1 Peretele extern al fosei nazale Este anfractuos, pe el gasindu-se 3 proeminente longitudinale suprapuse inserate cu marg externa la peretele fosei

si libere in lumenul fosei cu marg interna. In ordinea succesiunii spatiale, ele se numesc: cornetul inferior os independent, cel mai bine dezvoltat, cornetul mijlociu, cornetul superior ce apartin etmoidului.Fiecare cornet are o portiune anterioara mai voluminoasa, denumita cap si o portiune posterioara, mai efilata, denumita coada. ub fiecare cornet exista cate un sant denumit meat. In meatul inferior se desc!ide canalul lacrimo-nazal. In meatul mijlociu se desc!id sinusurile anterioare ale fetei "sinusul frontal in partea anterioara a meatului, sinusul maxilar in cea posterioara, iar celulele etmoidale anterioare se desc!id intre cele doua ostiumuri#. In meatul superior se desc!id sinusurile posterioare "celulele etmoidale posterioare si sinusul sfenoidal# 2.Vascularizatia fosei nazale Este foarte bogata si provine din sistemele carotidiene extern si intern. $rtera carotida externa participa la vascularizatia foselor nazale prin ramurile sale: -artera maxilara interna, care emite ramul sau terminal, artera sfeno-palatina, care asigura irigatia celei mai mari portiuni din fosa nazala. $ceasta du a ce strabate gaura sfeno-palatina se imparte in ramuri pt peretele lateral si pt sept -artera faciala participa prin artera ung!iulara si artera sub. $ceasta din urma se anastomozeaza cu ramuri ale arterei palatine anterioare. $rtera carotida interna prin arterele etmoidale anterioare si posterioare, iriga partea anterioara si superioara a foselor nazale. %a nivelul portiunii antero-inferioare a septului cartilaginos toate aceste artere se anastomozeaza intre ele, realizand o retea foarte fina de arteriole. $ceasta zona poarta numele de pata vasculara &isselbac! si este sediul majoritatii sangerarilor nazale. 'irculatia venoasa: este foarte bogata si in stransa legatura cu reteaua venoasa endocraniana. e descriu: venele anterioare, tributare venei faciale, venele posterioare, care urmeaza calea venei sfeno-palatine, venele superioare "etmoidale anterioare si posterioare#, tributare ale venei oftalmice si prin aceasta, in legatura cu sistemul venos endocranian. %a nivelul cornetului inferior si mai putin la cel mijlociu, reteaua venoasa capata un aspect cavernos, cornetele putandu-se tumefia pana la un volum ce suprima lumenul foselor. %imfaticele: vasele limfatice ale foselor nazale se indreapta spre rino-faringe, formand un bogat plex limfatic intre orificiul faringian al trompei si coada cornetelor. (ajoritatea limfaticelor nazale dreneaza in ganglionii jugulocarotidieni superiori, iar o parte in ganglionii retrofaringieni laterali. ) mica parte din limfaticele situate in partea anterioara a foselor nazale ajunge la ganglionii submandibulari. 3.Clasificarea sinusurilor paranazale cavitatea nazala comunica cu niste cavitati pneumatice, sapate in oasele din jur, numite sinusuri paranazale: sinusul maxilar, frontal, labirintul etmoidal si sinusul sfenoidal. Ele sunt captusite cu o mucoasa care se continua cu cea a foselor nazale. inusul maxilar este sapat in grosimea osului maxilar. 'apacitatea sa variaza intre *+,cmc. -oate fi present sub o forma rudimentara la nastere, pneumatizarea sa fiind realizata in jurul varstei de . ani. -eretele sup corespunde planseului orbitei. -eretele medial il desparte de fosa nazala si in partea sa superioara prezinta desc!iderea sinusului in meatul mijlociu "ostiumul sinusal#, -eretele lateral corespunde fosei infratemporale. -eretele posterior corespunde fosei pterigo-palatine. -eretele inferior se prezinta ca un strat scobit in procesul alveolar al maxilarului, in care proemina relieful radacinilor dentare "in mod constant premolarul II si molarul I superiori#. inusul frontal: este o cavitate in grosimea osului frontal. 'ele doua sinusuri sunt, uneori, inegale, deoarece sunt separate de un sept osos, care poate lipsi sau nu este situat median. inusul frontal se poate prelungi uneori mult posterior sau superior. -eretele lui anterior, gros de .-* mm, este acoperit de tegumente. -eretele posterior este foarte subtire, de /-3 mm, il separa de polul frontal al emisferelor cerebrale. -eretele inferior constituie tavanul orbitei. inusul frontal se desc!ide in partea interna a peretelui inferior, in canalul fronto-nazal, care se desc!ide in meatul mijlociu, mergand printer celulele etmoidale anterioare. %abirintul etmoidal: este format din totalitatea celulelor etmoidale si se situeaza intre cavitatea nazala si peretele medial al orbitei. $re 0-/, celule. -rezent inca de la nastere, este compus dintr-un grup de cellule anterioare, care se desc!id in meatul mijlociu si un grup posterior, care dreneaza in meatul superior. $re raporturi cu orbita extern, cu fosa nazala intern, inferior cu sinusul maxilar, superior cu fosa cerebrala mijlocie. inusul sfenoidal: este sapat in corpul sfenoidului. 1n sept osos, mai mult sau mai putin complet, il separa in doua cavitati. In peretele anterior se gasesc cele + orificii de desc!idere a sinusului in dreptul recesului sfenoetmoidal. inusul prez uneori prelungiri in partea bazilara a occipitalului, in procesele pterigoide si in dorsum sellae. $pare la pubertate si are raporturi importante: anterior cu fosa nazala, inferior cu rino-faringele, intern cu sinusul sfenoidal opus, superior se afla c!iasma optica si saua turceasca cu !ipofiza, lateral are raporturi cu

sinusul cavernos. -rin lumenul sinusului cavernos trec: artera carotida interna, nervii motori oculari "III, I2, 2I#, primele doua radacina ale trigemenului nervul oftalmic si nervul maxilar. 4.Functia muco-ciliara $sigura purificarea aerului inspirit. Fosele nazale asigura purificarea prin: vibrizii vestibulari, stratul mucos de pe mucoasa pituitara, care inglobeazaparticulele straine si poseda proprietati bacteriostatice, bogata retea limfatica a acestei regiuni care permite distrugerea bacteriilor prin diapedeza leucocitara, celulele cu cili vibratile, care stabilesc in nas un current vibrator ondulatoriu de eliminare. -t +33 anterioare ale fosei, cilii se deplaseaza dinapoi inainte, proiectand impuritatile spre narine4 iar pt /33 posterioara acestia se misca dinainte inapoi spre cavum. $ctivitatea ciliara indeparteaza impuritatile din sinusuri si fosele nazale, fiind ajutata in aceasta actiune de directia coloanei de aer inspirator si expirator sau spontan, prin stranut. Functia ciliara este dependenta de activitatea sist nervos 5.Functia secretorie a foselor nazale $sigura umezirea ei si sterilizarea aerului inspirit prin secretia: glandelor mucoase, glandelor calciforme, transudatul mucos. -rin aceasta functie este asigurata pelicula de mucus indispensabila functiei ciliare. 'orpii straini sunt eliminate prin !ipersecretie de mucus in care se aglutineaza pulberile de aer. $erul inspirit este umezit prin contactul cu stratul de mucus si serozitate. 1n rol important in umectare il joaca si secretia lacrimala, care se elimina prin canalul lacrimo-nazal.gratie lizozimului present in secretia nazala se produce o actiune bacteriostatica si bactericida. 6.Cauzele obstructiei nazale la copil -ot fi grupate in urmatoarele categorii: 5 )bstructie retronazala prin: - imperforatie coanala - vegetatii adenoide cea mai frecv cauza - polipoza coanala - tumori - fibrom nazo-faringian - rinite !ipertrofice "cozi de cornete# 5 )bstructii ale foselor nazale: derivatii de sept, rinite acute, rinite cornice, rinite !ipertrofice, rinita alergica, corpi straini, sec!ele posttraumatice ale piramidei si foselor nazale, polipoza nazala, tumori benigne sau maligne. 5 )bstructii anterioare: deviatii anterioare ale septului nasal, atrezia narinara, insuficienta cartilajelor alare, malformatii obstructive, sec!ele posttraumatice sau dupa arsuri. 5 Insuficienta respiratorie nazala functionala: consecinta rezolvarii tardive si neurmata de gimnastica respirator6 a unor obstructii organice, in tulburari neuropsi!ice. -erforatia trofica a septului nasal ulcerul 7aje8. 7. in!romul secretor nazal ecretiei nazale normale sero-mucoase I se pot asocial elemente celulare sau sang!ine, agenti patogeni diversi, lic!id cefalo-ra!idian etc. curgerea unei secretii din nas se numeste rinoree. 9inoreea poate fi: cerebrospinala " rinoliguoree# si poate fi posttraumatica sau datorita de!iscentei congenitale a lamei ciuruite a etmoidului, seroasa in rinite acute sau alergice, mucoasa in rinite cornice, muco-purulenta cea mai frecv si intalnita in rinite acute si cronice, sinuzite, crustoasa in ozena. ". in!romul sensorial nazal -erturbarile olfactiei pot fi cantitative si calitative. #ulburari cantitati$e: %iperosmia cel mai adesea o calitate reprez rareori un semn de boala. e intalneste la femei in ciclu menstrual, la gravide si in isterie. &iposmia si anosmia poate fi de 3 cauze: rinite acute si cronice, polipi, tumori, deviatie de sept si sinec!ii, corpi straini. enzoriala gripa, difterie, noxe profesionale, traumatisme cu interesarea lamei ciuruite a etmoidului. Functionala isterie, la laringectomizati. #ulburari calitati$e: parosmia perceperea falsa, eronata a mirosurilor sau perceperea unui miros inexistent in anturaj. $pare in primele luni de sarcina, se intalneste deseori in aura epileptica, precum si la psi!opati si isterici. Cacosmia consta in perceperea unui miros dezagreabil. Ea poate fi: subiectiva" perceputa numai de bolnav#, apare in ozena, sinuzite cronice. )biectiva "cand o percepe si anturajul#, in ozena. '.Cauzele obstructiei nazale la a!ult

9inite acute, rinite catarale cronice si !ipertrofice cele mai frecv cause, rinitele alergice, rinitele vasomotorii, polipoza nazala, sec!ele posttraumatice, tumori benigne si maligne, rinice cronice specifice :;', lues, sclerom 1(. in!rom senziti$ nasal $nestezia: se caracterizeaza prin pierderea sensibilitatii tactile, termice, dureroase si a refluxului de stranut4 cauzete de lezarea tractului sau centrului trigemenului prin traumatisme, nevrite, meningoencefalite. In isterie poate fi prezenta anestezia pituitarei insotita eventual de anosmie. $pare si in stadiile avansate ale ozenei. 7ipererstezia: pituitara reactioneaza exagerat fata de excitanti, care la pers sanatoase nu produc nici o reactie semnificativa. $pare de obicei in inflamatii si se mai intalneste in tulb neurovegetative si endocrine. 7ipoestezia: apare in rinitele atrofice banale sau in ozena. <urerea: durerea din afect rinosinusale se proiecteaza de obicei in zona superficiala corespunzatoare sinusului respectiv. In cazul sinusurilor posterioare se proiecteaza la baza craniului, retroorbitar sau occipital. <urerea poate fi urmarea traumatismelor, inflamatiilor acute si cronice acutizate, tumorilor. 1neori are un c!aracter essential survine in crize declansate de atingerea unor anumite zone =trigger zone>, ca in nevralgia trigeminala. <eseori se prezinta ca o !emicranie insotita de rinoree, lacrimare, congestie conjunctivala, ca in nevralgia de ganglion sfenopalatin. 11.Cauzele )enerale ale epistaxisului %ezarea peretelui vascular in boli infecto-contagioase: gripa, rujeola,scarlatina, difterie, etc. 'resterea presiunii arteriale: 7:$ indifferent de originea sa. taza venoasa: afectiuni cardiace decompensate. caderea rezistentei peretelui vascular: ateroscleroza, vasculopatii diverse. -relungirea timpului de sangerare: trombocitopenii. -relungirea timpului de coagulare: ciroza !epatica, !emofilie, fibrinoliza, tratam cu anticoagulante, intoxicatii alimentare si medicamentoase, casexie. 12.Cauzele locale ale epistaxisului Epistaxisul juvenile: care apare la tineri, se produce din pata vasculara si se datoreaza unei fragilitati vasculare constitutionale. ?u prezinta gravitate si se opreste deseori spontan. angerarea apare ca urmare a unor cause minore: congestie cefalica de efort sau datorita expunerii la soare, traumatisme nazale minore, deseori fara o cauza aparenta. <ispare spontan in jurul varstei de 3, de ani. Inflamatii acute si cronice ale mucoasei nazale: inflamatii banale, inflamatii specifice ":;', lues#. :rumatismele nazale: accidentale, c!irurgicale. ;arotraumatisme la: aviatori, scafandri. 'orpii straini nazali si rinolitiaza :unori benigne: polipul sangerand al septului nasal, fibromul nazo-faringian. :umori maligne ale foselor nazale, sinusurilor sau cavumului . 13.Principii !e tratament in epistaxis :ratamentul trebuie sa fie prompt si urmareste obiective: - stab diagn sangerarea poate fi posterioara4 prin bucofaringoscopie - oprirea sangerarii - reec!il cv @ !idroelectrolitica, solutii perfuzabile, 7bAB CD sange - aflarea cauzei investigatii suplimentare !emoleucograma etc - tratament etiologic - 'a, vitamine, !emostatice - analgezice, sedative . 14.*eto!e !e oprire ale epistaxisului unt gradate in functie de importanta !emoragiei si de posibilitatile de tratament. 'ompresiunea digitala: este mijlocul cel mai simplu si care reuseste sa opreasca majoritatea sangerarilor. In pozitie sezanda, bolnavul se va apleca cu fata in jos, in timp ce cu indexul mainii omonime isi va presa aripa nazala pe sept. aceasta pozitie va fi mentinuta /,-/+ min. metoda este mai eficace daca sa introduce in vestibulul nasal o buleta de vata, presiunea facandu-se pe aceasta. )data oprita !emoragia, se va recomanda bolnavului sa

