Nervul Facial

Nervul facial este un nerv motor, avand originea reala a fibrelor motorii
in nucleul somato motor al facialului din calota pontina. Originea aparenta
se afla in santul bulbopontin,in foseta supraolivara, medial de nv.
Intermediar si vestibulocohlear.
In santul bulbopontin, isi au O.A. perechea a VI a deasupra
piramidei bulbare, nv.VII si VII bis deasupra olivei bulbare in foseta
supraolivara si VIII in foseta supraretroolivara.
In craniu, nv facial, intermediar si vestibulocohlear sunt inveliti intr-o
teaca arahnoidiana comuna, in interiorul careia pia mater form. Cate o
teaca proprie fiecaruia. Tecile piale sunt legate intre ele prin tesut
conjunctiv lax.
Nv. urca pe occipital si pe fata post. a stancii temporalului, acoperit de
punte, cerebel, peductul cerebelos mijlociu, intre nv. trigemen situat medial
si superior si nv. glosofaringian, vag si accesor situati lateral si inferior.
In fosa craniana posterioara, nv. se gaseste infero-medial de rad.
senzitiva a trigemenului, in pac. vasculo –nervos format din nv. VII,VII bis,
VIII si art. labirintica, inferior de acest pachet se gasesc nv. IX,X,XI. In pc.
v-n, nv. VII e medial, VIIbis lateral, iar VIII inferior.
Nv patrunde prin porul acustic intern, in meatul acustic intern impreuna cu
a labirintica, ram din a cerebeloasa inf si cu cele 2 vene satelite. La niv
porului acustin intern, nv facial e sit superior de nv vestibulocohlear, iar
intre ei nv intermediar. Teaca arahnoidiana separa pe cei 3 nv de peretii
meatului acustic intern, dura mater aderand la periost, ceea ce explica
otoreea(scurgerea lichidului cerebrospinal prin ureche) in fracturile stancii.
Prin intermediul meatului acustic intern, nv facial vine in raport cu canalul
carotic.
Fundul meatului acustic intern este impartit de 2 creste, una transversara,
alta verticala, in 4 cadrane: aria nv facial sit antero-sup ptr nv facial si
intermediar, ar. vestibulara superioara, ar.vestibulara inf ptr ramurile nv
vestibulocohlear si aria cohleara.
In stanca temporalului, nv ocupa canalul facialului/apeductul lui Fallopius
care are 3 parti.
Prima parte continua orificiul din cadranul ant-sup al fundului meatului
ac. int., e perpendicular pe axa stancii, are directie post-ant, sit superior de
labirint. Ea tine pana in dreptul hiatusului canal. facialului, unde face un
prim cot numit genunchiul canalului facialului. Nv. urmeaza acest cot al
canalului formand genunchiul nv facial, pe a carei fata ant se afla ggl
geniculat. Din cauza ca nv are rapoarte in aceasta zona cu urechea
interna s.n si portiunea labirintica.
A doua portiune este lunga de 1 cm si are o directie dinauntru-
inafara, paralela cu axul stancii. Din cauza ca are rapoarte cu cu peretele
intern al timpanului se mai numeste si port. timpanica. Intre prima si a 2 a
portiune se gaseste genunchiul facialului care este coafat catre ggl
geniculat. A doua parte a nv facial din interiorul stancii insotita de o ramura
din a meningee medie care patrunde prin hiatusul facialului se afla inferior
de canalul semicircular lateral, corespund urechii medii pe care det
proeminenta canalului facialului.
Al doilea cot al nv facial corespunde superior lui aditus ad antrum, de care
este separate printr-o lama de tesut osos compact. Raportul este important
de cunoscut din cauza pericolului lezarii nv. in trepanatia antrului
mastoidian, in cazul in care unghiul dintre cele 2 parti este mai proeminent
in antru.
Ultima parte a canalului facialului e verticala si tine pana la gaura
stilomastoidiana prin care nv facial iese din stanca. Prin ac gaura patrunde
in canal a stilomastoidiana, ram din a auriculara posterioara care insoteste
ultima parte a nv. In ac segment, nv facial e in raport cu proc. mastoid, fiind
sit. post de meatul acustic extern.
Dupa ce iese din apeductul lui Fallopius, prin gaura stilo-mastoidiana,
nv facial indreptandu-se in jos, inainte si inafara, strabate patrulaterul facial
care e delimitat superior de baza craniului, inferior de burta posterioara a
digastricului, anterior de parotid, iar posterior de apofiza mastoida si
marginea ant. a S.C.M.
Patrunde apoi in loja parotidiana unde are raporturi cu gl. parotida pe
care o strabate ca “semnul unei carti” intr-o carte, delimitand lobii glandei.
In loja parotidei, nv facial e sit cel mai superficial, ar carotida interna cu ram
ei terminale se gaseste cel mai profund, iar vena jugulara externa se
gaseste in mijloc. In grosimea glandei, nv facial se imparte in 3 ram
terminale:
 ramura superioara, ascendenta numita temporo-faciala
 ramura mijlocie, aproape orizontala numita transvero-faciala
 ramura descendenta inf numita cervico-faciala
Aceste 3 ram. terminale iesind din grosimea gl. parotide se vor ramifica
si vor merge sa inerveze m. pielosi ai capului si gatului.
Ramurile nv facial pot fi impartite topografic in ramuri infrapietroase care se
desprind din nv in interiorul stancii temporalului si cu ramuri extrapietroase
care se desprind dupa ce aceasta a iesit din stanca.
Ramuri colaterale:
1. Nv scaritei- se desprinde din portiunea mastoidiana a nervului si
merge sa inerveze muschiul scaritei. Este o ramura intrapietroasa.

