1.

Parotidita acuta supurata forme anatomo-clinice

Infectia intereseaza atat arborele canalicular cat si parenchimul glandular si este de
regula unilaterala. Prezinta 3 forme anatomo-clinice:
- Forma catarala, caracterizata prin infiltratie inflamatorie
- Forma supurata a lobulilor glandulari si a canalului principal
- Forma gangrenoasa, caracterizata prin infiltrat difuz si tesut glandular care se
evacueaza si se sfaceleaza impreuna cu tesutul conjunctiv interlobular
2. Tehnica suturii primare in plagile liniare
In plagile liniare se face sutura imediat, complet, cu afrontarea corecta a marginilor.
Se executa cu fire separate, subtiri, neresorbabile, preferabil neabsorbabile (par de cal,
polipropilena) si ace atraumatice.
In plagile fetei trebuie luate ca repere santurile nazo-geniene, nazo-labiale, columela
sau cutele frontale pentru simetria fetei.
Sunt contraindicate firele de ata sau matase (se imbiba si lasa cicatrici vizibile) si
agrafele Michel (lasa cicatrici inestetice).
Firele de sutura trebuie sa treaca prin marginile plagii, nu prin profunzime, sa fie cat
mai dese (0,5 cm), cu nodul nu prea strans si intins.
3. Asfixia in plagile OMF modalitati de combatere
Se degajeaza caile aeriene superioare prin tractiunea limbii in afara cu degetele sau
cu pensa en coeur, iar daca limba are tendinta de cadere inapoi se fixeaza cu un fir de
haina sau de nasturele hainei. Se evacueaza apoi secretiile si sangele din cavitatea
bucala si se degajeaza fundul gatului cu degetul invelit in compresa, cu comprese
montate pe pensa sau cu aspiratorul de gura.
Dupa degajarea cailor aeriene, daca respiratia nu se reia, se trece la respiratia
artificiala, cea mai activa si eficienta fiind gura la gura sau gura la nas. Se face in ritm
de 18/minut, cu ajutorul practicand masaj cardiac (3/1).
In asfixia prin edem infiltrativ al planseului, al bazei limbii sau al faringelui se face:
- Intubatie laringo-traheala cu sonda
- Punctie traheala cu 2-3 ace sau cu un trocar la nivelul membranei intercrico-traheala
(locul de traheostomie)
- Traheostomie
4. Artrozele temporo-mandibulare simptome extraarticulare
In artrozele temporo-mandibulare, modificarile anatomopatologice se produc la
nivelul tuturor elementelor articulatiei (condil, menisc, capsula, cavitate glenoida) prin
leziuni distrofice si degenerative.
Simptome extraarticulare:
- Algii faciale
- Cefalee, migrene, hemispasm facial
- Otalgii, vajaituri de ureche, vertij
- Sialoree sau asialie
5. Pseudoanchiloza etiologie
Anchiloza reprezinta limitarea permanenta a miscarilor mandibulei datorita disparitiei
articulatiei temporo-mandibulare prin organizarea unui tesut fibro-osos. Pseudoanchiloza
este limitarea mecanica a deschiderii gurii. Etiologie:
- Traumatica (fractura arcadei temporozigomatice)
- Hiperplazia procesului coronoid
- Miozita osifianta, anomalii congenitale
6. Artrita acuta supurata temporo-mandibulara simptomatologie

Simptomatologie : dureri intinse cu iradieri in ureche, limitarea deschiderii gurii,

tulburari functionale, tumefactie pretragiana.
Tratamentul : artrotomie printr-o incizie inaintea tragusului, antibiotice, repaus
articular, apoi imobilizarea activa pt a evita anchiloza.
7. Constrictia mandibulei simptomatologie si diagnostic diferential
Este limitarea permanenta, partiala sau totala a miscarilor mandibulei, datorita unor
leziuni cronice organizate care intereseaza tesuturile din jurul articulatiei temporomandibulare.
Simptomatologie : limitarea miscarilor de deschidere cu devieri laterale de partea
leziunii.
Diagnostic diferential : cu trismusul si anchiloza temporo-mandibulara.
8. Parotidita acuta supurata diagnostic pozitiv si diferential
Diagnostic pozitiv : se bazeaza pe secretia purulenta prin Stenon.
Diagnostic diferential :
- Abcesul lojei parotidiene (fara puroi in Stenon)
- Adenitele intraparotidiene (debut sub forma de noduli, insotiti de tumefactie
parotidiana)
- Litiaza parotidiana (simptomatologie specifica colicii salivare)
- Osteomielita ramului ascendent (semne specifice)
- Artrita temporomandibulara (durere la masticatie, tumefactie pretragiana)
9. Parotidita acuta supurata complicatii si tratament
Complicatii : fistule la piele si in conductul auditiv extern, difuziune in regiunile
vecine, tromboflebite.
Tratament :
- Profilactic : igiena bucala, masaj dinapoi-inainte al canalului Stenon, enzime
proteolitice (tripsina, alfa-chemotripsina), antibiotice de electie (200.000 penicilina in
2 ml ser, instilata in parotida)
- Curativ : antibiotice pe baza de antibiograma, cateterism pe Stenon si enzime
proteolitice (tripsina, alfa-chemotripsina), antibiotice de electie (200.000 Penicila in 2
ml ser, instilata in parotida), vaccino-terapie nespecifica (vitaminoterapie), iar daca
supuratia a depasit bariera acinoasa se face incizie subangulo-mandibulara.
10.
Abcesul salivar simptomatologie
Supuratia se dezvolta in canalul excretor (sialodochita) sau in glanda (sialodenita)
si poate difuza in loja, fiind insotita de dureri vii cu iradieri in limba, regiunea
submandibulara, febra, jena in masticatie, deglutitie, tumefactia regiunii.
Orificiul canalului Warthon este proeminent, congestionat, prin el se scurge puroi.
11.
Colica salivara simptomatologie
Calculul se formeaza prin precipitarea sarurilor alcalino-teroase ale salivei in jurul
celulelor epiteliale descuamate, corpilor straini (fibre de perie de dinti, pai), microbi,
acest lucru fiind favorizat de tulburari in dinamica aparatului salivar.
Colica salivara apare in timpul meselor si este provocata de migrarea calculului si
contractiile peretilor canalului. Se manifesta prin dureri spontane vii in limba si planseu,
cu iradieri in regiunea temporala, tumefierea regiunii submandibulare, senzatie de
uscaciune a gurii. Endooral se descrie hernia salivara datorata distensiei canalului
Wharton, iar exooral apare tumora fantoma brusc, in cursul crizei si dispare odata cu
aceasta.
Criza dureaza cateva minute pana la o ora si dispare spontan cu evacuarea unui jet
de saliva mai sarata.