evite efortul fizic, baile calde, aplecarea capului in jos, pt o perioada mai lunga sau mai scurta, in functie de cauza epistaxisului. 'auterizarea petei vasculare: prin rinoscopie anterioara se poate vedea locul sangerarii, la niv petei vasculare, sub forma unui jet pulsatil. In aceasta situatie se poate incerca cauterizarea c!imica a vasului cu perla de nitrate de argint sau se poate aplica criocauterul. ?u este permisa cauterizarea concomitenta bilaterala, precum si la copil, datorita pericolului perforatiei septului nasal. :amponamentul fosei nazale se practica in conditii de cabinet. <upa aprecierea starii generale si bilantul circulator " :$, puls#, se aseaza bolnavul pe un scaun sau in decubit, daca are tendinta la lipotimie. $poi este invitat sa-si sufle nasul deasupra unei tavite renale, fiecare nara pe rand, golind astfel fosele de c!eaguri. ;olnavul va apleca apoi capul in jos, putandu-se observa din care nara se prelinge sangele, stabilindu-se astfel fosa care trebuie tamponata. :amponamentul anterior se face prin rinoscopie anterioara cu ajutorul unei pense %ubet-;arbon "in cioc de barza#, introducand in fosa una sau mai multe mese de tifon late de / cm si lungi de *, cm. mesa o imbibam in prealabil in vaselina sau in oleu gomenolat /E, usurand astfel atat manevra de introducere cat sic ea de scoatere. -t e evita caderea capatului mesei in cavum, ceea ce provoaca bolnavului senzatii f neplacute, vom introduce mesa prinsa in sa la circa /, cm de capt, care va ramane astfel in afara fosei. e tamponeaza intreaga fosa incepand de sus in jos si dinapoi inainte. :amponamentul trebuie sa inceapa cat mai posterior posibil, progresandu-se anterior si plisand mesa =in armonica>, pana se ajunge la narine. <upa efectuarea tamponamentului se controleaza prin bucofaringoscopie daca epistaxisul nu continua posterior. :amponamentul se termina prin aplicarea la narine a unui capastru, confectionat din fasa, care se leaga in partea post a craniului, avand sub narine un cosulet care se umple cu vata. $cesta se executa prin effect a + noduri la distanta de * cm unul de altul. :amponamentul se mentine .0 de !. se va admin un tratament antialgic si !emostatic. -t a diminua riscul de ap a unei sinuzite sau a unei cimplicatii otice, se vor admin antibiotice pe durata tamponamentului. :amponamentul posterior se executa mai dificil, este greu de suportat de bolnav si prez mai des complicatii septice rino-sinusale si auriculare. El consta in introd unui tampon de tifon in rinofaringe, unde este prest contra orificiilor coanale si face oficiul de dop la acest nivel. (ateriale necesare: sonda ?elaton, o pensa %ubet-;arbon, un specul nasal, un apasator de limba, fire groase de matase, lungi de *,-B, cm, comprese sterile. 'onfectionam din comprese un tampon a carui marime este in raport cu marimea cavumului respective. <e regula la adult acesta va avea forma unui cub cu latura de 3 cm. compresele vor fi puternic presate, astfel secretiile din cavum, inmuind dopul, permit sangerarii sa continue. e inoada puternic in crucis + fire de matase la mijlocul tamponului. In locul firelor tamponul poate fi legat cu o mesa de tamponament anterior, la mijlocul ei. -t tamponare se introduce o sonda subtire de cauciuc prin fosa sangeranda, al carei capat il scoatem prin gura cu ajutorul unei pense, imediat ce apare in faringe. e leaga de acest capat firele de ata sau extremitatile mesei ce inconjoara tamponul si se trage sonda inapoi. :amponul va patrunde in cav bucala, apoi va trebui condus in cavum cu ajutorul degetului medicului. In mod obisnuit tamponul va agata valul si-l va impinge in rinofaringe, unde stand preset, risca sa se necrozeze "accident grav#. <in acest motiv medical va introduce degetul inapoia valului si-l vat rage inainte, astfel ca tamponul sa alunece posterior de val pana in rinofaringe. -rin tinerea in tensiune a firelor, tamponul este adus astfel si alipit de orificiile coanale, oprind sangerarea spre faringe. e poate face apoi si tamponamentul anterior al fosei nazale. 'apetele anterioare ale firelor le innodam in jurul unui tampon fixat la orificiul narinar. 'elelalte + fire, innodate, sunt scoase din gura si fixate cu leucoplast pe pielea obrazului. $cestea vor servi la detamponarea cu usurinta. 15+16.&ematomul septului nazal 9eprezinta acumularea de sg intre cartilajul septal si pericondru.<g este usor de pus prin aparitia unei proeminente la nivelul septului nazal de culoare violacee sau roscata si prezinta fluctuatii la palpare. imptomul principal este obstructia nazala in special la copii care respira pe gura. <upa 3 zile se transforma intotdeauna in abces septal.cu stare generala alterata, febra , cefalee. netratata, duce la complicatii grave endocraniene " tromboflebita de sinus cavernos pe cale vasculara, pe linie venoasa cu drenajul in sinusul cavernos.#.:ratamentdrenaj c!irurgical. e recomanda incizie, drenare si aplicarea unui tub de dren deoarece este posibila reacumularea de sg.In formele bilaterale un se fac inciziila acelasi nivel deoarece exista riscul de perforatie se sept. e face o incizie anter, una post ,super si infer. 17. Furunculul $estibulului nazal Este o inflamatie stafilococica necrotica a foliculului pilo-sebaceu. $pare la bolnavii cu rezistenta scazuta, diabetici, surmenati, cu igiena defectuoasa. ;olnavul acuza durere violenta, cefalee, febra. ?asul este tumefiat, mai ales de partea bolnava, apare un edem al buzei superioare, al obrazului si al pleoapei inferioare. In vestibule se observa o proeminenta rosie centrata de un fir de par, apoi varful devine galben si se elimina continutul necrotic si purulent "burbionul#. 'omplicatiile sunt rare, dar foarte grave. e remarca furunculul antracoid " in

special la diabetici#, limfangita obrazului cu adenite submaxilare consecutive si tromboflebita sinusului cavernos. $ceasta din urma se produce prin invazia germenilor pe cale venoasa in circulatia endocraniana "vena faciala vena angulara venele orbitare sinusul cavernos#. $paritia complicatiei se manifesta prin semen de staza orbitara " tumefactie palpebrala, c!emozis, exoftalmie, imobilitatea globului ocular# si cerebrala "edem cerebral#, coma si moarte. -t evitarea acestei complicatii se recomanda abtinerea de la orice manevra locala traumatizanta. unt indicate aplicatii locale in vestibulul nasal a unor bulete cu alcool boricat .E, comprese umede cu solutie de rivanol /-3 la mie. $ntibioterapia, obligator6 cu antibiotice active pe stafilococ " oxacilina, bitromicina# in doze mari, la care se asociaza la nevoie corticoterapie. 'and apare tromboflebita se adauga !eparina, iar tratamentul antibiotic se face in perfuzie. Factori industriali: -b, -, $s. 1". ,inita acuta banala - !).+ tratament Este una din cele mai frecvente imbolnaviri, apare la toate varstele, are caracter epidemic. $gentul etiologic este virusul corizei " <oc!ez# la care se adauga suprainfectia cu flora banala din nas. Incubatia este +-3 zile si imunitatea de scuta durata. 9inite acute cu acelasi aspect clinic pot fi determinate si de alte virusuri " adenovirusuri, mixovirusuri, '.'.$, -.-.$, unele enterovirusuri#. Factorii favorizanti sunt reprezentati de frig, umezeala, sc!imbari bruste de temperature, atmosfera poluata, scaderea rezistentei organismului. imptomatologie generala este discreta: cefalee, subfebrilitate, curbatura, astenie. %ocal bolnavul acuza obstructie nazala, senzatie de uscaciune, stranut, anosmie. $poi se instaleaza rinoreea, la inceput seroasa, dupa 3-. zile muco-purulenta. -oate aparea congestie conjunctivala, tuse. 9inoscopic constatam congestia difuza a mucoasei nazale, tumefactia cornetelor inferioare si secretie. <upa F-0 zile de evolutie guturaiul se vindeca. 1neori se cronicizeaza sau se complica cu: otite, sinusite, farongo-tra!eo-bronsite. <iagnosticul diferential se face cu rinita alergica la care secretiile raman permanent apoase. :ratamentul apeleaza la antitermice " aspirina, paracetamol# si vit ' si $. local se aplica dezinfectante " solutia 'olargol /E#, vasoconstrictoare "efedrina /E, fedrocaina#. e pot utiliza pulverizatii, spra6-uri, aerosoli, in!alatii in acelasi scop. <rogurile ce contin ?ap!azolina " 9inofug, ;ixtonim,# se vor folosi pe o durata de 3-. zile intrucat determina obisnuita "ta!ifilaxie#. 1tile se dovedesc baile calde de picioare. 1'. ,inita aler)ica - !)+tratam. (anif alergice rino-sinusale sunt f frecvente. e poate spune la ora actuala ca 0,E din tulburarile vasomotorii ale mucoasei rino-sinusale sunt probabil de natura alergica. 9inita alergica reprez imbolnavirea mucoasei nazale prin reactie de sensibilizare, indusa antigenic si mediate prin anticorpi circulanti. $lergenii cei mai importanti sunt aeroalergeni: polenul de arbusti si graminee, praful de casa, fungi atmosferici, parul si epidermele de animale, alergenii profesionali "diferite substante c!imice, materiale plastice, cosmetice, detergenti#. 1neori alergenii sunt reprez de germenii microbieni. $u fost incriminati si factorii fizici " frigul ce determina formarea de crioglobuline#. -atogenie: este o boala imunologica incadrata in timpul I anafilaxie. -rima stimulare produsa de aeroalergeni va determina la unele personae producerea de anticorpi incomplete "reagine#. $cesti anticorpi fac parte din clasa IgE si sunt produsi de celulele plasmatice, apar in ser si se fixeaza pe bazofilele sang!ine si tisulare sip e mastocite. $ntigenul strabate mucoasa nazala si reactioneaza cu reaginele de la suprafata mastocitelor, fenomen care produce degranularea mastocitelor si eliberarea mediatorilor c!imici ai anafilaxiei: !istamine, 9 -$, bradic!inina, prostaglandine si factorul c!emotactic al eozinofilului. $pare astfel vasodilatatia si cresterea permeabilitatii capilare, cu edem consecutive. Efectele acestui conflict antigen anticorp nu determina reactii patologice, decat daca terenul bolnavului este favorabil. $cest teren allergic depinde de diferiti factori, care prin ei insisi pot devein atat de importanti, incat sa constituie singurul element cauzal: ereditatea manifestarile apar si la copil, metabolismul tendinta la alcaloza, tulburarile functiei proteolitice a ficatului, ec!ilibrul neurovegetativ, tulburarile endocrine si psi!ice sunt fact f importanti, influenta mediului social " lenjerie de n6lon, <acron, gazele de esapament#. 9inita alergica se manifesta cu triada: rinoree apoasa, obstructie nazala, stranut cu salve. (ai pot aparea prurit nasal si faringian, lacrimare. <iagnosticul pozitiv se pune pe baza semnelor clinice, a anc!etei alergologice, testelor cutanate, dozarea IgE, eozinofiliei din ser si secretia nazala. :ratamentul poate fi specific si nesfecific. 'el specific actioneaza alergenului vizand: eliminarea sa pe cat posibil prin: sc!imbarea lenjeriei de corp si de pat, evitarea anumitor produse cosmetice, uneori c!iar sc!imbarea locului de resedinta. 7iposensibilizarea specifica cu doze foarte mici de allergen injectate subcutanat, timp indelungat4 rezultatele sunt mai slabe deoarece in localizarea rino-sinusala este vorba in genral de polialergoze. :ratamentul nespecific cauta sa actioneze la diferite nivele ale procesului patogenic: actiune asupra terenului "tratamentul psi!ismului, tulburarilor neurovegetative: simpaticomimetice, acupunctura, reflexoterapie#, actiune asupra tesuturilor prin: vitaminoterapie ;, ', corticoterapie generala cu cortizon, $':7 sau derivati cu actiune lenta " flosteron# sau locala "spa6-uri corticoizi#, diminuarea iritabilitatii organismului prin desensibilizare

