu era nici primul și nici ultimul moment în care
jucam rolul ,,sperietoarei”, acest lucru întâmplându-se frecvent de-a lungul
carierei mele. Am aplicat metodele mele de liniștire prin comunicare, i-am
zâmbit și am glumit, astfel încât el a devenit pacientul meu fidel de-a lungul
timpului. Acum el este cel care zâmbește și glumește când ne întâlnim.
 Un start bun în viață în ceea ce privește sănătatea dentară îl putem
oferi copiilor învățându-i următoarele lucruri:
• sănătatea este strâns legată de obiceiurile noastre de viață: ce
mâncăm, cum ne îngrijim, cum gândim, ce emoții hrănim în sufletele
noastre;
• alimentația bogată în zahăr rafinat favorizează creșterea și înmulțirea
bacteriilor răspunzătoare pentru majoritatea îmbolnăvirilor dentare;
• periajul dentar este recomandat de minimum 2 ori pe zi;
• este indicată folosirea unui mijloc de igienizare interdentar, respectiv
ață dentară sau, ideal, duș bucal;
• periajul de seară este cel mai important, deoarece resturile alimentare
rămase peste noapte în cavitatea bucală reprezintă sursa de hrană pentru
placa bacteriană;
• vizitele la dentist sunt bianuale și previn eventualele îmbolnăviri
dentare;
• este mai ușor să previi decât să tratezi, și este și mai ieftin;
• la primul semn de disconfort sau pată/colorație apărută la nivelul
dinților, este recomandat să ne adresăm medicului dentist;
• dentistul nu este ,,sperietoare” sau ,,bau-bau” (care ne face injecții
când nu suntem cuminți!!) ci este ajutorul nostru de nădejde pentru a ne
păstra dinții sănătoși și frumoși.
În acest fel, copiii vor primi o ,,moștenire” sănătoasă din partea părinților
și familiei, cu deprinderi bune și folositoare și o gândire corectă, pozitivă.
Un element nociv cu care eu duc o lupta acerbă, mai ales atunci când tratez
copii, este zahărul din alimentație. Și aici nu copiii sunt de vină, bineînțeles, ci
părinții care le-au oferit dulciuri pline de zahăr care le influențează negativ
atât sănătatea generală cât și pe cea dentară. Și de câte ori am în fața
mea, pe scaunul stomatologic, un copil cu foarte multe carii sau suferind de
gingivită, știu că un factor favorizant important pentru toate acestea este
reprezentat de consumul de dulciuri și lipsei igienei dentare.
E amuzant uneori felul în care reacționează părintele de alături atunci
când îl întreb pe copil dacă mănâncă dulciuri și dacă se spală pe dinți.
Reacția este de cele mai mult ori vehemență: ,,Nu, nu (prea) mănâncă
dulciuri, să știți, și de spălat, se spală în fiecare zi!”. Însă copilul este sincer
de obicei și îmi spune cu candoare: ,,Ba da, mănânc ciocolată, și bomboane,
și caramele!”.
Eu știu clar cine spune adevărul, pentru că semnele sunt evidente la
nivelul dinților. Întrebările mele sunt utile însă pentru conștientizare, atât din
partea copilului cât și a părintelui. Amândoi trebuie să înțeleagă că astfel de
obiceiuri îi vor face să piardă mult timp și bani la dentist, fără îndoială.
Așadar, sănătatea începe încă din copilărie. O educație sănătoasă de
la vârste mici poate scuti adultul de multe afecțiuni, atât dentare cât și
generale. Lipsa de educație, însă, naște generații bolnave la propriu, pentru
că, din păcate, oamenii nu fac aproape niciodată legătura între stilul de
viață și afecțiunile de care suferă.
 Boala nu vine din cer
Asistăm la unul dintre cel mai ultratehnologizate și totuși lipsite de
profunzime sisteme medicale. Nu doar în stomatologie, ci și în general.
Deși există multă tehnologie, medici superspecializați, medicamente
ultraeficiente, totuși suntem mai bolnavi ca niciodată. De boli cronice,
în general. Pe care le ducem oarecum pe picioare, cu pungi întregi de
medicamente după noi, oriunde ne-am duce.
Da, speranța de viață a mai crescut față de perioadele mai ,,sălbatice”
ale umanității. Dar viața pe care o ducem nu este neapărat mai bună:
cei mai mulți dintre noi sunt vlăguiți, depresivi, sedentari, dependenți de
spitale și medicamente… Nu suntem liberi.
În fiecare zi de lucru în clinică mă uimește procentul pacienților care
suferă de boli cronice. Hipertensiunea arterială și diabetul par să fie cele mai
frecvente după vârsta de 50 ani. Rareori întâlnesc un pacient care să nu ia
medicație zilnică pentru normalizarea tensiunii arteriale. Și, de asemenea,
e în creștere numărul celor care primesc medicație anticoagulantă. De ce
oare ni se îngroașă sângele și de ce nu mai curge normal prin vase? De
ce se formează trombi care ne blochează traseele venoase și ne produc
uneori chiar moartea? Am tot studiat aceste lucruri, însă medicina clasică
nu mi-a oferit niciun răspuns care să fie cu adevărat pertinent: ba că e
ceva genetic, ba că e vorba despre ceva dobândit, ba că poate apărea
în timpul unui zbor prelungit cu avionul ori din cauza sedentarismului…
Sincer, aceste explicații nu mi se par suficiente. La baza tuturor acestor
lucruri trebuie identificată eroarea din stilul nostru de viață: ceva ce rezidă
în alimentație, gânduri, emoții, mediul de viață, relațiile cu ceilalți, felul în
care înțelegem și ne modelăm realitatea.
Eu nu mai cred în genetică, ci în epigenetică. Genetica e limitată și are un
iz fatidic. Dacă unul sau ambii tăi părinți au avut o boală gravă, genetica
îți pune și ție pe frunte stigmatul acelei boli. Dacă ar fi așa, specia umană
ar fi sortită extincției – am muri cu toții de cancere, boli cardiace, etc. Dar
natura nu avea cum să creeze ceva atât de limitat. Natura îți oferă un lanț
de gene, care se exprimă în funcție de mediul și stilul tău de viață. Unele
sunt inhibate, altele sunt exprimate, iar alegerile pe care le facem în acest
sens sunt majoritar inconștiente, fiind, de fapt, alegeri în stilul nostru de
viață.
Epigenetica este o știință nouă, care se impune deja în lumea științifică
de pe întreg globul, studiind modul în care factorii de mediu determină
exprimarea/activarea anumitor gene și inhibarea/inactivarea altora. Dr.
Bruce Lipton, specialist în biologie celulară, a scris deja trei cărți pe această
temă, susținute de studii și experimente ce demonstrează un fapt uluitor:
membrana celulară este de fapt ,,creierul” celulei, iar prin intermediul
ei celulele procesează informațiile primite din exterior. Studiile sale,
desfășurate între anii 1987 și 1992, arată cum mediul exterior controlează
comportamentul și fiziologia celulei, prin intermediul membranei celulare.
Acest proces activează sau dezactivează anumite gene din ADN și stă la
baza acestei noi științe, epigenetica.
Epigenetica nu a transformat în bine doar cariera doctorului Lipton, care
a primit Premiul GOI pentru Pace, ci și viața personală a acestuia. Aplicând
principiile epigeneticii în viața sa de zi cu zi, a observat o îmbunătățire
clară a calității vieții și a propriei sănătăți.
Genele reglează nu doar structura noastră fizică, ci și emoțiile și
comportamentele noastre. Am fost învățați să credem că ele fac asta
dintr-o ciudată proprie inițiativă, iar noi suntem doar biete victime care
trebuie să accepte o realitate fatidică controlată de ADN. Dar suntem oare
cu adevărat victimele eredității? Studiile dr. Lipton arată că nu, nu suntem.
Suntem cel mult vicitimele propriilor limitări și a propriei ignoranțe.
Iată, pe scurt, ce a descoperit dr. Bruce Lipton în cercetările sale: chimia
celulară depinde direct de chimia sângelui, care este influențată direct de
creier. Iar creierul răspunde la imaginile pe care le primește de la minte.
De exemplu, dacă o persoană închide ochii și se gândește la ființa iubită, o face și o convingere pozitivă. O
creierul preia informația și se secretă în sânge ocitocină, hormonul iubirii, credință ne poate îmbolnăvi sau
care întărește legătura cu persoană respectivă, și hormon de creștere, ne poate vindeca. Poate face acest
care exact asta face, determină creșterea celulelor. În mod normal, în lucru, deoarece influențează direct
fiecare zi pierdem miliarde de celule din corpul nostru, care mor, sunt creșterea sau moartea celulară.
afectate din diverse motive sau pur și simplu îmbătrânesc, astfel încât O altă concluzie este aceea că
este absolut necesar să le înlocuim. De aceea, hormonul de creștere, cel schimbându-ne modul de a gândi
care influențează creșterea celulară, este absolut esențial pentru ca noi să și credințele, ne putem schimba
supraviețuim și să funcționăm la parametri normali. biologia internă. Din punctul meu
Iubirea determină secreția unor substanțe benefice pentru organism, de vedere, aceasta este o idee
precum dopamină, ocitocină, vasopresină și hormonul de creștere, ceea ce revoluționară, justificată științific,
,,scaldă” celulele în vitalitate și sănătate. Și în acele momente corpul emite care poate salva și da un nou
o energie specială, ce îi face pe cei din jur să exclame: ,,Wow, radiezi!”. sens speciei umane. O consider ca
Probabil că fiecare dintre noi își amintește de un moment în care s-a fiind un principiu esențial, pe care
simțit îndrăgostit, și întreaga lui ființă radia de fericire, iar corpul fizic era orice ființă umană ar trebui să-l
în maximum de formă. Acela este un moment la care ne putem raporta cunoască și să-l respecte, fundația
pentru a ne bucura de sănătate și regenerare de-a lungul vieții. pe care putem construi generații
responsabile și sănătoase.
Revenind la povestea noastră, dacă aceeași persoană își imaginează
însă un eveniment neplăcut, care îi provoacă teamă, efectul va fi Așadar, boala nu vine din cer, ci
exact invers celui de mai sus. În stare de teamă, creierul nu eliberează din gândurile noastre. De fapt, din
substanțele chimice specifice iubirii, ci pe cele caracteristice stării de frică: imaginile pe care ni le construim
hormoni de stres și agenți inflamatori. Odată ce aceștia sunt eliberați în despre realitate. La acestea se
sânge, se schimbă genetica și comportamentul celulelor, care întră într-o adaugă, bineînțeles, și ceilalți
fază de protecție, antagonistă celei de creștere. Aceasta este starea factori de mediu: alimentația,
de ,,luptă sau fugi” (,,fight or flight”), ce pregătește corpul să se retragă hidratarea, comuniunea cu natura
din față evenimentului care produce teamă. Din păcate, organismul nu (sau separarea de aceasta),
rezistă foarte mult timp într-o astfel de stare și cedează la un moment dat, poluarea, iradierea etc. Și uite așa,
îmbolnăvindu-se. dintr-o dată, nu mai suntem victime
ale eredității, ci suntem creatorii
Care este concluzia acestor studii? O percepție sau atitudine negativă propriei sănătăți. Ne-am rotit cu
asupra vieții ne modelează corpul și chimia celulară în același mod în care 180 de grade.
 Deveniți responsabili pentru sănătatea
voastră
Și pentru că suntem creatori, trebuie să ne asumăm responsabilitatea
pentru creația noastră. Nu e corect și nici matur să transferăm pe umerii
medicilor întreaga răspundere a sănătății noastre. Și nici util nu este,
fiindcă ei nu vor reuși niciodată să ne rezolve cu adevărat problema, fără
implicarea noastră directă.
O astfel de înțelegere asupra vieții este extrem de limitată și nocivă. Să
crezi că starea ta de sănătate sau de boală depinde exclusiv de pastile,
tratamente și priceperea mai mare sau mai mică a unui medic care te
consultă, nu are cum să te conducă pe calea cea bună.
Să îți explic și de ce: nimeni nu poate trăi viață ta în locul tău. Și viața
ta, precum și percepția ta asupra ei, sunt cele care determină starea ta
de sănătate. Medicii sunt necesari și nu trebuie evitați, însă ei pot să te
ajute doar punctual, în anumite momente, rămânând că tu să fii cel care
întreține starea de sănătate obținută în urmă tratamentelor.
Medicina este un dar însă, din păcate, are limitările ei. Este vitală atunci
când sunt situații de urgență, acute, și totul trebuie rezolvat pe loc pentru
a salva viața pacientului. În bolile cronice, însă, cred că mai sunt multe
de învățat și aplicat în medicină, în special faptul că tratarea efectelor nu
înlătură cauzele reale ale bolilor.
De fapt, cred că cea mai mare problemă a medicinei actuale este că nu
caută cu adevărat rădăcina problemelor. Ce a produs cu adevărat boala
nu se regăsește întodeauna în chimia fizică a pacientului, ci mai ales în
chimia lui mentală și emoțională. Și dacă această chimie intimă persistă,
acționăm inutil doar asupra substanțelor din sânge. Vom obține doar o
ameliorare, însă niciodată o eliminare reală a problemei.
Așadar, medicina este sofisticată, cu toate aparatele, investigațiile și
intervențiile ei, însă uneori nu este suficient de profundă încât să trataze
cauzele. Când preiau un pacient în tratament, obișnuiesc să-l întreb dacă
este pregătit să renunțe la acele obiceiuri care l-au îmbolnăvit. Și să știți că,
de foarte multe ori, pacienții nu doresc să facă schimbări reale în stilul lor
de viață, preferând să creadă că medicul este cel care trebuie să rotească
bagheta magică deasupra capului și să-i vindece de toate bolile. Sau să-i
dea pastila minune, ori tratamentul ultratehnologic al momentului și gata!
Toate problemele s-au rezolvat. Nimic mai fals. Nu există o baghetă magică
pentru a face minuni. Medicii ne ajută, ne sprijină, ne oferă informații și
suport, însă adevărata vindecare se află în noi, în interiorul nostru.
Probabil că va mai dura ceva timp până când vom ,,săpa” suficient de
adânc și vom descoperi cauzele reale ale bolilor, după care va urma o altă
perioadă în care vom și accepta medical aceste descoperiri. Mie însă îmi
este destul de clar că sănătatea este responsabilitatea fiecărei persoane
în parte și nu a medicilor din clinici și spitale.
De tine depinde atât echilibrul, cât și dezechilibrul din corpul și viața
ta. Tu faci alegerile care te ajută să te vindeci și să te regenerezi sau,
dimpotrivă, care te îmbolnăvesc. Pentru a preveni bolile, tot ceea ce trebuie
să faci este să te informezi, să citești, să te educi continuu legat de cum îți
poți îmbunătăți stilul de viață. A, și să nu uităm, trebuie să și aplici. Fiindcă
aici apare frecvent o problemă: avem cunoștințe, dar nu le aplicăm.
Nu este suficient doar să te informezi,
trebuie să și aplici
În zilele noastre există suficiente surse de informație, pentru ca tu să
fii mereu la curent cu ultimele studii și descoperiri științifice în domeniul
medical. Dar la fel de importante sunt și cunoștințele legate de wellbeing,
stil de viață sănătos, alimentație naturală, dezvoltare personală, yoga,
meditație, sport, fitness și toate metodele de regenerare și punere în formă
care sunt acum disponibile pentru noi toți. Tot ceea ce avem este momentul PREZENT. Și singurele transformări care
Poți să citești cărți, să urmărești documentare, să asculți podcast-uri, există sunt cele care au loc în PREZENT, nu în viitor.
să mergi la cursuri, să beneficiezi de consiliere unu la unu, să investești în Și tot nutriționista respectivă sublinia un mare adevăr: AMÂNARE
călătorii inițiatice sau în retreat-uri de dezvoltare personală...ai o mulțime înseamnă ANULARE. De cele mai multe ori, ceea ce amâni nu se
de variante. Dar ceea ce eu consider foarte important este ca tu să aplici în întâmplă în realitate niciodată. E doar o idee, undeva departe, care nu se
viață ta aceste învățături și să nu rămână doar la stadiul de teorie! concretizează nici într-o formă fizică mai echilibrată, nici într-o siluetă mai
Am întâlnit de-a lungul vieții foarte mulți oameni care au participat frumoasă, nici într-o stare de sănătate mai bună, nici într-o dezvoltare a
la numeroase cursuri, prezentări, au citit sute de cărți, însă nu au făcut ta personală. Doar ideile puse în practică devin utile și ne pot transformă
NICI MĂCAR O TRANSFORMARE în viețile lor. Poate îi știți și voi: sunt într-o versiune mai bună a noastră.
eternii învățăcei, nelipsiți de la toate prezentările pe teme de dezvoltare Așadar, dacă tot ai în față această carte, te invit să și experimentezi
personală și sănătate, care obișnuiesc să pună cam aceleași întrebări și transformările benefice pe care ea ți le oferă, aplicând sfaturile utile ce te
să primească aproximativ aceleași răspunsuri… și totuși calitatea vieții pot ajuta să previi sau să-ți tratezi afecțiunile dentare. Din momentul în
lor nu se îmbunătățește odată cu trecerea timpului. Suferă de aceleași care le afli, nu dintr-un viitor care nu există.
probleme de sănătate, de aceleași neajunsuri, și acest lucru se întâmplă,
de obicei, pentru că nu aplică ceea ce au învățat la cursuri în viețile lor
de zi cu zi. Degeaba participi la cursuri de meditație, dacă tu, acasă, nu
meditezi niciodată. Degeaba urmezi cursuri de gătit raw-vegan dacă tu
mănânci preponderent junk food. Degeaba îți faci abonament la sală,
dacă tu mergi acolo doar o dată pe lună. Degeaba îți cumperi suplimente
nutritive, dacă le lași să zacă în dulap și nu ești suficient de disciplinat
să le iei zilnic. Degeaba citești această carte, dacă nu vei aplica practic
informațiile de aici, nu vei putea beneficia de ele. Cam așa merg lucrurile
în lumea în care trăim.
Chiar zilele trecute urmăream un video interesant despre slăbit și dietă.
Nutriționista care vorbea aborda subiectul delicat, dar extrem de frecvent
al amânării. Când vine vorba despre schimbare, indiferent că ne referim la
slăbit, abordarea unei diete sănătoase, exercițiile fizice, tendința noastră
este să amânăm momentul în care vom începe să facem cu adevărat
transformarea. Toate se petrec ,,de mâine”, ,,de luni”, ,,de la 1 ianuarie”, dar
nimic nu se întâmplă în prezent. Din cunoștințele mele, mâine nu există.