12.
Parotidita acuta supurata, forma catarala simptomatologie
In forma catarala, simptomatologia este urmatoarea:
- Senzatie de uscaciune a gurii, tumefactie si dureri in regiunea parotidiana. Tumefactia
intereseaza regiunea retromandibulara si maseterina cu maximum de bombare sub
lobul urechii care este impins in afara si in sus
- Impastarea dureroasa a glandei la palpare
- Orificiul canalului Stenon edematiat, congestionat
- Saliva vascoasa, opalescenta, amestecata cu depuneri de fibrina
Fenomenul patologic retrocedeaza sau trece in forma supurata cu stare generala
alterata : febra, puls accelerat, agitatie, insomnie.
13.
Tumora salivara aspecte clinice
Tumora salivara ia nastere in urma unor pusee repetate de submaxilita acuta, glanda
fiind crescuta de volum, boselata, sclerozata. Practic, glanda este inactiva din punct de
vedere functional, parenchimul fiind inlocuit cu tesut fibros.
14.
Adenomul pleiomorf aspecte clinice
Tumora mixta sau adenomul pleiomorf este o tumora benigna, caracteristica glandei
salivare, cu incidenta de 80% in glandele parotide.
Se caracterizeaza printr-o evolutie ft lenta, 5-10-15 ani, are tendinta mare la recidiva,
iar malignizarea este relativa si tardiva. Are natura dubla, epiteliala si conjunctiva, poate
atinge dimensiuni gigante (15-20 cm diametru). Are culoare gri-cenusie tigrata, iar pe
sectiune este translucida. Debuteaza sub forma de nodul rotund mic, de consistenta
ferma, nedureroasa, mobila sub tegumente si pe planurile profunde.
Sialografia da imaginea tipica de minge tinuta in mana.
Degenerescenta maligna se anunta prin cresterea rapida in volum, fixare pe planurile
vecine, dureri spontane, accentuarea vascularizatiei superficiale, modificarea
consistentei, paralizie faciala (uneori).
Tratamentul este doar chirurgical : enucleere, parotidectomie partiala sau totala cu
conservarea nervului facial.
15.
Luxatia simpla ATM aspecte clinice
Se caracterizeaza prin pierderea raporturilor normale ale suprafetelor articulare.
Luxatia simpla este mai frecventa la femei, datorita laxitatii ligamentelor si a capsulei.
Se produce prin coborarea fortata a mandibulei, prin traumatism pe barbie, in timpul
unei extractii dentare, cascat fortat, ras. Bolnavul are aspect caracteristic, cu gura
deschisa la maxim si imposibilitatea de a o inchide. Condilii se palpeaza sub tegumente,
obrajii sunt turtiti, unghiul mandibulei distalizat, iar condilul nu se percepe la palpare
prin conductul auditiv.
Reducerea se face prin manevra lui Nelaton : capul bolnavului sprijinit de ajutor,
operatorul aplica policele pe fata ocluzala a molarilor inferiori si celelalte degete prind
bine marginile inferioare ale mandibulei aplicand in jos si inapoi o forta capabila sa
invinga tractiunea ridicatorilor. Imobilizarea se face cu fronda mentoniera timp de 2
saptamani.
16.
Parotidomegaliile etiologie
Au cauze multiple : nutritionale (gurmanzi, consumatori de paine, cartofi) sau dupa
stari de denutritie cronica, toxice (intoxicatii cu plumb, iod, mercur), diabetici, cirotici,
afectiuni hormonale, medicamentoase (iod), hemopatii (leucemii limfoide).
17.
Parotidita acuta supurata, forma gangrenoasa simptomatologie
- Rara, apare la bolnavi cu stari grave, toxiinfectioase cu reactivitate prabusita

- Tegumentele sunt de culoare cenusiu-violacee

- Apar zone de necroza superficiala si ulceratii cu secretie sanguina purulenta, sfacele
parotidiene
- Crepitatii gazoase
- Stare generala profund alterata
18.
Constrictia mandibulei etiologie
Constrictia mandibulei reprezinta limitarea permanenta, partiala sau totala, a
miscarilor mandibulei, datorita unor leziuni cronice organizate care intereseaza
tesuturile din jurul articulatiei temporo-mandibulare.
Etiologia poate fi :
- Periarticulara prin transformari sclerofibroase ale capsulei dupa supuratii
articulare, traumatism, interventii chirurgicale pe articulatie
- Musculara plagi musculare, corpi straini, fracturi de mandibula cu consolidare
vicioasa
- Cutaneo-mucoasa prin cicatrici dupa arsuri, plagi
19.
Artrita cronica temporo-mandibulara factori determinanti
Artritele cronice sunt foarte frecvente, aparand indeosebi la femei (1/5).
Factori determinanti : malpozitii dentare, pierderea dimensiunii verticale, lucrari
protetice defectuoase, obiceiuri vicioase.
20.
Anchiloza reala - etiologie
Anchiloza reprezinta limitarea permanenta a miscarilor mandibulei datorita disparitiei
articulatiei temporo-mandibulare prin organizarea unui tesut fibro-osos.
Etiologia anchilozei reale :
- Traumatica : fractura intracapsulara de condil, plagi penetrante, aplicarea forcepsului
- Infectioasa : otita medie, mastoidita, osteomielita, artrita piogena
- Artrite sistemice juvenile : osteoartrita, artropatia psoriazica, artrita reumatoida
- Neoplazica : condrom, osteocondrom, osteom
- Condromatoza sinoviala
21.
Artrita cronica temporo-mandibulara factori favorizanti
Factori favorizanti : traumatisme cronice mici si repetate, reumatism cronic, tulburari
metabolice sau endocrine, stari alergice.
22.
Falsa anchiloza etiologie
Falsa anchiloza (anchiloza extracapsulara) are etiologie :
- Traumatica : fibroza periarticulara dupa arsuri sau plagi, luxatia posterioara,
superioara sau anterioara neredusa
- Infectioasa : supuratii periarticulare
- Neoplazice : fibrosarcomul capsulei, condromul, condrosarcomul
- Fibroza periarticulara, iradierea, fibroza orala submucoasa, scleroza sistemica
progresiva
23.
Anchiloza temporo-mandibulara diagnostic diferential
- Trismus
- Constrictie mandibulara
- Fibroza orala submucoasa
- Scleroza sistemica progresiva (colagenoza care determina microstomie in gura de
peste si facies de Monalisa)
- Fractura arcadei temporo-zigomatice
- Malformatii congenitale
24.
Sindromul Miculitz aspecte clinice

Sindromul Miculitz este o entitate clinica descrisa in grupul mare al sialozelor.

Sialozele (paroditozele) sunt manifestari in cadrul altor boli (infectii virotice,
intoxicatii, stari alergice si boli de sistem) caracterizate prin hipertrofie nedureroasa a
glandelor parotide, cu diminuarea secretiei salivare. Predomina la femei dupa 40 de ani.
Sindromul Miculitz se manifesta prin hipertrofia simetrica a glandelor salivare si
lacrimale cu scaderea secretiei.
25.
Parotidita acuta supurata, forma supurata simptomatologie
- Dureri vii, pulsatile, iradiind in regiunile vecine (ureche, faringe, regiunea temporala)
exacerbate de masticatie, deglutitie
- Tumefactia devine edematoasa, difuza, extinzandu-se in regiunea geniana si
temporala
- Tegumentele sunt congestionate, uneori dure sau renitente, rar fluctuente, trismus
moderat
- Abcesele se pot deschide spontan : fistule de puroi cu saliva
- Orificiul canalului Stenon este tumefiat, la presiune se scurge puroi gros in cantitate
mare (diagnostic diferential cu abcesul lojei)
- Rar pot sa apara si pareze faciale
26.
Abcesul lojei sublinguale tratament
Loja este situata in portiunea anterioara a planseului intre muschiul milohiodian si
mucoasa. Comunica cu loja submandibulara prin fanta dintre milohiodian si hioglos. Loja
poate fi infectata, de la procese septice dentare, litiaza canalului Wharton, corpi straini
patrunsi accidental transmucos.
Tratament : deschiderea se face de regula pe cale externa submandibulara care
asigura un drenaj eficient, calea endoorala avand indicatii mai restranse datorita riscului
de lezare a nervului lingual.
27.
Abcesul limbii aspecte clinice
Abcesul limbii este o colectie purulenta circumscrisa in plin parenchim lingual,
localizata fie in portiunea mobila a limbii lateral intre muschii hioglosi si genioglosi, fie
profund, central, intre cei 2 genioglosi, interesand atat portiunea fixa, cat si cea mobila.
Instalarea procesului septic este precedata de o serie de prodroame : cefalee, febra
(38-39 grade), stare generala alterata si durere vie in limba.
Clinic, tumefactia poate cuprinde doar o portiune a limbii cu bombare maxima la
nivelul marginilor, varfului, catre baza sau poate cuprinde limba in totalitate. Cresterea
volumului lingual determina aparitia amprentelor fetelor orale dentare pe marginile
limbii. Miscarile limbii sunt limitate pana la abolire, orice miscare declansand miscari
cumplite, gura este intredeschisa, cu salivatie abundenta, halena este fetida, disfagia se
instaleaza progresiv, iar fonatia este extrem de dificila.
In stadiile incipiente limba este rosie, cu consistenta ferma si sensibila la palpare,
devenind treptat violacee, iar consistenta devenind fluctuenta, concomitent cu
hiperestezia mucoasei care determina mentinerea arcadelor intredeschise pentru a evita
contactul limbii cu arcadele dentare si cu bolta palatina.
In evolutie starea generala se altereaza progresiv, in formele profunde tumefactia
extinzandu-se la nivelul bazei si planseului oral, tulburarea functionala cea mai grava
fiind jena mecanica in respiratie care poate determina in cele din urma asfixie.
28.
Flegmonul lingual complicatii
Este un proces inflamator difuz cu tendinta la extensie catre zonele posterioare si
profunde ale limbii. Este un proces septic de o gravitate deosebita cu complicatii grave
in evolutie.