nespecifica. e foloseste cu bune rezultate desensibilizarea la !istamine prin injectii cu !istaminoglobina si proteinterapia bron!odin. :ratamentul local poate fi c!irurgical si va corecta !ipertrofia cornetelor, deviatia de sept si eventuala polipoza nazala, sau medical prin administrarea de vasoconstrictoare locale, precum si injectarea locala de cortizon sau instilatii cu anti!istaminice. :erapeutica poate avea un prognostic bun, isi propune si evitarea cronicizarii, suprainfectiei si a recidivelor. 2(..zena - !)+ tratament Este o atrofie atat a mucoasei nazale cat si a cornetelor.Etiopatogenia este necunoscuta.1n rol important il joacafactorul alimentar in cursul copilariei intrucat odata cu cresterea nivelului de trai ozena apare tot mai rar.;oala apare cu predilectie la sex F. incepe la pubertate cu o rinita purulenta crGnica. e manifesta cu triada caracteristica: cruste, fetiditate, fose nazale excesiv de largi.<in causa repulsiei pe care o provoaca anturajului bolnavii sunt afectati psi!ic.;oala se extinde adesea la faringe, laringe cand datorita crustelor ce se aduna subglotic, devine amenintatoare ptr viata. :ratamentul poate fi medical sau c!irurgical. e fac spalaturi nazale cu apa de mare, apa sarata , instilatii uleioase care cauta sa indeparteze crustele si deci sursa fetiditatii. '!irurgia cauta sa restabileasca calibrul normal al foselor prin apropierea de sept a peretelui extern sau sa introduca sub mucoasa peretelui extern diferite materiale " bastonase de acr6lic, silicon#. 21. inuzita acuta maxilara rino)ena - !)+ tratament <ebut ca o rinita in care obstructia nazala este simpt semnul dominant la care se adauga febra, modificarea si alterarea starii generale, cefalea, rinoreea purulenta.E o infectie microbiana-germ 7aemop!ilus, pneumococ.-rezinta sensibilitate la palpare a pctelor sinusale. Ex. )biectiv-congestia, edem muc nazale la niv septal si cornetelor si rinoreea purulenta care vine din meatul mijloc.- cresterea vs!,leucocitoza cu deviere la stg. :ratament - restabilirea patentei ostiumului sinusal, prin decongestionante nazale, permitand drenajul secretiilor din sinus4 max .-* zile, max F zile, sub control medical, pentru ca interfereaza cu activitatea mucociliara si produce o perturbare a miscarii cililor4 se poate ajunge la moartea cililor si rezulta atrofia mucoasei, rinita medicamentoza - antibioterapia, care foloseste ca antibiotice de prima intentie derivatele de ampicilina sau amoxicilina, combinate cu acid clavulanic sau sulbactam4 antibioterapia intr-o rinosinuzita acuta se intinde pe + saptamani, c!iar daca febra cedeaza dupa +-3 zile de administrare, ptr ca altfel nu facem iradicarea bacteriana, deoarece in sinusuri patrunde o cantitate mica de antibiotic - antiinflamatoare, antialgice, anti!istaminice, mai ales cand congestia nazala e foarte importanta corticoterapia topica spra6 pe baza de cortizonplus rezolvarea cazei 22. inuzita acuta maxilara o!onto)ena ) sinuzita odontogena acuta - unilaterala, cu febra, stare generala modificata, cefalee moderata, durere la nivelul sinusului afectat, obstructie nazala unilateral, rinoree purulenta fetida "pentru ca se dezvolta anaerobii# - la nivelul fosei afectate apare un grad de edem si aceste secretii purulente abundente si fetide - ex radiologic CD opacifiere a sin maxilar afectat :ratament - restabilirea patentei ostiumului sinusal, prin decongestionante nazale, permitand drenajul secretiilor din sinus4 max .-* zile, max F zile, sub control medical, pentru ca interfereaza cu activitatea mucociliara si produce o perturbare a miscarii cililor4 se poate ajunge la moartea cililor si rezulta atrofia mucoasei, rinita medicamentoza - antibioterapia, care foloseste ca antibiotice de prima intentie derivatele de ampicilina sau amoxicilina, combinate cu acid clavulanic sau sulbactam4 antibioterapia intr-o rinosinuzita acuta se intinde pe + saptamani, c!iar daca febra cedeaza dupa +-3 zile de administrare, ptr ca altfel nu facem iradicarea bacteriana, deoarece in sinusuri patrunde o cantitate mica de antibiotic - antiinflamatoare, antialgice, anti!istaminice, mai ales cand congestia nazala e foarte importanta - corticoterapia topica spra6 pe baza de cortizonplus rezolvarea cazei. 23.Complicatiile sinuzitelor - enumerare /. <e vecinatate: orbitare flegmon orbitar, conjunctivite, osteite cu fistulizare la piele, prinderea altor sinusuri +. <escendente: laringita striduloasa la copil, laringo-tra!eo-bronsite cronice, otite catarale si suppurate 3. )steomielita oaselor craniului

.. Endocraniene: abces extradural, meningita supurata, abces cerebral"lob frontal#, complicatii venoase " tromboflebita sinusului cavernos, tromboflebita sinusului longitudinal superior#. 24. Cancerul rinosinusal-dg trat-este o afectiune cu evolutie lenta indelingata cu pct de plecare muc sinusala, etmoidala, sfenoidala care se descop in stadiile avansate de boala cand deja extensiile tumorale au invadat alte cavitati si spatii anatomice cum ar fi orbita, palatul dur, cavit bucala, fosa pterigo-palatina si extensia endocraniana. <g se poate pune precoce, obstr naz unilat, insotita de sangerari mici dar repetate. 9inoree purul fetida cu striuri sang!inolente. Incep sa apara semne de extensie in orbitaHdiplopie, strabism, impingerea globului ocular, cefalee , vertij, semnele meningeale ptr extensiile endocraniene. <g se mai pune pe rx ct,rmn. . 25. Polipoza nazala - !)+ tratament -olipoza rino-sinusala corespunde unei reactii inflamatorii a tesutului conjunctiv a mucoasei pituitare. -olipul nasal nu este o tumora, ci un edem pediculat a carui origine este de obicei in celulele etmoidale. imptomatologia este de obstructie nazala uni sau bilaterala, la care se adauga semnele bolii cauzale: alergia, infectia sau tumora. )biectiv se vad formatiuni albe-cenusii, gelatinoase, piriforme, asemanatoare cu boabele de strugure alb, de diferite dimens, mobile si nedureroase, nesingerinde. Forme clinice: alIrgica-insoteste alergia nazala este bilaterala-radioscopic se obs-voalare in c!enar a sinusurilor, infectioasa insoteste sinuzitele cronice, polipul solitar6 &illian, polipoza deformanta juvenila sau sinr Joa8es, polipoza de acompaniament. :ratamentul este c!irurgical, de extirpare, insotit de tratamentul afectiuniicauzale. 26. Polipul san)eran! al septului nasal - !)+ tratament Este un angiofibrom localizat la nivelul petei vasculare.este muriform plasat pe/33 ant a septului la niv petei 8isselbac! extrem de friabila si sangeranda la cea mai mica atingere sau la suflatul nasului sau stranut. <g.rinoscopie ant. :ratamentul este c!irurgical,se excizeaza formatiunea impreuna cu mucoasa si parte din cartilaj septal subdiacent ptr 8 altfel recidiveaza tratamentul precoce si corect al afectiunilor cauzale. imptome:epistaxis ,obstr naz 27. *alformatiile nasului Fosele nazale pot fi malformate partial sau in totalitate. $fectiunile malformative ale nasului pot fi congenitale sau dobandite. (alformatiile congenitale: se descriu malformatii ale piramidei nazale, ale septului si atreziile nazale. -rin dezvoltare embrionara incomplete sau vicioasa, piramida nazala poate fi absenta uni sau bilateral, poate fi despicata pe linia mediana, realizand diferite aspecte monstruoase nas dublu, proboscis, nas de dog. 'ele mai cunoscute malformatii exonazale sunt c!isturile sau fistulele nasului, care pot fi mediene sau laterale. (eningocelul si meningoencefalul reprezinta !ernieri ale continutului endocranian, ce pot surveni datorita de!iscentei osoase a lamei ciuruite etmoidale. <in cauza posibilitatii de rupere a peretilor, meningocelul prezinta risc vital. $ngioamele, limfangioamele si disembrioamele "tumori mixte# sunt f rar intalnite si au tendinta la crestere si recidiva postoperator. (alformatiile endonazale cuprind c!isturile septului nasal, deviatiile de sept si atreziile nazale. (ai frecv sunt intalnite atrezia narinara si atrezia sau imperforatia coanala. <aca prima nu pune probleme de diagnostic, imperforatia coanala este de obicei unilaterala si se poate depista introducand + stilete cu vata in fose, cel de partea afectata patrunzand mai putin in fosa. Imperforatia coanala bilaterala este incompatibila cu viata, determina asfixie la nastere si necesita interventie c!irugicala. Introducerea unei pipe de tip anestezie in cavitatea bucala si faringe, poate salva nou-nascutul. :ratamentul malformatiilor congenitale este c!irurgical, rezultatele efiind totdeauna f bune. *alformatiile !oban!ite sunt mult mai putin caracteristice decat malformatiile congenitale. Ele pot fi consecinta unor leziuni posttraumatice, inflamatorii sau tumorale. -iramida nazala poate suferi deformari accentuate dupa obstructia nazala prelungita sau polipoza deformanta juvenila. 'a urmare a traumatismelor nazale pot surveni cicatrizari vicioase la nivelul piramidei sau foselor nazale. 1na din cele mai frecvente malformatii este deviatia septului nasal. )mul prezinta aproape intotdeauna septul deviat, dar se vorbeste de o deviatie patologica atunci cand se produce obstructia unei fose sau apar fenomene datorita insuficientei aerari. olutia este intotdeauna c!irurgicala si consta in rezectia partiala a septului urmata eventual de repozitia sa. ecundar unor inflamatii in special in cadrul infectiilor specifice acute sau cronice pot ramane sec!ele cicatriceale inestetice. $stfel apar: stenozele narino-vestibulare dupa rinite gonococice, difterice, nasul =in sa> este caracteristic pt sifilisul congenital. :umorile exo si endonazale deformeaza, de asemenea, nasul. -e langa tratamentul c!irurgical al malformatiilor dobandite, se va avea in vedere si profilaxia ce vizeaza tratamentul precoce si corect al afectiunilor cauzale. 2". /natomia topo)rafica a farin)elui

Faringele este un conduct musculo-fibrinos situate inaintea col vert cervicale si inapoia foselor nazale. e intinde de la baza craniului si pana la nivelul vertebrei a 2I-a cervicale, in dreptul cartilajului cricoid. El este constituit din aponevroza faringiana, care se insera pe baza craniului si coboara apoi pe apofizele pterigoide, mandibula, osul !6oid si aripile cartilajului tiroid. $ponevroza faringiana este acoperita la exterior de munsc!ii constrictori ai faringelui. 9aporturile externe ale faringelui: posterior col vert, sup sinusurile sfenoidale, apofiza bazilara si gaurile rupte anterioare, lateral pac!etul vasculo-nervos al gatului "artera carotida, vena jugulara, nervul vag#, nervii cranieni IK,KI si KII, simpaticul cervical, ganglionii limfatici jugulo-carotidieni, glanda parotida superior si lobii glandei tiroide inferior. 2'. 0nelul limfatic 1al!e2er - struct+ functii :onsila faringiana, tonsilele pa4atine, tonsila tubara, tonsila linguala de la baza limbii. Fct de supraveg!ere imunologi8 specifice tonsilelr sunt urmat4tonslele produc limfocite, la niv lor se realiz expunerea limf de tip b si t, la antigenii uzuali si in ac mod se asegura productia de limfocite mesager si limfocite cu memorie, plasmocitele de la niv tonsilar secrete tGate tipurile de imunogl, limfocit imunoactive de la niv tonsilar patrund in torentul sanguin si limfatic. 3(. Functiile farin)elui Faringele este organul unde se incruciseaza calea respirator6 cu cea digestive. El participa la functia de respiratie, digestive si fonatorie, jucand rolul unei cavitati de rezonanta. Faringele mai are si o functie importanta de aparare. Functia principala deglutitia are 3 timpi: bucal, faringian si esofagian. :impul bucal este act voluntar6. 4(. Functia fonatorie a farin)elui 2ocea articulate si cantul nu sunt posibile fara particip faringelui. -rin etajul sau sup serveste drept cutie de rezonanta a sunetului laringian, imprimand timbrul particular al vocii individului, iar prin act musculaturii valului, ajuta la emiterea vocii articulate. )bstructia rinofaringelui provoaca rinolalie inc!isa "voca nazonata#. Insuf valului palatin nu permite inc!iderea comunicarii intre buco si rinofaringe in timpul vorbirii, ceea ce prod o defectiune de pronuntie, in special a consoanelor numita rinolalie desc!isa. )bstructia buco si !ipofaringelui prod tulburari grave nepermitand vorbirea articulate. 31. inusul piriform - struct+ functii (ucoasa !ipofaringelui acopera si fata post a laringelui si form cu peretii laterali ai !ipofaringelui + santuri, de forma semilunara santurile faringo-laringiene sau sinusurile piriforme, care coboara pana lu gura esofagului. inusurile piriforme au rol deosebit de important in deglutitie, unul dintre ele fiind de regula sinusul dominant. (ucoasa buco si !ipofaringelui este de tip digestive, pavimentos stratificat 33. tructura si functiile %ipofarin)elui -eretele ant este format din baza limbii, care prez tes limfatic grupat sub numele de amigdala linguala. $cest perete prez un orificiu numit coloana laringiana. Intre limba si epiglota se form cele + valecule "fosetele glosoepiglotice#. (ucoasa !ipofaringelui acopera si fata post a laringelui si form cu peretii laterali ai !ipofaringelui + santuri, de forma semilunara santurile faringo-laringiene sau sinusurile piriforme, care coboara pana lu gura esofagului. inusurile piriforme au rol deosebit de important in deglutitie, unul dintre ele fiind de regula sinusul dominant. (ucoasa buco si !ipofaringelui este de tip digestive, pavimentos stratificat. 34. tructura si functiile orofarin)elui -rez in peretele ant comunicarea cu cavitatea bucala istmul faringian sau faucium, delimitat de lueta, marg libera a valului palatin, stalpii amigdalieni anteriorisi limba. -e peretele lateral al bucofaringelui se afla loja amigdalei palatine, de forma triung!iulara, delim de cei + pilieri si de catre limba. %oja este ocupata de amigdala palatine "cea mai mare formatiune limfatica a inelului Jalde6er#, care se vede ca o proeminenta ovalara cu supraf presarata de /0-+, mici depresiuni in care se desc!id criptele amigdaliene. 'riptele sunt canale sapate in tes limfatic al organului. In loja sa, amigdala este acoperita de o capsula, iar intre aceasta si musculature exista un strat de tesut conjunctiv lax, care se infecteaza deseori. 35. /n)ina fusospirilara-Vincent Este o angina ulcero-necrotica unilaterala. Etiologia inca neelucidata, unii autori sustin ca este vorba despre flora bucala banala, altii cred ca este o mononucleoza infectioasa cu manif fruste. ;oala apare cu predilectie la tineri, cu o igiena bucala defectuoasa. tarea gen este moderat influentata. ;olnavii se plang de odinofagie moderata, astenie, subfebrilitate. Exam obiectiv evidentiaza o adenopatie discreta, o ulceratie amigdaliana pe fond murder, necrotic, cu margini anfractuoase, fara duritate la palpare. <iag diferential trebuie facut cu sancrul sifilitic,unde marg ulceratiei sunt nete si dure, dar inaintea inceperii tratam de electie cu -enicilina este obligatoriu effect diagnosticului bacteriologic din ulceratie, pt a nu masca evolutia unui sifilis primar.