Capitolul 2
Principiile holistice ale sănătății dentare
Ce inseamna “holistic”?
Am avut surpriza să descopăr că destul de puține persoane știu care
este sensul acestui cuvânt. Cei mai mulți cred că înseamnă să tratezi
naturist, neconvențional, cu remedii naturale în general.
De fapt, “holistic” înseamnă să nu reduci întregul la părțile sale
componente, adică să ai o viziune de ansamblu. În cazul stomatologiei
holistice, de exemplu, semnifică faptul că luăm în considerare nu doar
cavitatea bucală, ci întregul biosistem al pacientului, atunci când stabilim
un diagnostic și instituim un tratament.
Stomatologia holistică tratează oameni, nu doar dinți!
Principiile esențiale ale stomatologiei holistice:
• Tratamente cât mai puțin invazive, cu respect pentru integritatea
țesuturilor pacientului.
• Materialele folosite pentru tratamentele dentare să fie înalt
biocompatibile, cât mai sigure pentru pacient (fără aliaje metalice,
mercur, BPA, fluor, metacrilati etc).
• Se identifică și elimină cauza îmbolnăvii dentare, se tratează
acea afecțiune și se monitorizează pacientul pe termen lung pentru
prevenirea recidivei.
• Se ia în considerare conexiunea dintre cavitatea bucală și restul
corpului.
• Se educă și responsabilizează pacientul în sensul prevenției
afecțiunilor dentare prin stil de viață.
• Se face corelația între stilul de viață al pacientului și afecțiunile
orale de care suferă.
• Latura umană a medicului este importantă, acesta trebuie să
empatizeze cu pacienții, să fie atent la nevoile acestora.
• Pacientul devine centrul de interes principal al activității medicului.
Stomatologia holistică poate fi regăsită în literatură și sub denumirea
de ,,biologică” sau ,,integrativă” și este preocupată de starea generală de
bine a pacientului atât după tratament, cât și în timpul realizării acestuia.
Confortul pacientului este important în timpul manoperelor, iar actul
medical nu trebuie perceput de către acesta că fiind agresiv sau greu de
suportat.
Pentru mine, ca medic, disconfortul pacientului este un factor de stres.
Din păcate, foarte mulți pacienți au fost efectiv traumatizați de anumite
manopere la stomatolog, mai ales în copilărie, când au fost forțați să
suporte tratamente ,,pe viu”, extrem de dureroase, pe care și le amintesc
chiar și adulți fiind. Aceste traume din copilărie la stomatolog sunt cele
care îi țin departe pe pacienți de cabinetul dentar, prezentându-se doar în
urgență, iar acest lucru nu face decât să agraveze lucrurile.
Ignorarea problemelor dentare poate duce la agravarea lor. O carie
superficială devine profundă, apoi ajunge să afecteze nervul, încep
durerile, va fi nevoie de tratament de canal, apoi de un pivot și de o
coroană protetică. Așadar, în loc să se rezolve totul cu o plombă, se ajunge
la manopere mult mai complicate și mai costisitoare.
La fel, o gingivită netratată se poate transforma în parodontoză, retracție
gingivală, resorbție osoasă, mobilitate dentară iar în final, rezultatul este
pierderea dinților. Nu ar fi mai înțelept să tratezi gingivita și să nu se ajungă
la astfel de consecințe grave?
Ce se întâmplă dacă îți lipsesc dinți sau
i-ai pierdut pe toți?
Lipsa dinților poate fi considerată un handicap. Lipsesc niște organe
fără de care nu poți vorbi corect, alimenta eficient, că să nu mai vorbim de
afectarea emoțională, psiho-socială pe care o poate provoca. Oamenii pot
suferi adevărate complexe de inferioritate dacă zâmbesc edentat!
Poate te gândești că lipsa unui dinte nu este atât de importantă și poți trăi
și așa fără prea mult disconfort. Dar da-mi voie să îți explic ce se întâmplă
în cavitatea ta bucală dacă un singur și (așa-zis) banal dinte te-a părăsit și
nu l-ai înlocuit.
E bine să știi că dinții vecini zonei din care s-a pierdut dintele încep să
migreze, fiindcă ei caută să își întâlnească vecinii sau antagoniștii. Și dacă
ar migra organizat, nu ar fi atât de problematic, însă ei se deplasează
haotic, se înclină, se rotesc, coboară sau se ridică din alveole, astfel încât
întreaga mușcătură (ocluzie) se dezechilibrează. Iar dacă ocluzia devine
instabilă, consecințele sunt multiple: se pot instala zone de traumă ce
produc retracții gingivale și osoase, dinții pot fi afectați de fisuri și fracturi,
leziuni de colet, articulația temporo-mandibulară poate deveni dureroasă
etc.
Dinții imediat vecini zonei edentate vor fi suprasolicitați, deoarece vor
trebui să suporte forțele pe care în mod normal le-ar fi preluat dintele
care lipsește. Din acest motiv, se distrug mai repede, le apar mici cavități
în zona de smalț de lângă gingie (leziuni de colet). Pe de altă parte, se
cunoaște faptul că osul care nu este susținut de un dinte natural sau de un
implant dentar se resoarbe treptat, ca orice organ care se atrofiază dacă
nu este folosit. La fel se întâmplă și cu osul care rămâne în urma extracției
dentare și, din acest motiv, este indicat să înserăm un implant cât mai rapid,
deoarece resorbția osoasă poate crea probleme ulterioare de integrare
a acestuia. Dacă osul se reduce în dimensiuni, implantul dentar poate fi
dificil de inserat, deoarece nu are suficient suport, uneori fiind necesare
manopere suplimentare de adiție osoasă, sinus-lift etc.
Dacă lipsește un singur dinte din zona frontală, vei fi afectat atât estetic
cât și fonetic (nu mai poți articula corect cuvintele), nu doar că nu vei mai
putea să incizezi corect alimentele.
Dacă lipsește un molar, în zonele laterale, nu vei putea mesteca
corect, vei tinde să triturezi alimentele cu măselele de pe cealaltă parte,
neafectată, până când vei distruge, prin suprasolicitare, și acel grup de dinți.
Masticația unilaterală (pe o singură parte), duce la afectarea articulației
temporo-mandibulare și chiar, în anumite cazuri, la dezvoltarea exagerată
a mușchiului maseter de pe acea parte. Faptul că mușchiul este ,,lucrat”
intens pe partea pe care se mestecă poate duce la mărirea dimensiunilor
acestuia cu generarea de asimetrii faciale inestetice.
 Nu amâna înlocuirea dintelui lipsa deoarece:
• Dinții vecini și antagoniști migrează și dezechilibrează mușcătura.
• Vei suprasolicita dinții vecini edentației.
• Vei suprasolicita dinții de pe partea opusă.
• Articulația temporo-mandibulară va fi afectată.
• Vei întâmpina probleme în a mesteca alimentele.
• Aspectul va fi inestetic.
• Vorbirea poate fi afectată dacă îți lipsește un dinte frontal.
Când ai o viziune holistică a sănătății dentare, înțelegi că și cel mai
mic dezechilibru, cum ar fi o plombă incorect adaptată (mai ,,înaltă” sau
mai ,,joasă”, sau care ,,agață”, adună alimente etc.) poate afecta dintele în
cauză sau chiar mai mulți dinți, cu repercusiuni neplăcute pentru pacient.
De ce este important să alegi materiale
dentare cu grad înalt de biocompatibilitate
pentru tratamentele tale stomatologice?
Stomatologia holistică (biologică) înțelege faptul că orice tip de material
plasat în cavitatea ta bucală are un efect asupra fiziologiei locale, dar și la
distanță, influențând întregul organism. De exemplu, ionii metalici dintr-un
aliaj folosit pentru realizarea unei coroane protetice pot migra în țesuturi, lucru
uneori evident prin tatuajul pe care îl realizează la nivelul gingiei. ,,Tatuajul”
este o zonă de gingie sau mucoasă impregnată cu ioni metalici, care devine de
culoare gri-închis, în jurul coroanei sau pivotului metalic.
Știm cu toții că intoxicarea cu metale grele a organismului nu este un lucru de
dorit, deoarece stă la baza multor dezechilibre funcționale ale anumitor organe
și sisteme. Din păcate, stomatologia realizată convențional, cu reconstrucții
metalice, poate fi o sursă pentru astfel de dezechilibre, în special datorită
faptului că din aceste reconstituiri se eliberează în mod constant în organism
ioni metalici.
Este perfect adevărat că sensibilitatea legată de anumite metale este diferită
de la persoană la persoană. Principiile stomatologice de lucru reglementate în
diferite țări vizează mai mult sau mai puțin această sensibilitate. De exemplu,
în țări precum Suedia sau Norvegia, folosirea amalgamului cu conținut de
mercur este interzisă, în timp ce în alte țări acest tip de material se folosește pe
scară largă, chiar și la copii și femei însărcinate.
Amalgamul dentar este un material metalic, folosit pentru plombarea
dinților, cu un conținut de aproximativ 50% mercur, restul fiind argint,
cupru, staniu. Din amalgam se eliberează vapori de mercur care se absorb
și ajung în organism prin plămâni. Nivelul cel mai mare de vapori de mercur
se formează în momentul plasării plombei, iar apoi se eliberează treptat,
de-a lungul anilor, în timp ce mestecăm, consumăm alimente fierbinți,
dacă scrâșnim din dinți etc. Corpul elimină o parte din acest mercur, însă
o anumită cantitate poate ajunge să se depoziteze în anumite țesuturi,
unii cercetători menționând în special creierul și rinichii. În cazul femeilor
însărcinate, anumite cantități de mercur pot ajunge în sângele din cordonul
ombilical, până la fetus.
Încă de la apariția acestui material, amalgamul, au apărut și părerile pro
și contra legate de folosirea acestuia. Tabăra pro-amalgam îl consideră
sigur pentru uzul stomatologic, susținând că nivelul de mercur la care este
expus pacientul nu este riscant pentru sănătatea acestuia, iar materialul
este foarte rezistent (deh, metal!) și ieftin.
Tabăra contra amalgamului susține că dozele de siguranță nu pot fi
aceleași pentru toți pacienții, sensibilitățile pot fi diferite, iar numeroase
studii au pus în lumină o parte întunecată a mercurului din aceste plombe,
care se poate acumula în țesuturi și provoca dezechilibre asociate cu
tulburări și afecțiuni generale.
Până în 2020, FDA (Food and Drug Administration – SUA) a susținut că
amalgamul este un material sigur și că dozele de mercur eliminate constant
din plombe nu sunt dăunătoare pentru corp. La numeroasele insistente ale
anumitor cercetători și medici stomatologi din întreaga lume, care și-au
bazat solicitările pe studii de specialitate, au recomandat oficial, în 2020
(2), evitarea folosirii amalgamului la copii și femei însărcinate.
Comunicatul FDA (septembrie 2020) recomandă evitarea folosirii
amalgamului la următoarele categorii de pacienți, care pot fi în mare
risc prin expunerea la mercur:
• Femei însărcinate și fetușii lor în dezvoltare.
• Femei care plănuiesc să rămână însărcinate.
• Mamele care alăptează și bebelușii lor.
• Copii, în special cei cu vârstă mai mică de 6 ani.
• Persoane cu afecțiuni neurologice.
• Persoane cu afecțiuni renale.
• Persoane alergice la mercur sau alți compuși ai amalgamului.
În ultima perioadă s-a tot discutat la nivel global despre modul în care
ar trebui colectat și depozitat amalgamul dentar, deoarece afectează
ecosistemul, natura vegetală și animală. S-au creat proceduri riguroase,
menite să protejeze mediul de acumulările periculoase de mercur. Iar eu
mă întreb: de ce ar fi atât de periculos mercurul pentru mediul înconjurător,
iar pentru oameni, purtat în corpul lor ani de zile, nu prezintă riscuri?
Eu zic să filtrăm aceste idei prin minte, dar și prin bunul simț. Personal,
nu recomand și nu tratez pacienți cu amalgam dentar. Iar celor care îl au
deja depozitat în ,,siguranță” în cavitatea lor bucală le povestesc despre
riscurile la care este posibil să se expună în acest mod.
Semne și simptome ce pot apărea odată cu expunerea la mercur:
• Tulburări psihice (anxietate, depresie, iritabilitate).
• Tulburări de somn.
• Oboseală cronică.
• Tulburări de memorie.
• Tremur (tremurul extremitatilor).
• Dificultăți de coordonare.
• Afectarea văzului.
• Afectarea auzului.
• Afecțiuni ale rinichilor.
Un alt lucru important de reținut este ca medicul stomatolog să nu
plaseze o altă restaurare dentară metalică (cum ar fi o coroană dentară
integral metalică, metalo-ceramică sau metalo-acrilică) în contact cu
plomba de amalgam. Într-o astfel de situație, se creează un fenomen de
pilă galvanică în cavitatea bucală a persoanei respective, ce pompează o
cantitate însemnată de ioni metalici în corpul acesteia.
Un studiu publicat în anul 2007 (3) în lucrarea Materiale dentare (A.
Ciszewski, M. Baraniak) a demonstrat că plasarea în aceeași cavitate
bucală a plombelor de amalgam și a unor lucrări de Remanium (crom-
cobalt sau crom-nichel) produce curenți galvanici. S-au identificat, prin
analiză voltametrică, faptul că ioni de nichel sau cobalt (în funcție de aliajul
folosit) apar în salivă, iar concentrația lor crește în timp.
 Amalgamul plasat în aceeași cavitate bucală cu alte aliaje metalice implantului. Deși titanul este considerat un material sigur, biocompatibil,
folosite în restaurări dentare produce un fenomen de pilă galvanică, tot mai multe îngrijorări au apărut odată cu studiile care arată că aceste
ce determină apariția ionilor metalici în salivă, a căror concentrație particule de titan, ce ajung în osul maxilar, induc reacții inflamatorii locale,
crește în timp. mediate de TNF-alpha (Factorul de necroză tumorală). Tranziția de la o
inflamație locală produsă de inserarea unui implant până la o stare cronică
Metalele din gură corodează! Un studiu comparativ, publicat în anul 1992,
de ,,inflamație tăcută” poate fi o cauză ascunsă a unor afecțiuni medicale
în revista Quintessence (S. Kanay, M. Oktemer) a analizat comportamentul
nebănuite.
la coroziune a 13 aliaje metalice folosite în realizarea lucrărilor dentare.
Aliajele cu conținut ridicat de metale nobile (aur) au corodat cel mai puțin, Practic, inserarea unui implant dentar de titan poate produce modificări
pe când aliajele de nichel-crom au rată de coroziune cea mai înaltă. inflamatorii în osul suport, ce hiper-activează citokina TNF-alpha, având
ca urmare instalarea ,,inflamației tăcute”. Am fost de-a dreptul uimită
Un alt studiu publicat în 2003, în Journal of American Dental Association
să citesc, în concluziile acestui studiu, că banala înserare a unui implant
(autori: Richard S. Walker, A. Gardiner Wade) evidențiază faptul că
de titan poate fi implicată în apariția unor boli generale grave, cum ar fi
amalgamul dentar, în contact cu lucrări dentare cu conținut de aur, poate
cancerul de sân, diverse tumori, scleroză multiplă, boli cardiovasculare,
produce curenți galvanici ce generează durere persoanei. Adaosul de zinc
artrită reumatoidă. Bineînțeles, consider că sunt necesare studii mai
în amalgamul dentar crește foarte mult interacțiunile galvanice la nivelul
aprofundate și din mai multe direcții pe această tema, însă nu pot trece cu
cavitații bucale.
vederea atât de ușor acest studiu.
Există, de asemenea studii, care demonstrează citotoxicitatea
Acesta este unul dintre motivele pentru care eu recomand pacienților
produșilor de galvanism bucal asupra celulelor gingivale umane (4), care
mei implanturile dentare fabricate din zirconia, care au un grad înalt de
demonstrează că pilele galvanice amalgam-titan produc coroziune care,
biocompatibilitate și în plus, au avantajul de a fi mult mai estetice, mai
pe termen lung, poate deveni semnificativă (5), și altele care evidențiază
ales în cazul restaurărilor frontale. Din păcate însă, aceste implanturi nu
faptul că restaurări dentare de amalgam și titan, aflate în contact, produc
pot fi inserate în orice situație, mai ales atunci când osul suport este foarte
coroziune masivă la nivelul plombelor de amalgam cu eliberare de ioni de
resorbit. Pentru că zirconia este un material casant, implanturile de acest tip
staniu și cupru (6).
sunt fabricate cu o grosime mai mare, pentru a rezista forțelor masticatorii
și, implicit, vor avea nevoie de un suport osos bine reprezentat. De aceea,
Implanturile dentare de titan - recomandarea finală va fi a medicului implantolog, după aprecierea pe
controversă inflamatorie analiza computer tomograf a calității osului.
O altă variantă foarte bună pentru realizarea implanturilor dentare este
Un studiu publicat în EPMA Journal, 2018 (7), de către autorii J.
un material combinat, ce are la bază titan și zirconia, în proporții diferite. Și
Lechner, Sammy Noumbissi, mi-a atras în mod special atenția. Acesta
acesta, spun studiile producătorilor, este bine tolerat de organism.
evidențiază efectul inflamator al implanturilor de titan la nivelul oaselor
maxilare, având în vedere că particule de titan se dizolvă în osul adiacent
 Dar plombele de compozit? Pot avea și Recomand înlocuirea aliajelor metalice din reconstrucțiile dentare
cu următoarele materiale:
ele efecte nedorite? • Fibră de sticlă pentru pivoți (în locul pivoților din aliaj metalic).
Aici mă refer în mod special la plombele acelea de culoarea dintelui, non- • Ceramică integrală pentru coroane protetice și fațete.
metalice, pe care majoritatea dintre noi le au. Aceste plombe sunt realizate
• Zirconiul pentru coroane protetice.
din material compozit (plastic) care, în majoritatea cazurilor, conține BPA
și metacrilați, substanțe cu potențial toxic și alergen local și general. • Zirconiul pentru implanturi.
Metacrilații (HEMA, TEGDMA, UDMA) se eliberează atât în momentul • Compozitul fără BPA, metacrilați pentru plombe (în locul
în care materialul este fotopolimerizat (întărit cu lumina UV) pe dinte, dar compozitului clasic și al amalgamului cu conținut de mercur).
și în timp, prin degradarea acestuia în salivă și apă.
Stomatologia holistică, biocompatibilă, analizează factorii de risc ai Îngrijirea cavitații orale cu produse
pacientului în ceea ce privește materialele dentare folosite. Din acest
motiv, eu recomand pacienților să efectueze un test special, care identifică
naturale
alergiile sau sensibilitatea la diferite materiale de uz stomatologic. Mucoasa bucală este foarte permeabilă pentru substanțele cu care
intră în contact, mai ales în zona sublinguală, care este bine vascularizată.
Metalele și masele plastice conținute în materialele dentare constituie
Acest lucru poate îl cunoașteți și prin prisma faptului că, pentru anumite
alergeni potențiali, deoarece ionii metalici solubili sau monomerii se leagă
medicamente, se recomandă administrarea sublinguală pentru a-și face
de albumină și pot deveni haptene-alergeni, față de care sistemul imun
efectul rapid (vezi nitro
reacționează specific. Studiile arată că cea mai mare putere alergenică o
au ionii de nichel, dar și cei de aur, mercur, paladiu, argint, cobalt, rareori de
platină și extrem de rar titan. Dacă se face o ordonare a metalelor după rata
de sensibilizare în populație, atunci pe primul loc se află nichelul, cu 15%
la femei și 6% la bărbați, urmat de aur cu 3.5-9% (în populația feminină)
și paladiu cu până la 5-8% în populația generală. În cazul mercurului nu
sunt diferențe între sexe, cu 9.6% reacții clinice simptomatice la purtătorii
de amalgame. Pentru alte metale (platină, argint, cupru, iridiu), rata de
sensibilizare este sub 1%.
Stomatologia non-metalică este un curent pe care eu îl agreez și,
din acest motiv, recomand pacienților noștri înlocuirea metalelor din
reconstrucțiile dentare cu material cu grad înalt de biocompatibilitate.
 Având în vedere acest lucru, ne putem da seama ușor că orice substanță
conținută în pastele de dinți sau apele de gură poate pătrunde în organism
pe două căi: prin înghițirea accidentală a unor mici cantități și prin absorbția
de la nivelul mucoasei bucale. Din acest motiv, este important să alegem
cu grijă și responsabilitate produsele pe care le folosim în îngrijirea orală.
Pastele de dinți clasice, din comerț, sunt în general un cocktail de
substanțe chimice nu foarte prietenoase cu organismul nostru, dintre
care enumerăm: detergenți, coloranți, conservanți, spumanți, arome, fluor,
uneori și anumite substanțe medicamentoase precum clorhexidina. Eu
vă sfătuiesc să faceți o alegere mai biocompatibilă și să folosiți paste de
dinți și ape de gură cu ingrediente naturale, despre care vom vorbi mai pe
larg în capitolele următoare. Cu ele nu trebuie să va faceți griji legate de
efectele secundare.
Și poate nu aș fi atât de drastică în recomandări dacă nu aș face
legătura și cu alte lucruri demne de menționat. De exemplu, frecvența
cu care folosim pastele de dinți este de 2-3 ori pe zi, nu rareori, așadar
impactul pe care îl au substanțele din compoziție devine important. Și
dacă mai luăm în calcul și expunerea organismului per total la alți factori
cu potențial toxic și perturbator din alte produse de îngrijire corporală, cum
ar fi creme, deodorante, săpunuri, șampoane, geluri de duș etc, înțelegem
că este esențial să devenim atenți și să triem cu grijă substanțele pe care
ni le administrăm prin intermediul acestora.
Un corp literalmente bombardat de produse sintetice, nocive, din
foarte multe surse (hrană, produse de igienă corporală, aer, poluare
electromagnetică etc.) devine fragil, vulnerabil, cu o rezistență scăzută,
predispus la îmbolnăvire. Pentru a evita acest lucru, trebuie să diminuăm
cât mai mult posibil expunerea la agenți nocivi și să alegem cu grijă
produsele cu care ne îngrijim, inclusiv cele pentru igienă dentară.
Alimentația care ne protejează de carii și
de parodontoză
Stomatologia biologică oferă sfaturi și în direcția modificării anumitor
obiceiuri alimentare ce pot fi nocive pentru sănătatea orală. Pacientul
trebuie să înțeleagă că afecțiunile dentare de care suferă sunt rezultatul
unui stil de viață nesănătos, dezordonat, cu alegeri de cele mai multe ori
incompatibile cu sănătatea.
Așa cum probabil știi, în fruntea listei alimentelor care favorizează
apariția problemelor dentare se află ZAHĂRUL RAFINAT. El este hrana
preferată a bacteriilor care produc carii, dar și a celor care produc gingivită
și parodontoză. Zahărul acumulat pe dinți, în prezența bacteriilor, produce
demineralizări ale smalțului, care evoluează apoi în cariile pe care le
cunoaștem cu toții. Saliva are un rol important în a repara demineralizarile
în timp util și a compensa fenomenul, însă dacă aportul de zahăr este mai
mare decât capacitatea salivei de a-i contrabalansa efectele, rezultatul
sunt distrucțiile ireversibile ale smalțului.
Iar efectele zahărului rafinat nu se opresc la nivelul cavitații bucale.
Odată ce a pătruns în organism, el scade capacitatea sistemului imunitar,
în acest fel favorizând creșterea și multiplicarea bacteriană și instalarea
afecțiunilor inflamatorii gingivale. Așadar, faptul că mănânci dulciuri cu
zahăr și apoi te speli pe dinți este de ajutor, însă doar parțial, fiindcă
zahărul are și efecte sistemice ce nu pot fi îndepărtate cu periuța de dinți.
În general, recomand pacienților mei reducerea consumului de zahăr
rafinat la minim sau chiar eliminarea lui, pentru dinți și gingii sănătoase.
Deși la început mulți pacienți par neîncrezători că ar putea să renunțe la
zahăr, în câteva săptămâni îmi spun cu un zâmbet larg că se simt minunat
fără el în alimentație, și bonus, au eliminat și câteva kilograme pe care
le aveau în plus. Ne bucurăm împreună de reușită și le împărtășesc și
experiența mea personală, în care zahărul a dispărut din dietă mea de ani
buni. Și mă simt atât de bine!
 La pacienții cu probleme parodontale, de genul gingivitei sau parodontozei, fosforul, iar una dintre enzimele importante în sănătatea parodontală este
care sunt afecțiuni inflamatorii, este important ca alimentația să fie una coenzima Q10. Studiile au arătat că în structurile de suport ale dinților
antiinflamatoare. Pe lângă zahărul rafinat, în fruntea listei de alimente afectați de parodontoză există o carență de coenzima Q10, iar aceasta
pro-inflamatorii sunt glutenul și lactatele de vacă, ce ar trebui evitate pe trebuie suplimentată pe cale generală, dar poate fi aplicată și local, cu
o perioadă de timp de minim trei luni, sau chiar mai mult, în funcție de caz rezultate bune.
și sensibilitatea fiecărui pacient în parte. Există, de asemenea, teste de
laborator ce pot evidenția anumite intoleranțe și sensibilități ale pacientului Stresul cel de toate zilele și sănătatea
și pot ghida recomandările.
orală
Vitamine, minerale și enzime pentru dinți Se vorbește mai puțin, aproape deloc, despre efectele stresului asupra
sănătoși sănătății orale. Toată lumea a auzit că zahărul dăunează dinților, dar
foarte puțini știu că stresul afectează sănătatea gurii.
Este un lucru știut că atunci când resursele organismului de reparare Modul în care o face este complex și vom detalia acest lucru în capitolele
și regenerare sunt insuficiente, toate organele au de suferit, așadar și următoare, însă un lucru de reținut este că, în condiții de stres, crește
cavitatea bucală. Prin tratamentul stomatologic reușim, de exemplu, să concentrația de cortizol în salivă, acest lucru favorizând dezvoltarea
stabilizam o parodontoză, adică să ,,curățăm” terenul de agenți patogeni bacteriilor patogene.
și țesuturi infectate, astfel încât corpul să poată vindecă zona. Dar dacă
organismul nu are resursele necesare, recuperarea poate fi întârziată,
greoaie sau imposibilă în anumite cazuri.
Carențele de vitamine, minerale și enzime sunt factori ce pot favoriza
instalarea problemelor dentare. Organismul funcționează după protocoale
interne, unele cunoscute, altele necunoscute de către noi și are nevoie de
,,cărămizi” pentru a repara și reconstrui. În lipsă de ,,cărămizi”, construcția
se poate prăbuși.
Dintre vitaminele cele mai importante de care avem nevoie pentru dinți
și gingii sănătoase amintesc Vitamina D3 în combinație cu Vitamina K2,
nelipsite din recomandările mele pentru pacienți. De asemenea, vitamina C
ajută la menținerea unor gingii sănătoase și este implicată și în activitatea
eficientă a sistemului imunitar, protejează împotriva stresului oxidativ etc.
Mineralele importante pentru sistemul osos sunt calciul, magneziul și
 Care sunt diferențele între stomatologia
convențională și cea biologică (holistică)?
Așadar, există mai multe direcții ale stomatologiei biologice (holistice)
care reușesc să integreze sănătatea orală în sănătatea generală a
întregului corp, fără a scoate din context nevoile de îngrijire ale acesteia.
Percepția limitată a stomatologiei clasice, convenționale, în care focusul
este mutat preponderent pe dinți, fără a avea o viziune globală a cazului,
nu este cea mai potrivită abordare pentru pacienți. Se pierd din vedere
aspecte importante, precum particularități de stil de viață ale pacientului,
aspecte de ordin psihologic, management al stresului etc., care toate,
împreună, construiesc un teren propice apariției afecțiunilor dentare.
În tabelul următor, am sintetizat principalele aspecte care definesc
stomatologia holistică (biologică).
Stomatologia holistică (biologică)
Elimină cauzele + tratează efectele + îngrijește pe termen lung
Privește pacientul ca pe un întreg (corp-minte-suflet)
Tratamente minim invazive
Focus pe ansamblu, stare generală, stil de viață
Abordare minim invazivă, blândă, cat mai puțin traumatică
Non-metalică, materiale cu grad înalt de biocompatibilitate – fără
amalgam, aliaje metalice
Implanturi dentare fabricate din zirconia sau material combinat
titan-zirconia
Paste de dinti și ape de gură cu ingrediente naturale, eventual
home-made
Nu recomandă Fluor, clorhexidină
Reduce utilizarea medicației, în special a antibioticelor, recomandă
suplimente naturale
În concluzie, stomatologia integrată biologic ține cont de cele trei
direcții importante:
1. Identificarea și eliminarea cauzelor îmbolnăvirii, care se regăsesc
majoritar în stilul de viață al pacientului și în profilul psihologic al acestuia
(modul de abordare a vieții, tipare de gândire negativă etc.).
2. Tratarea afecțiunii – echivalentul tratării efectului, care face subiectul
tratamentului stomatologic efectiv.
3. Îngrijirea pe termen lung și prevenirea recidivei prin modificarea acelor
obiceiuri, obișnuințe, aspecte de viață care au dus la îmbolnăvirea inițială.
În stomatologia biologică se urmărește responsabilizarea pacientului.
Din păcate, pacienții s-au obișnuit să creadă că boala este o întâmplare, Cei mai mulți sunt deprimați, sufocați de griji și nemulțumiți, stresați,
un proces aleator și că ei nu au nicio vină legat de apariția acesteia. Se tot încrâncenați, supraviețuind undeva la limita energiei vitale. O astfel de
aruncă vina pe agenții patogeni, însă nu se subliniază faptul că acestora li trecere prin viață nu are cum să alimenteze sănătatea. Dimpotrivă, o
se creează un teren propice prin stilul de viață. Terenul este cel care decide, distruge puțin câte puțin în fiecare zi în care ne complacem în negativism
nu patogenul. Noi toți intrăm în contact cu foarte multe microorganisme, și ne îndepărtăm de noi înșine.
ba chiar suntem o colonie ambulantă de astfel de ființe, însă nu toți ne Condiția, prima și cea mai importantă pentru menținerea sănătății
îmbolnăvim și asta datorită sistemului imunitar care ne protejează. este igienă psihică, urmată de cea alimentară și corporală. Acesta este
Dacă însă sistemul nostru de apărare lasă garda jos, o mulțime de clasamentul meu.
microbi pot deveni patogeni în corpul nostru. De aceea, focusul principal
Cei 3 piloni de aur ai sănătății orale:
nu ar trebui să fie pe evitarea patogenilor (care sunt peste tot, atât în afară
cât și în interiorul corpului nostru), ci pe susținerea unui sistem imunitar 1. Igiena psihică, emoțională, antistres
eficient, care să-i țină la distanță. 2. Igiena alimentară
Tot ceea ce facem în fiecare zi ne susține sănătatea sau dimpotrivă, ne-o 3. Igiena cavității bucale
subminează. Fiecare croissant cu ciocolată, fiecare prăjiturică însiropată,
fiecare băutură carbogazoasă îndulcită, fiecare noapte nedormită, fiecare De fiecare dintre acești trei piloni vom discuta pe larg în capitolele
emoție negativă își pun amprenta asupra sănătății noastre. următoare.
Sănătatea este gratis, boală însă costă.
Este mult mai costisitor să fii bolnav decât să îți menții sănătatea,
asta le spun eu pacienților mei. Boala costă timp, bani, suferință, energie.
Produce frustrări și neputințe și te introduce într-un vârtej de durere,
teamă, îngrijorare, din care cu greu reușești să ieși. Este un lucru minunat
să știi să îți menții sănătatea.
Încă de când te trezești de dimineață, tentațiile unei vieți dezechilibrate
încep să își facă apariția. De la excesul de cafea care poate produce
decalcifieri osoase, la ștrudelul cu zahăr de la colțul străzii, la băutura
carbogazoasă din pahar, la sedentarismul de la birou, la lipsa expunerii
la soare și a contactului cu natura, toate își lasă amprenta asupra bunei
funcționalități a corpului nostru.
În zilele noastre, rareori vezi o persoană vitală, entuziastă, optimistă!