Complicatiile apar prin extensia procesului septic sau a edemului inflamator catre
glota sau laringe, putand aparea astfel crize de dispnee si asfixie acuta prin edem glotic
sau prin compresiunea exercitata asupra glotei de catre volumul lingual mult marit,
precum si obstructie laringiana prin infiltrarea flegmonoasa a acestuia.
29.
Flegmonul difuz al planseului oral simptome locale
Este cunoscut clasic in patologiesub numele de angina Ludwig.
Procesul inflamator intereseaza tesuturile care formeaza podeaua cavitatii orale,
initial situat in loja sublinguala, afectand rapid si loja submentoniera, submandibulara,
parenchimul lingual, difuzand in spatiul laterofaringian si groapa zigomatica.
Local apare tumefactie masiva ce cuprinde toata regiunea submandibulara bilateral,
bombarea fiind mai accentuata submentonier. Tegumentele sunt in tensiune, infiltrate,
edematiate, in stadii avansate aparand flictene ce contin lichid, apoi zone marmorate,
livide, urmate de zone de necroza ce formeaza escare. Acestea dupa detasare lasand
ulceratii sfacelizate. La palpare, tumefactia are consistenta dura, lemnoasa, in fazele
avansate percepandu-se crepitatii gazoase, semn al procesului gangrenos.
Apare trismus moderat, paradoxal fata de importanta tumefactiei. Bolnavul are
halena fetida, sta cu gura deschisa, saliva eliminandu-i-se printre arcadele dentare,
deoarece aceasta nu poate fi inghitita din cauza disfagiei totale.Apare tumefactie mare
in regiunea sublinguala, ce depaseste in sus nivelul marginii incizale a dintilor frontali,
cu plicile sublinguale proeminand in creasta de cocos. Limba este marita de volum,
impinsa in sus si inapoi, cu tulburari respiratorii consecutive, tulburari accentuate de
edemul glotei, iar in cazurile avansate din cauza toxinelor ce ating centrii bulbari.
30.
Abcesul perimandibular intern aspecte clinice
Abcesul perimandibular intern sau submucos se datoreaza corpilor straini sau dintilor
inferiori afectati de procese periapicale. Apare in santul pelvimandibular, imediat sub
mucoasa, fara interesarea planseului.
31.
Abcesul perimandibular extern aspecte clinice
De obicei este produs de afectiunile apicale ale premolarilor si molarilor inferiori.
Clinic : tumefactie ce imbraca marginea bazilara sa mandibulei in semiluna.
32.
Flegmonul difuz al planseului oral tratament chirurgical si general
Tratament chirurgical : deschiderea larga pt a favoriza eliminarea produselor toxice
si o buna aerisire a tesuturilor infiltrate, printr-o incizie in potcoava ce se intinde de la un
gonion la celalalt cu sectionarea tuturor planurilor musculare. Se evacueaza un lichid
fetid brun-negricios. Momentul aparitiei puroiului in plaga este notabil, intrucat denota
aparitia florei aerobe.
Tratament general : terapie generala de sustinere, antibioterapie asociata in doze
masive, ser antigangrenos, corticoterapie, medicatie analeptica si tonicardica si
vitaminoterapie.
33.
Abcesul latero-faringian diagnostic diferential si complicatii
Loja se intinde pana la baza craniului in sus, in jos se deschide spre loja marilor vase,
inauntru se gaseste peretele lateral al faringelui. Este impartit de apofiza stiloida si
buchetul lui Riolan in spatiul prestilian si retrostilian in care se gasesc artera carotida
interna, jugulara interna, nervii cranieni IX, X, XI, XII. Comunica anterior cu fosa
infratemporala.
Diagnostic diferential : cu flegmonul amigdalian in care trismusul este redus sau
absent. In supuratia laterofaringiana amigdala nu prezinta hipertrofie inflamatorie, ci
este doar impinsa de tumefactia subiacenta.

Complicatii : erodarea vaselor mari cu hemoragii laterale, tromboflebita sinusului

cavernos, supuratii mediastinale, edemul glotei.
34.
Abcesul lojei parotidiene diagnostic diferential si tratament
Loja parotidiana imbraca marginea posterioara a ramurii ascendente a mandibulei
intinzandu-se pana la mastoida. Supuratiile acestei loji se produc prin difuzare din lojile
vecine cu care comunica (obraz, groapa zigomatica, spatiul laterofaringian). Se mai
poate produce pe cale limfatica de la mastoida sau conduct auditiv extern sau de la
supuratiile glandei parotide insasi.
Diagnostic diferential : cu parotidita supurata in care prin canalul Stenon se
evacueaza puroi.
Tratament : incizie subangulomandibulara usor recurbata. In loja se patrunde cu
grija pt a nu leza parenchimul glandular, ceea ce ar duce la aparitia fistulei salivare.
35.
Abcesul lojei submentoniere simptomatologie
Loja submentoniera este situata intre menton si hioid. Supuratiile de la acest nivel au
drept cauza infectiile ce pornesc de la incisivii si caninii inferiori. De asemenea supuratia
se poate produce prin difuzare din loja sublinguala sau submandibulara.
Simptomatologie : tumefactie a regiunii submentoniere cu maximum de bombare
pe linia mediana unde da aspect de barbie dubla. Nu se gasesc semne endoorale.
36.
Abcesul buccinato-maxilar aspecte clinice si tratament
Este situat intre fata externa a mandibulei si muschiul buccinator. Are ca punct de
plecare molarii inferiori, dar cel mai frecvent pericoronarita molarului de minte inferior.
Clinic : tumefactie relativ circumscrisa, placata pe fata externa a ramului orizontal
mandibular, insotita de trismus. La palpare se constata prezenta unui cordon in
grosimea obrazului ce merge de la nivelul colectiei posterior spre zona de infectare.
Presiunea exercitata la nivelul colectiei produce eliminarea de secretie purulenta sub
capusonul fibromatos al molarului de minte cauzal.
Tratament : incizia endo sau exoorala in functie de bombarea maxima a colectiei.
37.
Abcesul orbitei complicatii si tratament
Supuratiile de la acest nivel se pot produce prin insamantare hematogena prin vena
oftalmica si vena angulara, de la supuratiile dentare si geniene, prin fisura orbitara
inferioara de la supuratiile din fosa zigomatica si prin pereti de la sinusurile maxilare,
frontale, etmoidale.
Complicatii : panoftalmia, distrugerea nervului optic sau tromboflebita sinusului
cavernos.
Tratament : trebuie instituit cat mai precoce, la primele semne de supuratie, din
cauza complicatiilor grave ce pot sa apara. Consta in incizii in unghiul intern al ochiului
pt colectiile de origine etmoidala, pe marginea inferioara a orbitei pt colectiile din obraz,
groapa zigomatica si sinus maxilar si pe marginea superioara a orbitei pt colectiile cu
punct de plecare din sinusul frontal.
38.
Abcesul lojei parotidiene simptomatologie
Simptomatologie : tumefierea regiunii parotide cu trismus ft puternic si stare
generala septica, uneori disfagie.
39.
Abcesul palatinal aspecte clinice
Este situat la nivelul boltii palatine.