. 36. /n)ina !in a)ranulocitoza $pare izolat sau in cadrul mielopatiilor, cu afectarea concomitenta a tuturor seriilor medulare. $pare frecv dupa admin de salicilati, piramidon sulfamide, cloramfenicol, saruri de aur, antitiroidiene, citostatice, expunerea la radiatii. -oate surveni si dupa unele boli infectioase ca gripa, febra tifoida, difteria. $ngina ulceronecrotica nu se insoteste de adenopatie. <iag este !ematologic si necesita punctie sternala. ;olnavul prez leucopenie marcata. :ratam va combate intai manif !ematologice prin transfuzii sang!ine. -enicilina se va admin in doze massive pe cale generala si locala, acid folic, $':7, vitamine. Este indicat transp medular. 37 /n)ina !in leu3emia acuta <et o angina ulcero-necrotica bilaterala, cu tendinte la sangerare. tomatita ulceroasa fetida precede 0,E din cazuri angina. $denopatia totdeauna prezenta, este importanta, cu ganglioni de consistenta moale. ;olnavul este anemic, are !epatosplenomegalie. %eucocitele cresc la cifre intre +,,,,,-/,,,,,,3nmc, cu predominanta formelor immature blastice. :ratamentul anginei se rezuma la antibioterapie si dezinfectie locala. 3" #umorile beni)ne ale farin)elui $u in general o evolutie f inceata si in majoritatea cazurilor sunt descoperite intamplator, daca au ajuns la un volum sufficient de mare, pt a prod tulb functionale. Fibromul nazofaringian este o tumora dura, fibroasa, f sangeranda, cu punct de plecare nazofaringian, ce apare aproape exclusive la sexul masculine. 'auza este necunoscuta, dar se pare ca un rol joaca tulb endocrine ale pubertatii masculine. <ozajul !ormonal arata un exces de // dezoxicetosteroizi si un deficit de !ormone masculini. $natomo-patologic este vorba de o tumora neteda, roz palida, boselata uneori, dura, inserata sesil la niv cadrului coanal. ;olnavul prez epistaxisuri repetate si o respiratie bucala, !ipoacuzie prin obstructie tubara, apoi tulb de miros si de gust. <ebut insidios, cu obstructie nazala initial unilaterala, apoi bilat. %a rinoscopia anterioara se vad secretii muco-purulente si polul anterior al tumorii. Evolutia este de obicei latenta in B ani prin !emoragii sau complicatii endocraniene. :ratam este c!irurgical de extirpare pe cale nazala sau faringiana. Fibromixomul sau polipul coanal ia nastere pe cadrul coanal sau pe bolta etmoido-sfenoidala, ca un polip pediculat in cavum, care nu sangereaza. e aseamana cu polipii mucosi ai foselor nazale, insa consistenta lor este mai dura. -olipul sinuso-coanal sau polipul solitar este un polip mucos, cu punct de plecare in sinusul maxilar, mai rar in cel sfenoidal si are un pedicul f lung, de care atarna ca o limba de clopot in nazo-faringe. :umorile benigne ale bucofaringelui si !ipofaringelui: papiloame, angioame, fibroame, lipoame,condroame. 41 Fiziolo)ia !e)lutitiei <eglutitia faringiana este actul II al deglutitiei prin mec!anism reflex. ;olul alimentar patrunde in bucofaringe, istmul faringian se inc!ide prin apropierea stalpilor si ridicarea bazei limbii, valul palatin obstruand comunicarea cu rinofaringele. In acelasi timp laringele este tras sub baza limbii. In acest mod alimentele sunt impinse in !ipofaringe si de aici in esofag, prin contractie peristaltica. 42. *alformatiile farin)elui -or fi congenitale sau dobandite. 'ele dobandite reprez de fapt stenozele cicatriceale ale faringelui. (alformatiile endofaringiene: malform rinofaringelui- cea mai importanta este atrezia4 insotita destul de des de imperforatie coanala sau aplazia foselor nazale, atrezia congenitala a cavumului coincide cu !ipertrofia tuberculului faringian al occipitalului si a tuberculului anterior al atlasului si axisului. (alform bucofaringelui: malform valului palatin constau in despicaturi velare, isolate sau in cadrul gurii de lup, sau in insuficienta velara4 deglutitia este afectata, nou-nascutul nu poate suge. 2orbirea va fi defectuoasa, in sensul rinolaliei desc!ise. :ratam consta in alemintatie cu lingurita sau cu saonda. :oate cazurile necesita reeducare ortofonica. $lte malformatii de mai mica importanta sunt: perforatiile si absenta stalpilor amigdalieni, tumori embrionare. (alform !ipofaringelui: glanda tiroida ectopica se manif ca o proeminenta rotunda, neteda, rosie, bogat vascular, sit median inapoia veului lingual, in reg in care se gaseste foramen caecum4 tiroida ectopica poate det tulb digestive si fonatorii prin volumul ei, necesitand interventie c!irurgicala. $lte malformatii: diverticolii sinusurilor piriforme, c!isturile juxtalaringiene. (alformatiile exofaringiene: c!istele si fistulele cervicale mediene sunt resturi ale canalului tireoglos ramase pe drumul parcurs de tiroida de la foramen caecum pana la sediul normal. '!istele si fistulele cervicale laterale sunt vestigii ale fantelor bra!iale. :raiectul lor atinge adesea bifurcatia carotidiana, pot ajunge la amigdala palatine. (anifestarea clinica a c!istelor si fistulelor congenitale cervicale se poate face oricand in cursul vietii, de obicei in urma unui process inflamator local. 43. Corpii straini farin)ieni $jung in faringe in mod accidental, inclavarea lor la acest nivel fin favorizata atat de anfractuozitatile faringelui, cat si de contrctiile spastice ale musculaturii. 'auzele care duc la oprirea corpilor straini in faringe sunt variate: rasul, stranutul si tusea spastica, survenite in timpul alimentatiei)asele de peste se infig in am6gdale, uneori se

aseaza transversal in !ipofaringe. Ele patrund in criptele amigdalei palatine si pot fi invizibile la bucofaringoscopie, dar o presiune discreta cu pens ape amigdala va det iesirea osului la suprafata. 'orpii straini pot ajunge in rinofaringe prin varsatura, pe dinapoia valului palatin. 'orpii straini ascutiti vor leza peretele faringian prezentand riscul de infectii ale spatiilor perifaringiene. 44. #raumatismele farin)elui - !)+ tratam :raumatismele mecanice: mai frecv la copii, constau in leziuni produse de corpuri ascutite: perforatia valului la copilcare cade cu creionul in gura, leziuni parietale provocate de cioburi de sticla, oase, lame de ras, ace. imptomele constau in odinofagie, uneori saliva sang!inolenta sau disfagie. 1neori simptomatologia imita pe cea a corpului strain si convingem cu dificultate bolnavul ca este vorba numai despre un traumatism. 9iscul consta in infectiile perifaringiene, care apar prin crearea solutiei de continuitate. :ratam consta in alimentatie moale sau lic!ida, la nevoie c!iar parenterala pt cateva zile, in functie de gravitatea si profunzimea leziunii. :raumatismele termice se prod prin ingestia accidentala de lic!ide fierbinti. ;olnavul acuza odinofagie, uneori edemul produs este atat deimportant, incat prod tulburari respiratorii. 2indecarea survine in circa o sapt, cu un regim alimentar adecvat. :raumat c!imice se prod datorita actiunii agentilor caustici, acizi sau base . 45./mi)!alita acuta streptococica - !)+ tratam 4 46 Complicatii ami)!alitei acute streptococice 9eprez inflamatia acuta a orofaringelui, care intereseaza si amigdalele palatine. Inflamatia inelului limfatic duce la o stramtare a faringelui. <in punct de vedere bacteriologic, infectia acuta amigdaliana este consecutive in!alarii microorganismelor. $cestea pot fi virusuri, germeni banali sau germeni specifici. $deseori agentul microbian este un saprofit !abitual al cavitatii bucale. $ctiunea germenilor susceptibili de a deveni patogeni sporeste net in sezonul rece. treptococul este cel mai frecv intalnit in stare normala in criptele amigdalieni, cand devine pat!ogen fiind vorba cel mai frecv de streptococul beta-!emolitic tip $. inflamatiile acute faringiene sunt de 3 tipuri: leziune catarala-coresp anginelor banale- cu congestie difuza sau associate cu puncte albe si depozite cazeoaze in angina eritematopultacee4 cu false membrane4 cu pierdere de substanta. 47 Fle)monul periami)!alian - !)+ tratam Este o supuratie a tes cellular lax dintre capsula amigdalei palatine si peretele musculo aponevrotic faringian. Este cea mai frecv complicatie a amigdalitei acute pultacee sau a unui puseu acut in cadrul amigdalitei cronice. imptomatologie: durere cu otalgie reflexa, trismus si sialoree. Febra oscileaza 30-3L grade ', stare gen alterata. 2ocea bolnavului capata un timbru special denumit =voce amigdaliana>. 9espiratie este fetida, adenopatie este importanta, dureroasa, sit subangulomandibular. :ratamentul este in primul rand c!irurgical. e practica intai o punctie cu un ac lung si gros in punctual de maxima bombare, se aspira cu o seringa si aparitia puroiului confirma diagnosticul. ?u trebuie aspirat tot puroiul. e desc!ide apoi colectia cu o pensa lunga tip %ubet-;arbon, care se introd inc!isa, priontr o miscare brusca, pe locul punctiei pana in cavitate. e desc!id bratele pensei in plan vertical si pensa se retrage desc!isa. -uroiul se scurge printer bratele pensei. e repeat aceasta manevra de desc!idere zilnic, pana nu se mai scurge puroi. e recomanda gargarisme pt dezinfectia cav bucale. $ntibioterapia, antialgicele, regimul dietetic moale si lipsit de condimente, repausul, completeaza tratamentul. Este indicate amigdalectomia la o luna dupa vindecare. 4". /!enoi!ita acuta- !)+ tratam Este inflamatia amigdalei faringiene a lui %usc!8a, deci apanajul aproape exclusive al copilariei.etiologia este microbiana cu flora banala. <eseori este urmareaunei viroze respiratorii. )biectiv se observa secretii mucopurulente in fosele nazale si mai ales pe peretele faringian posterior. 9inoscopia post, cand este posibila, va arata o tumefactie congestive a amigdalei faringiene, cu depozite pultacee. Febra este neregulata, durata bolii imprevizibila. 'ele mai frecv complicatii sunt otitele. :ratamentul se bazeaza pe antibioterapie, dezinfectie nazofaringiana, vasoconstrictoare nazale. 4'. /n)ina monocitara - !)+ tratam $pare in mononucleoza infectioasa, produsa de !erpes virusul Epstein ;arr. ;oala este contagioasa, afactand predilect tinerii. ubiectiv cefalee si astenie accentuate.bolnavul prez adenopatie generalizata, splenomegalie si uneori !epatomegalie. <iagnosticul se pune pe leucocitoza de /,,,, pana la 3,,,,3ml, cu monocitoza .,-B,E. erul bolnavului aglutineaza !ematiile de berbec. :ratament consta in antibiotice, associate cu corticoizi in formele grave. %ocal gargarisme cu solutii al8aline, urmate de pensulatii cu -enicilina sau -enicilina 2 supta. 5(5555 0n!icatiile ami)!alectomiei6 /. frecventa anginelor acute mai mult decat + episoade pe an corelate cu aslo, fibrinogen etc +. prezenta unui flegmon periamigdalian 3. artrita reumatismala .. cardita reumatismala *. glomerulonefrita

