Nervul facial

- a 7-a pereche de nervi cranieni;

- componenta vegetativă preganglionară și senzorială gustativă atribuită lui este un nerv independent,
numit nervul intermediar al lui WRISBERG sau 7 BIS;
- origine reală: este în nucleul nervului facial din tegmentul pontin;
- axonii neuronilor din acest nucleu înconjoară colul superior al nucleului nervului abducens formând
genunchiul intern al nervului facial sau colicus facialis și se îndreaptă către originea aparentă aflată în
șanțul bulbo-pontin, deasupra olivei bulbare, lateral și la distanță de nervul 6, medial și alipit de nervul
intermediar și medial, la o distanță de 0,5 mm, de nervul optic;
- de la originea aparentă și până la terminare, nervul facial străbate etajul posterior al cutiei craniene,
conductul auditiv intern, canalul facialului și se termină în gaura stilo-mastoidiană;
- în etajul posterior al cutiei craniene, nervul 7 bis se dispune lateral, nervul 8 inferior, este însoțit de
artera labirintică, ram din artera cerebeloasă antero-inferioară;
- în apropierea conductului auditiv intern, inferior facialului și superior nervului 8 se găsește nervul 7 bis;
nervul facial este cel mai apropiat de peretele superior al canalului auditiv intern, străbătând un segment
de 13 mm din acesta, părăsindu-l în porțiunea antero-superioară și pătrunzând în canalul facialului;
- canalul facialului este alcătuit din 3 segmente:
a. labirintic;
b. timpanic;
c. mastoidian;
a. Segmentul labirintic: este cel mai îngust, grosime de 1,5 mm și o lungime de 3,5 mm; se află
deasupra labirintului, având o direcție perpendiculară cu stânca;
b. Segmentul timpanic: este mai lung și mai larg; corespunde peretelui intim al casei timpanului și este
paralel cu stânca; între segmentele 1 și 2 se realizează o cotitură numită genunchiul facialului, ocupat de
ganglionul geniculat; este însoțit de artera meningee mijlocie, la acest nivel putând ajunge și artera
stilo-mastoidiană; prezintă o importanță sporită în chirurgie datorită prezenței în apropiere a canalului
aditus antrum, care face legătura între casa timpanului și antrumul mastoidian în cazul reparațiilor pe
mastoidă;
c. Segmentul mastoidian: are direcție verticală în jos de-a lungul mastoidei, după care părăsește canalul
facialului; între segmentele 2 și 3 se realizează o altă curbură ( cotul facialului sau genunchiul inferior al
facialului);
- iese din canalul facialului, pe baza mastoidei, prin intermediul orificiului stilo-mastoidian și ajunge sub
baza craniului, în patrulaterul facialului, delimitând astfel: superior - baza craniului; inferior – pântecele
posterior al digastricului; anterior – glanda parotida; posterior – mastoida și sterno-cleido-mastoidianul;
- pătrunde apoi în grosimea parotidei, unde se împarte în ramurile sale terminale în număr de 2 sau 3, una
este superioară și este ramura temporo-facială, una este inferioară- ramura cervico-facială - și în cazul în
care sunt 3 ramuri mai există un ram mijlociu și care este reprezentat de ramura transverso-facială ce
inervează mușchii cutanați ai capului;
Colateralele nervului facial:
a. intrapietros – nv mușchiului scăriței ( stapernius)
b. extrapietros – nv auricular posterior inervează mușchiul auricular posterior și superior și mușchiul
occipital;
- nv pântecelui posterior al digastricului;
- nv mușchiului stilo-hioidian;
- nv lingual care este inconstant, ia naștere la nivelul găurii stiloidiene și ajunge la baza
limbii, inervând mușchiul stilo-glos și gloso-stafilian ; merge împreună cu nv gloso-
faringian și conține fibre senzitive pentru mucoasa bazei limbii;
Vascularizația nervului facial:
- în segmentul intracranian – posterior este vascularizat de artera labirintică, ram din artera cerebeloasă
antero-inferioară;
- în canalul facialului și segmentul extracranian de artera pietroasă, ram din artera meningee mijlocie și
artera stilo-mandibulară;
Anastomoze:
- intracraniene: anastomoze cu nv 8 (acustico-vestibular) și 7 bis în conductul auditiv intern;
- extracraniene: anastomoze cu nv 9 ( ansa lui Haller);
Nervul 7 bis sau INTERMEDIAR:
- conține:
a. fibre viscero-aferente speciale ( gustative);
b. fibre viscero-motorii;
c. fibre somato-aferente generale;
- a și c își au originea la nivelul ganglionului geniculat de la nivelul genunchiului facialului; ggl.
geniculat poate avea diverse forme și conține nervi pseudounipolari ai căror dendrite merg la periferie,
iar axonii pătrund prin intermediul originii aparente și fac sinapsă cu deutoneuronul din nucleul senzitiv
bulbar postero-superior al nucleului solitar bulbar; în acest nucleu fac sinapsă și fibre aferente ale
nervilor 9 și 10.
- partea superioară a nucleului solitar bulbar, nucleul (senzitiv) gustativ al lui NAUGEUTTE
- fibrele viscero-motorii își au originea în 2 nuclei pontini:
- nucleul lacrimo-muco-nazal sau lacrimal;
- nucleul salivator superior;
- fibrele din nucleul lacrimal sunt fibre pseudounipolare albe (mielinice) care merg cu nervul intermediar,
nervul pietros mare și nervul vidian până la nivelul ganglionului pterigo-palatin al lui MEKELL; de la
acest nivel fibrele post-ganglionare amielinice merg pe calea nervilor lacrimal din oftalmic și maxilar
distribuindu-se glandei lacrimale și glandelor muco-nazale;
- fibrele din nucleul salivator superior sunt 3 ganglioni mielinici, merg pe calea nv. Intermediar, apoi pe
nv. coarda timpanului și se anastomozează cu un ram lingual mandibular, ajunge la ganglionul sublingual
și submandibular de unde pleacă fibrele postganglionare amielinice ce se distribuie glandelor sublinguale
și submandibulare;

