Malpraxisul în practica stomatologică

Conceptul de malpractică (malpractice, malpraxis apărut în practica juridică engleză

începând cu 1700, fiind denumit ca ” mala praxis”, fiind definit ca ” vătămări cauzate de
neglijență sau neptricepere și violarea încrederii profesionale”. Malptraxisul reprezintă un
subiect sensibil pentru profesionișii din lumea medicală, deoarece deși majoritatea dintre
cadrele medicale nu au fost acuzate de malpraxis, dar tot atât de mulți medici au temerea de-a
fi acuzați.
Malpraxisul reprezintă o temă pentru care este nevoie să se facă pentru început
diferența între greșeală și eroare. Greșeala constă în nerespectara regulilor privind
comportarea profesională a unui medic, în situația în care alt medic are aceeași pregătire
profesională și le respectă. Eroarea se consideră că intervine atunci cînd evoluția complicată a
bolii sai simpltomele aptice îl fac ăpe medic să reacționeze în același mod indiferent de
situația în care se află, ea ține de domeniul coașterii pe când greșeala ține de domeniul
corectitudinii medicale. Eroare este frecvrent inevitabila și imprevizibilă, pe când greșeala
este frecvent evitabila și de regulă previzibilă.
Conform legi nr. 95/2006 privind reforma în sistemul sanitar malpraxisul, la articolul
642, legal se definește astfel: ” Malpraxisul este o eroare profesioanală săvârșită în exercitarea
actului medical, sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului,
implicând răspunderea civilă a personalului medical și a frunizorului de produse și servicii
medicale.” Malpraxisul dentar reprezință practici neglijente exercitate de către profesioniști în
îngrijirea sanătății dentare.
Activitarea profesionistului într-un cabinet stomatologic înseamnă automat și
asumarea uneri răspunderi, medicul stomatolog răspunde în fața pacientului și în fața
asociației profesionale și se înțelege de la sine că respectă alături Codul Profesional și
Deontologic și legile țării în care își desfășoară activitatea.
Profesioniști dentari sunt bine reconpensați pentru cunoștințele și experiența lor,
pentru o bună realizare a nevoilor pacientului ei trebuie să fie întotdeanuna atenți să își
îndeplinească sarcinile cu cea mai mare grijă. În cazul în care prefesionistul nu reușește să își
îndeplinească sarcinile în mod corect, rezultatele negative ale sarcinilor neîndeplinite
corespunzător pot afecta grav viața oamenilor. Neglijența este de neiertat și poate fi pedepsită,
medicul fiind tras la răspundere, de cele mai multe ori leziunile sau lipsa de îngrijire medicală
pot fi intențioante sau nu, ele provocând afecțiuni mai puțin sau mai mult grave pacientului.
În prezent, normele de deontolofie medicală sunt cuprinse în Codul de dontologie medicală
din anul 2005, care în articolul 3 consacră sănătatea omului ca fiind țelul suprem al actului
medical. Acest cod în forma actula din anul 2005 respectă, normele internațioanale în materie
de edeontologie care sunt cuprinse în Declarația de la Geneva emisă în 1948 dupa Codul de la
Nurnberg (1947) și amendată de către Asociația Mondială Medicalp și în Codul Internațional
al Eticii Medicale. Incălcarea unei norme deontologice a acestui cod, fară a produce vreun
prejudicii pacientului poate atrage după sine doar tragerea la răspundere disciplinară a
medicului, însă în cazul în care conduita culpabila a medicului are drept rezultat producearea
unei pagube pe seama pacientului, intervine răspunderea civilă delictuală pentru malpraxis.
Neglijența poate să apară nu numai în timpul procedurilor dentare, dar și atunci când un
medic dentist nu reușește să observe problemele suplimentare de sănătate. Colegiul Medicilor
trebuie să încurajeze medicii pentru a încheia asigurări de răspundere civică (mal praxis), în
general în cazul apariției unor situașii conflictuale este de preferat să se evite procesele
juridice și să se ajungă la solții de mediere. Totuși malpraxisul este o realitate care nu poate fi
deconsiderată dar poate fi prevenită.

Unele situații care constituie malpraxis dentar includ:

 Imposibilitatea de detectare și diagnosticare a cancerului oral sau a bolii parodontale;

 Leziunile nervoase provocate buzelor, maxilarului sau a limbii;

 Incorecta protezare a coroanei;

 Infecție, ca urmare a utilizării necorespunzătoare a intstrumentelor dentare;

  Amorțeala permanentă sau temporară, sau senzație de pierdere a gustului;

 Leziuni structurale permanente sau temporare ale limbii, maxilarului, bărbiei sau
buzelor;

 Moartea, rezultată din proceduri dentare sau chirurgie orală;

 Leziuni corporale sau deces, cauzte de administrarea necorespunzătoare sau neglijentă

a anestezicului;

 Diagnosticarea întârziată sau necorespunzătoare a unei boli sau a altor probleme orale;

 Tratament întârziat sau necorespunzător sau netratarea unei boli orale.