/,

B. sindromul de apnee nocturna F. in scop bioptic amigdalectomie unilaterala -ana in jurul varstei de L ani, amigdalele e bine sa fie pastrate, este o scoala imunologica4 51. Fibromul nazo-farin)ian - !)+ tratam Fibromul nazofaringian este o tumora dura, fibroasa, f sangeranda, cu punct de plecare nazofaringian, ce apare aproape exclusive la sexul masculine. 'auza este necunoscuta, dar se pare ca un rol joaca tulb endocrine ale pubertatii masculine. <ozajul !ormonal arata un exces de // dezoxicetosteroizi si un deficit de !ormone masculini. $natomo-patologic este vorba de o tumora neteda, roz palida, boselata uneori, dura, inserata sesil la niv cadrului coanal. ;olnavul prez epistaxisuri repetate si o respiratie bucala, !ipoacuzie prin obstructie tubara, apoi tulb de miros si de gust. <ebut insidios, cu obstructie nazala initial unilaterala, apoi bilat. %a rinoscopia anterioara se vad secretii muco-purulente si polul anterior al tumorii. Evolutia este de obicei latenta in B ani prin !emoragii sau complicatii endocraniene. :ratam este c!irurgical de extirpare pe cale nazala sau faringiana 52./!enofle)monul retrofarin)ian - !)+ tratam Este adenoflegmonul ganglionilor Milette " care involueaza catre 3-. ani# si se intalneste la sugar si copilul mic. upuratia lor este o complicatie a adenoidei acute. )biectiv, se constata o adenopatie letero cervicala superioara, iar la mucofaringoscopie vom observa bombarea peretelui faringian posterior, care apare rosu, infiltrate si edematiat. :ratamentul consta in incizie de jos in sus cu copilul asezat in pozitia 9ose " in decubit dorsal, cu capul atarnand la maginea mesei#. In momentul expulziei puroiuluicopilul este ridicat de un ajutor cu picioarele in sus, pt ca puroiul sa se elimine la exterior prin gura. $ntibioterapia este oblogatorie. %a o luna de la vindecare se indica adenoidectomia. 53./!enoi!ita cronica - !)+ tratam 9eprez inflame cronica a amigdalei faringiene a lui %usc!8a. 'and inflamatia cronica este insotita de !ipertrofie, vorvim de vegetatii adenoide. e intalneste cu predilectie la copii intre 3-B ani. Etiologia este reprez de adenoidite acute nevindecate, statusul limfatic, clima rece si umeda, insalubritatea. imptomatologie: obstructie nazala incomplete, voce nazonata, crize de laringita striduloasa, fose nazale pline de secretii muco-purulente. :oracele se deformeaza in carena, copilul prez somnolenta, o scadere a atentiei. 'omplicatii oculo conjunctivale., laringobronsice, otite catarale sau purulente. <iagnosticul se pune pe semnele clinice si se confirma prin rinoscopie anterioara si posterioara sau prin tuseu rinofaringian. :ratamentul este c!irurgical si consta in extirparea amigdalei faringiene adeniodectomie. Interventia poate fi practicata la orice varsta, contraindicatiile fin reprez de starile inflamatorii acute si de malform faringelui. <upa interventie este utila reeducarea respirator6. 54. Forme !e !ebut in cancerul rinofarin)ian 9inologic obstructie nazala, rinoree muco-pio-sang!inolenta, epistaxis $uricular otite catarale sau suppurate Manglionar fiind o zona f bogata in vase limfatice aprox jumatate din bolnavi au la prima consultatie adenopatie laterocervicala superioara ?evralgic nevralgie trigeminala, otalgie, cefalee cronica -aralitic paralizii oculare 55#umorile mali)ne ale orofarin)elui 'ancerul amigdalian este tumora maligna cea mai frecv a faringelui. Este unilaterala si numai exceptional bilaterala. (ajoritatea bolnavilor cuf cancer amigdalian sunt fumatori si alcoolici. :umorile maligne epiteliale se pot prezenta sub cele 3 aspecte otipice: vegetant, ulcerat si infiltrate submucos. :umorile conjunctivale pot fi limfosarcoame si reticulosarcoame. <ebutul este insidios, cu senzatie de jena, umflatura, corp strain, localiz la o loja amigdaliana.:umora se extinde la stalpi, val, limba, spatiul pterigomaxilar, determinand odinofagic cu otalgie, disfagie, sialoree su striuri sang!ine, !alena fetida, trismus. (oartea survine dupa un an si jumatate. <iag se pune prin biopsie, iar tratam este in principal radioterapic. '!irurgia poate extirpa ganglionii cervicali sau un rest tumoral dupa radioterapie. 56.Cancerul ami)!alian - !) si tratam 'ancerul amigdalian este tumora maligna cea mai frecv a faringelui. Este unilaterala si numai exceptional bilaterala. (ajoritatea bolnavilor cu cancer amigdalian sunt fumatori si alcoolici. :umorile maligne epiteliale se pot prezenta sub cele 3 aspecte otipice: vegetant, ulcerat si infiltrate submucos. :umorile conjunctivale pot fi limfosarcoame si reticulosarcoame. <ebutul este insidios, cu senzatie de jena, umflatura, corp strain, localiz la o loja amigdaliana.:umora se extinde la stalpi, val, limba, spatiul pterigomaxilar, determinand odinofagic cu otalgie, disfagie, sialoree su striuri sang!ine, !alena fetida, trismus. (oartea survine dupa un an si jumatate. <iag se pune prin biopsie, iar tratam este in principal radioterapic. '!irurgia poate extirpa ganglionii cervicali sau un rest tumoral dupa radioterapie.

//

57. c%eletul+ larin)ian7cartila8e+articulatii+li)ament9 c!eletul laringian este format din * cartilaje principale dintre care 3 sunt neperec!e"cricoidul.tiroidul,epiglota# si + sunt perec!i-aritenoizii. 'artilajul cricoid are forma unui inel un pecete, situat deasupra tra!eei. Este mai inalt in port sa post.%umenul inelului cricoidian, desc!is permanent este esential in respiratie. 'artilajul tiroid este format din + lame verticale,unite anterior,realizand aspectul unei carti desc!ise post.Este situat deasupra cricoidului Epiglota are forma unei frunze al carei petiol insera inung!iul intern al laringelui 'artilagiile aritenoide de forma trung!iulara sunt mobile, se articuleaza cu cricoidul pe muc!ia port post a pecetei acestuia.-e varful lor se gasesc asezate cartilajele antorini, + mici formatiuni fara importanta practica.'artilajele cricoid, tiroid si aritenoizii au o struct !ialina, iar epiglota este formata din cartilaj elastic.'artilajele !ialine incep sa se osifice de la +*-3, de ani si continua treptat, pt ca in jurul B* ani osificarea sa fie completa 5".musc%ii.larin)elui unt formati din + grupe: -extrinseci: sternotiroidian,tiro!ioidian si constrictor inf al faringelui. Ei participa atat la actul deglutitiei cat si al fonatiei, unde rolul este secundar -intrinseci: se fixeaza prin ambele extremitati pe cartilaje si ligamentele laringelui,imprimand acestuia diferite miscari. e impart in 3 grupe: .dilatatori ai glotei sau abductori ai corzilor vocale-musc!iul crico-aritenoidian post sau posticus. Este singurul musc!i care desc!ide glota, fiind numit si musc!iul respirator. -constrictori ai glotei sau adductori ai corzilor vocale: musc!iul crico-aritenoidian este antagonistul cevlui de mai sus-prin actiunea sa,apropie corzile vocale,avand rol in fonatie, musc!iul interaritenoidian sau transvers.el apropie aritenoizii, inc!izand astfel si port post a glotei -tensori ai corzilor vocale: musc!iul tiroaritenoidian sau vocal, se insera in ung!iul intern al cartilajului tiroid.de aici merge spre post in plan orizontal, pana la cartilajele aritenoide.prin contractia sa produce o scurtare a corzii vocale si musc!iul cricotiroidian, prin contractie basculeaza tiroidul in jos si inainte, punand astfel in tensiune coarda vocala 5'.iner$atia larin)elui Inervatia senzitiva:nv laringeu sup, ram al vagului. Inervatia motorie:nv recurent. $cesta se separata din tr pneumogastricului in dr la niv art sublavie si in stg la niv crosei aortice. Ei inconjoara aceste vase si se intorc, mergand recurent la musc!ii laringelui, prin santul format de tra!ee si esofag. 9ecurentul emite si un ram sensitiv care se anastom cu laringeul sup prin ansa Malien 6(.confi)uratia interna a larin)elui a. 9eg glotica:se delim prin + planuri oriz, care trec prin benzile ventriculare si corzile vocale. $ceasta reg cuprinde: -corzile vocale"+ format musculo-ligamentare dispuse in sens ant-post, de cul alb-sidefie# -spatiul dintre corzi:glota"spatiul glotic# ce este delim de comisura ant"locul unde se unesc corzile vocale la insertia pe cartilajul tiroid#,marg libera a corzilor,cartilagiile aritenoide si plica interaritenoidiana"comisura post#. patiul glotic are o geometrie variabila. In resp fortata are forma unui triung!i ec!ilateral, in fonatie se prezinta ca o fanta, iar in resp normala are forma unui triung!i isoscel. -benzile ventriculare"false corzi vocale#:+ format lamelare cu directie ant-post, situate deasupra corzilor vocale. -ventriculii (orgagni:+ diverticuli ai cav laringiene, dispusi in sens ant-post, intre corzile vocale si benzile ventriculare b. 9eg supraglotica"vestibulul laringian#:port din cav laringiana sit deasupra benzilor vestibulare. )rif sup ai laringelui"coroana laringiana# este delim de epiglota, plicile aritenoide epiglotice, aritenoizi si spatiul interaritenoidian. c. 9eg subglotica: sit sub corzile vocale, pana la marg inf a cartilajului cricoid. %a copilul sub 3-F ani, submucos se afla un tes celular lax, care se edematiaza usor, obturand lumenul faringian. 61.functia respiratorie a larin)elui

/+

Este fct vitala a laringelui.Ea se realiz prin desc!iderea spatiului glotic,care poate regla cant de aer ce trece prin laringe.In repaus orif glotic este partial desc!is,in port sa post-interaritenoidian.In efort glota se largeste,corzile vocale ajungand pana la abductia max. 62..functia fonatorie a larin)elui Este fct sociala a laringelui, realiz inca prin mec incomplet elucidate.$erul toracic sub presiunea musc!ilor expiratori este impins intre corzile vocale apropiate si in tensiune, care prezinta si miscari vibratorii.9olul cel mai important il are mucoasa corzilor,care vibreaza si imprima coloanei de aer modulatia necesara pt frecventa si timbru. unetul emis de faringe este sunetul fundamental,care sufera apoi modif importante in cav de rezonanta ale faringelui,cav buc, fose nazale.2ibratia ritmica a corzilor vocale transmise pe calea recurentilor, care det miscari clonice ale musc!ilor tiroaritenoidieni, din grosimea corziolor vocale.Intensitatea vocii este proportionala cu amplitudinea vibratiilor corzilor vocale. Inaltimea sau tonul vocii este in rap cu frecventa vibratiilor corzii, care depinde de tensiunea corzilor vocale, de lungimea si grosimea lor, precum si de presiunea coloanei de aer. :imbrul vocii este det de tonurile armonice adaugate sunetului fundamental. $cestea se produc la niv benzilor ventriculare si cav rezonatorii. 63.functia sfincteriana a larin)elui au fct supravitala,constituie protectia aparatului resp fata de patrunderea corpilor straini.In momentul patrunderii unui corp strain in vestibulul laringian,glota se inc!ide si se provoaca un reflex de tuse care expulzeaza intrusul.:usea se realiz prin cresterea presiunii toracice si desc!iderea brusca a glotei.In acelasi timp sunt antrenate si secretiile din bron!ii si tra!ee spre faringe.In eforturile fizice mari prin inc!iderea glotei se realizeaza si fixarea toracica,prin rigidizarea custii toracice care va oferi un sprijin mai solid pt membrele sup.2ariatiile presiunii intratoracice,negativa in inspir si pozitiva in expir,sunt in rap cu grd de desc!idere al orif glotic.$ceste variatii actioneaza asupra circulatiei sang!ine ca o pompa aspiro-respingatoare. 64.tulburarile !e sensibilitate ale larin)elui $nestezia laringelui:rara si are cauze neurologice.-oate fi det de nevrite periferice,traum ale pneumogastricului,tabes, miastenia gravis,scleroza multipla.Este grava pt ca permite patrunderea alimentelor in caile aeriene. -aresteziile:apar mai frecvent si au cauze inflamatorii sau nevrotice,cancerofobie.;olnavii au senzatia de corp strain laringian sau orice alta senzatie anormala,trebuie examinati de specialist,datorita frecventei cu care se intalneste cancerul laringian. <urerile:sunt provocate mai ales de proc patologice localizate pe epiglota si pliurile arieepiglotice":;',tumori ulcerate,!erpes,corpi straini,flegmoane,pericondrita,artrita crico-aritenoidiana#.$fectiunile endo-laringiene det dureri reduse,care apar in cursul fonatiei si tusei.9areori sunt datorita unei nevralgii ale nervului laringeu sup,sediului lor fiind localizat de bolnav la niv cornului mare al osului !ioid. :usea:act reflex la care participa si laringele prin obstruarea lumenului si desc!iderea brusca a glotei,cand pres pulmonara a crescut suficient.-oate fi uscata"laringite,!iperestezie,tumori# sau umeda"tra!eo-bronsite#.:usea latratoare se intalneste in laringita subglotica si crupul difteric.:usea se poate datora iritatiei ramurilor vagale in alte teritorii"urec!ea ext,abd# <isfonia:caracteristica pt afect laringiene si se poate prezenta sub mai multe forme. -fonoastenia:oboseala vocii vorbite dupa eforuti vocale min.Este consecinta unei miozite a musc!iului vocal,dupa laringite neingrijite sau dupa supra eforturi fonatorii. -rezastenia:oboseala vocii la cant -raguseala:cel mai des intalnita.2ocea apare ca un sunet aspru,crepitant,fiind neclara si insonora. e obs la bolnavii cu laringite ac si cr,traum,tumori,paralizii ale corzilor vocale. -diplofonia:vocea bitonala se datoreaza unei interferente vibratorii intre cele + corzi vocale. e obs in paralizii unilat ale corzilor vocale si la pNlipul laringian. -vocea eunucoidala:caracteristica tinerilor la pubertate. <g disfoniei trebuie precizat etiologic si trat se va adresa cauzei.-t profesionistii vocali este necesara reeducarea vocala, care se va face in serviciul special de foniatrie. 65.tulburarile motorii ale larin)elui e pot datora afectarii inervarii motorii a laringelui sau unei suferinte ce act asupra glotei.