Ramurile nervului intermediar:

A. Nervul pietros mare:
- nv pietros superficial se desprinde de la ganglionul geniculat și pătrunde în canalul principal al lui
FALOPIUS, mergând anterior până la fața antero-superioară a stâncii temporalului, unde se
anastomozează cu nv pietros mare profund, formând nv vidian care ajunge la nivelul ganglionului
pterigo-palatin MERELL.
B. Nervul coarda timpanului:
- pornește dintr-un orificiu situat lateral de gaura stilomastoidiană și se îndreaptă spre urechea medie,
ajungând pe fața internă a timpanului, în dreptul marginii superioare de unde își ia numele și se duce apoi
prin canalul anterior al coardei timpanului, paralel cu sutura pietro-timpanică și se anastomozează cu nv.
lingual, ram din mandibular, făcând sinapsă în ganglionul submandibular și terminându-se în glanda
salivară și mucoasa linguală.
- ram anastomotic, plexul timpanic pornește din nervul timpanului mic al lui Jacobson și fibre simpatice-
simpaticul carotidian intern
- ram anastomotic cu nv 10 (vag) numit si nv fosei jugulare al lui CROUVELLIER.
- un nerv al ferestre rotunde al lui valentin
- un nerv format din anastomoza nervului pietros profund, nv pietros superficial și fibre nervoase din
jurul arterei meningee mijlocii formând nv pietros mic, care se duce la ggl otic al lui Arnold;
- ggl geniculat este vascularizat de ramul pietros al arterei meningee mijlocii numită și artera ganglionul
geniculat.
- prezintă 2-3 filete nervoase pt ganglionul Scarpa.