Clinic : bombare circumscrisa la nivelul hemiboltii palatine, ce corespunde dintelui

afectat. De obicei se formeaza de la dintii cu radacinile orientate palatinal (incisivul
lateral, premolarul I, molarul I si II).
40.
Flegmonul lingual simptomatologie
Afectiunea debuteaza brusc printr-un puseu febril violent de 39-40 grade, dureri
deosebit de intense in limba cu disfagie si alterarea starii generale. Durerile iradiaza in
ureche si chiar in umar.
In perioada de stare limba este marita de volum, tumefiata, de culoare rosu-intens
pana la aspect cianotic, prezentand amprentele fetelor orale dentare pe marginile sale,
imobila. In functie de stadiul evolutiv, la palpare consistenta limbii poate varia de la
pastoasa la duritate lemnoasa, palparea declansand dureri violente, cu atat mai intense
daca se practica si tractiunea varfului limbii (semnul lui ABOUL-KER). La aceste semne
se adauga imposibilitatea inchiderii gurii, sialoreea abundenta cu scurgerea salivei in
afara cavitatii orale si halena fetida.
41.
Flegmonul difuz al planseului oral complicatii
Are evolutie grava, rapida, cu complicatii de tipul colapsului cardiotoxic, sincopa
toxica bulbara, tromboflebita sinusului cavernos, infectii mediastinale pulmonare,
fasceita necrozanta cervicala, septicemie etc.
42.
Abcesul latero-faringian tratament
Incizie endoorala cand colectia bombeaza submucos, incizii exoorale arcuate
subangulomandibular si paralele pe marginile anterioara si posterioara ale muschiului
sternocleidomastoidian chiar pana in fosa supraclaviculara.
43.
Abcesul orbitei simptomatologie
Edem plpebral cu chemozis conjunctival si exoftalmie. Miscarile globilor oculari sunt
reduse sau absente. Vederea este diminuata, iar reflexul fotomotor absent.
44.
Abcesul lojei submentoniere tratament
Incizie curba submentoniera la jumatatea distantei dintre menton si osul hioid.
45.
Abcesul limbii tratament
Tratamentul este in esenta chirurgical, dar trebuie sustinut de medicatie antibiotica
corespunzatoare, cu spectru larg, cefalosporine sau chinolone de generatie II, III sau IV,
asociate eventual cu metronidazol, terapie generala de sustinere, pacientul fiind
denutrit, deshidratat (solutii perfuzabile de ser fiziologic, glucoza, aminoacizi),
corticoterapie, vitaminoterapie (in special vitaminele C si E ca antioxidanti),
imunoterapie nespecifica, ajustate in functie de starea generala a bolnavului si de
iminenta instalarii sepsisului.
In supuratiile bazei limbii deschiderea procesului septic se face pe cale exoorala
printr-o incizie arcuata intre menton si hioid, se disociaza tesuturile moi cu pensa Pean si
se patrunde spre baza limbii care se protejeaza endooral cu degetele mainii stangi pt a
evita perforarea mucoasei linguale. Cand se patrunde in colectie se desfac bratele
pensei pt a largi deschiderea si a efectua drenajul puroiului, scurgerea secretiilor
facandu-se in continuare prin aplicarea unei lame sau tub de dren.
Supuratiile portiunii libere a limbii se deschid pe cale endoorala, incizia fiind
precedata de punctie. Acul de punctie se lasa pe loc si serveste drept reper pt incizia
care se efectueaza de o parte si de alta a acului, in lungul limbii. Adesea drenajul pe
lama de cauciuc nu este necesar, evacuarea colectiei fiind asigurata de contractia
musculaturii linguale intrinseci si extrinseci.

46.
Abcesul lojei maseterine aspecte clinice si tratament
Are ca punct de plecare dintii inferiori. Colectia poate evolua fie profund, intre fata
externa a ramului ascendent mandibular si muschiul maseterin, fie superficial, intre
tegument si muschi.
Clinic : tumefactie marcata a regiunii maseterine, mai redusa in localizarile profunde,
cu trismus puternic.
Tratament :
- incizie endoorala verticala in afara regiunii anterioare a ramului ascendent mandibular
in colectiile profunde.
- Incizie exoorala submandibulara de 4-6 cm in colectiile superficiale si cele profunde cu
tendinta extensiva.
Drenajul extern se face dupa dezinsertia fibrelor muschiului maseter.
47.
Abcesul obrazului aspecte clinice
Sursa de infectare : premolarii si molarii superiori sau prin propagarea din lojile
vecine.
Clinic : tumefactia masiva in masa obrazului, cu edem palpebral inferior. Poate
evolua endo sau exooral in functie de compartimentul genian in care se localizeaza.
48.
Abcesul fosei infratemporale evolutie si tratament
Este cuprinsa intre baza craniului in sus, glanda parotida inapoi, tuberozitatea
maxilarului inainte, apofiza pterigoida inauntru si fata interna a mandibulei in afara.
Comunica cu loja submaxilara, parotidiana, orbita si spatiul latero-faringian. Supuratia
acestei loji se poate produce de la infectii dentare, sinuzite, fracturi ale maxilarelor
supurate, osteomielite sau prin propagarea din lojile vecine. Frecvent se poate produce
dupa accidentele de anestezie (infectiile septice la Spix sau la tuberozitate).
Evolutie : grava, prin posibilitatea de difuzare in lojile vecine sau tromboflebita
sinusului cavernos.
Tratament :
- Incizii endoorale perituberozitare pe fata interna a ramului ascendent mandibular
- Incizii exoorale, submandibulara cand coexista cu supuratia lojei submandibulare si
laterofaringiene, sau supra/subzigomatice.
49.
Abcesul perimandibular extern diagnostic diferential si tratament
Diagnostic diferential : cu adenitele acute submandibulare (anamneza releva
debutul nodular).
Tratament : incizie submandibulara pe maximum de bombare cu drenaj prin lama de
cauciuc.
50.
Abcesul vestibular aspecte clinice
Apare sub forma unei bombari in vestibulul bucal corespunzand dintelui afectat. Poate
fi localizat in regiunea incisiva, canina, premolara sau molara, la nivelul vestibulului
superior sau inferior.
51.
Abcesul lojei submandibulare simptomatologie
Aceasta loja este situata in partea distala a planseului oral. Comunica cu loja
sublinguala, submentoniera, zigomatica, parotidiana si spatiul laterofaringian.
Supuratiile acestei loji au drept cauza procesele septice ale molarilor inferiori sau
difuzarea din lojile cu care comunica.
Simptomatologie :

- Exooral : tumefactie subangulomandibulara ce se extinde spre anterior stergand

relieful marginii inferioare a mandibulei.
- Endooral : se constata congestie cu edem al mucoasei in santul vestibular din dreptul
dintelui cauzal. Apare trismus ft puternic si disfagie accentuata.
52.
Abcesul obrazului tratament
- Incizie endoorala pe maximum de bombare cand colectia evolueaza spre interior
- Incizie exoorala submandibulara cand colectia evolueaza spre exterior
- Incizie combinata exo-endoorala in colectiile cu caracter extensiv.
53.
Flegmonul lingual forme clinice
Din punct de vedere topografic se descriu 3 forme clinice :
- Flegmonul difuz al limbii
- Flegmonul median al limbii, cand procesul septic este localizat intre muschii
genioglosi
- Hemiglosita flegmonoasa, cand procesul septic este limitat la o hemilimba de catre
prezenta septului median fibros al limbii
54.
Flegmonul lingual tratament
In formele grave poate debuta cu traheotomia de necesitate, concomitent cu
terapia generala de sustinere pt a preveni instalarea sepsisului.
In formele limitate, drenarea procesului septic se face pe cale endoorala ca in
abcesul lingual, impunandu-se irigatii antiseptice abundente de mai multe ori pe zi.
In forma difuza, abordul este exooral, suprahioidian, prin incizie larga in potcoava
cu deschiderea larga a tuturor lojetelor si fundurilor de sac unde este cantonat procesul
septic insistand asupra celor declive din vecinatatea laringelui si glotei.
Drenajul se asigura pe tuburi de cauciuc, la nevoie dispuse chiar in tuburi de orga,
asemanator situatiei din flegmonul difuz al planseului oral.
55.
Flegmonul difuz al planseului oral simptome generale
Starea generala este deosebit de grava, toxico-septica, facies palid pamantiu din
cauza hemolizei. Un semn clinic important ce tradeaza gravitatea bolii este discordanta
dintre puls si temperatura, care apare in fazele terminale ale bolii si denota epuizarea
resurselor de aparare a organismului (febra 37,5 grade cu tahicardie ce se accentueaza
progresiv, pulsul devenind mic, neregulat si chiar nepalpabil).
56.
Abcesul fosei infratemporale simptomatologie
- Exooral semne sterse, usoara tumefactie a obrazului sau a regiunii temporale mai
tarziu, edem al pleoapei inferioare, chemozis, usoara exoftamie
- Endooral trismus ft puternic cu tumefactia pe fata interna a ramului mandibular sau
perituberozitar.
57.
Abcesul lojei submandibulare diagnostic diferential si tratament
Diagnostic diferential : cu submaxilita supurata in care se gaseste scurgerea de
puroi prin canalul Wharton.
Tratament : incizie submandibulara de 5-6 cm situata la 2 cm in interiorul marginii
bazilare. Se sectioneaza planurile cutanat si muscular si se patrunde in colectie.
Drenajul se face cu lama de cauciuc 2-3 zile. Se poate folosi si calea endoorala cu o
incizie in santul mandibulo-lingual distal in cazul colectiilor ce se dezvolta in recesul lojii.
Dupa incizie se instituie mecanoterapia activa si pasiva.
58.
Abcesul palatinal diagnostic diferential si tratament
Diagnostic diferential : chistul de maxilar in faza de exteriorizare si supuratie,
gomele luetice infectate.

