Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LA TEMA
,,MESERIA CARE
MĂ REPREZINTĂ”
ELABORAT DE
CITATE
1. Medic – cineva spre care ne îndreptăm speranţele când suntem bolnavi
şi câinii când suntem sănătoşi. (Ambrose Bierce)
2. În medicină, ca şi în dragoste, nu spune "întotdeauna" şi nu spune
"niciodată" - totul e posibil...
3. Fiecare om este autorul propriei sale sănătăţi sau boli.
(Buddha)
4. Sănătatea e ca banii, niciodată nu vom avea o adevărată ideie de
valoarea sa până când nu o vom pierde. (Josh Billings)
Măseaua când mi-a fost plombată, Mi-ai scos măsea după măsea
Am devenit mai optimist. Şi-am pus o placă-n cinstea ta!
Dar am văzut nota de plată
Şi am rămas... ca la dentist!
La stomatolog
Sunt încă copil, dar deja m-am hotărît sa devin stomatolog cînd voi
creşte mare. Îmi doresc această profesie foarte mult, deoarece vreau sa
aduc zambetul pe fata fiecarui om şi să pot salva şi viaţa oamenilor!
Mulţi ar spune că un stomatolog nu poate salva vieţi, dar ei nu au
dreptate. De ex: cariile dentare netratate, pot provoca probleme de
inimă.
Eu am fugit mereu de ace, sange, doctori, boala, durere....pe la 7 ani
am fugit si de la dentist... Dar viaţa îşi are şi ea surprizele ei.
Unchiul meu este medic stomatolog şi are şi cabinetul lui
stomatologic. Prin clasa a III-a mi-a zis mama-mea "am fost la nenea
Iura la cabinet, asa e frumos acolo si nici nu te doare"....asa ca m-am
hotărît sa merg si eu să văd cît este de frumos... Întradevăr, ceea ce am
văzut era foarte frumos şi interesant. Urmărindu-mi unchiul cum îşi
face lucrul, primeam o plăcere enormă. Între timp am început sa pun
întrebări, iar unchiul la rîndul său a început sa-mi arate, sa-mi explice
în ce constă munca sa. Merg foarte des la el în vizită şi , desigur, de
fiecare dată intru şi pe la cabinet, pur si simplu sunt fascinată de ceea
ce văd. Cu greu mă las dusă de acolo.
Cînd mi-am întrebat unchiul dacă îi place profesia care şi-a ales-o,
răspunsul lui a fost: “Cand pacientii mei sunt apropiati de mine,
zambesc sănătos şi sunt mulţumiţi, îmi primesc şi eu cea mai mare
recompensă şi râde sufletul în mine! Nimic din viaţa mea
profesională nu mă face mai împlinit şi fericit decât acest
sentiment de gratitudine pe care mi-l pot oferi doar pacientii mei!”
Am rămas foarte mîndră de unchiul meu şi îmi doresc foarte mult să
simt şi eu acelea-şi sentimente de fericire în fiecare zi cînd voi pleca la
serviciu.
Eu pur si simplu nu mă văd făcînd altceva. Iubesc această meserie.
Un dinte sănătos – un zîmbet frumos
Povestea stomatologiei in imagini
Ca orice poveste, si a stomatologiei incepe cu „a fost odata ca niciodata”…in
anul 7000 i.e.n, un grup de mestesugari din Valea Indului a caror ocupatie era sa
faca siraguri de margele.
Totusi, intrebarea pe care si-o puneau toti oamenii care erau nevoiti sa suporte
dureri ingrozitoare pentru a-si pastra dintii era ce anume facea ca dantura sa se
imbolnaveasca.
Raspunsul nu l-au gasit mestesugarii indieni si pakistanezi din anul 7000 i.e.n,
ci sumerienii, doua mii de ani mai tarziu. Atunci a aparut pentru prima oara mitul
viermelui dentar, care explica aparitia cariilor. Logica din spatele acestei explicatii
rezida in faptul ca o carie dentara avea un aspect asemanator gaurilor pe care
viermii le faceau in lemn.