Capitolul 3
Primul pilon de aur al sănătății dentare: igienă
psihică, emoțională, mentală, antistres
Așa cum discutam și în capitolul anterior, se vorbește foarte puțin în
stomatologia actuală despre influența factorilor psiho-emoționali și mentali
în sănătatea orală. De fapt, cred că aproape deloc. Din păcate, oamenii nu
fac legătura între starea lor energetică, emoțională și afecțiunile de care
suferă, considerând că bolile sunt provocate de factori externi, pe care ei
nu îi pot controla.
Se arată cu degetul agenții patogeni (bacterii, virusuri, fungi), dar nu se
ia în calcul faptul că acești microbi devin dăunători doar într-un mediu care
le permite acest lucru, deci pe un teren propice. Iar terenul propice apare
în condițiile unui stil de viață nesănătos, dezorganizat și mai ales stresat.
Însuși Pasteur, pe ale cărui teorii se bazează medicină modernă, pe
patul de moarte, a spus: ,,M-am înșelat, microbul nu este nimic, terenul
este totul”. Așadar, atenția trebuie să ne-o îndreptăm către echilibrul
organismului nostru, nu către potențialii intruși care sunt nenumărați, și
mai ales, mulți necunoscuți.
Atenția noastră trebuie să se îndrepte către ideea de a ne construi
un organism rezistent, cu un sistem imunitar puternic. Fiecare aspect al
vieții noastre ne influențează starea mentală și emoțională și apoi, în mod
direct, și homeostazia organismului.
Mi-a spus doctorul că m-am îmbolnăvit ,,pe bază de stres”!
De câte ori ați auzit acest lucru de la cunoscuți sau chiar de la membrii
familiei voastre? Uneori, pare că atunci când medicii nu au o explicație
logică, materială, pentru apariția unei anumite afecțiuni, se mulțumesc să
,,arunce” acest ,,pe bază de stres”. Dar pacienții nu înțeleg întotdeauna
despre ce este vorba, așa încât este nevoie de o explicație mai clară.
În primul rând, să stabilim ce înseamnă stresul. Nu există evenimente
stresante, la modul propriu. Evenimentele sunt neutre, până când noi le
vom da o conotație, fie ea pozitivă sau negativă. Stresul apare atunci când
oferim o conotație negativă unui anumit eveniment sau șir de evenimente.
Practic, se cunoaște faptul că în momentul în care oferim o anumită
conotație unui anumit eveniment, percepția noastră generează la nivelul
creierului o cascadă de neurohormoni, care apoi ajung în sânge și, de
acolo, la celule, unde vor determina, invariabil, un răspuns celular.
Să luăm, de exemplu, cazul fericit în care persoana percepe un eveniment
că fiind pozitiv, cum ar fi, să spunem, că se simte îndrăgostit. Știm cu toții
că atunci când simți iubire, dragoste, efectiv radiezi de fericire, bucurie, te
simți energic, entuziast și, mai presus de toate, foarte sănătos. Toate îți
merg ca pe roate, iar vechile suferințe, dacă ele au existat, acum sunt date
uitării.
O astfel de interpretare pozitivă a realității generează producția de
mediatori chimici, hormoni, de genul dopaminei, ocitocinei, vasopresinei,
hormonului de creștere. Aceștia determină un răspuns celular în sensul
creșterii și regenerării. De aceea ne simțim bine, euforici, iubitori, sănătoși
într-un astfel de context. Hormonii ne susțin.
 Există însă și cazul contrar. Să luăm exemplul fricii, care generează
în corp producția de hormoni ai stresului, dintre care cel mai important
este cortizolul. În prezența hormonilor de stres, corpul întră într-o stare
numită ,,luptă sau fugi” (,,fight-or-flight”), care produce imunodepresie, iar
creșterea celulară e oprită.
Starea de „luptă sau fugi” poate fi generată de un pericol real, cum ar
fi să te alerge un tigru în junglă, să îți amenințe cineva viața, să fii pe
cale de a fi accidentat de o mașină etc. sau, în cazul vieții de zi cu zi, de o
îngrijorare persistentă legată de un aspect al vieții tale, de sentimentul că
nu poți termina la timp un proiect și altele asemenea. O astfel de percepție
asupra unor evenimente din viața ta declanșează o cascadă de hormoni
ai stresului, ce produc modificări fiziologice în organism.
Un eveniment stresant poate face inima să bată mai repede, iar
respirația să fie rapidă și superficială. Mușchii devin tensionați și picături de
sudoare pot apărea. Această combinație de reacții la stres, numită și stare
de „luptă sau fugi”, a evoluat ca un mecanism de supraviețuire, ajutând
oamenii și alte mamifere să reacționeze rapid la situații ce pot pune viața
în pericol. Din păcate, corpul poate reacționa exagerat la factori de stres
care nu sunt importanți pentru menținerea vieții, cum ar fi traficul intens,
presiunea îndatoririlor de serviciu, probleme familiale etc.
De-a lungul timpului, cercetătorii nu doar au înțeles cum și de ce se
petrec astfel de reacții dar, ceea ce este mai important, au aflat și cum
afectează stresul cronic starea noastră de sănătate fizică și psihologică.
În timp, activarea repetată a răspunsului la stres epuizează corpul de
resurse. Cercetările arată că stresul cronic favorizează creșterea tensiunii
arteriale, apariția depunerilor pe artere (ateroame), produce modificări la
nivelul creierului de genul anxietății, depresiei, adicției.
Stresul începe în creier. Când cineva se confruntă cu un pericol iminent,
ochii sau urechile preiau informația și o trimit către amygdala, o zonă din
creier care procesează emoțiile. Amygdala interpretează imediat imaginile
sau sunetele și, dacă le percepe că fiind amenințătoare, va trimite un
semnal de alarmă hipotalamusului. Hipotalamusul funcționează ca un
centru de comandă și comunică prin intermediul sistemului nervos cu
restul corpului, astfel încât persoana să aibă energia de a lupta sau a fugi.
Acest lucru se întâmplă prin intermediul sistemului nervos autonom, ce
are două componente: simpaticul și parasimpaticul.
Simpaticul poate fi asemănat cu pedala de accelerație a unei mașini.
Odată apăsată, ea declanșează fenomenul de „luptă sau fugi”, pompând
în organism o cantitate mare de energie și resurse, astfel încât să poată
lupta sau fugi. Parasimpaticul poate fi comparat cu pedala de frână a
mașinii, care oprește cascada simpaticului și trece corpul într-o stare de
relaxare și digestie, după ce pericolul a dispărut.
Când accelerația este apăsată, sunt stimulate glandele suprarenale
ce secretă masiv adrenalină în sistemul sangvin. Adrenalina crește
presiunea sangvină, accelerează bătăile inimii și respirația, crește pulsul,
auzul și văzul devin mai ascuțite, creierul primește extra-oxigen și crește
vigilența. Când efectul adrenalinei devine secundar, locul îl ia activarea
axului hipotalamo-hipofizar-corticosuprarenalian, ce determină secreția
de adrenocorticotropină (ACTH) care, la rândul ei, stimulează glandele
suprarenale să producă celebrul cortizol.
V-am pierdut până aici?:)) La cortizol voiam să ajung. În condiții de
stres cronic și deci de concentrații sangvine crescute, timp îndelungat,
de cortizol, sistemul imunitar devine afectat. Și atunci, germenii se pot
multiplica și crește în mod necontrolat, generând diverse boli, printre care
și cele legate de cavitatea orală.
Cortizolul inhibă sistemul imunitar prin modificările pe care le aduce în
activitatea limfocitelor, macrofagelor și monocitelor, toate acestea fiind
celule imunitare. Pe de altă parte, inhibarea funcției IgA, IgG, neutrofilelor
determină o creștere a colonizării bacteriene în biofilmul oral și o scădere
a capacității de a împiedica invazia acestora la nivelul țesutului conjunctiv.
 Producția crescută de catecolamine (adrenalină și noradrenalină) ce
se produce pe perioadele de stres, alterează răspunsul imun și crește
susceptibilitatea la boală parodontală. Adrenalina este capabilă de a se
lega de receptorii alfa-adrenergici de pe suprafața celulelor parodontale,
afectându-le activitatea biologică și provocând descărcare masivă de
factori inflamatori.
De asemenea, pe fond de stres scade fluxul salivar, ceea ce favorizează
depunerile de placă bacteriană și tartru, cauza directă a instalării
afecțiunilor gingivale (gingivită și parodontoză).
Un alt element important pe care îl cauzează stresul este vasoconstricția
vaselor de sânge de la nivelul gingiei, ceea ce restricționează hrănirea
acesteia cu oxigen și nutrienți, deci afectarea ei pe termen lung.
În perioadele în care persoană este afectată psihologic de stres, igiena
dentară este, de cele mai multe ori, neglijată, astfel încât se acumulează
placă bacteriană pe dinți și apar procesele de demineralizare a smalțului
(deci de apariție a cariilor). Concomitent, țesuturile de susținere ale dinților
sunt afectate de invazia bacteriană și apar gingivita sau parodontoza.
Tot pe fondul stresului cronic, persoana are, de obicei, o dietă
dezechilibrată, din cauza lipsei de timp și focus pe o alimentație
sănătoasă. Acest lucru impactează direct sănătatea dentară, mai ales
în cazul consumului exagerat de dulciuri care favorizează dezvoltarea
bacteriană, demineralizarea smalțului și inflamația gingivală. Există însă și
un mecanism indirect, deoarece o alimentație nesănătoasă poate genera
anumite carențe de vitamine și minerale în corp, ce influențează starea
dinților.
De asemenea, sunt și cazuri în care persoană stresată nu se hidratează
suficient, ceea ce scade fluxul salivar și determină o autocurățare deficitară
a suprafețelor dentare, cu remanenta resturilor alimentare pe dinți o
perioadă mai lungă de timp.
Psihologia afectează biologia
Dacă simți că viața ta este o înșiruire de evenimente care te agită, te
frământă, te sperie, te obosește, te epuizează, să știi că nu ești singurul
care trece prin asta. Zeci de telefoane la care răspunzi, tot atâtea mail-uri
de trimis, copiii care te solicită, banii care nu par să fie niciodată suficienți,
îmbolnăvirea unei persoane dragi, un divorț etc., toate acestea pot fi cauze
ale unei vieți care te presează și te împovărează. Nimic nu este static în
societatea în care trăim și, din acest motiv, viața poate fi o lungă încercare
de adaptare la un mediu în continuă schimbare.
Până la urmă, însă, despre asta este viața. Despre cum poți să te
adaptezi continuu la un mediu care nu este niciodată același, este dinamic,
iar uneori te poate copleși. Mulți oameni simt că anumite evenimente sunt
greu de acceptat sau de înțeles, lăsându-se cuprinși de deznădejde, fără
a avea energia necesară să le facă față.
Din păcate, stresul cronic, deși nu este o afecțiune în sine, este un factor
important premergător îmbolnăvirilor de tot felul, nu doar dentare. Stresul
cronic este un marker emoțional resimțit de foarte mulți oameni care trăiesc
în lumea modernă. Deși are avantajele ei, viața sofisticată din lumea
occidentală poate fi complicată, supraîncărcată, poluată, necesitând un
management corect al stresului pe care îl provoacă umanității.
Știința a descoperit că efectul cumulativ al situațiilor stresante
zilnice poate avea un impact profund asupra sănătății și a stării
noastre de bine.
Stresul este un trigger pentru inflamație.
Stresul favorizează inflamația, care este un răspuns imun important.
Inflamația este un răspuns exagerat al citokinelor, ceea ce duce la
deteriorare fizică, de la nivelul gingiilor și până la creier.
Când trăiești sub presiune o perioadă lungă de timp, apare starea de
„luptă sau fugi”, în care principalul incriminat este cortizolul. Când creierul
tău percepe un potențial pericol, adrenalina și noradrenalina secretate se
alătură cortizolului, pentru a intensifica bătăile inimii și respirația, precum
și pentru a crește disponibilitatea în sânge a glucozei ce te ajută să lupți
sau să fugi eficient. În acest timp, cortizolul oprește sau încetinește anumite
procese din organism ce folosesc energia, tocmai pentru ca această
energie să fie folosită în scopul anihilării pericolului iminent perceput. Printre
procesele afectate din acest punct de vedere sunt digestia, reproducerea,
creșterea și regenerarea, precum și funcția imunitară.
Percepția unui pericol, indiferent că este real sau imaginar, declanșează
toată această cascadă de fenomene hormonale. Creierul nu face diferența
între o amenințare reală și un stres psihologic, astfel încât el determină, în
ambele cazuri, aceleași mecanisme ce duc, în final, la afectarea sistemului
imunitar.
Studii recente arată că expunerea prelungită la cortizol inhibă formarea
de noi neuroni în creier și poate provoca dezvoltarea acelei regiuni a creierului
care controlează răspunsul emoțional, incluzând frica. Când acest lucru se
întâmplă, așteptările persoanei legate de apariția unor posibile pericole în
mediul înconjurător crește considerabil. Așadar, persoana respectivă întră Cum combat stresul din viața mea?
într-un cerc vicios: hormonii stresului te fac să percepi din ce în ce mai Poți să opreșți acest ciclu distructiv din viața ta învățând să îți calmezi
multe amenințări posibile, iar corpul tău secretă și mai mulți hormoni de și relaxezi corpul și mintea. Pun pariu că nu ai auzit prea des asta de la un
stres. Rezultatul: epuizarea resurselor și boală. medic stomatolog. Poate chiar ți se pare ciudat.

Stresul afectează genetic sistemul imunitar
Stresul cronic modifică activitatea genetică a celulelor imunitare
înainte ca ele să pătrundă în sistemul sangvin. Ele primesc „comanda” de
a combate infecția sau trauma chiar și când nu există nicio infecție de
anihilat, ceea ce generează inflamație în corp. Inflamația cronică rezultată
este efectul unei activări defectuoase a sistemului imunitar, afectat de
stres.
Mie mi se pare natural să îți vorbesc despre acest lucru. Sănătatea
dentară nu înseamnă doar să tratezi carii, să inseri implanturi și să îmbraci
dinți cu coroane de zirconiu. Pentru mine, înseamnă să îți trăiești viața
într-un mod armonios care să susțină organismul tău și nu să îl saboteze.
Înseamnă să faci acele alegeri de stil de viață care îți sprijină procesele
interne de creștere și regenerare, reglează sistemul imunitar, protejează
funcțiile interne ale corpului tău și care te ajută pe ține să ai o stare de
bine, cu zâmbetul pe buze.
 În 1946, Organizația Mondială a Sănătății a propus următoarea
definiție pentru sănătate: „Sănătatea este o stare pe deplin favorabilă atât Lista de relaxare
fizic, mental cât și social, și nu doar absența bolilor sau a infirmităților”. Eu • Meditație
împărtășesc aceeași opinie: dacă nu ești efectiv diagnosticat cu o boală nu
• Sesiune yoga
înseamnă că ești sănătos, mai ales dacă starea ta de bine generală este
afectată. Îmi place să cred că sănătatea este o stare de bine, de echilibru • Jogging
benefic corp-minte-suflet. • Exerciții fizice/practicarea unui sport regulat
Triada corp-minte-suflet ar trebui să fie punctul de plecare al oricărei • Mers pe jos
vindecări. O medicină adresată doar efectelor lăsate pe trup de diverși
agenți patogeni nu este suficientă pentru a vindeca cu adevărat. Vindecarea • Plimbare în parc
trebuie să pornească din minte și suflet, iar apoi efectele benefice nu vor • Joacă cu copiii
întârzia să apară în organism.
• Baie caldă cu spumă
STRES = INFLAMAȚIE
• Aromaterapie
RELAXARE = REDUCEREA/LIPSA INFLAMAȚIEI
• Masaj
Există foarte multe modalități de a reduce stresul, deci și inflamația din
organism. De la o plimbare în parc, o ședință de yoga, o sesiune de înot • Saună
sau un masaj de relaxare și până la meditație sau rugăciune, toate pot • Înot
compensa stresul și reduce efectele nocive ale acestuia din corp. Alegerea
este, evident, a fiecăruia. • Muzică de relaxare

Sfatul meu este să alternezi perioadele de activitate și solicitare cu • Dans

perioade de calm și relaxare. Să nu lași perioadele solicitante să se extindă • Sex, momente intime cu partenerul
pe mai multe zile, fără să compensezi cu anumite lucruri care îți pot aduce
• Stretching
confort și liniște.
• Floating tank (plutire pe apă în intuneric)
Alternează perioadele de activitate și solicitare cu momente de
calm și relaxare. • Plajă
Îți poți face chiar o listă cu lucruri care te relaxează și îți creează o stare • Drumeții pe munte
de bine. Ca să te inspir, îți las în continuare un tabel cu posibile modalități • Exerciții de respirație
de reducere a stresului.
• Rugăciune
 • Tai chi/practici interne chinezești
• Lumânări parfumate
• Cititul unei cărți
• Vizionarea unui film de comedie
• Întâlnire cu prietenii
• Călătorie/aventură
• Grădinărit
• Pictură/desen
Poți bifa de pe această listă ceea ce crezi că te-ar încânta și poți adăuga
orice altceva îți dictează sufletul. Important este să îți faci un program de
relaxare, așa cum îți faci unul de activitate zilnică.
Poți face lucruri relaxante mici, dar zilnic, sau poți păstra pentru sfârșitul
săptămânii orele de relaxare profundă. Un exemplu ar fi ca în fiecare
dimineață să realizezi o sesiune de stretching, iar în fiecare seară să citeșți
zece pagini dintr-o carte de dezvoltare personală. Pentru weekend poți
planifica o plimbare la munte sau câteva ore la spa.
Nu e greu deloc să alegi ceva plăcut pentru tine, atunci când vine vorba
de relaxare. Însă e destul de greu să te sustragi vârtejului de zi cu zi, în
care ești tras cu putere, pentru a-ți oferi ție însuți câteva clipe de liniște.
Știu deja ce scuze vei găși ca să nu faci acest lucru:
• Nu am timp.
• Trebuie să supraveghez copiii.
• Am mult de lucru la serviciu.
• Sunt prea obosit.
• Trebuie să termin proiectul.
• Dacă vrei să ai succes trebuie să muncești din greu, și duminica.
• Banii se câștigă greu, nu am când să mă relaxez.
• Familia are nevoie de mine, nu am timp pentru mine.
…și câte și mai câte!
Te-ai regăsit în vreuna din scuzele de mai sus? Dacă da, oprește-te
puțin și conștientizează unde este problema, ce anume nu îți dă voie să te
simți bine, confortabil, relaxat.
Începe cu pași mici să faci loc relaxării în viața ta, chiar dacă inițial pare
dificil să-ți presari câteva momente în zi care să îți liniștească mintea și
corpul. Poți începe cu o baie caldă seara sau un ceai de tei degustat pe
fotoliul tău preferat.
Să fii ancorat în prezent
De obicei, amânăm lucrurile bune care se pot face pentru un viitor indefinit, un
„mâine” care nu vine niciodată. Prezentul este singurul timp pe care îl avem! „Ieri”
este o amintire iar „mâine” este o iluzie.
Din păcate, cei mai mulți dintre noi trăim în propria minte și imaginație, foarte rar
în momentul ACUM. Este un lucru dovedit științific faptul că mintea nedisciplinată
„rumegă” tot timpul gânduri și idei diverse, de obicei negative, multe dintre ele
repetitive într-un mod obsesiv.
Să nu uităm că organul nostru important, creierul, nu face diferența între un
eveniment real și între unul iluzoriu, derulat de gânduri. El declanșează aceeași
cascadă hormonală negativă și dacă avem un conflict direct cu o persoană, dar
și dacă doar ne imaginăm acel conflict. Dacă ți se întâmplă uneori să derulezi
în gând anumite dialoguri conflictuale imaginare cu diverse persoane, este bine
să știi că și acestea îți pot afecta la fel de mult fiziologia ca și cele desfășurate în
realitate.
 Poți să faci un exercițiu și să încerci să petreci 3 minute fără să te gândești la
nimic. Vei observa însă că gândurile vor avea tendința să ruleze și să te acapareze
în diverse povești, cele mai multe fără legătură cu realitatea, care te introduc într-o
lume iluzorie, de obicei nefavorabilă. Dacă vei reuși să oprești gândurile pentru
câteva secunde, aceea o poți considera o mare realizare. Cei care obișnuiesc să
mediteze pot controla mintea mult mai ușor și o pot liniști la voință, pentru a oferi
întregii ființe un moment de repaus benefic, regenerator.
Așadar, meditația poate fi instrument bun de „îmblânzire” a minții. O minte
dezordonată este o sursă de anxietate, depresie, furie, întristare, nemulțumire, pe
când o minte disciplinată devine focusată, puternică, benefică. Ceea ce trebuie să
înțelegem este că mintea reprezintă doar un instrument, care dacă nu este folosit
corect și bine stăpânit, poate produce prejudicii celui care nu o poate controla. Așa
cum am explicat mai sus din punct de vedere medical, gândurile de anxietate,
furie, frică, și altele, cu vibrație asemănătoare, produc inflamație, precursor al bolii
în corp.

Sugestiile mele antistres: 1.Meditația

1. Meditația/rugăciunea Nu trebuie să fii călugăr într-o mănăstire din Tibet că să meditezi. Nu
2. Relaxarea yoghina completă este deloc complicat să înveți o tehnică simplă de meditație, care poate
3. Baia cu sare epsom avea efecte benefice extraordinare pentru liniștea, focusul și claritatea
minții tale.
4. Posturi yoga
Iată care sunt pașii acestui tip de meditație:
5. Exerciții de respirație
• Așază-te confortabil pe un scaun, cu spatele drept, fără să te sprijini
6. Colorat într-o carte de colorat pentru adulți de spătar, cu palmele relaxate pe genunchi. Există și posibilitatea să
7. Cititul unei cărți investești într-o pernuță specială de meditație care să te ajute să ai o
poziție corectă în timpul meditației.
8. Tricotat/cusut
• Închide ochii.
9. Exerciții fizice
• Începe să îți observi respirația fără să intervii în desfășurarea ei.
10. Aromaterapie Respiră normal și observă cum aerul intră și iese din plămâni.
11. Masaj corporal
 La început poate fi dificil doar să observi, deoarece mintea este obișnuită
să „rumege” tot timpul diverse gânduri, fără să se oprească. Însă cu puțin
exercițiu, vei reuși să devii un observator liniștit și focusat. Este important
să faci acest lucru minimum cinci minute zilnic și vei observa îmbunătățiri
treptate în disciplinarea minții.
O altă variantă ar fi să urmezi meditații ghidate, deja înregistrate, pe
care le poți accesa pe diverse site-uri de profil. Acestea pot fi de mare
ajutor pentru cei care sunt începători.
Indiferent dacă ești începător sau avansat, ceea ce este important este
că meditația să devină rutină ta zilnică, pentru a putea să te bucuri de
efectele ei calmante, relaxante, regeneratoare. Dacă este realizată doar
ocazional, rezultatele nu vor fi cele la care te aștepți. Unele persoane
simt să se roage, nu să mediteze. Și aceasta este o metodă bună de
transcendere a agitației minții și elevare a energiei. Orice abordare ai avea,
dacă la finalul practicii te simți calm și relaxat, aceea este metoda potrivită
pentru tine.
și mintea ta să aibă timpul necesar pentru a intra în starea de relaxare.
• Poziția recomandată este cea în care te întinzi la sol, cu spatele lipit de
podea și fața în sus, iar brațele și picioarele se depărtează ușor.
• Poți să asculți muzică de relaxare/meditație pe fundal.
• Îți focusezi atenția, pe rând, pe fiecare segment corporal (degetele de
la picioare, tălpile, picioarele, degetele de la mâini, palmele, antebrațele,
brațele, zona genitală, abdominală, a pieptului, gâtului, feței, scalpului
etc.), urmărind să îl relaxezi, percepându-l că fiind greu, adâncit în podea.
• Până la final, întreg corpul se va simți relaxat profund, în nemișcare.
Este posibil chiar să adormi, ceea ce poate fi chiar benefic, mai ales dacă
practici relaxarea profundă seara, în pat, înainte să adormi.
• La finalul procedurii, deschidem ușor ochii, ne întoarcem pe o parte și
ne ridicăm cu grijă, pentru a ne relua activitățile zilnice. Dacă ne aflăm în
pat, pregătiți de somn, realizarea acestei tehnici ne poate ajuta să dormim
profund, odihnitor și să ne trezim dimineața regenerati și rejuvenați.