Există situații când malpraxisul poate să apară intenționat, pentru ca medicii stomatologi
vor să beneficieze de avantajele asigurărilor de malpraxis, medicul dentist în acele cazuri va
efectuar exemene și proceduri stomatologice inutile. Tot un caz de malpraxis dar mai aparte
poate fi și refuzul stomatologului de-a trata un pacitent pe baza religie sau rasei sale. Totuși
medicului stomatolog îi este permis prin lege să refuze să trateze un pacient din anumite
motive pe care nu vrea sa le facă publice, doar că odată ce acesta a preluat un pacient, dar
dacă acesta vrea să înceteze să-și înceteze munca cu pacientul, el poate fi acuzat de
abandonarea pacientului.
Între principalele forme de malprxis în stomatologie, se numără și prejudecățile cauzate
pracientului din vina furnizorilor de intrumentar medical, instrumentele folosite de medicii
stomatologi sunt delicate, dar în același timp și periculoase. În afara faptului ca stomatologii
au obligația de-a furniza servicii la standard înalt de îngrijire, ei trebuie să mai obțină și
consimțământul pacientului pentru orice tratament care i se efectuează.
Medicii dentiști și specialiștii în chirurigia orala efectuează proceduri în cabinetele lor, iar
cel mai adesea totul decurege cum este de așteptat, dar cu toate acestea, există unele situații
când unele practici grește care se efectuează pacientului pot dure la cazuri de malpraxis
dentar. Unele dintre aceste practici greșite incrud amânarea sau neglijarea diagnosticării bolii,
tratamente incorecte sau întaziate, pentru o anumită problemă dentară, unele leziuni la nivelul
dinților, gingiilor, guri ca urmare a utilizării necorespunzătoare a echipamentelor și
materialelor. În cazuri foarte rare poate surveni decesul, acest lucru este cunoscut sub numele
de moarte greșită din cauza unui prejudiciu grav, ca urmare a malpraxisului dentar.
Totuși o procedură care merge prost nu poate fi constituită neapărat o bază pentru un proces
de malpraxis, în cazul în care stomatologii pot demonstra că neglijența pacientului a condus
la apariția unor probleme, el are o susținere juridică puternică în acel caz.
Este șocant totuși că în confromitate cu unele studii că numărul de cazuri de malpraxis este
în creștere de la an la an, iar numărul procestelor este mic în comparație cu nurmărul
cuzaurilor. Totuși acest număr mic de procese pe care le intentează cei care cad victime ale
malpraxisului poate fi cauzat din lipsa de cunoștientizare în randul persoanelelor a
importanteri drepturilor lor sau de teama procedurilor legale.
Cazuri de mapraxis
1. Un caz recent de malpraxis este cel de la Buzău, în care un tânăr a ajuns la spital cu un
ac în stomca după o vizită la stomatolog. Tânărul relatează că mers la dentins pentru o
lucrare aparent banală, doar că dentistul i-a scăpat pe gât un ac pacientului, care îi
 obtura canalele. A încercat apoi să-l scoată cu o pensetă, dar și-a dat seama că nu poate
face nimic și l-a trimis astfel la Urgență. Bărbatul este hotărât acum să-l dea în
judecată pe stomatolog pentru malpraxis. Acest incident a avut loc în Policlinica
Stomatologică din Buzău. Tânărul a mers la dentist să-i termine o lucrare la o măsea.
În timp ce îi era făcută o obturaţie pe canalele dentare, stomatologul i-a scăpat însă
tânărului un ac pe gât.
„Totul a plecat de la o banală lucrare la o măsea. M-am suit pe scaun iar de la o
obturație de canal, mi-a scăpat acul pe gât. A încercat cu o pensetă să îl tragă, se
dusese cu saliva, apoi mi-a spus să beau apă și să încerc să îl înghit”, a declarat
pacientul Răzvan Ghibirdic.
Speriat, tânărul a mers la Spitalul Judeţean Buzău, unde i-a fost făcută o radiografie.
Pe film, acul de trei centimetri apărea undeva în zona stomacului, dar, cu toate acestea,
bărbatul a refuzat internarea, iar medicii l-au trimis acasă. Cum s-a mai liniştit puţin,
tânărul a revenit la medic pentru a-i cere explicaţii, însă acesta își închisese între timp
cabinetul. Aşa că l-a sunat, să vadă ce e de făcut. Reacţia stomatologului a fost
incredibilă.
2. Cristina Pasere a trăit o adevărată dramă, după ce a găsit pe Internet o ofertă
promoțională pentru studenți. A mers la stomatolog pentru a-și pune o proteză dentară,
însă finalul a fost unul cumplit.Tânăra a găsit pe Internet o ofertă care oferea reducere
de 50 la suta la serviciile stomatologice. S-a prezentat la medicul Matin Salehi Asad și
la soția acestuia, Mădălina Salehi pentru a-și pune o proteza dentară.După cateva
săptamâni a început să aibă dureri greu de suportat. Medicii au încalcat mai multe
drepturi ale pacientei. Cristina a apelat la Colegiul Medicilor Dentiști din Timiș. Cazul
medicilor Matin Salehi Asad și Madalina Salehi a ajuns și în instanță, scrie tion.ro.Din
cauza tratamentelor aplicate necorespunzător pacienta are diagnosticul de “infecții
intraradiculare cu depașirea apexului și invadarea paradonțiului în zona periapicală,
rezultate ca urmare a unor tratamente de canal incomplete, reacții acute repetate,
canale obturate incomplet cu material compozit în gutaperca”.După mai bine de un an
instanța a stabilit că medicii sunt vinovați și trebuie să platească daune morale în
valoare de 16.000 de lei și încă 4000 de lei cheltuilei de judecată.

3. O femeie din Carolina de Sud a obținur o hotărâre judecătorească împotriva

stomatologului ei, după ce 13 dinți i-au fost extrași în mod inutil.

În concluzie, malpraxisul este foarte des întalnit în ziua de azi și este de actualitate. Însă
unele persoane care sunt victime ale unor cazuri de malpraxis nu doresc să facă demersuri
legale, acest lucru fiind vizibil în multe studii sociologice. Părerea mea este ca malpraxisul în
domeniul medical este o infracțiune gravă, de care ar trebui sa fie conștien fiecare pacient,
dacă el crede că a fost victima unui malpraxis medical sau dentar el ar trebui să se adreseze
unui avocat pentru a soluționa legal cazul, cu dovezile necesare.