/3

a#tulb neuropatice -se datoareaza unor cauze multiple ce afecteaza nv recurent sau centrii nervosi (onoplegia recurentiala: -nv poate suferi 3 feluri de lez:nevrite,compresiune extrinseca,sectiune Etiologie: -traumatica accidentala sau iatrogena -compresiuni prin tumori tiroidiene,esofagiene,mediastinale -anevrisme -afect cardiace decompensate emne clinice: -disfonie cand coarda se fixeaza in abductie"voce bitonala# sau prezinta disfonie doar la vocea cantata,cand coarda fixata este in adductie. :ratament: -terapie antinevritica si electroterapie -c!irurgia vizeaza impingerea corzii paralizate spre linia mediana,prin injectare de silicon in grosimea corzii <iplegiile laringiene:paralizia recurentiala bilat si paralizia simetrica centrala <iplegia recurentiala: etiologie:sifilis nervos,polimielita asc,encefalite,cancerul tiroidian si esofagian 'linic se deosebesc 3 forme: -diplegia in adductie.sd Mer!ardt:glota se reduce la dimens unei fante,voce pastrata,dispnee acc -diplegia in abductie.sd Oiemssen:resp normala si fonatie nula .diplegia in pozitie intermediara:rara :ratament: -tra!eostomia in caz de sufocare -c!irurgical:cordoaritenopexie b#tulb miopatice e datoreaza tulb de contractie a unui sau a mai multor musc!i laringienei intrinseci.$par in reumatism,dupa eforturi vocale deosebite,in cadrul unor laringite ac -provoaca disfonie de diferite grade :ratament: -etiologic,foniatric,tonifiant fizioterapic c#!emiplegiile laringiene asociate in reg lat-cervicala sup nv cranieini pot lezati izolat sau siultan prin traum, adenopatii,tumori,polinevrite emne clinice: d $vellis: -afectate perec!ile K,KI ram int -paralizia !emivalului,cu deviere spre partea sanatoasa si imobilizarea corzii vocale d c!midt: - d $vellis P ram ext al spinalului"KI#, cu paraliziea '( si trapez -bolnavul are capul rotat de partea bolnava sinu poate ridica umarul d Qac8son: - d c!midt P paralizie !ipoglos"KII#, cu devierea limbii de partea paralizata si proiectia ei afara din gura d 2ernet: - d c!imdt P paralizie glosofaringian"IK# -semnul perdelei:devierea peretelui post faringian spre partea sanatoasa,la atingerea lui cu apasatorul delimba d 'ollet- icard: d 2ernetP d 'laude-;ernard-7orner"enoftalmie,mioza,micsorarea fantei palpebrale# prin afectarea simpaticului cervical d#spasmele laringelui -contracturi de durata mai scurta sau mai lunga a tuturor musc!ilor laringieni intrinseci. 'linic asistam la oprirea pasajului aerian prin laringe ;olnav agitat,rapid cianotic,isi pierde cunostinta. :ratament: -uneori cedeaza la instilarea in fosa nazala de apa rec -tra!eostomie si resp artificiala pe saonda sau canula 66.caracterele !ipneei larin)iene

/.

e poate instala ac sau cr. emne majore"care nu lipsesc niciodata#: -bradipnee ispiratorie"se obs la inspectia toracelui# -coborarea laringelui in inspiratie -tirajul suprasternal si supraclavicular"depresionarea in inspir a partilor moi# emne minore"desi sunt caracteristice uneori lipsesc#: -cornajul sau stridomul este mai accentuat in inspir si este produs de aerul care trece prin portiunea stramtata -tirajul intercostal,subcostal,substernal, iar la copilul mic c!iar al sternului. -tulb ale vocii si ale tusei"disfonie# -bolnavul nu poate sta culcat,iar capul este in !iperextensie -cianoza fetei si staza venelor cervico-faciale,care apar turgescente"in special jugulara ext# -pulsul paradoxal al lui &ussmaul"inversarea aritmiei respiratorii fiziologice# -apnee auscultatorie, mai evidenta la baze. 67.traumatismele.larin)elui-clasificare+!)+atitu!ine terapeutica :raum mecanice: a#inc!ise:au ca rezultat contuzii,luxatii si fracturi.se intalnesc mai frecvent la varsta medie.sunt produse de act directa sau indirecta a fact traumatici -direct:cadere pe corpuri dure,lovituri cu latul palmei,strangulare,spanzurare -indirect:cadere cu capul flectat, emne clinice: -durere vie uneori sincopala -disfagie,odinofagie -disfonie dureroasa sau afonie -tuse uscata -dispnee progresiva de tip laringian <ureri la palpare in pct fix emne generale: -transpiratii profuze, angoasa %aringoscopia poate arata modificari diferite in fct de intensitatea actiunii agentului vulnerant: -marul lui $dam deplasat, lateralizat, dureros -edeul si emfizemul masc!eaza uneori aceste semne -ec!imoze,!ematoame obstruante,imobilizarea corzilor vocale,ingustarrea lumenului 9adiografia si tomografia vor completa studiul modificarilor lumenului laringian :ratament: -repaus absolut vocal -antibioterapie de protectie -supraveg!erea atenta a respiratiei -calmarea tusei cu codeina -se va administra cortizon"antiedematos# si alfac!emotripsina -in caz de fracturi cu prabusiri, se face tra!eostomie, urmata de reducerea fracturii prin manevre ext sau repozitie sangeranda -daca trat este tardiv el se va adresa stenozelor sec b#desc!ise:sunt plagi cervico-laringiene intalnite in accidente de circulatie, de munca, tentative de suicid, agresiuni, razboi -lagile pot fi netede sau anfractuoase, neperforante sau perforante si distructive cu fracturi de cartilagii si esc!ile, zdrobiri alelaringelui, emfizem subcutanat. emne clinice: -soc,dispnee si !emoragie -disfonie,disfagie,tuse cu expectoratie spuoasa si sangeranda, emfizem cervical :ratament: -combaterea socului,supraveg!erea respitatiei"intubatie nazo sau orotra!eala sau prin plaga, tra!eostomie# -antibioterapie,!emostaza c!irurgicala si medicamentoasa -profilaxie antitetanica -toaleta si sutura plagii -se va plasa endolaringian un mentor de tifon pt recalibrarea lumenului

/*

c#lovitura de bici a laringelui:apare la profesionistii vocali,care fac un efort brusc in timpul fonatiei Factori favorizanti: -laringite ac -malmenaj vocal -per menstruala ;olnavul prezinta disfonie accentuata ce se instaleaza brusc in timpul fonatiei.%a laringoscopie se obs ec!imoze pe o coardavocala,dar poate fi si o ruptura a musc!iului vocal, caz in care vocea nu mai revine la normal. :ratament:repaus vocal,aerosoli calzi si tratament foniatric d#arsurile:contactul mucoasei cu lic!ide sau vapori fierbinti emne clinice: -durere,spase laringiene cu dispnee consecutiva,tuse Ruitoasa,odinofagie,disfagie.%aringoscopia evidentiaza congestia difuza,edem,ulceratii sangerande sau acoperite de false membrane. :ratament: -repaus vocal -calmarea tusei si a durerii -aerosoli cu cortizon sau adrenalina -alimentatie lic!ida sau parenterala 6".corpii straini larin)ieni-!). si tratament emne clinice: -sufocatie,accese de tuse,anguasa,apnee-dupa care urmeaza o per de toleranta a corpului strain unde intalnim semne respiratorii"dispnee laringiana,tuse#,fonatorii"voce ragusita#,subiective"durere#,obiective"tiraj# %a exam endoscopic se vizualizeaza corpul strain. 9adiografie.daca este opac apare pe film :ratament -asigurarea respiratiei, prin tra!eostomie la nevoie, oxigen, calmararea durerii si a tusei -medicul va extrage corpul strain pS cai nat, prin laringoscopie directa si in mod exceptional prin laringotomie,pe cale ext . 6'.larin)ita acuta-!).si tratament emne clinice: -!iperestezie, tuse seaca,iritativa,disfonie -uneori febra,frison,mialgii emnul principal este disfonia, manifestat prin voce voalata sau ragusita si care isi revine la normal in /. zile :ratament: -repaus vocal absolut, intr-o cameracurata,bine aerisita -se suprima fumatul,alimentatie lipsita de condimente -se vor aplica pe gat comprese calde,se vor administra bauturi caldute,calmante ale tusei,in!alatii,antiinflamatoare 7(.larin)ita acuta e!ematoasa a copilului-!) si tratament $pare intre /-B ani. emne clinice: -se instaleaza brusc sau treptat cu dispnee.2ocea ramane clara fata de tuse,care este latratoare,ragusita. tarea generala este alterata,copilul febril,agitat,nu poate dormi.<ispneea este inspiratorie insotita de bradipnee,iar la copilul mic de ta!ipnee.<ispneea se insoteste de cornaj si tiraj inspirator.;ataia aripilor nasului este un semn de gravitate. Evolutia este spre vindecare in F-/, zile,dar in multe cazuri dispneea se agraveaza si evolueaza spre moarte. :ratament: -combaterea infectiei -ameliorarea tulburarilor de ventilatie -se va admin ampicilina injectabila /*,-+,,mg38g corp3zi o sapt -!idrocortizon !emisuccinat 0-/,mg38g corp3zi in +-. prize iv -pt tulb de ventilatie se va urmari combaterea edemului si spasmului -daca apar semne de decompensare respiratorie, se va face intubatie orotra!eala,cu sonda de polivinil,iar daca in3. zile nu poate fi detubat, se practica tra!eostomia -pt combaterea congestiei se administ efedrina sau adrenalina / la mie in aerosloi -!ipoxia se combate prin oxigenoterapie discontinua

/B

-calmante ale 71.larin)itele cronice-clasificare+!)+tratament e descriu 3 forme: -catarala -!iperplazica -atrofica emne clinice: -disfonia det de ingrosarea marginii libere a corzilor vocale si a prezentei secretiilor,este cronica,insa variaza in intensitate in raport cu durata espunerii la fact etiologici -tuse seaca,iritativa,oboseala fonatorie,!emaj"efortul de indepartare al secretiilor laringiene# -jena retrotiroidiana :ratament: -eliminarea cauzelor determinante si favorizante -respectarea riguroasa a igienei vocale -in!alatii,aerosoli,pulverizatii cu antiinflamatoare,cure si aerosoli cu ape sulfuroase,propolis, vit $ -trat c!irurgical: ablatia lez pseudotumorale,excizii in lez !ipertrofice,decorticari ale corzilor vocale in pa!idermie si leucoplazie -trat foniatric urmareste corectarea viciilor de emisiune vocala :usei 72.polipul larin)ian-!) si tratament :umora localizata pe corzile vocale, constituita din tes conj sau vasc.opate fi sesil"baza larga de implantare# sau pediculat. emne clinice: -disfonie permanenta sau intermitenta %aringoscopia:tumoreta rosie,rosie-violacee pe marg libera a corzii vocale, de dimens unui bob de piper :ratament: -c!irurgical:extirpare prin laringoscopie 73.papilomatoza larin)iana-!). tratament :umora cu struct epiteliala,centrata de un sc!elet conjuctiv. -apilomatoza copilului: -benigna dar cu evol grava -recidive frec -frecv intre +-0 ani,debuteaza cu disfonie permanenta si progresiva,dupa apare si dispneea cu caracter progresiv,permanent :ratament: -extirparea maselor papilomatoase,preferabil sub anestezie gen -ablatia papiloamelor se face cu pensa,prin electrocoagulare sau pot fi distruse cu laser cu ')+ -apilomul adultului: -numai la niv corzilor vocale si apare ca o tumora mica de aspect cornos,unica sau in nr redus. -recidive rare -stare precanceroasa importanta, lez impunand o biopsie urmata de exereza pe cale endoscopica sau prin laringofisura 74.no!ulii $ocali -!). tratament (ai frec intalniti la sexul feminin,se prezinta ca + format nodulare,simetrice,bilaterale,situate la unirea /33 ant cu +33 post a corzilor vocale. Etiologie:malmenajul vocal imptomul caracteristic este raguseala :ratament: -medical:corectarea tulb metabolice -c!irurgical:ablatia nodulilor pe cale endoscopica -ortofonic:recuperare vocala 75.cancerul larin)ian-forme anatomo-clinice a#cancerul corzilor vocale"glotic# -are ca simptom dominant disfonia si este infiltro-vegetant -se localiz in /33 ant a corzii si apare ca o tumora sesila