2. Tehnica relaxării profunde

Relaxarea profundă este o stare specifică, opusă stării de tensiune
generate de stres. Ea include câteva modificări fiziologice în corp,
precum scăderea frecvenței cardiace, a tensiunii arteriale, a respirației și
detensionarea musculaturii.
Această tehnică a fost descrisă pentru prima oară de către călugărul
indian Swami Vivekananda, care insistă în învățăturile sale pe importanța
reducerii efectelor stresului atât la nivel fizic, corporal, cât și la nivelul
mentalului profund.
Pentru a realiza tehnică relaxării profunde, îți recomand să parcurgi
următoarele etape:
• Alocă minimum 15 minute pentru realizarea tehnicii, astfel încât corpul
 3. Baia caldă cu sare Epsom
Baia de seară este momentul meu preferat de relaxare. Apa trebuie să
fie călduță, nu fierbinte, iar persoanele cardiace sau suferind de probleme
generale de sănătate trebuie să fie precaute sau chiar să evite această
tehnică (cel mai bine este să solicite sfatul medicului).
Sarea Epsom nu este ceva ce poți adăuga în mâncare, ci un compus
chimic numit sulfat de magneziu. Se cunoaște faptul că absorbția
magneziului prin piele este eficientă, deși există păreri că acest lucru
necesită mai multe studii aprofundate. Există însă un studiu realizat în
2004, care raportează faptul că, după o astfel de baie, a crescut nivelul
de magneziu în sânge al participanților. Se spune că magneziul relaxează
mușchii și mintea, așadar beneficiile unei astfel de băi, mai ales după o zi
încărcată, sunt binevenite.
Ce trebuie să faci? Adaugă 300g de sare Epsom la apa din cada ta de
baie și îmbăiază-te timp de minimum 15 minute. Vei simți mici înțepături
la nivelul pielii, dar ele vor dispărea rapid.
Se pare că sarea Epsom se folosește de mai mult de 400 ani, cu
următoarele beneficii: relaxare și efect anti-stres, piele mai frumoasă,
catifelată, netedă, diminuarea durerilor musculare.
Am observat că există persoane care evită baia (sau dușul) seara,
considerând că este suficient să facă acest lucru dimineața. Este
importantă baia de seară, fiindcă scopul ei nu este doar acela de a curăța
corpul ci și de a relaxa mintea și corpul. Practic, se elimina impuritățile și
energiile reziduale ale zilei, pregătind perioada de relaxare și somn.
Beneficii Metodă

Baie cu durată de
Relaxare și antistress aproximativ 1 oră

Piele catifelată, reduce inflamația,

fortifică bariera de protecție a pielii, Baie cu durată de
menține pielea hidratată. aproximativ 20 minute

Disconfort și durere musculară,

Baie cu durată de
reduce inflamația și tensiunile musculare,
aproximativ 12 minute
reduce crampele musculare
 4.Posturi Yoga
Ți s-ar putea părea puțin ciudat ca medicul stomatolog să îți recomande
posturi yoga, dar am stabilit deja că afecțiunile dentare nu se datorează
doar bacteriilor patogene ci și stresului cronic, așadar orice metodă care
te relaxează și scade secreția de cortizol poate ajuta și la îmbunătățirea
statusului dentar.
O postură yoga flexibilizează de obicei corpul, dar în același timp
liniștește mintea și o focusează. Dintre zecile de posturi yoga, am ales
pentru tine trei dintre ele, cu o componentă de stabilizare și echilibrare,
eliberare de stres și calmare.
Postura copilului
Această postură este foarte eficientă pentru calmarea minții și eliberarea
de stres, având beneficii pentru sistemul nervos și limfatic.
Cum se realizează:
1. Te așezi în genunchi, pe salteluța specială pentru yoga, lăsând
greutatea corpului pe călcâie.
2. Te apleci ușor înainte, până când atingi genunchii cu pieptul și
podeaua cu fruntea.
3. Brațele sunt întinse înainte, pe podea, cu palmele în jos.
4. Menții postura pentru minimum trei minute.
5. La final te ridici ușor, înapoi în genunchi, fără să te grăbești.
6. Percepi o stare de bine, calm, relaxare ce cuprinde întregul corp .
Postura cu picioarele pe perete (Viparita Karani)
Nimic nu poate fi mai plăcut decât să îți urci picioarele pe perete după
o zi lungă și stresantă la serviciu! Postura este simplă, dacă nu opui
rezistență și are marele avantaj de a deconecta sistemul simpatic (cel care
te ține în „priză” și stres) și a activa sistemul parasimpatic, în care corpul
tău se relaxează și regenerează.
Cum se realizează:
1. Așază-te pe podea cu fața la un perete. Întinde-te pe o parte, cu
umerii și capul atingând podeaua. Rotește apoi corpul așezând spatele pe
podea și întinde picioarele pe perete.
2. Ajustează-ți poziția atingând cu coccisul peretele.
3. Găsește o poziție confortabilă pentru brațe, de o parte și de alta a
corpului.
 4. Relaxează-ți picioarele pe perete și abandonează-te. Poți simți cum
coloana vertebrală se detensionează.
5. Rămâi în postură timp de minimum 10 minute, timp în care respiri
normal.
6. La finalul posturii, îndoaie genunchii și rotește-te pe o parte. Rămâi
aici timp de câteva respirații, apoi folosește forța brațelor pentru a te ridica
în șezut.
Această postură inversă îmbunătățește întoarcerea venoasă
și redirecționează limfa și alte fluide corporale din zona gleznelor,
genunchilor și organelor pelvine către zonele superioare ale corpului, ceea
ce diminuează formarea edemelor.
Postura plăcută (Sukhasana)
Această postură este calmantă și relaxantă, dacă reușești să te așezi
în ea confortabil. Deși în copilărie o astfel de poziție poate fi foarte ușor de
obținut, în perioada de maturitate mulți adulți pot întâmpina dificultăți, din
cauza durerilor ce pot apărea la nivelul genunchilor și articulației soldurilor.
Rigidizarea corpului și deformarea coloanei apar din cauza acestei culturi
a șezutului pe scaun, atât de populară în Occident, în care persoana tinde
să se încline înainte și să curbeze spatele. Pe de altă parte, Sukhasana
îndreaptă spatele, întinde mușchii abdominali, coapsele și gleznele.
Dar ceea ce ne interesează cel mai mult este faptul că această postură
dezactivează sistemul nervos simpatic, responsabil de stres și activează
sistemul nervos parasimpatic, cel care induce relaxarea, reglând în același
timp și tensiunea arterială.
Cum se realizează:
1. Așază-te pe covorașul de yoga și îndoaie genunchii, încrucișând tibiile.
Strecoară fiecare picior pe sub celălalt și trage tibiile cât mai aproape de
bazin.
2. Relaxează picioarele astfel încât partea lor externă să atingă
podeaua.
3. Se îndreaptă spatele și se menține pelvisul într-o poziție neutră.
4. Palmele se pot plasa pe genunchi (palmele în jos) sau se pot ține în
poală, o palmă susținând-o pe cealaltă (palmele în sus).
5. Poți rămâne în această poziție oricât de mult dorești, cu condiția
să alternezi poziția picioarelor, astfel încât piciorul stâng și cel drept să
petreacă timp egal unul deasupra celuilalt.
5.Exerciții de respirație
Respirația profundă ajută la o oxigenare mai bună a corpului,
relaxând în același timp.
Cum se realizează respirația profundă:
1. Fie în picioare, fie așezat, cu spatele drept.
2. Inspiră profund pe ambele nări.
3. Reține aerul în piept timp de 5 secunde (cât numeri până la 5).
4. Expiră ușor pe ambele nări.
Exercițiile de respirație influențează pozitiv starea psihică în care te afli
în doar câteva minute. Dacă te simți nervos, agitat, stresat, câteva minute
de respirație profundă îți pot transformă starea la polul opus, într-una în
care te simți ușurat, relaxat.
 și emoțiile noastre. Aici se va declanșa un răspuns al creierului ce va
determina un anumit răspuns celular.
Așadar, mirosul poate juca un rol important în vindecarea și echilibrarea
emoțiilor noastre, iar uleiurile esențiale sunt substanțe chimice naturale ce
pot influența pozitiv stările noastre zilnice.
Uleiurile esențiale pot fi folosite pentru eliberarea stresului și armonizarea
stărilor noastre, o îmbunătățire a dispoziției, creșterea nivelului de energie
și pozitivism. Unele arome sunt folosite de mii de ani pentru liniștirea și
calmarea minții, iar lavanda este cea mai cunoscută dintre ele. Alături de
ea, însă, se numără și alte uleiuri esențiale, cum ar fi busuiocul, iasomia,
mirul, mandarina, nard indian (spikenard, jatamansi), cassia, neroli,
mușețelul roman, turmericul etc.

Uleiuri esențiale relaxante, antistres:

• Lavandă • Maghiran
• Busuioc • Magnolia
6.Aromaterapie antistres
• Nard indian (jatamansi/spikenard) • Piper roz
După cum am discutat la începutul capitolului, există o legătură
puternică între emoții și sănătatea fizică, deoarece corpul nostru secretă • Salvie • Ravensara
diverse substanțe chimice ca răspuns la stările emoționale pe care le trăim. • Cedru • Ylang-ylang
Simțul mirosului este conectat cu instinctul nostru și are un rol important • Cassia • Turmeric
în a ne aminti ceea ce este sigur sau nu pentru noi, plăcut sau neplăcut. El
are o puternică influență asupra emoțiilor și gândurilor noastre, în retrăirea • Geranium • Mandarină roșie
amintirilor și, în final, în modelarea comportamentelor noastre. Mirosul • Fenicul • Petitgrain
mamei, al mâncării preferate, al primei iubiri, al bebelușilor, toate acestea • Iasomie • Neroli
și încă multe altele declanșează emoții și stări în interiorul nostru.
• Litsea cubeba • Mușețel roman
Aromele sunt primite prin intermediul receptorilor olfactivi, aflați în
sistemul limbic, partea primitivă a creierului nostru în care își au sediul • Chiparos
 Cum poți folosi uleiurile esențiale anti-stres?
• Inhalare directă – deschizi sticluța de ulei esențial și inspiri aromă.
• Inhalare uscată – torni o picătură de ulei esențial în palme, freci
palmele, apoi le unești și inspiri.
• Difuzare – se folosește un dispozitiv special, numit vaporizator, care
ajută la dispersia uleiului în mediul înconjurător, pentru a fi inspirat.
• Topic – uleiurile esențiale pot fi aplicate pe punctele reflexogene sau
pe terminațiile nervoase ale palmelor și tălpilor. Datorită liposolubilității lor,
uleiurile sunt absorbite de către organism și intră în fluxul sangvin când
sunt aplicate topic, de aceea este foarte importantă calitatea lor. Unele
uleiuri se pot aplica direct pe piele, altele necesită diluare în ulei vegetal
(purtător).
• Intern – uleiurile esențiale pot fi adăugate în băuturi sau mâncăruri, se
pot ingera în capsule vegetale sau se pot administra sublingual.
• Băi terapeutice – uleiurile esențiale se pot adăuga la apă din cadă,
pregătind astfel o baie terapeutică.
Uleiurile esențiale pot fi folosite separat sau în combinații, în funcție
de nevoile persoanei. Calitatea uleiurilor este deosebit de importantă,
deoarece ele ajung în sistemul sangvin al persoanei, atât prin aplicații
topice cât și prin inhalații, iar din acest punct de vedere trebuie să va
asigurați că folosiți uleiuri pure, cu grad terapeutic, ce pot fi utilizate atât
extern cât și intern.
O rețetă simplă pentru relaxare seara, înainte de culcare:
• Picătură de ulei esențial de lavandă aplicată sublingual.
• Pregătirea unei băi calde terapeutice prin adăugarea la apa de
baie a unui pumn de sare Epsom peste care picurăm 10 picături de ulei
esențial de Ylang Ylang.
• Automasaj corporal după baie cu ulei de cocos, la care am
adăugăm ulei esențial de mandarină roșie (50 ml ulei de cocos și 5
picături ulei esențial de mandarină roșie).
Concluzie:
În general, relaxarea depinde de capacitatea creierului nostru de a se
deconecta de la ceea ce el consideră ca fiind factori stresori. O minte care
rulează repetitiv gânduri negative, neplăcute, menține corpul în starea
de „luptă-sau-fugi” pe perioade îndelungate, ceea ce coboară nivelul de
activitate al sistemului imunitar și creează vulnerabilitate în fața diverselor
afecțiuni.
Rețineți! Creierul nu face diferența între ceea ce este real sau pură
imaginație, el va comanda secreția de neurohormoni indiferent dacă
situația este una prezentă în realitatea fizică sau doar la nivel de
gânduri!
Așadar, în fiecare zi ar trebui să ne preocupe realizarea acestei igiene
psihice și mentale, pentru a reuși să disciplinăm mintea, să liniștim
gândurile și să le direcționăm în sens pozitiv, astfel încât să ne bucurăm de
o sănătate optimă, nu doar dentară, ci și generală. Creierul este „dirijorul”
acestei simfonii organice, ce ne dorim să fie cât mai bine armonizată, fără
prea multe disonanțe. Ocupându-ne de dirijor, putem să controlăm apoi și
restul orchestrei, pentru a obține rezultatele dorite.

Capitolul 4
Igiena dentară holistică
Din punctul meu de vedere, igiena dentară care promovează sănătatea
orală trebuie să respecte câteva reguli de bază:
1. Periodicitate corectă – de două ori pe zi, dimineața și seara, ideal și
după masa de prânz.
2. Instrumente potrivite pentru curățarea cavitații orale – periuțe de
dinți, duș bucal, curățătoare de limbă.
3. Folosirea unei tehnici corecte de periaj dentar.
4. Produse naturale pentru igiena orală (paste de dinți și ape de gură)
care să nu perturbe microbiomul local prin exces de agenți dezinfectanți și
antimicrobieni și care să nu conțină substanțe chimice nocive.
5. Vizite regulate la dentist, pentru igienizarea profesională (detartraj cu
ultrasunete, periaj profesional, air-flow).
În concluzie, este important să știm când, cum, cu ce instrumente și
produse de igienă se realizează îngrijirea dentară zilnică.
1.Periodicitatea igienizării cavității orale
De-a lungul timpului, am observat la pacienții mei că periajul de seară
este, de cele mai multe ori, evitat/uitat/ignorat/tăiat de pe listă, deoarece
înainte de culcare intervine oboseala, lipsa de chef și motivație.
Mă mai amuz câteodată cu unii pacienți care îmi povestesc că se spală
pe dinți în jurul orei 21:00, iar până adorm mai „ciugulesc” câte ceva, uneori
chiar dulciuri, ciocolată, fără să reia periajul după această degustare.
Faptul că iei o gustare după periajul de seară anulează efectul acestuia
din urmă, așadar va trebui să îl reiei înainte de somn. Dacă nu o faci, este
ca și cum nu te-ai spălat deloc pe dinți.
Dintre periajul de seară și cel de dimineață, cel mai important este
primul, deoarece resturile alimentare rămase pe dinți servesc drept hrană
bacteriilor care produc carii și inflamații gingivale. Placa bacteriană adunată
pe suprafețele dentare devine matură și capătă duritate în aproximativ 12
ore, ceea ce o face dificil de îndepărtat de pe dinți a doua zi, la periajul de
dimineață (de fapt, aproape imposibil de îndepărtat). Astfel, primul strat de
tartru microscopic este depus și va putea fi înlăturat doar cu instrumente
și proceduri specifice, în cabinetul stomatologic (detartraj cu ultrasunete,
periaj profesional, air-flow). Peste acest prim strat se vor depune și altele,
configurând ceea ce cunoaștem cu toții ca fiind tartrul dentar și făcând
necesară igienizarea profesională la dentist de aproximativ două ori pe
an. Așadar, după periajul de seară, nu se mai servesc gustări, iar dacă
totuși o facem, procedura trebuie reluată.
Periajul de dimineață este util mai ales în scop cosmetic, pentru a
înlătura mirosul neplăcut al gurii și a o purifica. Eu recomand pacienților
mei să curețe și suprafața limbii, mai ales dimineața, cu ajutorul unui
dispozitiv special sau a unei banale lingurițe, pentru a îndepărta depozitele
bacteriene și celulele moarte de pe fața dorsală a limbii. Această procedură
este de ajutor și în cazul limbii albe, încărcate.
 În măsura în care este posibil, eu îmi sfătuiesc pacienții să realizeze
periajul dentar și după masa de prânz. La serviciu, se poate păstra într-un
sertar și o periuță de dinți, pentru a fi folosită după masă. Periuța trebuie să
aibă un capac sau suport de protecție, însă nu trebuie să uităm că aceasta
se acoperă doar după ce s-a uscat, deoarece mediul umed favorizează
multiplicarea bacteriană. O igienă corect realizată, din punctul de vedere
al periodicității, poate asigura protecție dinților și cavității orale.
2.Instrumentele pentru igiena orală
Se vorbește foarte mult despre periuța de dinți, însă ceea ce destul
de puțini știu este că ea nu este suficientă pentru a asigura o curățare
eficientă a suprafețelor dentare. Oricât de tehnologizată ar fi, o periuță nu
are acces în spațiile greu accesibile, interdentare, așadar pentru aceste
zone avem nevoie de instrumente complementare, precum ața dentară și
dușul bucal.
Iată o listă cu instrumentele de bază pentru igienă orală zilnică:
• Periuță dentară
• Duș bucal
• Ață dentară
• Curățător de limbă
Există și alte instrumente speciale, precum periuțele interdentare,
super-floss, air-floss. Eu le recomand doar în anumite cazuri, nu le consider
general valabile. De exemplu, o periuță interdentară folosită incorect, de
către o persoană care nu are nevoie de un astfel de instrument, poate leza
gingia și poate provoca chiar retracția acesteia, dacă este traumatizată
insistent, regulat. Foarte frecvent, pacienții aleg periuțe interdentare de
dimensiuni nepotrivite spațiului în care sunt folosite, iar acest lucru le poate
face ineficiente (dacă au dimensiuni prea mici) sau traumatizante (dacă au
dimensiuni prea mari și forțează papila gingivală).
 Periuța dentară Periuțele manuale –categorii:
Una dintre primele întrebări ale pacienților la consultul inițial este aceea • În funcție de duritatea și consistența perilor:
legată de tipul de periuță pe care să-l aleagă pentru igienă zilnică. - cu peri moi (soft)
Clasificarea periuțelor dentare: - cu peri medii
• În funcție de tehnologia utilizată: - cu peri duri
- manuale: sunt periuțele clasice, alcătuite dintr-un capăt cu peri speciali • În funcție de proveniența perilor:
și un mâner. Sunt acționate manual pentru a curăța suprafețele dentare.
- peri naturali
- electrice: sunt periuțe acționate electric, ce curăță dinții prin vibrația
sau rotația perilor, cu efort mai mic decât în cazul celor manuale. - peri de plastic
• În funcție de forma capătului activ:
- formă de dreptunghi cu unghiurile rotunjite
- formă ovală
- formă de diamant (pătrunde mai bine în zonele laterale, în special la
molari)
• În funcție de modul de aranjare al perilor:
- peri încrucișați
- peri denivelați (pentru o mai bună acoperire a suprafețelor dentare)
- peri conici
- combinație de peri conici și cupe de cauciuc
• Design-ul mânerului
- mâner drept
- mâner în unghi
- mâner flexibil
- mâner anti-alunecare
 • Periuțe speciale:
- pentru molarii de minte – prezintă un design special, cu un capăt activ
mic și rotund, care să permită igienizarea acestei zone dificile
- pentru curățarea șanțurilor gingivale – perii sunt mai lungi, așezați
în formă de vârf de săgeată și curăță zonele de lângă gingie, în șanțul
gingival. Utilă mai ales pentru cei care au probleme gingivale.
Periuțele electrice – categorii
• Standard
• Sonice
• Ultrasonice
Eu recomand, în general, periuțele manuale, cu peri medii sau moi.
Consider că periuțele electrice trebuie alese cu grijă și recomandate
personalizat, fiindcă pot produce leziuni prin utilizare incorectă.
Periuțele electrice au fost concepute inițial pentru uzul copiilor și al
persoanelor cu dizabilități, deoarece ele pot oferi o curățare mai eficientă
chiar și în condițiile în care utilizatorul nu are o manualitate prea bună. Dar
dacă persoana stăpânește o tehnică de periaj corectă, o periuță manuală
este suficientă.
Dușul bucal
O periuță de dinți, oricât de performantă ar fi, nu reușește să curețe
spațiile interdentare, iar acestea sunt unele dintre cele mai retentive zone
pentru alimente și placa bacteriană. Din această nevoie s-a dezvoltat
conceptul dușului bucal, care este un instrument eficient pentru igiena
zonelor greu accesibile (sub corpuri de punte, lucrări diverse, implanturi
dentare, aparate ortodontice etc.), a spațiilor interdentare. Numit și irigator
bucal, folosește apă propulsată cu presiune controlată pentru a îndepărta
resturile alimentare de pe suprafețele dentare.
De obicei recomand dușurile bucale portabile, deoarece acestea
pot fi ușor transportate și folosite și în deplasări, vacanțe etc. Irigatorul
trebuie folosit ori de câte ori utilizăm și periuță dentară, deoarece aceste
dispozitive lucrează complementar. Recomandarea mea este ca la o
sesiune de igienă dentară să se folosească 4 rezervoare pline de apă,
fiecare dintre ele destinat irigării câte unui cadran dentar (o jumătate de
arcadă dentară). Dacă se folosește apă insuficientă, există riscul să nu se
curețe corespunzător suprafețele dentare.
În rezervorul dușului bucal se poate introduce doar apă simplă sau
soluții cu apă de gură, uleiuri esențiale etc.
Ața dentară
Este un instrument util, însă nu la fel de eficient ca irigatorul bucal.
Prezintă anumite avantaje, printre care costul redus, însă foarte multe
persoane nu cunosc utilizarea sa corectă, astfel încât există riscul să
producă leziuni gingivale. Dacă nu este manevrată corect, ața dentară
poate traumatiza papila gingivală, poate produce sângerări, poate afecta
integritatea anumitor restaurări dentare etc.
Pentru a fi eficientă și pentru a proteja integritatea gingiei, capetele aței
dentare se înfiletează pe degete și apoi se introduce în spațiul interdentar.
Este necesar că ața să se retragă succesiv pe ambii pereți dentari care
delimitează spațiul interdentar, dinspre gingie înspre marginea liberă
a dinților. În acest fel, ne asigurăm că suprafețele se curăță într-adevăr
corespunzător. De asemenea, reținem că după fiecare manevră trebuie
să trecem la o porțiune curată de ață și că nu trebuie omis niciun spațiu
interdentar, atât la maxilar cât și la mandibulă.
Există disponibile pe piață două tipuri de ață dentară: rola clasică sau
bucățele de ață dentară, fiecare pe suportul ei de plastic. Cu toate acestea,
consider că dușul bucal poate înlocui ața dentară în majoritatea cazurilor,
iar acolo unde încă mai este necesară, recomand utilizarea ambelor
mijloace de igienă orală.
• Periuțele interdentare
Periuțele interdentare sunt utile pentru curățarea spațiilor interdentare,
mai ales dacă acestea sunt mai largi decât normal. Acestea sunt
confecționate pe dimensiuni, așadar trebuie aleasă dimensiunea potrivită
pentru spațiul interdentar căruia se adresează. Dacă această alegere nu se
va face corespunzător, există riscul ca papila dentară să fie traumatizată de
o periuță prea mare care forțează zona, producând inflamație, sângerare
sau chiar retracție gingivală, în timp.
Personal, sunt precaută în ceea ce privește recomandarea acestor
periuțe! Le indic doar anumitor persoane, în special purtătoare de aparate
ortodontice, cu retracții gingivale mari ce au lărgit masiv anumite spații
interdentare, dinți spațiați pe arcade etc.

Dispozitive pentru curățarea limbii

Multe persoane nu sunt familiarizate cu necesitatea curățării suprafeței
dorsale a limbii. În general, focusul se pune pe suprafețele dentare, nu pe
limbă, însă și aceasta reține bacterii și resturi alimentare ce pot produce
un miros neplăcut al gurii.
Încă din vremuri străvechi, în Ayurveda, medicina tradițională indiană,
se recomandă curățarea limbii prin răzuire ușoară, că parte a ritualurilor
igienei de dimineață (Jihwa prakshalana).
Razusele pentru limbă se găsesc în farmacii sau în magazine ce
comercializează produse pentru igiena orală, deci nu va fi dificil să
achiziționezi un astfel de dispozitiv. Dacă dorești, există și posibilitatea de
a folosi o linguriță de plastic sau lemn, care are doar această utilitate.
 Tehnică simplă de
3. Folosirea unei tehnici corecte de periaj dentar periaj dentar complet
Nu de puține ori am avut supriza că pacienții pe care îi consultam prima
dată să nu cunoască nici măcar o tehnică de periaj dentar corectă. Unii
dintre ei îmi mărturiseau că, deși au atins o vârstă venerabilă, nu știau că
periajul orizontal nu este recomandat și nici nu auziseră vreodată despre
instrumente precum dușul bucal sau razusa de limbă.
45
Deși există mai multe tehnici de periaj corecte, eu prefer una anume și
pe aceea o recomand și pacienților mei, deoarece este foarte simplă.