Mitul viermelui dentar a fost preluat si de filosofi si poeti ai Greciei Antice,
regasindu-se totodata si in scrieri apartinand culturilor chineza, japoneza,
egipteana si indiana. Si a rezistat multa vreme, razbatand de-a lungul istoriei
pana in anii 1300, cand chirurgul francez Guy de Chauliac a promovat si el acest
mit ca fiind cauza aparitiei cariilor.
Dar sa ne intoarcem din nou in timp, nu chiar pana in anul 5000 i.e.n, ci in
700 i.e.n, cand etruscii au folosit pentru prima oara puntile dentare, in varianta
lor primitiva. Insa nu au fost si singurii.
Egiptenii se pot lauda cu faptul ca au inventat cosmetica dentara, atunci
cand au folosit fire din aur pentru a lega dintii si a crea o punte dentara.
Acestea erau purtate de catre femei, care astfel faceau dovada statutului lor
social.Cum era de asteptat, in vremurile de mult uitate lucrurile evoluau lent,
progresele erau putine dar extrem de importante si se inregistrau la distante mari
de timp. Asa ca pana in secolul al XVI-lea, meseria propriu-zisa de dentist nu a
existat, atributiile care astazi le revin stomatologilor fiind pana in acea perioada
apanajul barbierilor si al medicilor generalisti.
Si tot pana atunci, procedura cel mai des efectuata in mult-spus domeniul
stomatologiei era extractia dentara, care era folosita pentru a inlatura durerea si
a stopa degradarea danturii. Insa chiar si asa, progrese au fost, numai ca doar in
ceea ce priveste ustensilele folosite. Astfel, de-a lungul a 4 secole, Dental
Pelican, un instrument inventat de sus-mentionatul chirurg Guy de Chauliac, a
suferit numeroase transformari pana sa lase loc cheii dentare, care la randul ei a
fost perfectionata de-a lungul anilor.
Cheie dentara:
Astazi, nu mai stie nimeni nici de pelican si nici de cheie, care s-au
„metamorfozat” in secolul al XX-lea in forceps.
Pana acum, imaginile v-au vorbit despre mituri si instrumente, insa nu v-au
spus nimic despre oameni. Despre indivizi, de fapt. Indivizi care si-au lasat
amprenta asupra acestei istorii a stomatologiei si carora le datoram, fiecaruia intr-o
oarecare masura, ceea ce numim noi azi medicina dentara.
Apoi, trebuie sa-i multumim lui John Greenwood care, impreuna cu unul din
dentistii lui George Washington, a construit in 1790 primul motor dentar, folosind
drept model roata de tors.
Tot in 1790 a fost inventat si primul scaun stomatologic, dintr-un scaun Windsor
din lemn caruia i s-a adaugat o tetiera.
Ei bine, durerea a incetat sa mai fie insuportabila odata cu anul 1844, cand un
dentist din Connecticut pe nume Horace Wells a descoperit ca protoxidul de azot
poate fi folosit ca anestezic. Totusi, nu el a ramas in istorie ca fiind cel care a
facut aceasta descoperire, fiindca demonstratia sa publica a efectelor anestezice
ale protoxidului de azot a fost un esec, pacientul tipand de durere in timpul
operatiei pe care dentistul a efectuat-o.
Meritul ii revine astfel unuia dintre studentii sai, William Morton, a carui
demonstratie publica a fost una incununata de succes.
Am ajuns asadar cu povestea aproape de zilele noastre, in secolul al XX-lea, unul
plin de progrese si inovatii majore in ceea ce priveste domeniul medicinei dentare.
In zorii acestui veac, in 1903, Charles Land a construit o coroana dentara din
portelan iar 2 ani mai tarziu, chimistul german Alfred Einhord a descoperit
Novocaina.
Dupa 3 decenii, in 1938, a aparut pe piata prima periuta de dinti cu perii din nailon
sintetic, pentru ca la miez de secol, sa inceapa sa fie comercializate primele paste
de dinti cu fluor.
În anii 60 apar laserele dentare si primele periute de dinti electrice, iar in anii
90 ia avant cosmetica dentara cu tot ce presupune ea: implanturi
dentare, tratamente de albire a dintilor, aplicarea de bijuterii dentare si tatuajele
dentare.