2. Nv auricular posterior- se desprinde in apropierea gaurii

stilomastoidiene. El trece ant de proc. mastoidian si de pantecele
post al m digastric si apoi urca intre proc. mastoidian si ureche. In
acest traiect este insotit de vasele auriculare posterioare si e sit inf de
ramura auriculara a nv vag. El inerveaza m. auriculari si m. occipital
prin ram. occipitala, anastomozandu-se cu nv. auricular mare si cu
ram. auriculara din nv. vag.

3. Ramura digastrica- cont fibre visceroeferente branhiomotorii ptr

pantecele posterior al m digastric si ptr m stilohioidian pe care il
inerveaza prin ram. stilohioidiana.

4. Ramura comunicanta cu nv. glosofaringian-form ansa descrisa de

Haller lateral de v. jugulara interna, incruciseaza anterior nv vag si se
termina in ggl inferior al nv. glosofaringian. Ea este o ramura
inconstanta si variabila, ansa sa putand trece uneori prin pantecele
posterior al m. digastric.
 5. Ramura linguala- de asemenea inconstanta, se desprinde din ram.
stilohioidiana. Se intinde de la gaura stilomastoidiana pana la baza
limbii, inerveaza m. stiloglos si glosostafilin.

Nv. facial se termina ramificandu-se in moduri diferite, uneori bifurcandu-se

intr-o ramura superioara si alta inferioara, alteori prin trei ramuri(superioara,
mijlocie, inferioara) sau formand plexul parotidian in jurul v jugulare
externe. Din acest plex pleaca urmatoarele ramuri:
1. R. temporale- care se distribuie mm. pielosi din etajul superior al
fetei.

2. R. zigomatice- cu traiect orizontal, in raport cu prelungirea anterioara

a gl parotide, ele incruciseaza originea canalului parotidian, apoi trec
superior de acesta pe fata laterala a mm. maseter si inerveaza mm.
pielosi din et. mijlociul al fetei.

3. R. bucale- ptr mm. orbicular al gurii, buccinator si nazal.

4. R Colli-ptr m platysma

Nucleul facialului este constituit din cellule unipolare mari repartizate in 4

grupe in fiecare nucleu, corespunzand la teritorii motorii determinate:

 Grupa externa sau facialul inferior- va inerva aproape toti muschii

pielosi ai fetei si ai gatului
  2 grupe interne sau auriculare ptr muschii pavilionului urechii si m.
scaritei

 Un grup superior sau facialul superior-ptr orbicularul pleoapelor,

frontalul si sprancenosul.

Vacularizatie:
 -in et. post. al endobazei: a. labirintica, ram din a cerebeloasa antero-
inferioara
 -in canalul facialului, a. pietroasa, ram din a. meningee mijlocie si a.
stilomastoidiana care il vascularizeaza si extracranian

Inervatie:
Nervul facial se anastomozeaza cu mai multi nervi cranieni-cu VII BIS, VIII,
IX, cu ansa lui Haller, cu plexul cervical superficial si cu simpaticul cervical.

Nervul intermediar al lui Wrisberg

N. intermediar este alaturat nv facial de cele mai multe ori sub

numele de pereche aVII-a Bis datorita traiectului comun al celor doi nervi
cuprinsi intre iesirea lor din nevrax si ggl. geniculat. El reprezinta
component vegetative preganglionara si sensorial-gustativa a nv. facial.
Originea reala:
fibrele senzitivo-senzoriale-ggl. geniculat de pe traiectul nervului. Nv
intermediar face sinapsa in nc. solitar din bulb cu deutoneuronul, in
treimea superioara, rezulta nucleul tractului solidar. Fiindca el aduna
toate fibrele gustative, deutoneuronul mai e denumit nv. gustative al
lui Nageotte.

fibrele vegetative parasimpatice: nucleul salivator superior si nc.