Poziționează perii periuței la limita dintre Mișcările sunt verticale, dinspre gingie
Tehnica simplă de periaj dentar corect: gingie și dinte în unghi de 45 de grade și în înspre marginea liberă a dintelui, ca și cum
contact cu dintele. am ,,mătura,, suprafețele dinților. Realizăm
Poziționează perii periuței la limita dintre gingie și dinte, în unghi de 45 aceste mișcări atât pe fețele dinspre limbă
de grade și în contact cu dintele. Mișcările sunt verticale, dinspre gingie ale dinților, cât și pe cele dinspre obraz.
înspre marginea liberă a dintelui, ca și cum am „mătura” suprafețele
dinților. Realizăm aceste mișcări atât pe fețele dinspre limbă ale dinților,
cât și pe cele dinspre obraz.
Suprafețele masticatorii se periază dinspre dintîi posteriori către cei
anteriori, tot prin mișcări de “maturare”, evitând mișcările care ar putea
introduce resturi alimentare interdentar. Nu uităm însă că periuța nu
îndepărtează placă bacteriană dintre dinți, așadar este absolut necesar
să folosim și un mijloc de igienizare interdentar, cel mai eficient fiind dușul Suprafețele masticatorii se periază dinspre Nu uităm însă că periuța nu îndepărtează
dinții posteriori către cei anteriori, tot prin placa bacteriană dintre dinți, așadar este
bucal.
mișcări de ,,măturare,, evitând mișcările absolut necesar să folosim și un mijloc de
care ar putea introduce resturi alimentare igienizare interdentar, cel mai eficient fiind
interdentar. dușul bucal.
 4.Paste de dinți și ape de gură naturale
Ne-am obișnuit să folosim pastele de dinți comerciale, care au un gust
intens mentolat și dulce, sunt albe și fac multă spumă. Din acest motiv, ni
se poate părea nefiresc să folosim o pastă argiloasă, de culoare închisă,
fără spumanți, pentru a obține dinți mai albi, nu-i așa? În reclame, pasta
pentru albit dinții trebuie să fie ea însăși albă, altfel cum ar putea avea
efectul dorit?
În realitate însă, ceea ce ar trebui să ne intereseze nu ar trebui să fie
gustul și aspectul pastei de dinți, ci rezultatul obținut și impactul pe care îl
are acea combinație de substanțe în corpul nostru. Din păcate, mulți dintre
noi cumpără paste de dinți fără să citească și etichetele acestora, deci
fără să cunoască substanțele cu potențial nociv ce stau frumos deghizate
într-un ambalaj atractiv.
De când am început să citesc etichetele produselor de îngrijire, în
general, alegerile mele au devenit mai conștiente și întreaga mea viață s-a
schimbat. În bine, desigur. Am devenit atentă la ce se ascunde în borcanele
și tuburile colorate cu care umpleam coșul de cumpărături de odinioară și
am observat că mai mult de 90% dintre ele nu îmi erau benefice.
Am început să aleg variantele de produse cu ingrediente naturale, cu
cât mai puțini aditivi neprietenoși cu organismul uman. Poate fi uneori
dificil, pentru că necesită informare, atenție și conștientizare, căutarea
mai multor surse etc. Mult mai simplu era înainte când aruncam în coșul
de cumpărături produsele cu ambalajul cel mai colorat și prețul cel mai
atractiv!
Acum nu mai cumpăr decât produse care îmi inspiră încredere, prin
prisma ingredientelor naturale, fără potențial toxic asupra corpului meu.
Multe produse pe care le folosesc sunt chiar hand-made, realizate de
mine, acasă, din ingrediente pe care mi le-am selectat singură, după
rețete naturale. În acest fel îmi prepar untul de corp, crema de față, pasta
de dinți, apa de gură și lista poate continua.
Un lucru minunat este însă faptul că nu trebuie neapărat să procedezi
la fel ca mine și să îți prepari singur produsele de îngrijire orală, fiindcă
acum există pe piață numeroase variante de paste de dinți și ape de gură
realizate din ingrediente naturale. Trebuie doar să știi cum să le alegi și să
fii mereu în cunoștință de cauză.
Consider că rolul meu este acela de a te ajuta să faci alegerile corecte și
sănătoase pentru tine în ceea ce privește produsele de îngrijire orală. Din
acest motiv, cred că ar fi bine să cunoști care sunt ingredientele din pastele
de dinți comerciale de care ar trebui să te ferești.
7 TOXINE LA CARE TE POȚI EXPUNE
ATUNCI CÂND TE SPELI PE DINȚI
Dacă folosești o pastă de dinți convențională, din comerț, atunci ar fi
bine să citești cu atenție eticheta și să alegi în deplină cunoștință de cauzĂ
produsul pe care îl folosești pentru igienA ta orală. Știu că e ușor să întinzi
mâna și să iei de pe raft pasta de dinți cu reclama cea mai atrăgătoare sau
cu prețul cel mai convenabil, însă de multe ori eticheta poate fi înșelătoare,
iar prețul pe care îl plătești mai târziu pentru repararea daunelor poate fi
mult mai mare.
Probabil că știi deja că eu le recomand pacienților mei paste de dinți cu
ingrediente naturale, prietenoase cu microbiomul oral și blânde cu dinții și
gingiile. Dacă însă alegi să folosești pastele de dinți convențioale, atunci ar
fi bine să te asiguri că nu conțin următoarele substanțe:
1. Sodium Lauryl Sulfate (și Sodium Laureth Sulfate) este un
agent de spumare conținut în foarte multe produse de îngrijire corporală,
incluzând aici și unele paste de dinți. Acest ingredient ieftin poate fi
însă găsit și în anumite insecticide, detergenți pentru spălat automobile,
degresanți, detergenți pentru pardoseli etc. SLS este un surfactant care
separă moleculele pentru a permite o mai bună interacțiune între pasta
de dinți și suprafețele dentare. Ca rezultat, SLS are o putere mare de
penetrare.
Din păcate, această substanță se poate acumula la nivelul creierului,
inimii și ficatului, având potențial toxic crescut. De asemenea, este coroziv
și iritant pentru țesuturi, putând produce mici leziuni la nivelul mucoasei
bucale ce pot genera afte dureroase.
2. Propylene glycol este un alcool folosit ca agent umectant și surfactant
în pastele de dinți, fiind, de asemenea, ingredient în antigeluri. Contactul
prelungit cu această substanță poate duce la absorbția rapidă prin piele,
cu toxicitate la nivelul creierului, ficatului și rinichilor.
3. Diethanolamine este un alt agent spumant din unele paste de dinți ce
poate genera nitrați carcinogeni și dezechilibre hormonale.
4. Îndulcitorii artificiali se adauga pentru a masca gustul amar al pastei
de dinți. Aspartamul se descompune în doi produși toxici: acid formic și
formaldehidă, ambii cu potențial neurotoxic și carcinogen. Zaharina poate
produce cancer de vezică biliară iar Xylitolul, deși este considerat un agent
antiplacă, contribuie la dezechilibrul florei bucale.
5. Microsferele de polietilenă sunt mici sfere de plastic, utilizate în multe
cosmetice cu rol exfoliant (creme, gommage etc.) dar și în anumite paste de
dinți pentru culoare și textură. Ele se pot bloca subgingival și irita această
zona, predispunând la inflamații și infecții.
6. Fluorul este un ingredient controversat în pastele de dinți, deși
lumea medicală îl consideră ca fiind sigur și util pentru întărirea smalțului
dinților. Există însă și studii care arată că fluorul este o neurotoxină, ceea
ce generează o atitudine precaută în rândul anumitor consumatori care
nu doresc să își asume riscuri. În acest sens, există studii care arată că
administrarea de fluor la femeile însărcinate a condus la o scădere a IQ-
ului nou-născuților, la fel și la copiii cărora li s-au administrat suplimente
cu această substanță. În acest context, multe persoane aleg să folosească
paste de dinți fără fluor, atât ele cât și copiii lor.
7. Triclosanul este o substanță antibacteriană și antifungică folosită în
pastele de dinți pentru a anihila placa bacteriană. În anul 2017, în SUA,
Food & Drug Administration a interzis folosirea triclosanului în săpunuri și
geluri de duș din cauza toxicității ridicate, însă, din păcate, se mai regăsește
în unele compoziții ale pastelor de dinți.
Triclosanul afectează producția de hormoni tiroidieni, poate cauza
cancer și poate selecta tulpini bacteriene rezistente la antibiotic.
Așadar, atenție mare la pasta de dinți pe care o cumpărăm și pe care o
folosim! Un lucru benefic este faptul că există disponibile pe piață variante
de produse naturale pentru igiena orală și în plus, poți opta oricând pentru
prepararea unei paste de dinți home-made, din ingrediente, pe care le poți
alege singur și corespund exigențelor tale.
Noile concepte, moderne, legate de îngrijirea dentară integrată biologic,
vorbesc despre importanța bacteriilor benefice ce populează cavitatea
bucală și mențin echilibrul microflorei. Microbiomul oral este definit ca o
comunitate de microorganisme formată din aproximativ 1000 de specii,
incluzând bacterii, protozoare, fungi, virusuri etc., ce trăiesc în cavitatea
bucală. În urmă cu mai mult de trei secole, Antony van Leeuwenhoek a
fost prima persoană care a observat microbii, posibil bacterii, studiind o
mostră din placa să bacteriană orală cu ajutorul unui microscop construit
de el însuși, astfel punând bazele microbiologiei.
Cavitatea orală este un mediu provocator pentru supraviețuirea
microbiană, din cauza fluctuațiilor zilnice de nutrienți, temperatură, pH,
forțe mecanice masticatorii și expunerea la diverse substanțe și practici
de igienă orală.
 Bacteriile „bune” pot fi distruse de către unele substanțe din produsele O modalitate excelentă de a folosi paste de dinți naturale este aceea de
convenționale de igienă orală, împreună cu bacteriile patogene, și acest a le prepara singuri acasă, după rețete simple și eficiente, cu ingrediente
lucru poate afecta echilibrul microbiomului oral și, prin urmare, sănătatea prietenoase cu organismul nostru.
orală. Din acest motiv, a existat interesul cercetătorilor de a dezvolta paste
de dinți care să nu intervină în acest echilibru, cu ingrediente cu grad înalt
de biocompatibilitate, care să protejeze fiziologia organismului.
Recomandarea mea este să folosești paste de dinți și ape de gură
cu ingrediente naturale, ce nu afectează echilibrul microbiomului oral.
Ingredientele pastelor de dinți naturale sunt simple și benefice, iar dintre
acestea amintesc:
• Argilă albă – abraziv blând pentru curățarea smalțului
• Propolisul – antibacterian
• Extracte de plante cu efect cicatrizant, antiseptic, antibacterian
• Uleiuri esențiale cu efect antiseptic și antibacterian (ex.: mentă,
cuișoare, busuioc, salvie, oregano etc.)
• Carbonat de calciu pentru remineralizarea smalțului dentar
• Ulei de cocos cu efect antibacterian
• Sare cu efect antibacterian și de curățare
• Cărbune vegetal cu efect de curățare și albire
...și alte ingrediente ce susțin igiena și sănătatea orală, în general.
O provocare pe care o ridică paștele de dinți naturale este gustul
“argilos”, nu foarte mentolat, care pentru unele persoane poate fi neplăcut,
la fel și lipsa spumantilor care creează senzația de spălare și curățenie.
Vestea bună este că există și variante de paste de dinți naturale foarte
asemănăntoare ca gust și textură cu pastele convenționale, astfel încât nu
există motive de acest gen care să împiedice folosirea lor pe termen lung.
 Rețete de paste de dinți naturale
• Pastă de dinți remineralizantă pentru smalțul
dentar
- 5 linguri carbonat de calciu
- 5 picături ulei esențial de mentă (grad terapeutic)
Se mixează cu apă până se obține o pastă omogenă ce poate fi folosită
pentru periajul dinților. Pasta se poate păstra într-un recipient de sticlă, în
dulapul de la baie și poate fi folosită timp de aproximativ două săptămâni.
Capacul recipientului trebuie să fie închis ermetic.
Carbonatul de calciu este un excelent remineralizant al smalțului dentar,
iar uleiul esențial de mentă este un foarte bun antiseptic, antiinflamator,
dezinfectant și dezodorizant al cavității bucale.

• Pastă de dinți cu ulei de cocos și argilă

- 5 linguri argilă albă, pulbere
- 1 lingură ulei de cocos virgin, nerafinat
- 3 picături ulei esențial de mentă
- 2 picături ulei esențial de lămâie
Se mixează ingredientele cu puțină apă, atâta cât să formeze o pastă
omogenă, ce poate fi folosită pentru igiena dentară zilnică. Pasta astfel
obținută poate fi păstrată într-un borcănel de sticlă, la baie, timp de
maximum două săptămâni.

• Pasta de dinți remineralizantă a dr. Gerald
Curatola
- 4 lingurițe de carbonat de calciu
- 2 lingurițe gumă xanthan (sursa de fibre prebiotice)
- 3 lingurițe glicerină organică vegetală (pentru a da consistență și
omogenitate)
- 10 picături stevia lichidă (îndulcitor)
- 1/8 linguriță sare de Himalaya (antiinflamatoare, remineralizantă,
sursă de minerale)
- 10 picături de ulei de cătină (foarte bună pentru gingii, conține
vitaminele C și E, omega)
- 10 picături ulei esențial de mentă spearmint sau ulei de cuișoare
- 1/4 ceașcă apă filtrată
Se amestecă ingredientele, iar la final se adaugă apă treptat, pentru a
se obține o consistență asemănătoare cu cea a smântânii. În timp, pasta
va deveni mai solidă. Se păstrează într-un borcan cu capac, în dulăpiorul
de la baie. Se poate amesteca din când în când, pentru a se păstra
omogenitatea de-a lungul timpului.
Este de preferat să folosim paste de dinți cu ingrediente prietenoase cu
corpul nostru și să citim cu atenție etichetele celor convenționale, astfel
încât să ne protejăm flora orală de perturbări nedorite, dezechilibrante.
5 MITURI LEGATE DE IGIENA ORALĂ
De-a lungul timpului, am auzit o multitudine de mituri și legende legate
de îngrijirea dinților. Pe unele dintre ele le vom dezbate în cele ce urmează:
1. „Pentru a fi sănătoși trebuie să dezinfectăm/sterilizăm cavitatea
bucală de germenii vinovați de afecțiunile dentare.”
Aceasta este o idee preluată de-a lungul generațiilor și provine din
credința că bacteriile/microorganismele în general sunt vinovate pentru
toate afecțiunile dentare de care suferim, și singura cale de rezolvare
este să le eliminăm. În realitate, microbiomul bucal este foarte important
și, atunci când îl dezechilibrăm, apar problemele. Folosind dezinfectanți
puternici, producem mici „cataclisme” la nivelul microbiomului care este
distrus. Refacerea lui armonioasă necesită efort și energie din partea
corpului și, după fiecare distrugere a lui, primele bacterii care apar sunt
cele patogene, și apoi cele „prietenoase”. În acest fel, de fapt, favorizăm
activitatea bacteriilor patogene.
2. „Pasta de dinți trebuie să fie albă, să facă spumă și să aibă gust
dulce, mentolat.”
Da, așa am fost învățați de-a lungul timpului că trebuie să arate și să
aibă gustul o pastă de dinți, ne-am obișnuit să căutăm aceste caracteristici.
Dar dacă pastă de dinți ar fi sărată și argiloasă? Nu înseamnă că ar fi
mai puțin eficientă, din contră. E doar o chestiune de obișnuință. Uneori,
pacienții mei resping variantele de paste de dinți naturale pe bază de
argilă, tocmai pentru că nu seamănă cu pastele de dinți convenționale și
au impresia că nu curăță suficient de bine dantura. Din acest motiv, am
ales pentru ei variante naturale, dar apropiate ca și proprietăți de cele pe
care ei le cunosc și le foloseau anterior. Slavă Domnului că există și așa
ceva!:))
3. „Doar pastele de dinți cu fluor te protejează împotriva cariilor.”
 În realitate, remineralizarea smalțului dentar se poate face foarte bine
și cu substanțe naturale precum carbonatul de calciu sau argila albă
pulbere. Acestea conțin calciu, iar argila conține și fosfor, excelente pentru
refacerea smalțului.
4. „Dacă folosești periuțe de dinți de duritate mare (Hard) te vei
curăța mai bine.”
O periuță cu duritate mare a perilor poate leza integritatea smalțului și
afecta gingia. Este mai recomandat să folosim o tehnică de periaj corectă
și o periuță de tip soft sau medium (în funcție de caz) pentru o curățare
eficientă, însă nu agresivă.
5. „Apa de gură cu clorhexidină este cea mai indicată pentru igienă
orală.”
Foarte multe ape de gură din comerț conțin clorhexidină și multe
persoane o folosesc aproape zilnic, fără să știe că această substanță nu
este recomandat a fi administrată mai mult de 14 zile consecutiv, și doar
la recomandarea medicului. Dacă se depășește acest interval, pot apărea
reacții adverse, precum colorații intens maronii ale dinților, pierderea
gustului sau gust metalic, amar, senzație pregnantă de uscăciune a gurii.
Eu nu sunt o susținătoare a clorhexidinei în general, cu atât mai puțin
pentru uz frecvent.
CUM PUTEM REMINERALIZA SMALȚUL
DINȚILOR?
Smalțul dentar este alcătuit preponderent din hidroxiapatită, un cristal
ce conține calciu și fosfor. O parte din această structură minerală se pierde
în timp, frecvent din cauza unei diete acide, dar și din cauza altor factori
precum bruxismul (scrâșnirea dinților), refluxul acid, afecțiuni ale glandelor
salivare, anumite medicamente.
Pierderea smalțului face ca dintele să devină sensibil și vulnerabil la
carie. Vestea bună este aceea că organismul dispune de mecanisme proprii
prin care remineralizează constant smalțul, atunci când sunt respectate
anumite condiții. De multe ori, însă, aceste mecanisme sunt depășite și
apar cariile.
Dieta modernă este preponderent acidă, așadar smalțul dinților are
de suferit, mai ales din cauza băuturilor carbogazoase, zahărului rafinat,
cafelei etc. În primul rând, dacă urmărim remineralizarea smalțului, trebuie
să încetăm a-i provoca leziuni zilnice prin alimentația și obiceiurile noastre,
fiind absolut necesar să identificăm și să eliminăm cauzele demineralizării.
În al doilea rând, iată și câteva sfaturi cu privire la modul în care putem
ajuta refacerea smalțului afectat:
1. Creșterea fluxului salivar. Saliva este unul dintre principalii
remineralizanți pe cale naturală ai smalțului dentar. Ea vehiculează
mineralele esențiale pentru un smalț sănătos și repară constant leziunile
apărute la nivelul acestuia. Dacă saliva este într-o cantitate insuficientă,
și smalțul are de suferit, așadar creșterea fluxului salivar este foarte
importantă. Pentru aceasta se recomandă hidratarea suficientă în timpul
zilei, consumul de alimente de consistență solidă și cu aromă puternică,
anumite fructe (precum merele), morcovii etc.
2. Suficiente minerale în dietă. Pentru ca în salivă să se regăsescă
suficiente minerale disponibile pentru reparația smalțului, este necesar
ca dietă să le pună la dispoziție. O alimentație bogată în calciu și fosfor
este recomandată. Una dintre cele mai bogate surse de calciu o reprezintă
semințele de susan – eu le prepar coapte în cuptor, cu puțină sare.
Îmi amintesc, de pe vremea când eram copil, că bunica pisa coaja de ou
și o amesteca cu miere, apoi ne-o dădea nouă, nepoților, cu credința că
ne va ajuta să avem oase și dinți sănătoși. Acum nu mai mănânc ouă, de
ceva vreme, însă pentru cei care doresc, și aceasta poate fi o variantă de
administrare a unui calciu natural.
 3. Paste de dinți cu hidroxiapatită naturală. Hidroxiapatita este una
dintre componentele de bază ale smalțului dentar, așadar remineralizarea
smalțului se poate face prin aport din exterior, în pastele de dinți.
Hidroxiapatita naturală se obține prin diverse metode (calcinare, precipitare,
hidroliză alcalină etc.) din calcar, plante, alge, oase de mamifere (bovin, cal,
cămilă, porc), oase de pește, cochilii de melc, coajă de ou. Prin folosirea
unei paste de dinți cu hidroxiapatită naturală, remineralizarea dinților
poate fi ajutată.
4. Oxigenarea corectă a corpului. Dacă trăim într-un mediu poluat,
respirăm superficial, respirăm oral etc. nu vom primi suficient oxigen
pentru nevoile organismului. În condiții de oxigenare insuficientă, apare
acidoza în corp, ce va fi compensată prin mobilizarea calciului din oase și
dinți. Așadar, dacă vrem să fim sănătoși, trebuie să ne asigurăm că mediul
nostru de viață și obiceiurile zilnice ne oferă suficient oxigen.
METODA OIL PULLING (MESTECATUL
ULEIULUI)
Este metoda mea preferată de detoxifiere a cavității bucale și o recomand
tuturor pacienților mei. Veche de mii de ani, această practică ayurvedica,
este de un real folos în curățarea gurii, eliminarea plăcii bacteriene și a
mirosului neplăcut provenit de la aceasta.
Pentru cei care nu știu, Ayurveda este medicină tradițională indiană,
numită și „știința vieții”, un complex de învățături și practici pentru sănătate
și stare de bine folosind remedii naturale. Eu am studiat Ayurveda timp de
opt ani și am învățat multe lucruri folositoare, care mi-au schimbat viața
la propriu, printre care și această procedura de oil pulling, extrem de utilă
tuturor celor care vor să prevină afecțiunile dentare și gingivale.
In ce constă această practică?
Terapia este foarte simplă: se mestecă o lingură de ulei presat la rece
timp de 15-20 minute, plimbând prin gură uleiul ca și când ar fi o apă de
gură. Avem grijă să nu înghițim uleiul la final, ci să-l scuipăm, deoarece
este încărcat cu toxine. Ideal este să nu scuipăm uleiul în chiuvetă ci
să-l colectăm într-un recipient special dedicat, care va merge la o firmă
specializată pentru colectarea uleiului uzat. Vom observa că uleiul își
schimbă culoarea, devenind albicios.
Aplicăm metoda dimineața, înainte să realizăm toaleta cavitații bucale,
deci și înainte să ne spălam pe dinți. După procedura de oil pulling, ne
spălam pe dinți cu pastă de dinți naturală și ne curățăm limba, așa cum
facem în mod obișnuit.
Pentru a-i observa efectele, e necesar să faceți procedura timp de
minimum 21 zile consecutive.
Ce tip de uleiuri se folosesc?
Ca regulă generală, se folosesc doar uleiuri virgine, presate la rece.
Recomandarea originală este pentru folosirea uleiului de susan presat la
rece, însă rezultate la fel de bune se obțin și cu ulei de cocos sau floarea-
soarelui.
Mie îmi place uleiul virgin de cocos, îl folosesc atât pentru oil pulling cât
și pentru aplicări pe piele, păr, atât pentru mine cât și pentru copii. Cred că
este unul dintre cele mai utile uleiuri pe care le putem avea în casă.
Cum funcționează?
Pe suprafața dinților, după masă, se formează placă bacteriană,
unde sunt prezente diverse tipuri de bacterii, dintre care poate cea mai
cunoscută este Streptococcus mutans- microorganismul incriminat pentru
apariția cariilor.
Placa bacteriană este considerată drept cauza importantă a majorității
problemelor dentare, respectiv carii, gingivite, parodontoze etc. Înmulțirea
bacteriilor patogene în mod necontrolat poate duce la apariția acestor
afecțiuni și de aceea este necesar să folosim tehnici corecte de igienă recidivei.
pentru a preveni acest lucru.
Oil pulling ajută la îndepărtarea halenei (miros neplăcut al gurii)
Modul în care funcționează oil-pulling este simplu: în timp ce clătești
Acest lucru este ușor de înțeles, deoarece uleiurile reduc placa
gura cu ulei, acesta adună și distruge bacteriile patogene, care apoi sunt
bacteriană, răspunzătoare de mirosul neplăcut al gurii. De reținut însă
eliminate.
că prima condiție de eliminare a halenei este rezolvarea stomatologică a
Oil-pulling cu ulei de cocos reduce bacteriile patogene din cavitatea problemelor dentare (carii, gingivită, parodontoză etc.)
orală Oil pulling cu uleiuri esențiale
Nu doar că uleiul de cocos are o aromă delicioasă, dar are și proprietatea O idee de îmbunătățire a uleiului pentru clătire este aceea de a-i adăuga
de a distruge bacteriile patogene datorită prezenței în compoziția sa a 1-2 picături de ulei esențial cu efect antiseptic, dezinfectant, antiinflamator,
acidului lauric, un bun antimicrobian. precum uleiul de mentă, Tea-tree, cuișoare, oregano, portocale, lămâie,
Un studiu realizat pe un eșantion de 60 de adulți a relevat faptul că o salvie, busuioc etc.
clătire de zece minute cu ulei de cocos, în fiecare zi, a redus semnificativ În concluzie, recomand realizarea oil pulling pacienților care:
populațiile de Streptococus mutans din cavitatea orală, în doar două
săptămâni. (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27084861/) • Își doresc sa prevină afecțiunile dentare.
Un alt studiu realizat la copii a arătat că oil pulling cu ulei de cocoa a fost • Doresc sa prevină recidiva după tratamentul gingivitei/parodontozei
la fel de eficient ca și folosirea clorhexidinei în reducerea plăcii bacteriene. cu laser.
(https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27891311/) • Doresc o alternativă naturală la apa de gură convențională, chimică.
Oil pulling reduce placa bacteriană ameliorând gingivita
Gingivita reprezintă inflamația țesutului gingival, cauzată de prezența
plăcii bacteriene și se manifestă prin gingii roșii care sângerează ușor,
sensibile și dureroase.
Un studiu realizat pe 20 de adolescenți ce sufereau de gingivită a
arătat că metoda de oil pulling cu ulei de susan a avut același efect ca
și apă de gură convențională cu clorhexidina. (https://pubmed.ncbi.nlm.
nih.gov/19336860/) La fel de eficient se dovedește a fi și uleiul de cocos
pentru ameliorarea simptomelor gingivitei.
Asociată cu tratamentul gingivitei cu laser, metodă de oil pulling are un
efect excelent pentru îndepărtarea bacteriilor și apoi pentru prevenirea
 Factorii favorizanți principali ai AFECȚIUNILOR DENTARE