/F

-la inceput coarda isi pastreaza mobilitatea,apoi se infiltreaza si devine fixa -extensia sa se face ant,catre comisura ant si coarda opusa,iar in sus catre ventriculul (orgagni si in jos subglotic -metastazele ganglionare sunt tardive b#cancerul vestibulo-epiglotic"supraglotic# -mut simptomatologic, dupa det odinofagie si dsfonie moderata -este infiltro-ulcerat,prinde epiglota si benzile ventriculare -se extinde ant, spre spatiul preepiglotic,baza limbii si subglotic -reg subglotica fiind f bogata in limfatice,adenopaia este frecv si precoce c#cancerul subglotic -mai rar, infiltrativ, se extinde la corzi,dar mai ales inf,invadand tra!eea -dispneea este simptomul princip -adenopatia nu este rara <#cancerul faringo-laringian -forma tardiva,rezultata al extensiei tumorii la faringe -odinofagie,disfagie,dispnee,disfonie -adenopatie frecv si precoce 76.cancerul larin)ian-!). tratament <g se pune prin biopsie si exam !istopatologic.;ilantul lez se face prin laringoscopie,radiografii si tomografii,esofagoscopie,radiog pulm,palparea gang <g precoce:important, el fiind acela care conditioneaza prognosticul 'ancerul de laringe descoperit in per de debut,ajunge pana la F,E vindecabil cu durata de peste * ani. <in aceasta cauza <g trebuie pus at cand nu au fost invadati gangl limfatici si nu sunt semne de extensie tumorala extralaringiana :ratament: -c!irurgical:laringele beneficiazade circ limfatica speciala, cu vene putine la niv glotei.Etajul subglotic si cel supraglotic sunt oarecum izolate.'and tumora se descopera intrTun stadiu incipient,extirparea unor anumite port a laringelui poate vindeca,boala,realizandu-se si dezideratul functional"pastrarea fct,respir,fonatorii si deglutiei# In fct de localiz si extensia tumorala se pot efectua laringotomiipartiale: -in plan vertical:laringotomia frontolat,frontoant,!emilaringectomii vert -in plan orizontal:epiglotectomia,laringectimia oriz supraepiglotica si glotica 'and tumora este mai mare laringectomia este totala,bolnavul ramanand cu tra!eostoma permanenta Evidarea gangl este de multe ori necesara si se practica monobloc odata cu exereza tumorii primitive -radiologic:telecobaltoterapie -c!imioterapia:este adjuvanta,singura neasigurand vindecarea -imunoterapia:ramane pt moment o speranta 77.malformatiile larin)elui e intalnesc destul de rar.Exista ageneziile laringo-tra!eo-bronsice si atreziile cu imperforatie laringiala.$ltele,desi det tulb respiratorii,permit supravietuirea,daca sunt diagnosticate si tarate imediat dupa nastere. (alf congenitale: -reducerea coroanei laringiene la dimensiunile unei fante -diafragmul glotic sau glota palmata:prezinta un diafragm membranos ce ocluzeaza partial spatiul glotic sau subglotic,fiind o boala dispneizanta -diastema laringo-tra!eo-esofagiana prin defect de dezv a septului tra!eo-esofagian.Formele majore sunt incompatibile cu viata,cele minore det bron!opneumonii de aspiratie. -abs epiglotei,diastema ei sau pozitionarea ei post,modif de forma a epiglotei -laringoptoza -laringomalacia"flasc congenitalU#produce strodor congenital"zgomot de cornaj manifestat de la nastere,care se amplifica in inspiratie,decubit dorsal,la plans sau tipat si scade sau dispare in decubit ventral sau in somn#nu da dispnee (alf dobandite: 7".:pi)lotita acuta4abcesul epi)lotic - de obicei e produsa de !aemofilus influenzae - debut brusc, cu durere intensa, odinofagie, care poate iradia spre urec!i, cu otalgie reflexa, care face deglutitia foarte dificila atat la solide cat si la lic!ide

/0

datorita inflamarii si cresterii importante de volum a epiglotei poate sa apara un grad de dispnee trebuie tinut cont de aparitia dispneei, pentru ca legat de acest abces care se dezvolta la nivelul epiglotei poate aparea un edem al structurilor endolaringiene cu micsorarea spatiului glotic si pericol de sufocatie - bolnavul febril, agitat, necooperant - la ex obiectiv care e greu de realizat se constata cresterea importanta de voum a epiglotei care apare ca un balonas tumefiat si congestionat, care nu permite vizualizarea endolaringelui si in evolutie pot sa apara puncte de efractie prin care se elimina puroil, mici fistule - bolnavul trebuie internat obligatoriu - poate fi necesara tra!eotomia - tratamentul antiinfectios antibiotice cu spectru larg, uneori asocieri, dar active sunt si penicilina, amoxi, asociate sau nu cu gentamicina4 se face si corticoterapie pentru a preintampina edemul laringian - se urmareste bolnavul, se corecteaza deficitul de alimentatie - antiinflamatoare, antialgice - la nevoie se face desc!iderea c!irurgicala a abcesului si drenajul acestuia, daca nu are dendinta de a drena spontan 7'.;arin)ita aler)ica - ca rezultat al impactului cu anumiti alergeni, de obicei in mediu industrial, unde persoana vine in contact cu substante c!imice, poluante, sau diverse alte pulberi, prafuri, in industria cimentului, azbestului, dar mai ales in contact cu bauxida un oxid de $l, minereul din care se va extrage alumina - debut brusc, cu I9, dispnee de tip inspirator, progresiva - poate prezenta si tuse - la ex ob se constata leziuni nu palide, cum ar trebui sa fie in alergii, ci apar elementele inflamate, congestionate, edematiate, cu spatiul glotic mult redus, ceea ce explica dispneea - eozinofilie in sange :ratament - scoatere din mediul nociv - corticoterapia 3,,-.,, mg pe doza, care se repeta4 pana la + g cortizon pe zi - oxigenoterapie - supraveg!ere - poate fi necesara tra!eotomia - anti!istaminice, antialergice etc "(.forme anatomoclinice !e larin)ite cronice - -in laringite catarale:congestia mucoasei,infiltratie in corion - -in laringitele !ipertrofice:!iperplazie epiteliala cu sau fara c!eratinizare - -in laringita atrofica:mucoasa are un aspect !ipotrofic si este acoperita de crusta - -leucoplazia:parac!eratoza cu acantoza moderata sau !iperacantoza"stare precanceroasa# - "1.cancerul larin)ian-etiolo)ie + factori !e risc - Etiologia este obscura, dar se cunosc o serie de factori favorizanti: - -fumatul"peste +,,.,,, de tigari fumate# - -alcoolul"in special preparatele tari# - -varsta peste ., de ani - -sexul masc este interesat in proportie de peste L,E din cazuri - -atmosfera poluata-praf cu crom - -starile precanceroase:leucoplazia,pa!idermia,papilomul adultului "2.<ia)nosticul !iferential al larin)itei cronice Examenul obiectiv laringoscopic evidenViaza urmatoarele imagini: - in laringita catarala cronicW prezinta la nivelul corzilor vocale o congestie moderata Xi o pareza miopaticW asociata, mucoasa laringiana este acoperita cu o secreVie sero mucoasa4 - in laringita cronicW !ipertroficW, corzile vocale sunt congestionate intens, au aspect cilindric sau fusiform, uneori sunt denivelate. In cadrul acestor laringite se pot diferenVia cateva aspecte particulare ca: - monocordita, care se traduce pe plan clinic printr-o tumefiere unilaterala Xi care poate mascW un debut de tumora maligna, tuberculoza sau sifilis. -a!idermia rosie este caracterizata de ingrosari insulare ale mucoasei, iar forma de pa!idermie interaritenoidiana banala trebuie diferenViata de pa!idermia :;'.

/L

Eversiunea ventriculara reprezinta o !ipertrofie Xi o !erniere a mucoasei din ventriculul ()9M$M?I cu evoluVie spre lumenul laringian. - ulcerul de contact reprezentat de o micW ulceraVie pe o coarda vocala Xi de o granulaVie simetricW pe coarda opusa4 - in laringita leucoplazicW, apreciata ca o stare precanceroasa, apare o degerescenta insulara cu tedinta la extindere "aspect de mucoasa oparita# Xi apariVia unor leziuni de !iperc!eratoza, acantoza Xi leziuni exofitice4 - laringita pseudomixomatoasa cronicW este mai frecventa la marii fumatori Xi este caracterizata de o degenerescenta edematoasa a mucoasei de la nivelul corzilor vocale cu un edem gelatinos care =flutura> in fonaVie4 - laringita cronicW atroficW poate fi simpla, banala sau secundara procesului ozenos. Examenul obiectiv laringologic evidenViaza o mucoasa palida, uscata, acoperita cu secreVii mucopurulente sau cu secreVii galbui sau galben verzui "in ozena#.1neori se poate constata Xi o mucoasa congestionata uscata, acoperita parVial de cruste galbui. - laringita !iperc!ineticW apare la copilul care face eforturi vocale excesive "strigate# avand obiectiv caracteristicile laringitei cronice catarale Xi o pareza miopaticW supraadaugata "disfonie P fenastenie#. ?odulii vocali apar ca doua mici proeminente sidefii la unirea /33 medie cu /33 posterioara a corzilor vocale, pe un fond de laringita cronicW Xi favorizata de efortul vocal prelungit. - "3.tuberculoza larin)iana -!). + tratament - -oate prezenta mai multe aspScte clinice: - -monocordita:inflamatia unei singure corzi care ramane mobila - -forma miliara:cea mai grava,dar si cea mai sensibila la trat specific - -forma ulcero-vegetanta:produce distrugeri importante - -formele tumorale:au o evol torpida si raspund slab la trat - <g de certitudine se pune pe baza exam radiologic pulm si a exam !istopat din mucoasa laringiana prelevata prin biopsie "7.anatomia casei timpanului 'asa timpanului este de forma unei lentile biconcave, sapata in stanca temporalului.$re B pereti: -extern"timpanic#:deoarece timpanul acopera aproape toata suprafata,restul peretelui fiind osos -intern"labirintic#:bogat in elem anatomice,are in centru o ridicatura numita promontoriu,care corespunde primului tur de spira al melcului.<easupra se gaseste un orif ovalar numit fereastra ovala,care este acoperita de talpa scaritei"platina#.%a marg sup a ferestrei ovale, trece dinainte-inapoi un conduct osos"conductului lui Fallope#care gazduieste a +-a port a nv facial.In port inf si post a promontoriului, in fundul unei nise,se gaseste fereastra rotunda acoperita de o membrana -sup"cranian#:o fina lama osoasa separa casa de fosa cerebrala mijlocie -inf"jugular#:separa casa de golful venei jugulare int -ant"tubo-tiroidian#:in port sa sup prezinta un orif care nu este altul decat orif timpanic si trompa lui Eustac!io, iar mai jos o lama osoasa care separa casa de canalul carotidian -post"mastoidian#:in port sa sup se gaseste orif timpano-mastoidian,iar inf o ridicatura, piramida de unde iese tendonul musc!ilui scaritei si orif de intrare a nv coarda timpanului care incruciseaza timpanul si iese din casa prin scizura lui Mlasser, situata pe peretele ant, deasupra orif trompei . 'ontinutul casei:aparatul de acomodare al auzului, oscioarele si musc!ii lor. 'iocanul are un cap, un gat,un maner si + apofize.El intra in textura timpanului prin manerul lui,iar un lig sup si unul ext il fixeaza de peretii casei.(usc!iul ciocanului se insera de gatul sau. ?icovala se art cu capul ciocanului,iar prin apofiza sa verticala se art cu scarita. carita prezinta un cap"art cu apofiza vert a nicovalei#, + brate si o talp"platina#,fixata printr-un lig de marg ferestrei ovale.<e capatul scaritei se insera musc!iul scaritei. - -mucoasa casei tapeteaza atat peretii cat si oscioarele si lig de sustinere a oscioarelor '1.functia acustica a#urec!ea externa:undele sonore colectate de pavilion,se propaga pana la membrana timpanala prin coloana de aer din conduct, care are un protector prin: -sensibilitatea sa -reteaua de fire de par -glandele ceruminoase b#urec!ea medie:continua transmisia sunetelor si dozeaza intensitatea lor, protejand urec!ea int. $ceste fct se realiz prin vibratia timpanului, a lantului osicular si prin jocul musc!ilor ciocanului si al scaritei care, prin