Tratament : incizie cu excizie eliptica in felie de pepene sau drenaj parodontal atunci
cand colectia este aproape de festonul gingival.
59.
Abcesul perimandibular intern tratament
Incizie pe mucoasa sublinguala la nivelul maximei bombari, cat mai aproape de
mandibula.
60.
Abcesul laterofaringian simptomatologie
- Exooral : redusa, usoara tumefactie retro si subangulomandibulara.
- Endooral : trismus moderat, tumefactie a pilierului anterior amigdalian, bombare
faringiana unilaterala cu ingustarea istmului orofaringian. Apare disfagie precoce,
accentuata, deglutitia devine imposibila, aproape si pt lichide, iar starea generala
este alterata.
61.
Abcesul vestibular diagnostic diferential si tratament
Diagnostic diferential : chistul de maxilar in faza de exteriorizare sau supuratie.
Tratament : incizie pe maximul de bombare cu drenaj prin lama de cauciuc pt 24-48
de ore.
62.
Abcesul palatinal aspecte clinice
Idem 39.
63.
Abcesul lojei sublinguale simptomatologie
Bombare unilaterala a regiunii sublinguale cu impingerea limbii pe partea opusa, plica
sublinguala proeminand in creasta de cocos. La palpare bimanuala se percepe
impastarea jumatatii corespunzatoare a planseului bucal. Se insoteste de disfagie
accentuata, jena in fonatie si masticatie.
64.
Odontomul simptomatologie si aspecte radiologice
Simptomatologie : pot da compresiune pe nervul alveolar.
Radiografic : imagine radioopaca de condensare osoasa.
65.
Carcinomul planseului bucal simptomatologie
Poate fi primitiv sau secundar de la cancerul limbii sau mandibulei.
Simptomatologie : debuteaza ca o ulceratie superficiala sau fisura care se
indureaza sau ca nodul interstitial, apoi evolueaza sub forma ulcero-infiltrativa sau
vegetanta. Leziunea invadeaza precoce mandibula, limba si loja submandibulara. Apar
tulburari functionale ft accentuate, rigiditate, hipersalivatie, fetiditate accentuata.
66.
Cancerul buzelor etiologie si forme anatomo-patologice
Etiologie : radiatii solare (cheilita actinica), iritatii locale, diskeratoze, leucoplazii.
Anatomopatologic : epiteliom spinocelular, bazocelular si epitelioame glandulare de la
glandele salivare mici.
67.
Cancerul buzelor localizare si debut
Localizare : superficiala sau interstitiala, de regula la jumatatea distantei intre linia
mediana si comisura, apoi se extinde si da adenopatii precoce submentonier si
submandibular.
Debut : pe rosul buzelor sub forma de fisura, proeminente verucoase, acoperite de
cruste, apoi ulceratie, cu baza si marginile indurate.
68.

Cancerul buzelor aspecte clinice in perioada de stare

- Forma vegetanta : forma proliferativa, polilobata, proeminenta, dura, neregulata,

rosie-violacee, sangeranda, cu fisuri si cruste
- Forma ulcerativa (distructiva) : pierdere de substanta cu contur neregulat, margini
reliefate, indurate, rosii-violacee, baza infiltrativa, fundul ulceratiei acoperit de cruste
spre tegument si necrotic spre mucoasa (alb-cenusiu), cu muguri vasculari
sangeranzi.
69.
Carcinomul planseului bucal localizare si anatomie patologica
Localizare : in regiunea sublinguala, mai rar anterior si ft frecvent posterior.
Anatomie patologica : de regula spinocelular, rareori aparand carcinoame
glandulare.
70.
Odontomul clasificare
Este format din tesuturi dentare adulte (smalt, cement, dentina). Clasificare :
- Odontoame satelite (extradentare) : Coronare (localizate pe colet), Coronoradiculare (localizate pe colet), radiculare (localizate pe radacina)
- Odontoame izolate : unice (mici conglomerate din tesut dentar in grosimea osului) si
difuze (dispuse difuz in os)
71.
Adamantinomul forme anatomo-patologice
Adamantinomul este o tumora de origine dentara, dezvoltata din :
- Resturile organului adamantin (smalt)
- Resturile celulare inclavate in maxilar
- Celulele foliculului dentar inainte de eruptie
Are 2 forme :
- Adamantinomul solid : este incapsulat, se prezinta ca o tumora alb-cenusie, renitenta
- Adamantinomul chistic : este constituit dintr-o aglomeratie de mici formatiuni
endoosoase cu aspect de ciorchine de strugure, cu 1-2 chisturi mari inconjurate de
mici chisturi pline cu lichid filant, citrin, hematic.
72.
Leucoplazia studiul evolutiei leziunilor
Studii efectuate pe leziuni leucoplazice induse artificial si asupra carcinoamelor
consecutive arata o progresie a leziunilor din momentul inceperii aplicarii continue a
agentului carcinogenetic, dupa cum urmeaza:
- Hipercheratoza dupa 4-6 saptamani
- Leucoplazie cu hipercheratoza microscopica si displazie dupa 6-8 saptamani
- Carcinom in situ dupa 8-10 saptamani
- Carcinom invaziv dupa 10-12 saptamani
Odata instaurata displazia, degenerarea maligna este inevitabila, chiar daca se
intrerupe actiunea agentului carcinogenetic.
73.
Carcinomul mandibulei, forma profunda aspecte clinice
Forma profunda tenebranta are debut endoosos, la inceput bolnavul acuzand dureri
difuze, atipice, dureri dentare, iradiante, apoi dintii se mobilizeaza si se extrag. Dupa
extractii, plagile alveolare nu se mai inchid, apar ulceratii destructive, care se acopera
de muguri carnosi, sangeranzi si ft durerosi. Prin suprainfectare devin murdare, fetide,
apar sfacele si tulburari de sensibilitate in teritoriul nervului mentonier (anestezia buzei
inferioare si a mentonului), adenopatia submentala, submandibulara si carotidiana.
74.
Carcinomul suprastructurii aspecte clinice
Debuteaza in celulele etmoidale sau pe peretele superior al sinusului maxilar, iar
tumora invadeaza repede orbita.