Capitolul 5
Profilul
psihologic
și tiparele
de gândire
2 Alimentația
nesănătoasă 3 Igienă
dentară
precară 4 Traumă
ocluzală
(mușcătură
incorectă)

5 6 7 8
Hrană sănătoasă pentru dinți sănătoși Anumite
Microbiom Afecțiuni
Obiceiuri medicamente
oral generale ale
vicioase administrate
dezechilibrat organismului
Pentru fiecare pacient în parte trebuie identificate și eliminate cauzele cronic
corespunzătoare, fiindcă nu există două cazuri identice! Eu nu cred doar în
aruncarea vinei asupra igienei dentare.
De ce spun asta? Pentru că, de-a lungul carierei mele de medic, am
întâlnit și foarte multe cazuri în care pacientul avea o igienă corectă, o sănătoși până în ultima zi de viață?
alimentație sănătoasă și totuși avea numeroase probleme dentare! Medicina clasică nu are toate răspunsurile, fiindcă ele nu rezidă într-o
De asemenea, am întâlnit copii cărora le-au erupt dinții DEJA cariați! viziune mecanicistă a vieții. Viața e mult mai complexă, și nu este doar
Și foarte multe cazuri de copii cu carie de biberon, în care efectiv li se despre bacterii răutăcioase care ne pândesc și abia așteaptă să ne
distrug dinții frontali într-un timp foarte scurt, la doar câteva luni de viață, devoreze. Dacă ar fi fost atât de simplu…nu am fi fost atât de bolnavi într-o
imediat după erupția lor! Acei copii nu au mâncat niciodată zahăr sau alte lume cu atât de multe medicamente.
alimente nocive, iar medicii ridică din umeri, singurele explicații fiind acelea Care sunt alimentele care sprijină sănătatea
că nu sunt igienizați corect sau că adorm la sân fără să fie spălați pe dinți dentară?
înainte!
O stare de bine a întregului organism determină și o sănătate dentară
Și cum rămâne cu milioanele de copii care adorm la sân fără să fie spălați deplină. Dacă întregul corp are toate resursele necesare pentru a întreține
pe dinți și totuși nu au nicio carie? Și cu persoanele care nu respectă nicio și repara (atunci când este cazul) diferitele țesuturi și organe, atunci
rigoare de igienă dentară și totuși sunt perfect sănătoși? Dar cu străbunicii această stare de echilibru se va reflecta și la nivelul cavitații bucale. După
noștri care nici nu auziseră de perie și pastă de dinți și au avut dinți perfect cum am menționat anterior, există o legătură foarte strânsă între fiziologia
și patologia cavitații orale și restul corpului, așadar nu vom considera
niciodată această zonă a corpului că fiind separată de restul. Dimpotrivă,
este parte integrantă din complexul mecanism general al organismului.
Așadar, dacă hrana zilnică asigură corpului necesarul de vitamine,
enzime, minerale și alți nutrienți importanți, acest lucru se va reflecta și în
sănătatea gingiilor și a dinților.
Principiul după care vă puteți ghida este acesta: cu cât mai simplă
și mai vie este mâncarea, cu atât mai vii și mai sănătoși veți fi și voi!
Din experiența mea, dacă deschizi o discuție pe tema alimentației
cu cineva, de cele mai multe ori acesta va fi un subiect sensibil. Există
atât de multe păreri diferite despre ceea ce înseamnă să te hrăneșți
sănătos, încât există frecvent posibilitatea unei polemici în acest sens. Unii
consideră sănătos faptul că mănâncă gătit în casă, alții faptul că mănâncă
vegetarian, alții vegan, raw-vegan, pro-metabolic, keto și câte și mai câte.
De fiecare dată însă, inconștient, fiecare își protejează preferințele
alimentare, încercând să le justifice cu „studii de specialitate”: cei care
consumă carne motivează acest lucru prin proteinele de calitate, cei care
mănâncă lactate prin conținutul în calciu, și tot așa.
Așadar, ce îmi rămâne mie de făcut este să îți expun părerea mea, nu
doar citită din cărți și studii, ci mai ales aplicată pe propria-mi piele. Tu vei
alege apoi dacă ți se potrivește acest gen de abordare și ție, sau nu.
Eu am fost vegetariană timp de aproape 20 de ani, iar in ultimii ani am
ales calea vegană, adică am renunțat la orice tip de proteină animală. Da,
am ales sa merg mai departe fără brânzică, ouă și, mai mult decât atât,
mănânc fără gluten.
Să renunț la carne, lactate și ouă nu a fost deloc dificil, a venit natural,
însă cu glutenul…a fost ceva special. Ca orice român, am trăit o poveste
de dragoste pasională cu covrigii, pâinea, patiseria..mmmm…Un covrig cu
mac și sare era o revelație la micul dejun! De fapt, la orice oră a zilei:)
Deci, glutenul m-a provocat intens, dar am rezistat. Cedez doar la ocazii
speciale, de Paște și Crăciun (și nici atunci întotdeauna, fiindcă am găsit
variante de pască și cozonac fără gluten).
A, și să nu uit de zahăr. Nici zahăr nu mai mănânc de ceva ani. Și mă simt
foarte bine, serios! Și aici am găsit variante de dulciuri fără zahăr și fără
gluten, dacă poftesc la ceva dulce. Dar dacă ar fi să aleg între o prăjitură
cremoasă și un covrigel cu mac și sare, sigur covrigelul ar fi alesul:)
Ce vreau de fapt să vă spun, mai în glumă, mai în serios, este că vechiul
clișeu (de care s-a plictisit toată lumea dar totuși nimeni nu-l respectă)
este cât se poate de valabil: „Consumați cât mai multe fructe și legume
proaspete, faceți mișcare și dormiți suficient!”
Recomandarea mea: alimentație bazată pe fructe și legume
proaspete în proporție de minim 50% (ideal 80%), iar restul poate fi
hrană preparată termic.
șadar, eu recomand o alimentație bazată pe fructe și legume proaspete
în proporție de minim 50%, ideal 80%, iar restul poate fi hrană preparată
termic. Dacă alegeți să nu va încărcați organismul cu alimente greu
de digerat, care generează congestie și îngreunează fluxul limfatic și
detoxifierea naturală a organismului, va veți simți ușori și plini de energie,
fără a crea premisele instalării bolilor.
Fructele și legumele crude conțin, pe lângă vitamine și minerale, micile
miracole numite enzime. Acestea fac posibile toate procesele din corpul
nostru, așadar sunt absolut necesare. Din păcate, prin preparare termică,
enzimele se pierd și, odată cu ele, și resursa noastră importantă de
sănătate. De aceea, hrana nepreparată termic ar trebui să fie majoritară
în dieta noastră.
Dacă priviți în Natură, veți vedea că animalele se hrănesc simplu, cu
aproximativ același gen de alimente toată viață și nu se plictisesc:)) Doar
oamenii au nevoie de cărți de bucate, restaurante, mâncăruri gătite în
fel și chip, fierte, coapte, prăjite, fripte și de medicamente digestive după
masă. Am transformat o nevoie de bază într-un obicei sofisticat, de multe
ori costisitor, care ne ține legați de lingură și farfurie, într-o dependență
de plăcerea gustului. Și apoi ne plângem de obezitate și tot ce derivă din
aceasta, de la afecțiuni generale până la scăderea stimei de sine.
Când ai o viață în care preponderent te gândești ce vei servi la
următoarea masă, e clar că ceva nu este în regulă. Și acest lucru li se
întâmplă multora dintre noi. Supraalimentarea este flagelul generației
noastre. Mâncăm mult și prost, alimente care nu susțin regenerarea și
refacerea corpului nostru, ci îl încarcă cu toxine. În realitate, putem trăi cu
mult mai puțină mâncare decât am fost obișnuiți să credem, importantă
este însă calitatea. Cu cât mâncăm mai natural, mai crud, cu atât vom
oferi corpului nostru șansă de a se regenera mai ușor și de a beneficia de
toate elementele necesare menținerii vitalității și echilibrului.
Câteva sfaturi pentru o digestie optimă:
• Fructele se mănâncă întotdeauna separat de restul alimentelor,
ideal dimineața, la micul dejun. Fructele ne oferă energia de care avem
nevoie pentru a ne începe ziua și favorizează procesul de detoxifiere
a organismului. Dacă se consumă împreună cu alte alimente, fructele
vor fermenta și nu vom obține nutrienții necesari din acestea;
• Cina să fie cât mai frugală, ideal un suc de legume sau o salată;
• Nucile de orice fel (caju, nuci, nuci de Brazilia, semințe diverse) se
înmoaie în apă câteva ore înainte de a fi consumate, deoarece altfel
nu putem beneficia de bogăția enzimatică a acestora. Până nu sunt
satisfăcute condițiile de germinare ale nucilor și semințelor printr-un
proces de hidratare, enzimele rămân în stare latentă din cauza unor
inhibitori enzimatici. În condiții potrivite de germinare, aceste enzime
sunt eliberate și încep să descompună nutrienții în substanțe simple,
făcându-le astfel mai ușor de digerat și asimilat în corp;
• Proteinele animale nu se recomandă a fi consumate împreună
cu carbohidrații complecși la aceeași masă (exemplu: orez cu carne,
brânză cu pâine, pizza, paste cu brânză, șnițel cu cartofi prăjiți etc.)
Aceste combinații au timpi de digestie foarte lungi, de până la 12 ore
și solicită foarte mult corpul;
• Proteinele animale au timpi de digestie lungi, în timp ce proteinele
vegetale se digeră mai rapid;
• Cu cât digestia unui aliment se face mai rapid, cu atât este ușurată
muncă organelor interne;
• Lactatele de vacă sunt congestionante și produc mucus în corp.
Dacă alegeți să consumați lactate, mai ușor de digerat sunt cele de
capră.
Este important să înțelegem ciclurile circadiene ale corpului nostru. În
principiu, între orele 4:00-12:00 are loc ciclul de detoxifiere al organismului,
între orele 12:00-20:00 cel de digestie, iar între 20:00-4:00, ciclul de
regenerare. În fiecare ciclu, nevoile corpului sunt diferite și ele trebuie
respectate. De exemplu, dacă pe perioada în care corpul lucrează pentru
eliminarea deșeurilor, noi mâncăm un mic dejun copios (sendvișuri, omletă,
cârnăciori, șunculiță, fasole etc.), el va trebui să se oprească din procesul
de detoxifiere și să se ocupe de digestie. Acest lucru va interfera cu bună
curățare a organismului, ceea ce ne va încarca sistemul limfatic și, în timp,
ne poate produce probleme de sănătate. De aceea, un mic dejun alcătuit
din fructe este cel mai potrivit pentru un început de zi energizant, care să
nu ne încarce digestiv.
Cea mai potrivită perioadă pentru a ne hrăni este ciclul dintre orele
12:00-20:00, însă trebuie să reținem că prânzul ar trebui să fie cel mai
bogat, după care cina să fie frugală, astfel încât să nu adormim cu
stomacul plin.
 Efectul direct și indirect al alimentelor asupra dinților
Alimentele pot influența sănătatea dinților în mod direct (prin contactul
cu smalțul dinților) sau indirect (prin furnizarea de nutrienți corpului).
Zahărul alb cel năzdrăvan
Cu toții am auzit despre faptul că zahărul rafinat, în contact cu dinții,
produce fermentație și hrănește bacteriile ce demineralizează smalțul,
astfel producându-se cariile. Sfatul stomatologilor este să ne spălăm pe
dinți după ce mâncăm dulciuri pentru a proteja smalțul, însă, în realitate,
zahărul care pătrunde în organism continuă să afecteze echilbrul
acestuia și, indirect, sănătatea dentară. Zahărul rafinat, prin mecanisme
specifice în corp, scade apărarea imunitară și favorizează dezvoltarea
microorganismelor care produc afecțiuni orale. Așadar, eu va sfătuiesc să
va îndreptați atenția mai degrabă către un măr decât către o bomboană.
Iar dacă poftiți la prăjiturele, varianta celor raw vegane este mult mai
prietenoasă cu corpul vostru decât rețetele clasice.
Alimentele dau formă feței noastre
Pentru antropologi, dinții și maxilarele umane sunt repere importante
ce spun povești străvechi despre stilul de viață al umanității de-a lungul
generațiilor. Foarte multe informații legate de viață strămoșilor noștri sunt
culese prin consultații dentare post-mortem, deoarece oasele dense ale
mandibulei și dinților trec destul de bine proba timpului, pentru a putea fi
investigate.
Astfel de fosile umane arată că majoritatea vechilor egipteni, de
exemplu, aveau dinți sănătoși, fără carii și perfect drepți, aliniați. La fel și
vânătorii-culegători din Mezolitic, rareori sufereau de carii sau afecțiuni
gingivale. În zilele noastre, oamenii de știință au observat că anumite
grupuri de indigeni din Australia, America de Nord, America de Sud, triburi
nomade africane, nu prezintă suferințe dentare sau acestea sunt foarte
rar întâlnite.
La polul opus însă, se află popoarele „civilizate”, care au o dentiție extrem
de afectată, cu maxilare deformate, dinți malpoziționați, carii, inflamații
gingivale etc. Antropologii leagă momentul de început al deteriorării danturii
de Revoluția Industrială din aceste zone, când alimentele procesate au
devenit prevalente pentru populație.
Maxilarele umane sunt foarte plastice și se modelează în funcție de
cerințele alimentare. Se pare că gurile noastre au fost sănătoase timp de
mii de ani, dar acest echilibru a fost deteriorat într-un mod dramatic odată
cu introducerea sistemului de alimentație industrializat. Eu aș adăuga aici
și faptul că trecerea la viața industrială, urbană, a dus și la accentuarea
stresului individual, care a participat activ la instalarea afecțiunilor dentare.
În natură, problemele dentare sunt rareori întâlnite. Faptul că acum, în
lumea contemporană, există o explozie de afecțiuni orale nu este nicidecum
un fenomen normal, ci un semn al unei rapide și nefirești degenerări a
speciei umane. Se pare că a durat doar o generație, din momentul
industrializării alimentației, pentru cA toate aceste dezechilibre să apară.
Din momentul în care ne-am schimbat obiceiurile alimentare, și maxilarele
noastre au început să se transforme.
De ce este forma maxilarelor noastre atât de importantă?
Rolul maxilarelor noastre nu este doar acela de a tritura alimente prin
intermediul dinților. Maxilarul superior dă formă etajului mijlociu al feței,
conține sinusurile maxilare și participă la conformarea căilor nazale. Un
maxilar deformat poate genera căi nazale obstruate parțial, cu deficit de
pătrundere a oxigenului în corp. În mod normal, aerul pe care îl respirăm
pătrunde prin nări, iar pasajul nazal încetinește curenții de aer către
sinusuri, îi încălzește și umidifică, facilitând amestecul cu oxid nitric (NO),
ceea ce crește aportul de oxigen în plămâni. Când respirăția se petrece
oral și nu prin nări, plămânii primesc aer uscat, nefiltrat, fără oxid nitric,
influențând astfel negativ oxigenarea corpului. Lipsa oxigenului suficient
afectează fiecare celulă a corpului, inclusiv țesuturile creierului și ale inimii.
 Când o persoană are o boltă palatină adâncă și căi nazale obstruate,
va avea dificultăți în a respira și oxigena corect. Mandibula este cel mai
mare și puternic os al feței. Ea închide și deschide gura și este suport
pentru numeroși mușchi implicați în deglutiție și respirație. Poate cel mai
important astfel de mușchi este limba care, în mod normal, trebuie să se
sprijine pe palat, menținând prin tensiune pasajul aerian deschis, propice
respirației. Dacă persoana are însă o boltă palatină adâncă iar limba are
o poziție joasă, pasajul aerian nu se va deschide așa cum ar trebui și se va
menține o repirație orală nefirească și nesănătoasă.
Dezvoltarea improprie a ambelor maxilare duce la un incident destul
de des întâlnit în zilele noastre: dificultatea sau imposibilitatea erupției
molarilor de minte. Din păcate, foarte multe persoane prezintă arcade
insuficient dezvoltate pentru a permite erupția corectă a acestor dinți,
astfel încât aceștia fie nu apar deloc pe arcade, fie erup în poziții vicioase,
ce afectează echilibrul în masticație, presează pe dinții vecini, generează
înghesuiri dentare, rămân blocați parțial în os și sub mucoasă, produc
inflamații și infecții etc.
Cercetarile dr. Weston Price
Dr. Weston Price a fost un medic stomatolog de origine canadiană
ce a trăit și profesat la începutul anilor 1900. El a observat că incidența
afecțiunilor orale la copii și adulți a suferit o creștere exponențială după
modernizarea și industrializarea alimentației în țările civilizate. În practică
sa medicală, nu consulta pacienții strict din punct de vedere dentar, ci
observa și dezvoltarea maxilarelor, simetria feței, căile aeriene și modul
de respirație, punea întrebări frecvente despre digestie. Avea o intuiție
excelentă în ceea ce privește orientarea diagnosticului și a fost un adevărat
căutător, care și-a dedicat ani din viață cercetărilor legate de sănătatea
dentară corelată cu alimentația și stilul de viață.
În paralel cu munca sa de medic desfășura, într-un laborator, cercetări
asupra noilor alimente introduse în acea perioadă. În acest fel, a descoperit
că făină albă, de exemplu, care începuse a fi consumată pe scară largă în
acea perioadă, era un aliment lipsit de nutrienții necesari corpului uman:
„Comerțul modern a sărăcit în mod deliberat valoarea nutrițională a
unor alimente naturale, păstrând doar calitatea acestora de a satisface
foamea. De exemplu, în producția de făină albă, aproximativ 80% din
cantitatea de fosfor și calciu din bobul de grâu se pierde, împreună cu
vitaminele și mineralele conținute în germen.”- Price A. Weston - Nutrition
and Physical Degeneration (1945)
Price auzise că populația ce trăia încă în culturi tradiționale pe planetă se
bucura de o sănătate generală foarte bună, situație diferită de cea pe care
o vedea zilnic în Cleveland, acolo unde profesa. Din acest motiv, s-a hotărât
ca, împreună cu soția sa, să plece într-o călătorie de studiu și cercetare în
astfel de zone de pe glob, ceea ce s-a și întâmplat. În această călătorie,
a atins înălțimile Alpilor Elvețieni, ale Anzilor Peruvieni, a traversat Africa,
America de Nord, Canada, ajungând până la Cercul Polar, a navigat până
în Australia, Nouă Zeelandă, insulele Polineziene etc.
Ceea ce a observat dr. Price în această lungă călătorie a fost
surprinzător. Deși a întâlnit o mare varietate rasială, culturală, cu evoluție
istorică diferită, un lucru a fost general valabil: afecțiunile dentare erau
aproape inexistente! În cadrul acestor populații, arcadele dentare erau
corect dezvoltate și dinții sănătoși! Din calculele sale, dr. Price a depistat
că mai puțin de 1% din oamenii acestor comunități sufereau de carii sau
malpoziții dentare!
Și acum țineți-vă bine: NICIO PERSOANĂ DIN ACESTE COMUNITĂȚI
NU FOLOSISE ȘI NICI NU AUZISE VREODATĂ DESPRE PERIUȚA DE
DINȚI! Vă puteți imagina că nu se punea problema nici de existența
vreunui dentist în zonă.
Lucrurile erau însă diferite în comunitățile colonizate de europeni:
aici incidența afecțiunilor dentare era extrem de mare! Dr. Price a făcut
legătura cu introducerea unei alimentații mult mai sărace în nutrienți, care
a afectat starea de sănătate a localnicilor.
Nutriția era specifică pentru fiecare comunitate: cei din Alpi se hrăneau
preponderent cu lactate și vegetale, cei din zona arctică vânau foci și
pescuiau, cei din Africa creșteau capre. Dr. Price a identificat un element
comun, și anume vitaminele lipo-solubile, care se regăseau din abundență
în hrana zilnică a acestor comunități, însă erau foarte puțin regăsite în
dieta țărilor industrializate. Din acest motiv, a considerat că suplimentarea
cu vitamine liposolubile și în special cu „Activatorul X”, va ajuta la scăderea
incidenței cariilor și a celorlalte afecțiuni orale ale lumii moderne.
„Activatorul X” a fost descoperit și denumit așa de către dr. Price, în
urma cercetărilor sale, însă a rămas un mister timp de 60 de ani, până
când s-a stabilit că acesta era de fapt vitamina liposolubilă K2.
Vitamina K2
Vitamina K2 este, în general, destul de puțin cunoscută și foarte frecvent
confundată cu ruda ei apropiată, vitamina K1, corelată cu coagularea
sângelui. Această vitamină liposolubilă acționează în sinergie cu vitaminele
D și A, ajutând corpul să plaseze calciul în oase și dinți, și nu în alte zone
ale organismului, cum ar fi arterele.
K2 reușește să realizeze acest lucru activând osteocalcina, care
determină transportul calciului în oase și dinți, și Matrix-GLA-Protein, care
ajută la îndepărtarea calciului de pe pereții arterelor, pentru a preveni
pierderea elasticității acestora.
Vitamina K2 previne depunerile de calciu răspunzătoare de formarea
calculilor renali, iar studiile arată o acțiune asemănătoare și în ceea ce
privește calculii biliari și în protecția împotriva cancerului de prostată la
bărbați.
O carență de vitamina K2 poate determina imposibilitatea asimilării
nutrienților din suplimentele cu calciu și vitamina D.
În mod similar, o carență de vitamina K2 poate fi motivul pentru care
unele persoane depun masiv tartru pe suprafețele dinților! Deoarece nu
există suficientă vitamina K2, care să direcționeze calciul corect pentru
remineralizarea osoasă, acesta se va depune pe dinți.
Practic, placa bacteriană de pe suprafețele dinților se calcifică, întărindu-
se și devenind imposibil de îndepărtat prin igienizarea obișnuită, acasă.
Când tartrul apare, este necesară procedura de detartraj profesional la
stomatolog.
Depunerea de tartru este un semnal de alarmă, deoarece așa cum
calciul a ajuns să se depoziteze pe dinți, la fel este posibil să se întâmple
și la nivelul vaselor de sânge! Și acest lucru poate determina afecțiuni
cardio-vasculare grave.
• Vitamina K2 și deviația de sept
Vitamina K2 influențează dezvoltarea oaselor faciale. Dacă nu respirăm
în majoritatea timpului pe nas, oasele maxilare și dinții nu se vor dezvolta
corect. Dar ce se întâmplă dacă totuși respirăm fiziologic normal, însă
corpul nu are nutrienții necesari pentru a construi căi nazale care să
permită această respirație firească? Acesta poate fi cazul celor care suferă
de deviație de sept.
Atunci când există o carență de vitamina K2, calciul nu se depozitează
în oase, ci la nivelul țesuturilor moi. În zona craniului, acest fenomen poate
produce calcificarea cartilajului septului nazal, oprindu-i creșterea. Un
cartilaj nazal subdezvoltat poate duce la un sept nazal deviat, nealiniat la
fosele nazale și căile respiratorii superioare. Studiile realizate pe șoareci de
laborator cu deficiență de vitamina K2 au demonstrat că etajul mijlociu al
feței se poate dezvolta normal doar dacă acest cartilaj septal se menține
elastic. Dacă se calcifiază, blochează fața într-o etapă de subdezvoltare,
putând afecta nu doar respirația, ci și aspectul estetic.
 Din păcate, în zilele noastre, deviația de sept este un fenomen destul
de comun, se pare că aproximativ 80% din populație prezintă acest defect
nazal.
Ce alimente pot fi surse de vitamina K2?
Sursele de vitamina K2 în alimentație sunt următoarele:
• Ouă provenite de la găini hrănite cu iarbă
• Organe de la animale
• Unt provenit de la vaci hrănite cu iarbă
• Alimente fermentate: varză murată, brânzeturi tip Gouda sau brie,
specialități fermentate precum natto, miso (japoneze)
Vitamina D și dezvoltarea osoasă și dentară
Probabil că deja cunoașteți faptul că oasele au nevoie de suficientă
vitamina D pentru a crește și a se menține puternice, iar dinții nu fac
excepție. Vitamina D este unul dintre factorii majori care determină în ce
direcție se vor specializa celulele stem din măduva spinării: celule sangvine,
celule ale sistemului imunitar sau celule ale sistemului osos (osteoblaste
sau odontoblaste). Ea reglează, de asemenea, și activitatea acestor celule.
Odontoblastele sunt celulele care formează dentină, stratul de
substanță dentară subiacent smalțului, având în același timp și rolul de a
proteja dintele de atacuri exterioare (rol imunitar). În testele de laborator
realizate pe animale, carența vitaminei D determină producție de dentină
insuficientă și o apărare imunitară deficitară a dintelui, ceea ce favorizează
apariția cariilor și a afecțiunilor gingivale.
Vitamina D ajută oasele, dinții și mușchii să obțină una dintre substanțele
vitale de care acestea au nevoie pentru a funcționa corect: calciul. Această
vitamină favorizează absobția intestinală a calciului și apoi se ocupă de
trasportul acestuia prin sânge la diferite țesuturi. Din acest motiv, chiar
dacă ai o dietă bogată în calciu, însă vitamina D este insuficientă, nu vei
absorbi decât în mică măsură calciul din alimente.
Calciul este o resursă prețioasă pentru organism, folosită în multe
procese interne, de la contracția musculară, până la tamponarea pH-
ului sângelui, care trebuie menținut ușor alcalin. În condiții de carență a
vitaminei D, disponibilitatea calciului scade, și atunci glandele paratiroide
secretă un hormon ce determină eliberarea de ioni de calciu din oase și
dinți pentru a fi folosit în alte procese, mai importante, cum ar fi contracția
musculară.
Însă vitamina D realizează chiar mai mult decât transportul calciului
și coordonarea activității celulelor stem, ea joacă un rol important în
nenumărate procese fiziologice ale corpului:
• Reglator hormonal și de creștere celulară
• Reglator al digestiei și microbiomului intestinal
• Influențează metabolismul
• Ajută funcțiile neurologice
• Fortifică organismul în stări patologice (cancer, afecțiuni respiratorii
și ale inimii, diabet etc.) și chiar există dovezi că ar ajuta la prevenția
anumitor tipuri de cancere, bolii Alzheimer, bolilor digestive, obezității,
sclerozei multiple etc.
Suntem ființe solare care sintetizează vitamina D prin expunerea
la soare! Aceasta este cea mai eficientă resursă a noastră, mult
superioară celorlalte două: alimentația și suplimentele.
În momentul în care razele ultraviolete de tip B (UVB) ating pielea, în
interiorul țesuturilor este inițiată sinteza de vitamina D.
Este important să cunoaștem câteva reguli de expunere la soare pentru
a sintetiza eficient vitamina D și, în același timp, pentru a nu risca arsuri
ale pielii ce pot favoriza apariția cancerului de piele. În ultimii ani, medicii Surse alimentare de vitamina D:
avertizează tot mai mult legat de riscurile expunerii prelungite la soare
• Peștele gras (somon, macrou, ton)
puternic, însă acest lucru, înțeles greșit, poate duce la evitarea cu orice preț
a soarelui de către unele persoane, cu favorizarea carenței de vitamina D. • Gălbenuș de ou
Eu însămi, discutând cu pacienți de-ai mei, am observat la aceștia o • Brânză
temere importantă legată de razele soarelui, preferând să evite cu orice • Ficat de vită
preț expunerea la ultraviolete prin folosirea unor creme cu factor de
protecție foarte mare (50) sau chiar petrecând mult timp în casă, vara. Din • Ciuperci
punctul meu de vedere, exagerările de acest fel nu pot fi benefice și ne pot
afecta starea de sănătate generală, prin carențe de vitamina D.
Cantitatea zilnică necesară de vitamina D:
Factori care influențează sinteza vitaminei D prin expunere la soare:
• Perioada din zi în care ne expunem – pielea produce vitamina
D în cantitatea cea mai mare dacă ne expunem la soare în mijlocul Sugari 0-12 luni 400 UI
zilei, atunci când astrul are cea mai înaltă poziție pe cer. Corpul nostru
Copii 1-18 ani 600 UI
sintetizează suficientă vitamina D într-o perioadă de expunere la
soare egală cu jumătate din timpul necesar pentru ca pielea să sufere Adulți până la 70 ani 600 UI
de arsuri.
Adulți peste 70 ani 800 UI
• Suprafață de piele expusă – cu cât este mai mare, cu atât producem
mai multă vitamina D. Expunerea spatelui, de exemplu, va permite Femei însărcinate sau care alăptează 600 UI
corpului să producă mai multă vitamina D decât expunerea feței sau
a brațelor.
• Culoarea pielii – cu cât este mai deschisă, cu atât sintetizăm mai
ușor vitamina D. Vitamina A
Persoanele care prezintă dificultăți în a sintetiza vitamina D pot fi Există studii care demonstrează că lipsa vitaminei A poate fi implicată în
persoanele în vârstă, cele cu piele închisă la culoare, obeze, cu afecțiuni apariția unor malformații congenitale de tipul despicăturii buzei superioare
renale ori hepatice. („buză de iepure”) sau/și a boltei palatine. Vitamina A are un rol important
în dezvoltarea osoasă, inclusiv maxilară.
După cum am discutat, o respirație orală poate determina o deformare
a oaselor maxilare cu malpoziții ale dinților. Așadar, copiii cu alergii și
afecțiuni respiratorii recurente sunt mai predispuși la acest tip de respirație De câtă vitamina A avem nevoie zilnic?
nefirească, iar vitamina A este un stimulent natural al imunității, care poate Doză zilnică recomandată diferă în funcție de vârstă și sex și se măsoară
scădea incidența îmbolnăvirilor. în micrograme de RAE (echivalenți activitate retinol).
Carența vitaminei A poate împiedica refacerea barierei mucozale după
infecții și are, de asemenea, un rol important în dezvoltarea celulelor Vârstă Doza zilnică recomandată
imunitare.
0-6 luni 400 mcg RAE
Surse alimentare de vitamina A
Vitamina A se regăsește în alimente în două forme: vitamina A 7-12 ani 500 mcg RAE
preformată (regăsită în hrană de origine animală) și proformată sau
carotenoidele (convertită și apoi asimilată din hrană vegetală). 1-3 ani 300 mcg RAE