+,

contractia lor, tempereaza zgomotele preY violente. (usc!iul ciocanului si al scaritei actioneaza antagonic,musc!iul ciocanului prin contractia sa intinde membrana timpanului,trage manerul ciocanului spre int si infunda platina spre vestibul.$cest musc!i va proteja urec!ea interna pt zgomotele puternice.(usc!iul scaritei prin contractie va trage scarita in exterior, relaxand astfel membrana timpanica.2a creea conditiile favorabile sunetelor slabe.(usc!iul scaritei este musc!iul ce asculta. :rompa lui Eustac!io prin desc!iderea ei intermitenta"in timpul deglutitiei# favorizeaza mentinerea unei presiuni egale pe ambele fete ale timpanului. Iritatia nv coada timpanului este suficienta pt a provoca o !ipersecretie a glandelor submaxilare si sublinguale. 7ipersalivatia va declansa actul deglutitiei si desc!iderea trompei c#urec!ea interna"aparatul de receptie#2ibratiile sonore se transmit prin oscioare la niv ferestrei ovale unde platina scaritei se infunda in vestibul, facand sa vibreze lic!idele labirintice din rampa vestibulara. 2ibratiile se transmit in rampa timpanica si vibrand membrana vor fi excitate cel org 'orti, care transforma energia mecanica in curent bioelectric, preluat de nv co!lear si transmis pe cale auditiva la scoarta in centrul auditiv.$ici se face analiza sunetului ca frecventa si intensitate dupa 9ut!eford. '2.functia !e ec%ilibru Fct complexa la care contribuie: -impresiile tactile -impresiile 8inestezice -impresiile vizuale -impresiile labirintice :oate aceste informatii culese sunt transmise nucleilor de la baza. 'analele semicirculare prin miscarea lic!idului cu directie ampulipeta sau ampulifuga, impresioneaza crestele acustice si transmit date privind rotatia capului intr-una din cele 3 directii ale spatiului 1tricula: furnizeaza date despre miscarea de deplasarea a capului ant-post sau post-ant. acula: furnizeaza date privind deplasarea capului in plan lat Impresiunile colectate sunt transmise prin nv vestibular, nucleilor de la baza craniului care au numeroase conexiuni cerebeloase, oculare, vagale si medulare, fapt ce explica complexitatea simptomatologiei sd vestibular -

'3.cauzele %ipoacuziei !e perceptie a#co!leara:malformatii congenitale,traumatisme mecanice,degeraturi co!leare,presbiacuzia,ototoxicoza,labirintite,sd (eniere, tulb vasculare variate - b#radiculara:tumori ale nv acZstico-vestibular"neurinom#,intoxicatii nervoase,meningo-nevrite,zona zooster - c#centrale:apar in afectiuni ale ?' - '4.cauzele %ipoacuziei !e transmisie - 'auze: - -conductul auditiv ext: atrezie sau stenoze de conduct, corpi straini in conduct, dop de cerZmen, inflamatii ac si cr, tumori benigne si maligne - -membrana timpanala: perforatii timpanale,aderente cicatriciale,otite adezive - -lantul osicular. Imobilizarea lantului osicular prin sec!ele otoreice, anc!iloza stapedo-vestibulara inflamatorie sec!elara, otospongioza, intreruperea lantului osicular - -modificari de presiune in urec!ea medie: barotraumatisme, obstructia trompei lui Eustac!io, otita seroasa sau catarala '5.sin!romul $estibular periferic $pare atunci cand anumite cauze produc excitatii puternice sal lez la niv aparatului vestibular sau a cailor vestibulare. 'and lez se produc la niv nucleilor centrali, sd vertiginos este de origine centrala si are alte manifestari. -sd. iritativ:Excitatie exagerata vestibulara"rau de marI-rotatia brusca a capului# sau un dezec!ilibru intre excitatia celor + labirinte"spalatura auriculara cu apa rece# -sd. distructiv: distrugere a unui labirint"fractura de stanca,traumatism auricular# imptome: -vertij:rotativ,fie cu senzatia de rotire a individului, fie cu cea a pers din jur -greata,varsaturi,paloare,transpiratie-simptome vegetative dat conexiunilor cu nucleii bazei -nistagmusul:devierea r[tmica si conjugata a gl oculari-cu o secuza lenta in directia labirintului mai putin activ si o secuza rYpida care bate de partea labirintului cel mai excitat

+/

-tulb de ec!ilbru statice, in mers sau sezand - -deviatiuni segmentare de partea inversa a batailor nistagmusului.daca bolnavul tine bratele intinse si oc!ii inc!isi, bratele vor devia de partea inversa a batailor nistagmusului - '".ot%ematomul - !) si tratament - 'olectie sero-sang!ina intre cartilaj si pericondru, care se formeaza in jumatatea sup a pavilionului. $pare in urma loviturilor sau compresiunilor pavilionului pe craniu. - :ratamentul:c!irurgical. e evacueaza colectia si se mentine un pansament compresiv o per mai lunga 1((.furunculul con!uctului au!iti$ extern - !) si tratament Inflamatie ac la niv unui folicul pilos, de obicei infectie stafilococica care apare in urma gratajului practicat cu ung!ia sau diverse obiecte de scarpinat, la bolnavii care au prurit auricular. )toscopie:tumefactie a conductului auditiv extern intr-un punct,ingustarea conductului care impiedica introducerea speculului si in zilele urmatoare tumefactia este centrata de un punct galben.$spectul normal al timpanului, palparea nedureroasa a mastoidei,mobiliazarea dureroasa a pavilionului si aspectul radiologic normal al mastoidei ne vor preciza dg de furuncul. :ratament: In faza de formare a furunculului cand nu au aparut burbionul si adenopatia, se aplica revulsive"comprese cu rivanol sau alcool# si antibioterapie"eritromicina#. - In faza de colectare si adenopatie se recomanda incizia, drenajul colectiei si tratament cu mesi dezinfectante - 1(1.otita externa !ifuza-!).+ tratament - Inflamatia difuza a pielii conductului auditiv ext.'auzele sunt inflamatii produse prin instrumente de scarpinat.$lteori corpii straini favorizeaza inflamatia pielii conductului sau manevre de extractie a corpilor straini,lic!idele introduse in scop terapeutic sal scurgerea puroiului de la o otita medie supurata. - <urerea este variabila in fct de grd de inflamatie, de la simpla senzatie de saldura si tensiune,la dureri foarte intense la deglutitie. - )toscopie:conduct stramtat care nu permite introducerea speculului preY mult,congestionat intens,pielea uneori uscata,insa in general umeda - :ratament: - -spalaturi,aspiratii ale colectiei,introducerea de mesi imbibate in antibiotic,se dreneaza colectiile daca este cazul - 1(2 eczema con!uctului au!iti$ extern-!) si tratament - $fectiune frecventa ce apare sub forma exudativa, umeda"forma ac# cand pielea este congestionata, tumefiata si bolnavul acuza um prurit intens. - :ratament: - -general:anti!istaminice de tipul feritol,tavagil, zadinet, calciu - -local:in forma umeda se aplica comprese sub forma de mesi imbibate in sol slabe de nitrat de $g. In forma uscata se aplica unguente decapante,daca scuamele sunt foarte abundente - -roentgenterapia se poate asocia cu succes - . - 1(3.micoza con!uctului au!iti$ extern-!) si tratament - Este det de inocularea teg cu paraziti vegetali de tipul aspergilius, fumigatus. :eg conductului sunt congestionate,usor infiltrate, prezinta fongezitati albe-galbuicare se detaseaza la spalaturi.;olnavul are prurit si !ipoacuzie. - :ratamentul consta in spalaturi zilnice,aspiratii, instilatii de Ylcool boricat sal iodat, pulverizatii de ac boric iodat si pulberi antimicotice de tipul iadit. - In formele mai usoare se pot face badijonaje ale conductului cu unguente antimicotice de tipul ?idoflor, 'anesten. - 1(4.otita seroasa !) si tratament - Forma clinica a otitei catarale caracterizata prin mentinerea lic!idului din casa, ingrosarea lui, care devine cleros si se elimina cu dificultate prin trompa din cauza grosimii lui. imptome: !ipoacuzie,autofonie, acufene si in mod special senzatia de lic!id in casa timpanului. - :ratamentu:eliminarea cauzei de obstructie tubara, iar local se incearca injectii transtimpanice cu alfac!emotripsina si !idrocortizon.In caz de esec se face drenajul casei timpanului cu ajutorul unui tubusor de polietilen care se introduce in casa printr-o perforatie creata in timpan, tubusor ce se lasa pe

++

lpc intre +-. sapt, pana la eliminarea completa a lic!idului si pana cand trompa isi va relua activitatea de ec!ilibrare a presiunii in casa timpanului. - 1(6.otita me!ie supurata cronica -forme anatomo-clinice e caracterizeaza printr-o inflamatie a mucoasei casei timpanului cu !ipertrofie de mucoasa, proliferarea celulelor secretorii,edem, dar niciodata ulceratii ale mucoasei, sau procece subiacente de osteita,ceea ce explica caracterul benign al afectiunii.%a niv timpanului exista o perforatie mezotimpanala, niciodata in c!rapnell perforatie a carei marginii este uneori sediul unor granulatii sau polipi care pot avea drept pct de pornire si peretele int al casei, mai ales promontoriul. - 1(7.otomastoi!ita acuta-!). tratament - 'ea mai frecventa complicatie a otitelor acute. 'auza favorizanta este retentia de puroi in antru, atunci cand drenajul nat nu se realizaeaza sau este insuficient. imptome: complicatiile apar dupa 3-. sapt de la debutul unei otite ac, cand se observa ca boala se agraveaza, febra creste, durerile mastoidiene se accentueaza si devin pulsatile, otoreea se intensifica. -ielea se tumefiaza, devine rosie. <aca nu se intervine la timp abcesul mastoidian fistulizeaza in interior. - %a otoscopie se constata secretie purulenta abundenta in conduct, stramtorarea conductului in port sa interna prin prabusirea peretelui post-sup,iar timpanul este congestionat intens, si bombeaza spre exterior. - :ratament:este c!irurgical si consta in descoperirea antrului, c!iretrea cel bolnave si mentinerea desc!isa a plagii retroauriculare, pe unde va drena puroiul, atat in casa timpanului cat si in mastoida.$ntibioterapie - 1(".otomastoi!ita cronica -!). tratament - Este continuarea unei otomastoidite acute neglijate sau insuficient tratata. imptomatologia seamana cu cea a unei otite supuratecronice. -uroiul este fetid , cu semnalari a rezentei de granulatii sau poli auriculari si lamele de colesteatom. -erforatia este in general marginala. <urerea este inconstanta, mai ales ca o jena. - 9adiografia mastoidei indica existenta procesului de condensare a mastoidei, disparitia septurilor intercelulare si prezenta focarelor osteitice. - :ratament: este c!irurgical si are o indicatie relativa in cazurile cu evolutie lenta. In cazul in care tratamentul conservator este ineficace se impune met c!irurgicala. - 115.<= menin)itei oto)ene - 'omplicatie endocraniana a otitelor ac si cr. 'linic apare sub + forme:sIptica si aseptica - -forma aseptica seroasa este de fapt o reactie meningeala la focarul de infectie otic, caracterozata printr-o !iperproductie de %'9 - -forma aseptica puriforma: meningele actioneaza un numai prin manifestare edematoasa ci si prin infiltrare leucocitara pNlinucleara - -forma sIptica purulenta.%'9 este purulent si prezinta germeni - --forma seroasa sIptica:procesul este exudativ, se gasesc insa si germeni in %'9care este limpede - -forma localizata:meningele se poate apara in procIsele mai lente, determinand pa!imeningite localizate cu tes fibros si de granulatie. imptomatologie: - -cefaleea este constanta cu paroxisme, in special la efort, la lumina, cu localizare la ceafa - -ra!ialgii variabile, vomismente inconstante, fara efort, constipatie sau diaree - -tulb motorii:redoarea cefei,durere cand ridicam gamba de pe planul patului - -tulb senzitive: !iperestezie generalizata.;olnavul poate prezenta deficite privind diversi nuclei de la baza craniului - -tulb psi!ice: bolnav lucid, dar lent,mergand pana la o pseudocoma emne generala:puls bradicardic,inapetenta,oligurie - )toscopia:presenta unei otite ac sau cr colesteatomatoase - -ct lombara: cresterea mare a leucocitelor,!iperalbuminurie - :ratament: - Eliminarea focarului infectios declansator, focarul otic. Evidare petromastoidiana larga, cu descoperirea pe o suprafata mare a durei. 'oncomitent antibioterapie 116. <= abcesului extra!ural 'olectie purulenta intre tabla interna osoasa a cutiei craniene si dura mater cerebrala sau cerebeloasa.

+3

Este frecventa dupa otitele acute. %ocalizarea poate fi la niv fosei cerebrale mijlocii, deasupra peretelui sup al casei timpanului -rezinta 3 sd: -sd compresiv-cefalee unilat, moderata, dar persistenta, adesea intensificata de percut[a zonei craniene, bradicardie, varsaturi, constipatie,somnoletnta-sunt inconstante in fct de dimensiunea abcesului -semne de supuratie: subfebrilitati,slabire si alterarea starii generale -semne de localizare: paralizia oculomotorului ext si afazie emne de lab:leucocitoza crescuta -ct lombara negativa $rteriograf[a pNate pune in evidente colectia, iar ': precizeaza dg. Evolutie: abcesul se poate desc!ide in cav mastoidiana, intensificand otoreea, care se poate desc!ide in interior, dand nastere unui abces intradural, sau meningitei difuze. - :ratamentul:c!irurgical, evidare petromastoidiana larga, completata cu drenajul abceuslui si antibioterapie. -

+.