Obiectiv apar secretii nazale sanghinolente, nevralgii suborbitare, cefalee, edem

palpebral, chemozis. Apar deformatii ale regiunii geniene, protruzia globului ocular cu
scaderea vederii si ulceratii cutanate.
Radiologic se observa distructie osoasa, lacunara, floconoasa, cu aspect de os
muscat.
75.
Carcinomul obrazului localizare si aspecte clinice
Localizare : la debut apare pe mucoasa, pe linia interdentara, in santurile
vestibulare, la comisuri, interstitial sau cutanat.
Debutul poate fi sub forma de nodul, iar in perioada de stare evolueaza sub forma de
:
- Ulceratie : pierdere de substanta, neregulata, cu fund murdar, margini neregulate si
baza dura
- Infiltrat tumoral : bloc indurat, limitarea deschiderii gurii, trismus, tulburari de
masticatie, fonatie, halena fetida.
76.
Carcinomul mezostructurii aspecte clinice
Are punct de plecare in sinusul maxilar, debuteaza prin dureri vagi ca in sinuzita, cu
scurgeri lichidiene sanghinolente prin narina respectiva, cacosmie, nevralgie suborbitara
si este unilateral. Tardiv se instaleaza anestezia hemibuzei.
In stadiul de evolutie, tumora creste mult in dimensiuni, deformeaza obrazul si palatul
posterior, dintii se mobilizeaza si in final invadeaza groapa zigomatica.
77.
Carcinomul limbii aspecte clinice in perioada de stare
Ulceratie vegetanta, neregulata, cu margini ingrosate, dure, proeminente, cu burjeoni
rosietici si sfacele cenusii fetide ce infiltreaza in baza, sangereaza usor. Apar dureri
nevralgiforme, imobilitate, invazia planseului, lojii submandibulare si epiglotei. Bolnavul
prezinta tulburari de fonatie, masticatie, deglutitie, adenoaptie unilaterala, apoi
bilaterala si bloc ganglionar.
78.
Carcinomul infrastructurii aspecte clinice
Debuteaza pe creasta alveolara sub forma unei ulceratii infiltrative care se extinde
progresiv in suprafata si in profunzime, usor sangeranda, cu aspect murdar, foarte
dureroasa. Alteori are forma vegetanta.
79.
Forme de debut ale tumorilor maligne OMF
Localizare :
- Leziuni de suprafata pe mucoasa sau piele
- In grosimea partilor moi (limba, planseu, obraji) sau dure (os)
- In cavitatile anexe : sinus, fose nazale
Se pot prezenta sub forma de :
- Eroziuni, fisuri, ulceratii (pe suprafata mucoasei)
- Formatiuni de tip proliferativ
- Formatiuni nodulare, interstitiale
- Leziuni profunde de tip distructiv sau proliferativ, endoosoase sau in cavitatile
profunde
80.
Carcinomul limbii factori predispozanti si forme anatomo-patologice
Factori predispozanti : consumul exagerat de alcool distilat, fumatul >40 tigari/zi,
ulceratii provocate prin iritatii cronice, leucoplazie, lichen plan, glosite cronice.
Localizare : margini, fata ventrala, varf, baza sau insterstitial.
Anatomo-patologic : cel mai frecvent carcinom verucos si, mai rar,
adenocarcinoame si cilindroame.

81.
Carcinomul limbii forme de debut
- In forma ulcerativa : eroziune sau ulceratie pe marginile limbii, ft dureroasa
- In forma interstitiala : nodul intraparenchimatos sau infiltrat tumoral difuz
82.
Carcinomul obrazului evolutie si tratament
Evolutie : rapida la formele mucoase, cu invazie precoce a maxilarelor, perforatia
obrazului, adenopatii, hemoragii repetate.
Tratament : exereza larga cu margine de siguranta, evidare ganglionara completa cu
radioterapie de contact (Chaoul), plastia defectului in sedinta sau in timpul II cu
orostoma deliberata, radioterapie profunda sau semiprofunda, telecobalt,
betatronoterapia, implante interstitiale cu ace de Radiu, Iridiu sau Aur radioactiv.
83.
Carcinomul obrazului factori predispozanti
- Intoxicatii cronice : exo/endogene (lues, TBC, tabagism)
- Leziuni cronice : microtraumatisme repetate, carii, proteze dentare
- Ulceratii proliferative
- Cicatrici post-lupice, postcombustionale
- Keratopatii de tip diskeratozic (leucoplazie, lichen plan)
84.
Cancerul buzelor evolutie si diagnostic diferential
Evolutie : ganglioni mariti de volum, mobilizabili, nedurerosi, duri la grupele
ganglionare submentoniere, submandibulare sau jugulocarotidiene, uneori bilateral.
Tumora se extinde la toata buza, invadeaza comisura, obrazul, osul mandibular,
ganglionii se fixeaza, se instaleaza casexia canceroasa.
Diagnostic diferential : cu TBC, sancrul sifilitic, ulceratii traumatice.
85.
Chisturile sebacee aspecte clinice
Tumorile chistice se dezvolta din glandele regionale, resturi epiteliale, embrioane,
exceptional parazitare.
Chisturile sebacee se formeaza prin obliterarea lenta a canalului excretor al glandei
sebacee (sunt mai frecvente pe obraz, buze).
86.
Carcinomul mandibulei, forma superficiala aspecte clinice
Forma superficiala sau ulcero-vegetanta incepe cu o ulceratie a mucoasei care se
adanceste si se extinde in suprafata si se acopera de vegetatii conopidiforme
sangerande. Osul sufera procese destructive, cu adevarate cavitati endoosoase, care
rup corticala si invadeaza partile moi, iar pielea devine aderenta si se ulcereaza.
87.
Hemangioamele forme anatomo-clinice
Hemangioamele cresc din endoteliul vascular formand vase, sunt de obicei
congenitale si se dezvolta dupa nastere. Au aspect de tumori rosii sau albastrui-violacee
(in functie de proportia de oxigen din sange).
Forme anatomo-clinice :
- Pete simple lenticulare
- Hemangioame stelate continand un vas central cu vase radiale
- Pete omogene colorate rosu-violaceu pete de vinhemangioame tuberoase (aspect
tumoral, proeminente, polilobate, depresibile, isi modifica volumul cu pozitia capului)
- Hemangioame cavernoase (profunde, lacuri sanguine)
Se pot tromboza formand cicatrici fibroase sau pot produce fleboliti prin impregnari
de calciu.
88.

Adamantinomul evolutie si complicatii

Evolutie : crestere excesiva, deformata, dureri prin compresiunile nervoase, poate

degenera malign si recidiveaza usor.
Complicatii : ulceratie, infectarea tumorii, fractura de maxilar.
89.
Carcinomul mandibulei aspecte radiologice
Radiologic, se observa rarefierea osoasa difuza, aspect de os poros, os ros de
soarece, os muscat cu margini neregulate la nivelul corticalei.
90.
Adamantinomul aspecte radiologice si diagnostic diferential
Radiologic : un chis mare inconjurat de chisturi mici (imagine de baloane de
sapun).
Diagnosticul diferential : cuprinde chisturile de maxilar, odontomul, tumora cu
mieloplaxe, sarcomul.
91.
Carcinomul obrazului forme anatomo-patologice
- Carcinom spinocelular, bazocelular, mixt si nediferentiat
- Nevocarcinoame
- Cancere glandulare (adenocarcinoame si cilindroame)
92.
Leziuni leucoplazice induse artificial sub actiunea agentului
carcinogenetic
Subiectul 72.
93.
Chisturile mucoide aspecte clinice
Chisturile mucoide (mucocelul, chistul de retentie salivara) au urmatoarele
caracteristici :
- Se formeaza prin obliterarea canalului excretor al glandei salivare
- Se dezvolta pe buze, obraji, limba
- Se prezinta ca formatiuni emisferice proeminente de 4-8 mm, acoperite de o mucoasa
subtire, transparenta, de culoare albastra-verzuie
- Se deschid spontan, frecvent, evacuandu-se un lichid filant, vascos, mucos ca albusul
de ou.
94.
Sindromul Besnier-Boeck-Schaumann simptomatologie
Este considerat o afectiune a sistemului reticulo-endotelial si are o simptomatologie
polimorfa, manifestata prin :
- Leziuni cutanate nodulare (sarcoidele Boeck)
- Leziuni ale mucoasei valului amigdalelor, faringelui, sub forma de noduli alb-galbui cu
lizereu rosu
- Tumefierea glandelor parotide bilateral
95.
Sindromul Gougerot-Sjogren simptomatologie
Prezinta tripla simptomatologie (salivara, oculara, articulara):
- Asialia se insoteste de toate manifestarile secundare
- Sialografia are imagine de arbore mort
- Manifestarile oculare constau in keratoconjunctivita uscata, senzatie de arsura oculara
si corpi straini, fotofobie, conjunctive rosii, uscate, mate, putand sa apara leziuni
corneene
- Manifestari articulare, de la artralgii pana la poliartrite cronice evolutive
Forma secundara poate asocia artrita reumatoida, LES, polimiozita, sclerodermie sau
ciroza biliara primara.
96.

