Comunicarea unei vești proaste în practica medicală

Comunicarea diagnosticului reprezintă unul dintre cele mai studiate aspecte legate de
relaţia medic-pacient.

Diagnosticul este cel care pune probleme, însă veștile proaste reprezintă o informaţie care
poate să influenţeaze negativ, în mod semnificativ evoluția unei boli severe acționând ca un
factor favorabil agravării.

Indiferent de specialitate medicul trebuie să fie atent la ceea ce spune și ceea ce i se spune, să
asculte activ bolnavul.

Protocolul SPIKES este un proces în 6 etape, o stategie care se centrează spre

conștientizarea și acceptarea emoțiilor, utilizată des în practica medicală, mai ales de
oncologi.

S – setting (locatie privată, implicarea unor persoane din viata pacientului, etc.);
P-perception (perceptie, vizează răspunsurile pacienților)

I- invitation (invitație, vizează cunoașterea detaliilor despre diagnostic și tratamentul ce

trebuie urmat)
K-knowledge (cunoaștere, vizează oferirea informaților necesare pentru cunoasterea stării)
E-empathy (empatie,vizând empatia față de trăirile pacientului și acordarea unui sprijin
emoțional)
S- strategy and summary (strategie și sumar, presupunâd și verificarea dacă pacientul a
ințeles corect informațiile furnizate, dacă există neclarități, precum și stabilirea unei strategii
medicale pentru viitor).

Luând exemplul unei boli neoplazice, într-un dialog corect dintre un medic-pacient trebuie să
se țină cont de câteva aspecte.

M: „-Nu se mai poate face nimic, aveți cancer într-un stadiu destul de avansat, iar
dumneavoastră trebuie sa stiti adevarul!” – auzirea unei astfel de replici îl poate face pe
pacient să cedeze psihic, de aceea nu este o abordare corectă.

M: „-Din păcate, am veşti proaste pentru dumneavoastră, doamnă Popescu.“

M:„-Doamnă Popescu, îmi pare foarte rău că trebuie să vă spun, dar ați fost diagnosticată cu
tumoră cerebrală, aici este rezultatul tomografiei dumneavoastră” este o modalitate prin care
pacientului i se oferă câteva secunde de conștientizare și de pregătire psihică pentru ceea ce
urmează.

P: „ Domnule doctor, cât mai am de trăit?”

M: „Când aţi auzit rezultatul tomografiei clar a fost un şoc pentru dumneavoastră. Această
veste este una care v-a întristat, dar aș dori să știu dacă sunteţi genul de persoană care vrea să
știe toate detaliile despre ceea ce se întâmplă?’’

P: „ Aș dori să știu adevărul, însă mi-e frică de ceea ce voi auzi.”

M:”Știu, nu este chiar ceea ce vă doriți să auziți. Aș vrea să vă dau vești mai bune. Doresc să
vă propun un tratament cu radioterapie, chimioterapie și apoi putem discuta despre o posibiă
intervenție chirurgicală.”

P: „ Îmi cer scuze, dar nu-mi pot stăpâni lacrimile în acest moment.”

M: „Vă înţeleg că vă simţiţi astfel. Aveţi tot dreptul să vă simţiţi aşa, dar sunt alături de
dumneavoastră și vom lupta împreună împotriva bolii.“ – Acesta este un răspuns prin care
medicul își arată empatia.

P: „M-am săturat de tratamente!”

M: ’’Care parte a tratamentului nu vă place? Sunteți îngrijorat că acesta poate fi un lucru

foarte grav?”

P: „ Am facut chimipterapie în urmă cu 5 ani după ce am fost diagnosticată cu cancer mamar

și cunosc efectele adverse ”. În acest caz pacientul are nevoie de mai multe explicații din
partea medicului, acesta identificând emoția și originea ei.

Una dintre cele mai bune metode de a implica pacientul în decizia terapeutică este aceea de a
fi sigur că pacientul a înţeles corect informaţiile de până în acel moment. Înainte de a termina
discuţia faceţi sumarul informaţiilor şi întrebaţi dacă sunt neclarităţi.

M: „-Înţelegeţi ce vreau să spun? Are sens până acum?“

P: „- Da, mulțumesc pentru exlicații.”

M:”Cum vă face asta să vă simţiţi?“

P: „Sunt pregătită să încep tratamentul.”

În concluzie, o relație dinamică între pacient și medic, ghidată pe înțelegerea, preferințtele și

comportamentul pacientului aduce beneficii practicii medicale.

Bibliografie

1. Communicating the bad news in medical practice- Dr. Mimi Ni¡u², Dr. Cristina
Călăraşu, Dr. Mihai Olteanu, Dr. Andreea Golli, Dr. Mådålina Olteanu, Dr. Raluca
Marinaş, Dr. Cristian Didilescu 1 Spitalul Clinic de Boli Infecțioase şi
Pneumoftiziologie „Victor Babeş“, Craiova 2 Universitatea de Medicină și Farmacie,
Craiova
https://rmj.com.ro/articles/2012.3/RMR_Nr-3_2012_Art-6.pdf
2. Comunicarea veștilor proaste-https://www.infoterapii.ro/