4-8 ani 400 mcg RAE

Surse de vitamina A preformată
• Ficat de vită și alte organe
• Ulei de ficat de cod
• Somon
• Lapte, iaurt, brânză și unt de la
animale hrănite cu iarbă
Surse de vitamina A proformată
• Vegetale cu frunze verzi (spanac, kale) 9-13 ani 600 mcg RAE
• Legume verzi, portocalii și galbene
(broccoli, morcovi, dovleac, cartof dulce, ardei) Femei adulte 700 mcg RAE
• Fructe galbene sau portocalii
(pepene galben, caise, mango)
Bărbați adulți 900 mcg RAE

Femei însărcinate 770 mcg RAE

Femei care alăptează 1300 mcg RAE

Vitamina C
Această vitamină hidrosolubilă are multiple beneficii pentru sănătatea
noastră, fiind implicată și în menținerea sănătății dentare, în special a
parodonțiului – țesutul de susținere a dinților în oasele maxilare. Vitamina
C este un nutrient esențial ce ajută la repararea și regenerarea țesuturilor,
la sinteza colagenului, funcționarea anumitor enzime, și, mai ales, are un
rol important în imunitate.
 Există studii care demonstrează că vitamina C este esențială în sinteza • Lămâia – un fruct oferă 45 mg de vitamina C sau 50% din doza
matricei de colagen a oaselor, fiind de asemenea capabilă să inducă zilnică recomandată;
formarea de osteoblaste și osteoclaste, celule specifice țesutului osos. În
• Papaya – o ceașcă de bucăți de papaya (145 G) conține 88 mg de
acest fel, participă la dezvoltarea normală a maxilarelor.
vitamina C, adică 98% din doza zinică recomandată;
Vitamina C ajută la menținerea sănătății gingiei, a ligamentelor
• Căpșunile – o ceașcă de căpșuni feliate (166 grame) conține 97
parodontale, cementului și osului alveolar – toate cu importanță în
mg de vitamina C, adică 108% din doza zilnică recomandată;
menținerea dinților pe arcade. Acțiunea puternic antioxidantă scade riscul
îmbolnăvirilor parodontale prin inactivarea speciilor reactive de oxigen • Portocalele și alte citrice (grepfruit, lime, mandarină) – o portocală
care deteriorează structura și funcția țesuturilor. de mărime medie conține 83 mg de vitamina C, ceea ce înseamnă 92%
Se cunoaște de mult timp că sângerarea gingivală poate fi un semn din doza zilnică recomandată.
de carență a vitaminei C, această fiind un remediu foarte bun în cazul
scorbutului. Majoritatea animalelor sintetizează vitamina C în propriul
Dozele zilnice recomandate variază în funcție de vârstă și sex.
organism, însă oamenii nu au această capacitate și, din acest motiv,
trebuie să consume zilnic alimente care să o conțină. În plus, fiind o
vitamină hidrosolubilă, ea nu este reținută în corp perioade lungi de timp,
necesitând aport zilnic. Vârstă Doza zilnică recomandată
Cele mai bogate surse alimentare de vitamina C: Copii până la 3 ani 15 mg
• Acerola – doar o jumătate de cană de cireșe Acerola (Malpighia
Copii 4-8 ani 25 mg
emarginata) oferă 825 mg vitamina C, adică 916% din doza zilnică
recomandată; Adolescenți 9-13 ani 45 mg
• Măceșele – doar 100 g de fructe de măceș oferă 426 mg de
vitamina C, adică 473% din doza zilnică recomandată; Adolescenți 14-18 ani 65-75 mg

• Ardeiul iute verde – un singur ardei iute oferă 109 mg vitamina C Femei adulte 75 mg
sau 121% din doza zilnică recomandată;
Bărbați adulți 90 mg
• Guava – originară din Mexic și America de Sud, conține 125 mg de
vitamina C sau 138% din doza zilnică recomandată; Femei însărcinate 85 mg
• Coacăze negre – conțin 102 mg de vitamina C sau 113% din doza
Femei care alăptează 120 mg
zilnică recomandată;
 Calciul
Este un lucru bine știut deja că acest mineral este legat de sănătatea
oaselor și dinților. Cei mai mulți pacienți cu probleme dentare mă întreabă
dacă lipsa de calciu este motivul apariției lor și dacă le recomand anumite
suplimente specifice.
Parțial, pot avea dreptate, deși nu doar lipsa calciului afectează dantura,
fiind de fapt un complex de factori pe care i-am prezentat în capitolele
acestei cărți. Însă este perfect adevărat că o carență de calciu influențează
în mod negativ sănătatea oaselor și dinților.
Perioade îndelungate, carența de calciu poate să treacă neobservată,
deoarece corpul va extrage acest mineral din oase și dinți pentru a-l folosi
în diverse procese fiziologice. La un moment dat, însă, „datoria” de calciu
va deveni vizibilă, prin afectarea rezistenței osoase și dentare.
De reținut că o dietă acidifiantă va tinde să scadă ph-ul ușor alcalin
al sângelui. Corpul nu poate permite acest lucru, deoarece nu poate
funcționa în astfel de condiții, așadar va mobiliza ioni de calciu din oase
și dinți pentru echilibrarea ph-ului sangvin. Din acest motiv, trecerea la
o dietă alcalinizantă, cu aport optim de calciu, poate fi soluția pentru o
dantură sănătoasă și un sistem osos puternic.
Care este cea mai bună sursă de calciu?
Mai multe studii au arătat că este mult mai recomandat aportul de calciu
din alimente decât din suplimente. Într-un studiu din anul 2013, cercetătorii
chiar sfătuiau medicii să evite prescrierea suplimentelor cu calciu, având
în vedere impactul minim pe care îl au acestea în prevenirea fracturilor.
De asemenea, au descoperit că ingerarea de suplimente cu calciu poate
crește riscul de infarct, litiază renală, probleme gastro-intestinale.
Un alt studiu, de data aceasta din 2017, trage un semnal de alarmă
legat de suplimentele cu calciu, a căror administrare era corelată de
anumite afecțiuni cardiovasculare.
Care este doză zilnică recomandată de calciu?
Doză zilnică recomandată variază în funcție de vârstă și sex, însă de-a
lungul timpului aceasta s-a modificat, iar părerile sunt împărțite în funcție
de organizația care face aceste recomandări.
După recomandările clasice, dacă ești femeie cu vârstă până în 50 de
ani, probabil că știi deja că doză zilnică este de 1000 mg, iar peste 50 de
ani vei avea nevoie de 1200 mg, în efortul de a conserva sănătatea osoasă.
Aceste doze s-au stabilit în urma unor studii din anii 1970, care sugerau
că o doză de 1200 mg/zi poate asigura protecție împotriva osteoporozei
pentru femeile în perioada post-menopauză.
Bazându-se pe aceste studii, un institut de medicină a ridicat doză
recomandată de la 800 mg pe zi la 1200 mg/zi pentru femeile peste 50
de ani. Studiile la care s-a făcut referință erau însă limitate la observația
pacientelor de-a lungul a doar câteva săptămâni, ceea ce nu poate oferi
suficiente informații legate de modul în care va reacționa corpul pe termen
lung la astfel de doze.
În prezent, Organizația Mondială a Sănătății recomandă 500 mg/
zi de calciu, iar în Anglia doză este stabilită la 700 mg/zi. Cercetătorii
de la Harvard consideră că o doză de 700 mg/zi de calciu, preluată din
alimente, ar trebui să fie suficientă și se declară rezervați legat de aportul
din suplimente.
Care sunt alimentele bogate în calciu?
Calciul se regăsește atât în alimente de proveniență animală, cât și
vegetală. Cele mai cunoscute surse sunt lactatele, însă și în lumea vegetală
avem o bogăție de variante din care putem alege.
 Surse vegetale bogate în calciu
• Semințe de chia – 2 linguri de chia conțin 179 mg de calciu și pot
fi adăugate în smoothie, porridge sau iaurt.
• Soia – conține în mod natural calciu, o ceașcă (175 mg) de boabe
de soia gătite oferă aproximativ 18% din doza zilnică recomandată, în
timp ce aceeași cantitate de edamame (boabe de soia imature) oferă
chiar mai mult, respectiv 27%.
• Smochine uscate – aproximativ opt smochine oferă 241 mg de
calciu.
• Tofu poate fi o sursă foarte bună, însă cantitatea de calciu diferă
în funcție de brand, și poate varia între 275-861 mg. Este important
să verificați eticheta produsului pentru ca acesta să conțină săruri de
calciu, pe care producătorii le folosesc pentru coagulare.
• Semințe de floarea soarelui – o ceașcă de semințe conține 109
mg de calciu, la care se adaugă și magneziu, ce modulează efectele
calciului în corp și ajută la sănătatea nervoasă și musculară.
• Kale – două cești de kale tăiată mărunt (crudă) oferă 180 mg de
calciu, fiind bogată și în antioxidanți.
• Semințe de susan – o lingură de semințe conține 88 mg calciu,
alături de zinc și cupru, de asemenea benefice pentru sănătatea
osoasă.
• Portocale – o portocală conține aproximativ 74 mg de calciu.
• Migdale – o ceașcă de migdale conține 385 mg de calciu, de
reținut însă că acestea trebuie înmuiate în apă în prealabil pentru a fi
digerate corespunzător.
• Alge Wakame – conțin 126 mg calciu per ceașcă (80 g) și se
consumă crude.
• Coacăzele negre conțin 65 mg calciu per ceașcă (110 g).

Capitolul 6
Dinții și semnificația lor psihologică
Am fost mereu interesată să observ semnele pe care corpul nostru ni
le comunică atunci când întâmpină o problemă. Sunt perfect de acord cu
ideea că în organismul nostru se reflectă, la nivel fizic, emoțiile pe care
le trăim, iar dinții sunt mesageri extraordinar de fideli, dacă înțelegem
mesajele lor. Modalitatea prin care psihicul se reflectă în fizicul nostru
poartă numele de somatizare.
Modul în care maxilarele noastre se dezvoltă în copilărie reflectă stările
noastre, emoțiile, tiparele psiho-emoționale, personalitatea. De fapt, ele
arată modul în care noi privim realitatea.
Simbolic, maxilarul superior reprezintă CERUL, iar maxilarul inferior
(mandibula), reprezintă PĂMÂNTUL. O mandibulă bine reprezentată,
de formă pătrată, eventual poziționată în fața dinților superiori (ocluzie
inversă), semnifică o personalitate puternic ancorată în material, în prezent,
în „lumesc”. Persoana este foarte practică, găsește soluții, este un bun
organizator și perseverentă în a-și atinge obiectivele.
O mandibulă dezvoltată insuficient, mică, plasată mult posterior față
de poziția normală, semnifică o personalitate cu o voință slabă, „cu capul
în nori”, inconsecventă, greu de disciplinat și organizat, o visătoare. Se
adaptează cu dificultate vieții terestre, nu are împământare suficientă.
Dinții sunt parte din meridianele energetice ale corpului și pot fi asemănați
cu siguranțele unui circuit electric: când ceva nu funcționează bine, sare
siguranța! Acest lucru înseamnă că organismul alege întotdeauna răul cel
mai mic, care îl afectează cel mai puțin, atunci când există dezechilibre
– în loc să cedeze ficatul, de exemplu, va ceda dintele corespunzător
meridianului ficatului într-o prima faza. Acesta este, de asemenea, și un
semn de alarmă pe care corpul îl lansează, atrăgând atenția asupra unui
dezechilibru instalat. Din păcate, însă, puțini dintre noi sunt conectați la
corpul lor și înțeleg mesajele acestuia. De obicei, aceste semnale sunt
ignorate cu desăvârșire și total neînțelese.
Dinții sunt cristale – da, cristale! Structura dentară are la bază un cristal:
hidroxiapatita. Datorită acestui fapt, dinții concentrează energia și o propagă
intens pe meridianele energetice. Cu cât dinții sunt mai dezorganizați pe
arcade (înghesuiți, spatiați, rotați, cu erupții întârziate sau absențe etc.)
și cu cât sunt mai afectați de diferite patologii (carii, necroze etc.), cu atât
persoana respectivă are mai multe traume emoționale nerezolvate. De
aceea, tratarea problemelor dentare și alinierea dinților, favorizează, de
fapt, vindecarea emoțională. Nu de puține ori, un tratament ortodontic,
de aliniere a dinților, poate fi un moment dificil pentru pacient, deoarece
acesta retrăiește anumite stări care ies la iveală pentru a fi vindecate,
armonizate. Tratamentul de reabilitare orală, ce include și un tratament
ortodontic, poate fi o călătorie către noi înșine, de vindecare emoțională și
de redescoperire a sinelui. Trebuie doar să îl înțelegem și să îl onorăm cu
toată ființă noastră.
O cavitate bucală încărcată toxic, cu multe depozite de tartru și placă
bacteriană, cu inflamații gingivale, carii etc., este oglindă unui suflet care
suferă, a unei minți tulburi, a faptului că persoana respectivă trăiește în
inconștiență de sine. Dacă o cavitate bucală este curată, cu dinți sănătoși,
corect aliniați, limba curată, atunci persoana respectivă, cel mai probabil, Simbolistica dinților conform dr. Estelle Vereeck (medic specialist
are emoții constructive, stimă de sine, echilibru interior. chirurgie dentară, absolventă a Facultății de Medicină din Nancy,
Din tot ceea ce am citit și din cursurile pe care le-am parcurs pe tema Franța, autoare a mai multor cărți ce abordează legătura dintre
înțelepciunii ascunse a dinților am făcut aici un rezumat și pentru voi. patologia dentară și sfera psiho-emoțională a pacientului):
Sunt absolut convinsă de faptul că, citind cele ce urmează, veți avea Incisivul central superior este considerat „dintele strălucirii” individului,
acele momente de „AHA”, revelatorii, care vă vor convinge și mai mult de ce reflectă personalitatea și cu care persoana se identifică cel mai mult.
legătura strânsă care există între dinții și psihicul nostru. Dacă acest dinte se pierde, personalitatea și imaginea individului au de
suferit, fiind poziționat într-o zonă vizibilă și afectând direct modul în care
CADRAN 1 CADRAN 2
acesta este privit de către ceilalți.
DREAPTA SUS STANGA SUS
TATĂL MAMA Erupția acestui dinte în jurul vârstei de șapte ani marchează trecerea
(STRĂLUCIREA)
11 21
PERSONALITATEA copilului către vârsta adultă, iar modul în care este trăită această perioadă
PERSONALITATEA
COMUNICARE 12 22
(STRĂLUCIREA)
COMUNICARE
influențează direct calitatea imaginii despre sine însuși și modul în care
VOINȚA 13 23 VOINȚA se percepe copilul. De aceea, este important ca părinții să îl ajute să aibă
CURAJ 14 24 CURAJ
o viziune pozitivă și plină de încredere asupra sinelui, să îl admire și să îl
DISCERNĂMÂNT 15 25 DISCERNĂMÂNT
încurajeze. În acest fel vor hrăni stimă de sine a copilului și sentimentul
TATĂL 16 26 MAMA
propriei valori, care, stim cu toții, stau la baza succesului nostru în viață.
TRANSGRESIA 17 27 TRANSGRESIA
Copilul simte nevoia de deveni centrul atenției, iar părinții trebuie
ÎNȚELEPCIUNEA ȘI
AUTONOMIA
18 28 ÎNȚELEPCIUNEA ȘI
AUTONOMIA
să-l ajute cu admirație sinceră, fără exagerări sau minciuni. În această
perioadă, copilul este foarte sensibil în ceea ce privește imaginea lui și
orice remarcă sau critică îl poate leza profund. De aceea, chiar și când
este nevoie să impună anumite limite, părinții trebuie să facă acest lucru
ÎNȚELEPCIUNEA ȘI
AUTONOMIA
48 38 ÎNȚELEPCIUNEA ȘI
AUTONOMIA
cu tact, fără să critice și fără să jignească.
UNIUNE 47 37 UNIUNE TOATE PATOLOGIILE INCISIVULUI CENTRAL SUPERIOR SUNT
(RELAȚIA ROMANTICĂ) (RELAȚIA ROMANTICĂ)
LEGATE DE SENTIMENTUL DE DEVALORIZARE.
TATĂL 46 36 MAMA