Cementoblastomul stadializare

Se dezvolta din celulele cementoblastice ale parodontiului, iar raportul localizarii

mandibula maxilar este 9/1.
Evolueaza in 3 stadii :
- Stadiul osteolitic fibromatos
- Stadiul cementoblastic (de organizare)
- Stadiul de maturare (masa de cement)
Creste extensiv, deformeaza maxilarul, include dintii vecini pe care ii mobilizeaza,
determinand dureri spontane. Radiologic variaza in functie de stadiu, iar tratamentul
consta in extirpare.
97.
Leucoplazia nodulara, patata sau eroziva aspecte clinice
Leucoplazia nodulara (patata sau eroziva) este o leziune mixta alba si rosie, in care,
pe o suprafata de mucoasa atrofica (eritroplazica) sunt dispersati mici noduli cheratozici.
Aceasta forma este cea mai importanta datorita riscului mare de degenerare maligna
(peste 2/3 din cazuri releva displazie epiteliala sau carcinom la examenul
histopatologic).
98.
Leucoplazia simpla sau omogena aspecte clinice
Leucoplazia simpla (omogena) defineste o leziune, localizata sau difuza, reprezentata
de o pata alba, cu consistenta usor crescuta, cu suprafata incretita, brazdata de linii
fine, crapata sau papilomatoasa.
99.
Eritroplazia clasificarea dupa Mashberg
- Granulara, rosie, catifelata, cheratinizata pe toata suprafata sau doar la periferie
- Negranulara, fara cheratinizare sau cu minima cheratinizare
100. Ranula aspecte clinice
Ranula (grenouilleta sau broscuta) este o tumora chistica a planseului bucal, cu
aspect de gusa de broasca, avand continut filant ca albusul de ou. Are originea in
resturile embrionare ale canalului tireoglos sau arcurilor branhiale. Apare la tineri si
copii, evolueaza lent, apoi creste rapid pana la 6-8 cm. Lichidul se deosebeste de saliva
prin faptul ca nu contine ptialina si rodanat de potasiu.
Aspectul clinic : are forma unei tumori ce bombeaza sublingual unilateral.
Diagnosticul diferential : cu chisturile dermoide care sunt mediane si au continut
pastos.
101. Leucoplazia verucoasa aspecte clinice
Leucoplazia verucoasa descrie leziuni albe cu suprafata acoperita de numeroase
papile ce pot fi cheratinizate, in literatura intalnindu-se chiar termenul de hiperplazie
verucoasa, iar pt formele intinse, generalizate, denumirea de papilomatoza orala florida.
102. Glositele acute superficiale aspecte clinice si simptomatologie
Sunt reprezentate de inflamatii acute de cauza infectioasa localizate la nivelul
mucoasei linguale. Germenii cel mai frecvent intalniti sunt streptococii, stafilococii,
micrococii, pneumococii.
Aspectul clinic intalnit corespunde leziunilor erozive sau ulcerate ale epiteliului,
circumscrise, pe fondul unei mucoase eritematoase, tumefiata, uneori acoperita cu
pseudomembrane alb-galbui.
Simptomatologia asociata cuprinde durere, disfagie accentuata, sialoree, adenopatie
satelita si ascensiuni ferile.
103. Hemangioamele clasificare
Subiectul 87.

104. Candidoza cronica atrofica aspecte clinice

Cuprinde stomatita de proteza si cheilita angulara.
105. Chisturile parazitare aspecte clinice
Sunt ft rare, iar diagnosticul este dificil.
Chisturile hidatice au o membrana periferica, ft subtire, iar in interior contin un
lichid clar ca apa de stanca in care plutesc hidatide (carlige specifice). Reactia Cassoni
sau Weinberg-Pirvu sunt specifice.
Se pot localiza la nivelul limbii, planseului oral sau parotidei.
Tratamentul este chirurgical, consta in extirpare.
106. Epulidele simptomatologie
Sunt tumori carnoase, localizate pe procesul alveolar, gingie, au evolutie lenta, nu
dau metastaze, nu dau adenopatii si sunt cauzate de iritatii cronice.
Simptomatologie : aspect inmugurit, rosu-violaceu, moale sau dur, pediculate sau
sesile, mobilizeaza dintii din zona tumorii, au dimensiuni de 1-5 cm.
Tratamentul : extirparea si electrocoagularea marginilor gingivale.
107. Chisturile radiculare aspecte clinice
Chisturile radiculare se dezvolta la varful radacinii dintilor cariati, resturilor radiculare,
datorita infectiilor apicale cronice.
Au o membrana ce contine la interior un lichid sero-citrin cu cristale de colesterina.
Ating dimensiuni de 1-8 cm si deformeaza osul, exteriorizandu-se. Pot provoca fractura
patologica, infectie sau chiar degenerare maligna.
108. Eritroplazia clasificarea dupa Shear
- Eritroplazie omogena (simpla)
- Eritroplazie mixta cu pete de leucoplazie
- Eritroplazie granulara sau patata, pe care majoritatea o considera identica cu
leucoplazia patata.
109. Eritroplazia aspecte clinice si localizare
Termenul se refera la o zona de mucoasa rosiatica, cu suprafata catifelata, ce nu
poate fi clasificata pe baza examenului clinic sau HP ca fiind provocata de un proces
inflamator sau de alt proces patologic.
Localizarea orala cea mai frecventa este pe fata ventrala a limbii, planseul oral, valul
palatin, pilierii anteriori. Este o leziune de gravitate importanta.
110. Lichenul plan aspecte clinice
Lichenul plan este o dermatoza relativ frecventa cu localizare atat cutanata cat si
mucoasa. Boala afecteaza mai frecvent subiectii peste 40 ani, in majoritate femei.
Localizarea predilecta este la nivelul mucoasei jugale, dorsului limbii si pe gingie.
Clinic, tipurile de leziuni intalnite sunt striuri, zone atrofice, eroziuni si placarde.
Forma reticulara de lichen plan se prezinta fie sub aspectul unor striatii albe (ale lui
Wickham), adesea reliefate, cu aspect dantelat, fie sub aspectul de striuri radiare.
Printre aceste arii cheratinizate isi pot face aparitia papule albicioase, iar la nivelul
limbii, obrajilor si gingiilor se pot observa placarde de culoare alba care cu greu pot fi
diferentiate de leucoplazie.
Zonele atrofice sunt acoperite cu un epiteliu subtire, eritematos, uneori putandu-se
combina cu striuri.
Leziunile erozive sunt considerate de Brightman o complicatie a procesului atrofic
prin distructie epiteliala. Acest aspect poate persista sau se poate acoperi cu un strat fin
galbui de fibrina.

Placardele se intalnesc ocazional, in special in stadiile incipiente ale afectiunii si se