lacrimal, din punte.
Fibrele care pleaca din nc lacrimal ies pe la nivelul originii
aparente, iau calea nv intermediar, a nv pietros mare, nv
pterigoidian si ajung la ggl. sfenopalatin al lui Meckel. Fibrele
postggl.iau calea nv. oftalmic+maxilar, ajungand la gl. lacrimala
si la mucoasa nazala pe care le inerveaza motor secretor

Fibrele care pleaca din nc. salivator superior sunt fibre

preganglionare care iau calea nv. intermediar, a nv. coarda
timpanului si a anastomozei cu nv. lingual al mandibularului,
ajungand la ggl submandibular si sublingual. Fibrele postggl.
inerveaza secretor gl salivare submandibulare si sublinguale si
din mucoasa lingual.
Ganglionul geniculat este sit la nivelul genunchiului facialului si
contine protoneuroni de tipul neuronilor pseudounipolari. Prelungirile
sale periferice culeg stimuli gustative de la cele 2/3 anterioare ale
mucoasei linguale si ajung din nv. lingual in intermediar prin nv.
coarda timpanului. Prelungirile centrale formeaza component
aferenta a nv. intermediar, ggl. geniculat reprezinta astfel originea
reala a acestor fibre. Intermediarul are traiect comun cu facialul pana
la nivelul trunchiului cerebral. Dupa unii autori, nervul si timpanul ar
vehicula si fibre aferente de la tegumentele meatului acustic extern si
pavilionul urechii(concha, tragus, lobul, fosa naviculara si radacina
helixului.).
Astfel, acest nerv ar contine si fibre somatoaferente generale,
constatare bazata pe observatia clinica dupa care in zona zoster
eruptiile apar atat in cele 2 treimi anterioare ale limbii cat si in aceasta
zona.
Ganglionul geniculat este traversat de fibrele parasimpatice venite
de la nucleul lacrimomuconazal, care merg pe calea nv. facial,
intrand apoi in alcatuirea nv. pietros mare, cat si fibre plecate de la
nucleul salivator superior care intra in structura corzii timpanului. De
remarcat ca aceste ultime categorii de fibre nu fac sinapsa in ggl.
geniculat.
In trunchiul cerebral fibrele nv. untermediar se termina fie in partea
superioara a nucleului tractului solitar(fibre gustative), fie in nuclei
terminali ai nv trigemen(probabil fb somatoaferente generale).

Nervul pietros mare-se desprinde la nivelul ggl. geniculat, se

angajeaza prin canalul principal al lui Fallopius si ajunge pe fata
antero-superioara a stancii. Aici se anastomozeaza cu nv. pietros
profund, ram din plexul pericarotidian intern(simpatic) si ia numele de
nerv pterigoidian sau vidian. Acesta iese din craniu prin foramen
lacerum( gaura rupta anterioara), traverseaza canalul pterigoidian si
ajunge in fosa pterigopalatina la ggl. sfenopalatin al lui Meckel.
Acest nerv contine fibre parasimpatice visceroeferente
preganglionare ptr gl. lacrimale, palatine, nazale si faringiene, fibre
motorii ptr m. valului palatin si fibre visceroaferente generale de la
partea posterioara a peretelui superior al cavitatii nazale si al cavitatii
bucale.
.

Coarda timpanului- pleaca din ggl. geniculat, parcurge canalul

facialului pana la 2-3 mm deasupra orificiului stilomastoidian. Aici se
angajeaza prin conductul posterior al corzii timpanului si ajunge in
urechea medie, strabatand fata mediala a timpanului mai aproape de
marginea superioara a timpanului.
 Se angajeaza apoi prin conductul anterior al corzii timpanului
care merge parallel cu scinzura lui Glasser.
 Iese din craniu prin scinzura lui Glasser si ajunge in fosa
infratemporala. Aici se anastomozeaza cu nervul lingual al
mandibularului.
 Dupa fuzionarea cu nervul lingual, coarda timpanului se va
distribui gl. submaxilara si sublinguala, carora le furnizeaza
fibre secretorii si mucoasei linguale din cele 2/3 anterioare a
fetei dorsale a limbii de unde receptioneaza impresiunile
sensitive si senzoriale.

Anatomia clinica mai descrie si un nerv al ferestrei rotunde(nv. lui

Valentin) care e inconstant si un nv. pietros mic superficial care se
termina in ggl otic al lui Arnold, de pe traiectul nv maxilar inferior.
  Ram anastomotic cu plexul timpanic.
 Ram comunicant cu nv. vag-pe traiectul caruia vin fibre
sensitive de la zona Ramsay-Hunt(pavilion ureche, conduct
auditiv extern, fata laterala a membranei timpanului).

Vascularizatia ggl. geniculat-ram pietros al a. meningee mijlocie

Anastomoze- cu nv. VII, VIII, ggl. lui Scarpa.