AFIRMAREA 45 35 AFIRMAREA
„Nu valorez nimic”, crede copilul. Când persoana are astfel de gânduri, începe și
METAMORFOZA 44 34 METAMORFOZA distrucția incisivului central superior.
ORIGINILE 43 ORIGINILE
(PROCREAȚIA) 33 (PROCREAȚIA)
RELAȚIILE 42 32 RELAȚIILE Semnificția unor patologii la nivelul incisivului central superior:
ÎNCEPUTUL 41 31 ÎNCEPUTUL
Caria reprezintă refuzul de a se arăta, de a străluci, de a apărea. Persoana are un
CADRAN 4
DREAPTA JOS
CADRAN 3
STANGA JOS sentiment profund de devalorizare, crede că nu este bună de nimic, că este urâtă.
TATĂL MAMA
 Necroza reflectă drama interioară de a nu fi recunoscut de către familie
sau în societate. Aspectul gri-închis, opac, semnifică pierderea strălucirii,
personalitate ștearsă, senzație de urâțire, rușine.
Incisivul central de partea dreaptă simbolizează tatăl, masculinul, iar
de partea stânga femininul, mama. Poziționările incisivilor spre anterior
sau spre posterior reflectă relațiile cu părinții sau o anumită parte din noi
(masculină sau feminină). De exemplu, incisivul central, erupt într-o poziție
mai anterioară decât stâng, este semn al unei naturi dominante masculine,
ce se identifică mai mult cu tatăl sau. În cazul unui incisiv central stâng,
erupt mai anterior decât cel drept, individul exprimă cu ușurință latura
feminină, se identifică mai mult cu mama sa.
Ocluzia deschisă apare atunci când incisivii superiori nu au contact cu
cei inferiori și rămâne un spațiu liber între ei chiar și atunci când pacientul
închide gura. Acest gen de ocluzie semnifică atașarea individului de către
părinți, este o dorință inconștiență de a fuziona cu ei. Persistența cordonului
ombilical, chiar și la vârste înaintate.
Din punct de vedere energetic, incisivul central superior dreapta (11)
este un principiu al personalității, iar incisivul central superior stânga este
un rezervor de forță, ambii fiind conectați la nivelul Meridianului Rinichi.
Incisivul lateral superior este considerat dintele comunicării. El erupe
după dintele „strălucirii” (incisivul central superior), deoarece este necesar
că întâi să fim recunoscuți și apoi să putem dialoga, să ne exprimăm
părerile. Pe perioada erupției acestui dinte, copilul devine foarte însetat de
cunoaștere, de comunicare, pune multe întrebări, este foarte interesat de
tot ceea ce îl înconjoară, iar familia trebuie să îi ofere resursele necesare
studiului (cărți, CD-uri, enciclopedii etc).
Un incisiv lateral superior, poziționat spre posterior sau absent, semnifică
un caracter mai timid, retras, care nu este prea deschis la comunicare. Un
incisiv lateral superior, poziționat spre anterior, semnifică o personalitate
sensibilă care se apără prin agresivitate.
Caria aparută pe un incisiv lateral superior semnifică refuzul de a
comunica, de a vorbi cu ceilalți și de intra în contact cu ei, comportament
asocial.
Lipsa erupției incisivului lateral superior reprezintă un blocaj profund de
comunicare, ce poate fi uneori rezultatul unui comportament prea sever al
părinților, care nu lasă copilul să se exprime.
Agenezia incisivului lateral dreapta – individul are dificultăți de
comunicare cu tatăl său, cu bărbați care reprezintă autoritatea. În același
fel, agenezia incisivului lateral stânga sugerează dificultăți în comunicarea
cu mama sau cu femei care reprezintă autoritatea.
Energetic, cei doi incisivi laterali superiori reprezintă comunicarea cu
exteriorul (dreapta) și comunicarea cu interiorul (stânga), fiind conectați la
Meridianul Vezica Urinară.
Caninul superior este dintele voinței, ce reprezintă capacitatea de a-și
urma calea în viață.
Canin abrazat – este un semn pentru o agresivitate introvertită, care
nu iese la suprafață. Energia refulată distruge dintele, dar afectează și
individul.
Canin poziționat posterior față de vecinii săi, pe linia arcadei – copilul
simte că nu se poate impune în fața celorlalți și nu reușește să-și afirme
voința în fața unor părinți prea autoritari (dacă este vorba despre partea
dreaptă nu se poate impune în fața tatălui, iar dacă este vorba despre
partea stângă este valabil același lucru pentru mamă). Copilul nu are forța
și determinarea pentru a-și urma drumul în viață, renunță ușor la primul
obstacol.
Canin poziționat anterior față de vecinii săi, pe linia arcadei – persoana își
etalează forța în fața lumii întregi și are de obicei un comportament agresiv
față de ceilalți. Nu reușește să-și canalizeze forța pentru el și în el, îi place
să îi intimideze pe ceilalți, nu are limite fiindcă nu au fost impuse niciodată.
 Caria reprezintă refuzul asumării puterii proprii, refuzul de a se impune,
de a-și exprima furia și sexualitatea.
Absența erupției sau întârzierea este un semn de inhibiție profundă a
voinței, în care persoana nu poate sau nu vrea să își manifeste propria
putere, creativitate, sexualitate etc.
Agenezia (lipsa mugurelui pentru acest dinte) este foarte rară și
semnifică inhibiție extremă. Dacă persistă pe arcade caninul temporar,
este un semn de voință fragilă, de copil, a individului.
Energetic, caninul superior dreapta reprezintă pasiunea în viață (la
toate nivelele), iar caninul superior stânga reprezintă trăirea în prezent,
orientarea în viață, fiind corelați cu Meridianul Ficatului și al Vezicii biliare.
Premolarul 1 superior este dintele curajului, al îndrăznelii.
Caria pe acest dinte reprezintă teama de a se lansa în viață sau „nu fac
asta, pentru ca părinților mei să nu le fie teamă pentru mine”.
Dinte ușor înclinat către exterior – arată un individ curios, deschis către
noi aventuri, către exterior, călătorii etc. Are nevoie de încadrare și ghidare.
Dinte accentuat înclinat către exterior – arată un temperament dificil de
suportat, are capul în nori, pierde sensul realității, imaginație debordantă.
Dinte ușor înclinat către interior – individ ce preferă sporturile ce se
practică în singurătate și cer o mare concentrare.
Dinte accentuat înclinat către exterior – personalitate dominată de
frică și timiditate, blocat de fricile părintelui de partea căruia se manifestă
incongruență.
Absența sau erupția întârziată semnifică o inhibiție profundă, un blocaj
legat de frică.
Energetic, premolarul 1 superior dreapta semnifică forța interioară,
încrederea în sine, bravura, iar cel de pe partea stângă reprezintă potențiale
însușite. Dinții sunt conectați la Meridianul Plămânului.
Premolarul 2 superior este dintele discernământului și al rațiunii.
Caria reprezintă refuzul de a gândi el însuși, de a discerne, de a face
alegerile proprii. Persoana preferă, din diferite motive, să rămână în fuziune
cu părintele și să îl lase pe acesta să decidă. Prin distrugere, caria face
separarea pe care individul nu reușește să o facă singur, în propria viață.
Dinte înclinat spre interior – individul trăiește un infern, deoarece nu
se poate separa de influența mentală puternică a părintelui de partea
respectivă.
Dinte înclinat spre exterior – lipsa de repere, o căutare eternă în exterior
a unor modele la care să se raporteze, căutare de „guru”. Caută modele pe
care să le urmeze pentru a înlocui incapacitatea de a gândi el însuși.
Absența sau întârzierea erupției semnifică un blocaj, de obicei din
partea părinților care nu permit copilului să își manifeste discernământul
și iau toate deciziile în locul lui.
Agenezia (absența mugurelui) – copilul este în fuziune cu părintele pe
plan mental și trebuie stimulat să gândească singur și să își facă alegerile
în viață.
Energetic – premolarul superior de partea dreaptă semnifică o victorie
asupra propriului sine, iar cel de partea stângă reprezintă maturitate,
elevare a conștiinței. Dinții sunt conectați la Meridianul Intestinului Gros.
Molarii de 6 ani (în număr de patru, doi superiori și doi inferiori, atât pe
stânga cât și pe dreapta) arată importanța părinților: ghidarea și protecția
(molarii superiori) și nevoile fizice și afective (la molarii inferiori).
Molarii de 6 ani superiori
- înclinare spre exterior – părinte ce nu își asumă rolul de ghid pentru
copil (tată neasumat pe dreapta, mamă ce nu reușește să se impună pe
stânga). Pentru că îi lipsesc reperele, persoana poate deveni un adult
influențabil, ce caută ghizi în lumea exterioară („guru”, modele, staruri etc.)
- înclinare spre interior – autoritate parentală excesivă de partea
afectată (stânga-mama, dreapta-tatăl), pe care copilul o resimte că fiind
puternică, severă, rigidă.
Molarii de 6 ani inferiori
- înclinare spre exterior – părinte ce „sufocă” copilul, îi invadează spațiul
și viața.
- înclinare spre interior – insuficiența prezenței parentale, copilul nu se
simte susținut.
Caria
- precoce (apare la scurt timp după erupție sau acompaniază erupția) –
semnifică absența susținerii părintelui în viața copilului
- tardiva (apare la un an sau mai mult dupa erupție) – semnifică faptul
că părintele și-a retras susținerea și sprijinul prea devreme, înainte ca
persoana să fie pregătită pentru acest lucru.
Energetic
- molarul de 6 ani superior dreapta – victoria asupra sinelui
- molarul de 6 ani superior stânga – echilibrul personalității individului
- molarul de 6 ani inferior dreapta – verb creator în acțiune
- molarul de 6 ani inferior stânga – verb creator în rezervă
- Dinții sunt conectați cu Meridianul Plămânului (inferiorii) și Splină-
Pancreas (superiorii).
Molarul 2 superior este dintele transgresării, semnificând capacitatea
individului de a trece de limitele impuse. Patologia la acest dinte arată o
incapacitate de maturizare, de creștere.
Caria – arată culpabilitatea resimțită de copil atunci când își depășește
părintele.
Dinte înclinat spre exterior – incapacitatea de transgresie din cauza
lipsei limitelor. Apar tendințele către furt, delicvență, droguri, infracțiune.
Va fi un rebel, un revoltat.
Dinte înclinat spre interior – exces de autoritate din partea părinților, ce
blochează transgresia copilului, rămânând supus.
Absența erupției sau întârzierea ei – blocaj în trangresie, în a-și depăși
părintele, a-și depăși limitele.
Energetic, cei doi molari superiori sunt corespunzători facultății de
asimilare și se asociază cu Meridianul Stomacului.
Incisivul central inferior reprezintă ieșirea copilului din sfera parentală,
finalul etapei fuzionale cu părinții, ruperea „cordonului ombilical”.
Marchează, de asemenea, o maturitate a funcțiilor cerebrale (copilul învață
să citească, un prim pas către independența intelectuală).
Caria este o situație excepțională la nivelul acestui dinte, nu se întâlnește
frecvent și reprezintă refuzul de a exista, respingerea puternică din partea
unuia sau ambilor părinți.
Erupția în spatele dinților de lapte („dintii de rechin”) reprezintă refuzul
de a părăsi lumea copilăriei, de a se maturiza.
Dinte înclinat către exterior – copil descurcăreț, afectiv, cu o vitalitate
debordantă. Dacă însă este exagerat înclinat, semnifică o lipsă de limite în
educația copilului, din partea părinților.
Dinte înclinat către interior – lipsa de susținere emoțională din partea
părinților, nesiguranță afectivă ce incită copilul să rămână aproape de
părinți, tendința de interiorizare.
Energetic, incisivul central inferior de partea dreapta reprezintă Creația,
iar cel de pe stânga reprezintă autoacceptarea de sine. Dinții sunt conectați
cu Meridianul Rinichiului.
 Incisivul lateral inferior este dintele relației și reflectă stabilirea de
relații afective cu mama și tata.
Poziționarea în raport cu incisivul central inferior are următoarele
semnificații:
- Incisivul lateral în fața incisivului central – copilul consideră că relația
afectivă cu părinții este mai importantă decât să fie el însuși.
- Incisivul central în fața incisivului lateral – afirmarea de sine este mai
importantă decât relația cu părinții.
De multe ori, copilul are credința că a fi el însuși și a fi iubit sunt două
lucruri incompatibile.
- Dinte înclinat către interior – copilul crede că nu este posibilă o fuziune
cu părintele, nu crede că poate fi iubit de către acesta și, în același timp,
regretă acest lucru.
- Dinte înclinat către exterior – copilul ar face orice pentru a fi iubit de
părinte.
Un blocaj la nivelul dintelui relației face dificilă desprinderea copilului de
către părinți și formarea unui cuplu cu un partener de viață.
- Caria – apare în mod excepțional și reprezintă dorința de a rupe relația
cu părinții.
- Energetic – incisivul lateral dreapta reprezintă potențiale de dezvoltare,
iar cel de stânga codaj, bariere, toate informațiile trec pe la acest nivel.
Dinții corespund Meridianului Vezica Urinară.
Caninii inferiori sunt dinții originilor noastre, înmagazinând și
capacitatea de a transmite viața (sexualitatea). Caninul inferior stânga
arată concepțiile de viață transmise de mamă, iar cel din dreapta pe cele
transmise de tată.
Caria apare foarte rar și reprezintă refuzul moștenirii părintești.
Dinte înclinat spre anterior:
- dacă nu întrerupe alinierea dinților – pentru acel individ procrearea
este foarte importantă
- dacă este mult anteriorizat – individul refuză inconștient să se încrie,
să facă parte din familia lui.
Dinte înclinat spre interior – procreația (sexualitatea) este un subiect
tabu, este considerată rușinoasă. Persoana are dificultăți în a-și exprima
natura sexuală.
Dacă dintele este poziționat foarte posterior, acoperit de ceilalți dinți,
atunci există posibilitatea existenței unor secrete rușinoase de familie
(copil ascuns, sarcină ascunsă etc.)
- Abraziunea – refuzul moștenirii familiale, prin „ștergerea” transmisiei
părinților (genetic, legat de concepții și scheme de gândire etc).
- Agenezia – sugerează un tabu familial extrem legat de sexualitate,
care interzice transmiterea vieții.
- Energetic, caninul inferior dreapta reprezintă alegerea, iar cel din
stânga, iluzia. Dinții sunt conectați la Meridianul Ficatului și al Vezicii Biliare.
Premolarul 1 inferior este dintele metamorfozei, ce încarnează
transformarea fizică, psihică, mentală a individului (erupe între 10 și 12
ani).
Dinte înclinat către interior – arată ca transformarea este trăită în rușine
totală și trebuie ascunsă. Nu trebuie să arate nimic, nu trebuie sa se vadă
că simte nimic, iar libido-ul este transpus la nivel de fantasme.
Dinte înclinat către exterior – energia vieții este puternică, dar
necanalizată, neavând susținere din partea părinților, care se simt și ei
la fel de jenați ca și adolescentul de transformările prin care acesta trece,
mai ales din punct de vedere sexual.
 Caria – repezintă refuzul adolescentului de a se transforma, de a deveni
femeie/bărbat.
Absența erupției sau întârzierea semnifică dorința persoanei de a
rămâne copil („Doresc să rămân fetiță/băiețel).
Energetic, premolarul 1 inferior dreapta semnifică forță, puterea
sufletului, iar pe partea stânga reperele. Dinții sunt conectați la Meridianul
Splinei și al Pancreasului.
Premolarul 2 inferior este dintele afirmării, înglobând capacitatea
persoanei de a se afirma diferit față de mamă sau de tată.
Dinte înclinat spre interior – dificultate de a se afirma, tendință de izolare,
influență represivă din partea părintelul respectiv. Se afirmă mai mult
prin ideile sale decât prin acțiune, iar în cazuri extreme poate manifesta
tendințe de sinucidere.
Dinte inclinat spre exterior – toleranță excesivă din partea părintelui
respectiv, comportament exgerat și „invadator”. Maturitatea minții nu ține
pasul cu maturitatea corpului.
Caria – refuzul de a se separa de părinți (sau de unul dintre ei), de a se
afirma în fața lor, din teamă sau pentru a nu supăra.
Absența dintelui sau întârziere în erupție – fuziune inconștiență cu
părintele respectiv, de care nu se poate separa și în fața căruia nu se
poate afirma.
Agenezia arată absența energiei afirmării pentru acel individ. Copilul
rămâne în fuziune cu părintele, nu dorește să se separe de el, de obicei fiind
vorba despre părintele de același sex, chiar dacă afectarea este bilaterală.
Energetic, premolarul 2 inferior stânga reprezintă centru de decizie
în raport cu ramurile arborelui, iar cel de partea dreaptă este centru de
decizie în raport cu rădăcinile arborelui. Dinții sunt conectați cu Meridianul
Stomacului.
Molarii 2 inferiori sunt dinții uniunii și semnifică capacitatea individului
de a găsi dragostea și a forma un cuplu în afara părinților și arată în ce
manieră adolescentul își creează viața sentimentală (erupția se petrece
între 12 și 13 ani).
Dinte înclinat spre obraz sau limbă – persoana se desprinde de părinți
pentru a forma un cuplu, însă șubred, marcat de insatisfacție sentimentală.
Dinte care depășește în lățime și înălțime dintele mamă/tată – persoana
caută compensație materială și/sau afectivă prin intermediul cuplului,
deoarece nu a beneficiat de aceste lucruri de la părinți.
Caria – reprezintă refuzul de a-și abandona părinții din cauza fricii
de infidelitate, iar când atașamentul față de aceștia este foarte mare,
fragilitatea molarului doi este în mod evident crescută, în contrast cu
soliditatea molarului 1 (care reprezintă mama/tata).
Caria care afectează dintele uniunii în zona de contact interdentar cu
molarul 1 semnifică reticența persoanei de a se desprinde de părinte
pentru a forma un cuplu. Prin distrucția din țesuturile dentare, caria face
separația pe care individul nu reușește să o realizeze.
Absența erupției sau întârziere prelungită – semnifică refuzul conștient
de a-și părăsi părinții pentru a forma un cuplu. Temerea individului este
aceea că i-ar produce suferință părintelui respectiv prin separare.
Energetic, molarul inferior dreapta este punct de informație, carte de
identitate, iar cel din stânga reprezintă acțiunea justă („Ce trebuie să fac,
fac!”). Dinții sunt conectați cu Meridianul Intestinului Gros.
Molarii de minte simbolizează capacitatea tânărului de a se desprinde
de părinți și a deveni adult, pe propriile picioare, având perioada de erupție
în jurul vârstei de 18 ani sau chiar mai târziu.
Molarii de minte superiori reprezintă capacitatea de a se detașa de
părinți în planul mental, al gândirii, iar molarii de minte inferiori pe cea
din domeniul afectiv. Cea mai frecvent întâlnită problemă la generațiile trenarea acestui conflict pe perioade lungi de timp.
actuale este aceea a spațiului insuficient pentru erupție, datorat dezvoltării Corespondența cu meridianele energetice: Meridianul Inimii, Intestin
anormale a arcadelor dentare. Subțire, Triplu arzător, Stăpânul Inimii.
Molarii de minte superiori
Agenezia (lipsa mugurelui dentar) sau lipsa erupției la molarii de minte Energetic:
superiori reprezintă incapacitatea individului de a deveni independent din
punctul de vedere al gândirii, preluând și păstrând aceleași scheme de - molarul de minte dreapta sus – înțelepciune umană
comportament și valori ca și părinții săi. Când dintele este înclinat către - molarul de minte stânga sus – Judecată Divină
obraz, persoana are dificultăți în a se regăsi, a ști cine este cu adevărat.
- molarul de minte stânga jos – autojudecată
Molarii de minte inferiori
- molarul de minte dreapta jos – judecată asupra celorlalți
Agenezia (lipsa mugurelui dentar) sau lipsa erupției la molarii de minte
inferiori arată incapacitatea individului de a se desprinde de părinți din
punct de vedere emoțional, pentru a-și crea o viață proprie. Apropierea
și implicarea directă a părinților în viața individului rămân aspecte foarte
importante.
Dintele înclinat orizontal, către anterior, reprezintă o dorință interioară
a individului de a pleca din familie, de a se desprinde de părinți, însă un
obstacol emoțional, intim, îl împiedică.
Dintele înclinat către posterior reflectă o tendință a individului de a evita
greutățile, de a se întoarce în trecut și a cauta acolo refugiu.
Dintele erupt parțial (o parte în os și alta în gingie, în afară osului) arată o
indecizie a persoanei legată de desprinderea de părinți. Uneori își dorește
acest lucru, alteori nu, fiind prins între a rămâne și a zbura cu propriile aripi.
Dintele care erupe cu inflamație arată o mare dorință a tânărului de a
se afirma, marcată și de o revoltă împotriva părinților de care nu se poate
desprinde.
Abcesul la nivelul osului sau al gingiei reprezintă manifestarea unei furii
neputincioase legate de imposibilitatea de a se desprinde de părinți și

Gânduri de final
Nu este un lucru ușor să scrii o carte pe tema sănătății în zilele noastre, pentru
că aceasta a devenit un subiect delicat, plin de contradicții, din păcate. Există
foarte multe păreri legate de cum ar trebui să ne cultivăm și păstrăm starea
de sănătate, și, bineînțeles, despre cum putem să o recuperăm dacă deja am
pierdut-o. Există studii care să susțină aproape orice ipoteză, la fel de multe ca și
acelea care o contrazic.
Sigur este, din păcate, faptul că înțelepciunea noastră s-a pierdut. Ascunși
în spatele științei, am uitat de suflet, de noi înșine, ne-am îndreptat energia și
atenția mai mult către exterior și mai puțin către interior. Bineînțeles, este un
lucru cert că am adăugat zile vieților noastre cu ajutorul medicinei actuale, dar
oare am adăugat și viață acestor zile?
Există medicamente și tratamente pentru orice afecțiune, dar vindecare…mai
puțin. Oamenii s-au obișnuit să creadă că responsabilitatea pentru vindecarea
lor le revine medicilor, iar acest lucru este cât se poate de eronat. Medicul te
poate ajuta punctual să rezolvi o problemă de sănătate, însă vindecarea îi revine
corpului tău și ție, bineînțeles.
De asemenea, am observat de-a lungul timpului, la pacienții mei, că de cele
mai multe ori nu fac legătura între stilul lor de viață și afecțiunile de care suferă.
Din păcate, aceștia consideră că boala vine de undeva, din exterior, cu microbii
și moștenirea genetică în rolurile principale ale vinovaților. În realitate, boala
apare într-un context complex, pe care noi înșine îl creăm, prin mediu de viață,
alimentație, igienă, tipare de gândire, stres, obiceiuri vicioase și multe altele.
Unul dintre obiectivele mele principale, atunci când consult un pacient, este
acela de a-l ajuta să înțeleagă și să elimine cauzele afecțiunilor de care suferă,
pe lângă tratarea propriu-zisă a efectelor. Cel mai important deziderat al unui
medic ar trebui să fie acela prin care își sprijină pacientul să devină conștient
de el însuși, de propria viață și să înțeleagă că responsabilitatea îmbolnăvirii îi
aparține de cele mai multe ori.
Munca unui medic trebuie să se adreseze nu doar corpului fizic, ci și sufletului.
Majoritatea afecțiunilor de care suferim au rădăcini adânci în traumele și
suferințele noastre emoționale. Modul în care privim lumea, tiparele noastre de
gândire generează în corp reacții chimice, hormonale, care determină un răspuns
pozitiv, de creștere din partea celulelor, sau dimpotrivă, unul de stagnare, regresie,
îmbătrânire. Dacă oamenii înțeleg acest proces și învață să-l gestioneze, vor
stăpâni o unealtă excelentă de menținere a sănătății.
Abordarea strict mecanicistă a bolilor, cu antidot pentru simptom, consider
că este o viziune limitată, care nu ne poate aduce sănătate pe termen lung. O
viziune holistică, ce privește pacientul ca fiind un întreg, un complex suflet-minte-
corp, ne ajută să nu pierdem din vedere esența lucrurilor: suntem spirite aflate
într-o călătorie pe Pământ, ce își construiesc și folosesc corpul fizic pentru a
experimenta Viața aici.
Corpul are o inteligență superioară puterii noastre de înțelegere, el
funcționează după legi universale, multe dintre ele necunoscute nouă. Deși
pretindem că înțelegem, totuși de multe ori nu este așa cum credem. Unul dintre
secretele cele mai importante pentru a ne menține sănătoși este acela în care
rămânem conectați la noi înșine, învățăm să înțelegem mesajele ascunse ale
corpului, căutăm să fim în armonie cu natura și curgem cu Viața însăși, fără să
ne impotrivim.
Această carte este un mesaj din partea corpului nostru, care cere a fi înțeles
și respectat. Cele două șiraguri de cristale cu care zambim concentrează și
transmit energie continuu și de aceea va sfătuiesc să aveți grijă de ele. Starea lor
oglindește sănătatea întregului organism.
Începând din acest moment, aveți toate motivele și cunoașterea necesare
pentru a deveni conștienți și sănătoși, pentru a va îngriji și respecta cavitatea
orală. Onorați-va corpul, este vehiculul spiritului vostru în această viață!
Să vă fie de folos!
Cu drag, Dr. Cristina Obreja
 Bibliografie

https://insp.gov.ro/download/cnepss/stare-de-sanatate/boli_netransmisibile/sanatate_orala/Analiza-de-situatie- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15689218/
Sanatatea-orala-2017.pdf
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2001037021000611
https://www.fda.gov/medical-devices/safety-communications/recommendations-about-use-dental-amalgam-certain-
https://www.medicalnewstoday.com/articles/161618#sources
high-risk-populations-fda-safety-communication
https://ods.od.nih.gov/factsheets/VitaminD-Consumer/#h3
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17184832/
Vitamin A and Carotenoids - Health Professional Fact Sheet (nih.gov)
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18389346/
Vitamin C and oral health - PubMed (nih.gov)
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8831065/
Vitamin C and Bone Health: Evidence from Cell, Animal and Human Studies - PubMed (nih.gov)
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9619437/
Daily Value on the New Nutrition and Supplement Facts Labels | FDA
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12790301/
FoodData Central (usda.gov)
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30174768/
20 Foods That Are High in Vitamin C (healthline.com)
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2991687/
Vitamin C Update: Implications for Periodontal Health and Healing (oralhealthgroup.com)
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4465119/
How Much Vitamin C Should You Take? (healthline.com)
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23073923/
Calcium supplements and cardiovascular risk: 5 years on - PMC (nih.gov)
https://bmcpublichealth.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12889-020-09765-4 (fluor si IQ)
Calcium and Cardiovascular Disease - PMC (nih.gov)
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5285601/ (fluor si IQ)
Calcium deficiency and teeth: Signs, treatment, and complications (medicalnewstoday.com)
https://fluoridealert.org/studies/brain01/ (fluor si IQ)
https://www.osteoporosis.foundation/patients/prevention/calcium?utm_source=Enigma&utm_
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20722529/
medium=cpc&gclid=Cj0KCQjwyYKUBhDJARIsAMj9lkF_6u69mLuEEWYvXurq86zxJRUUpPCskzfZ46oh6QFnPTF9Q_
file:///C:/Users/Cristina/Downloads/ijerph-17-07651-v2.pdf Nsp4gaAl6gEALw_wcB

https://www.jomos.org/articles/mbcb/full_html/2018/01/mbcb160058/mbcb160058.html https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/how-much-calcium-do-you-really-need

https://www.mgwater.com/transdermal.shtml https://www.medicalnewstoday.com/articles/322585#non-dairy-sources-of-calcium