localizeaza predilect pe dorsul limbii.
Toate tipurile de leziuni orale intalnite in lichenul plan au tendinta la localizare
bilaterala.
111. Candidoza acuta atrofica aspecte clinice
Cuprinde stomatita la antibiotice si o serie de alte situatii care asociaza, unor leziuni
pseudomembranoase minime, aparitia de leziuni mucoase rosietice cu aspect atrofic.
Aparitia sa trebuie suspectata la orice pacient care a urmat tratament indelungat cu
antibiotice cu spectru larg si acuza senzatie de arsura la nivelul limbii, gust amar, limba
incarcata si dureri in gat.
112. Leziuni premaligne mai frecvente intalnite in cavitatea orala
enumerare
113. Factori predispozanti in aparitia candidozei orale dupa Brightman
- Terapia indelungata cu antibiotice care determina alterari ale mucoasei orale
- Administrarea excesiva de colutorii cu antibiotice
- Xerostomia secundara terapiei cu anticolinergice sau din sindroamele sialotice
- Radioterapia dupa cancere ale extremiratii cefalice
- Corticoterapia (topica sau pe cale generala)
- Iritantii locali (lucrari protetice neadaptate, aparate ortodontice, fumatul)
- Varsta (infantilism, senilitate)
- Stari fiziologice (sarcina) si stari patologice debilitante
- Deficite imune congenitale (timomul, agammaglobulinemia Swiss-Bruton, sd
candidozei endocrine, candidoza cronica familiala cutaneo-mucoasa, sd
DiGeorge-Nezelof)
- Deficite imune dobandite (DZ, leucoze, limfoame maligne, transplantul de
maduva osoasa, HIV, chimioterapia
114. Candidoza acuta pseudomembranoasa aspecte clinice
In mod normal candida este prezenta in flora orala inca de la nastere sau apare la
scurt timp post partum in urma contactului fatului cu mucoasa genitala a mamei.
Muguetul (margaritelul) este prototipul infectiei orale cu candida. Apare atat la copii
cat si la adulti, la NN manifestandu-se sub forma unor placarde aderente la mucoasa,
albe sau alb-albastrui, cu tendinta la extensie la intreaga mucoasa orala si chiar
circumorala. Leziunile intraorale sunt de regula nedureroase, se pot indeparta fara
dificultate, suprafata restanta fiind intens eritematoasa si chiar sangeranda.
La adult sunt prezente arii de mucoasa eritematoasa dureroasa in timp ce placardele
alb-albastrui sunt slab reprezentate.
Simptomatologia de debut poate include un gust neplacut in gura si chiar pierderea
gustului, ca si senzatia de arsura, de regula inainte de aparitia pseudomembranelor.
115. Tumora cu mieloplaxe evolutie si diagnostic diferential
Este o pseudotumora giganto-celulara, centrala, endoosoasa.
Evolutie : benigna, poate recidiva dupa extirpari incomplete.
Diagnostic diferential : cu chisturile maxilare, epulisul, sarcomul maxilarului.
Tratament : extirparea cu rezectie osoasa in os sanatos.
116. Tumora cu mieloplaxe aspecte anatomo-patologice si radiologice
Anatomo-patologic : formatiune carnoasa, plina, boselata, care distruge osul si se
exteriorizeaza luand forma vegetanta.

Radiologic : imagine de fagure de albine (imagine polichistica cu chisturi mici

separate prin septuri osoase).
117. Candidoza cronica hipertrofica aspecte clinice
Asociaza atat leziuni orale, cat si cutanate. Forma extrema, leucoplazia candidozica,
se manifesta sub forma unor pete albe, ferme, dispuse pe buze, obraji si limba si
prezinta un risc de degenerare maligna superior leucoplaziei simple.
118. Fracturile condilului aspecte clinice
Sunt impartite in subcondiliene joase si subcondiliene inalte (transcervicale). Se
produce scurtarea ramului ascendent cu inocluzie frontala, contact molar prematur,
ocluzie in 2 timpi si devierea mentonului de partea afectata.
119. Tehnica suturii primare in plagile endoorale
In plagile endoorale care nu pot fi suturate complet, pt evitarea aderentelor la nivelul
santurilor periosoase, este indicat tratamentul cu mese iodoformate (care nu se imbiba
si nu se altereaza) timp de 8-10 zile, favorizand granularea secundara.
120. Fracturile Le Fort II simptomatologie
Linia de fractura, bilateral, trece prin oasele nazale, apofiza ascendenta a maxilarului
superior, podeaua orbitei, apoi coboara prin peretele anterior al sinusului pe osul malar,
pana la apofiza pterigoida. Osul maxilar este desprins de craniu (disjunctie cranio-faciala
joasa). Simptomatologie :
- Echimoze palpebrale, suborbitare si conjunctivo-bulbare bilateral
- Echimoze in fundul de sac vestibular superior
- Deformarea fetei prin infundarea etajului mijlociu
- Emfizem subcutanat genian bilateral
- Epifora (scurgerea lacrimilor pe obraz)
- Epistaxis anterior bilateral
- Mobilitate a maxilarului in bloc cu nasul si cu podeaua orbitei
121. Tehnica suturii primare in plagile parotideo-maseterine
Plagile parotideo-maseterine pot duce la instalarea fistulelor salivare, motiv pt care in
plagile glandulare se face sutura in 2-3 planuri cu pansament compresiv, iar in plagile
canalului Stenon se va reface continuitatea sau se va face derivatia endoorala a salivei.
Pansamentul in plagile OMF trebuie sa fie cat mai sus pt a nu se imbiba cu secretii.
Trebuie mentinut cu benzi si suprimat cat mai repede, lasand plaga descoperita.
122. Tehnica suturii primare in plagile perforante si penetrante
Sutura incepe la mucoasa, se aplica firele de catgut la planul muscular si in final se
sutureaza tegumentele.
123. Fractura Le Fort I sau Guerin simptomatologie
Linia de fractura trece bilateral prin orificiile nazale, fosa canina, tuberozitate si
apofiza pterigoida in 1/3 inferioara.
Simptomatologie : echimoza in potcoava a mucoasei vestibulare si mobilitate in
sens transversal a portiunii inferioare a maxilarului.
124. Fracturile ramului ascendent aspecte clinice
Dupa directia liniei de fractura pot fi :
- Verticale, cu deplasari minime si simptomatologie redusa
- Oblice

- Orizontale, cu deplasari importante ale fragmentelor, incalecandu-se cranio-caudal,

ceea ce duce la scurtarea ramului vertical al mandibulei.
Acest lucru se manifesta clinic prin :
- Inocluzie frontala (spatiu intre dintii frontali superiori sau inferiori)
- Contact molar prematur (molarii de partea ramului scurtat iau contact prematur fata
de restul arcadei dentare)
- Ocluzie in 2 timpi (in primul timp iau contact molarii de partea afectata, apoi restul
arcadei)
125. Dispozitive pentru imobilizare de urgenta a fracturilor mandibulare
enumerare
Bandajul mento-cefalic, fronda mentoniera, ligaturile de sarma, atele de sarma
monomaxilare, ligaturile intermaxilare, dispozitive perfectionate.
126. Traumatismele maxilo-faciale etiologie
Frecventa cea mai ridicata este la barbatii intre 20-40 ani.
Etiologie :
- Accidentele de circulatie : sunt cele mai frecvente, cu tendinta la crestere datorita
inmultirii autovehiculelor. Se caracterizeaza prin gravitatea leziunilor, polifracturi ale
masivului facial frecvent asociate cu leziuni ale neurocraniului, zdrobiri osoase,
traumatisme dentare multiple.
- Agresiunile : reprezinta un procent mic din traumatismele OMF, apar preponderent la
barbati, sunt reprezentate de leziuni ce intereseaza mandibula, osul malar si arcul
zigomatic si creasta alveolara frontala a maxilarului.
- Accidente de munca : sunt leziuni ft variate, de la simple fracturi de rebord alveolar
pana la distructii intinse si zdrobiri
- Accidente produse de animale : se produc prin lovituri de copita de cal, muscaturi
sau impunsaturi, mai frecvent la copii, caracterizate prin zdrobiri ale partilor moi si
ale arcadelor alveolodentare, deseori asociate cu leziuni ale neurocraniului.
- Accidente de sport : se intalnesc leziuni osoase ce intereseaza regiunile
proeminente ale fetei (menton, os malar, arc zigomatic, piramida nazala).
127. Complicatiile precoce ale traumatismelor oaselor maxilare
- Supuratii
- Tetanos
- Tromboflebita de sinus cavernos
- Fistule salivare
128. Anchiloza temporo-mandibulara simptomatologie
- Miscarile mandibulei sunt complet suprimate (in formele fibroase sunt permise miscari
de 0,5-1 cm)
- Tulburari de alimentatie si de fonatie
- Semne obiective : la copii se produce retrognatie, micrognatie, laterognatie, atrofii
musculare
In anchiloza unilaterala, barbia este deviata inapoi si de partea bolnava. In anchiloza
bilaterala, mentonul este sters, barbia infundata, aspect caracteristic de profil de
pasare, dintii inclinati vestibular si in evantai.
La palpare nu se percep miscari in articulatie, se percepe insa blocul osos pretragian.
129. Transportul accidentatilor maxilo-faciali
Se face in pozitie sezanda, cu capul usor aplecat la piept. Nu se face in decubit dorsal,
datorita riscului de obstructie faringo-laringiana prin caderea limbii, aspiratie de secretii
sau cheaguri.

Daca sunt inconstienti sau in stare de soc, transportul bolnavilor se face in decubit
lateral pt favorizarea circulatiei cerebrale si scurgerea secretiilor.