CURS 3

AFECTIUNILE VALVULARE 

Cardiopatiile valvulare constau in alterarea si deformarea aparatului valvular (valve,

comisuri, cordaje, pilieri, inel de insertie), de etiologie diferita: reumatismala,
degenerativa, ischemica, infectioasa. Consecintele functionale ale acestor modificari
constau in stenoze, incompetente sau ambele. Atat stenozele cat si insuficientele
valvulare afecteaza in primul rand camera dinaintea leziunii. Stenoza mitrala se
insoteste de dilatarea si hipertrofia atriului stang, in timp ce stenoza aortica se insoteste
de hipertrofia ventriculului stang.

STENOZA MITRALA 

SM este valvulopatia caracterizata prin ingustarea orificiului mitral, avand drept

consecinta crearea unui obstacol in calea scurgerii sangelui din atriul stang (AS) in
ventriculul stang (VS).

Simptomatologie 

A) simptome functionale 

1. Dispnee, la inceput de efort, apoi devine permanenta

2. Tusea, la inceput seaca, este apoi insotita de expectoratie mucoasa

3. Hemoptiziile sunt frecvente, variabile cantitativ, si sunt produse prin mecanisme

diferite

4. Palpitatiile sunt frecvente si datorate , mai ales, fibrilatiei atriale.

5. Durerea precordiala, variabila ca frecventa si intensitate, de la simpla jena pana la

aspect tipic de angor.

6. disfagia, disfonia

B)Examenul obiectiv 

Aspectul general: facies mitral – cianoza buzelor, nasului si pometilor care contrasteaza
cu paloarea din jur

Examenul aparatului cardiovascular va evidentia: freamat; puls mic;

- ascultator: Z1 accentuat la varf; Z2 accentuat; clacmentul de deschidere al mitralei

(CDM) datorat deschderii zgomotoase a valvei mitrale sclerozate, dar inca mobila;
uruitura diastolica si un suflu sistolic, secundar cresterii vitezei sangelui prin orificiul
mitral stenozat

Investigatii paraclinice 

-radiografie: dilatarea arterei pulmonare, dilatarea atriului stang

- pulmonar: accentuarea desenului pulmonar si semne de staza venoasa si capilara

pulmonara

- ecg: “P” mitral

Tratament 

Tratamentul medical al SM consta in profilaxia RAA si a endocarditei infectioase; se pot

administra diuretice la pacientii cu dispnee si edem pulmonar.

Tratamentul chirurgical – comisurotomie mitrala, protezarea orificiului mitral

INSUFICIENTA MITRALA 

Insuficienta mitrala este valvulopatia caracterizata prin refluarea (regurgitarea sangelui

din ventriculul stang in atriul stang (VS → AS), in timpul sistolei, ca urmare a inchiderii
incomplete a orificiului mitral.

Etiologic se deosebesc doua tipuri de IM:

1) IM organica, prin leziuni anatomice ale aparatului valvular

2) IM functionala, cu aparat valvular mitral intact, dar care nu se poate inchide din cauza
dilatarii VS.

Consecintele functionale ale IM sunt hipertrofia si dilatarea AS, hipertrofia si dilatarea

VS, suprasolicitarea in final a VD.
Simptomatologie 

I. Simptome functionale: dispnee de efort si palpitatii

II. Examenul obiectiv 

- freamat sistolic la apex

- ascultator: suflu sistolic, holosistolic, cu intensitate maxima la apex, cu tonalitate inalta

(“in tisnitura de vapori”); Z1 normal; Z2 normal; apare zgomotul Z3 “galop protodiastolic”

Investigatii paraclinice 

Examen radiologic : dilatarea AS, dilatarea VS; in stadii avansate dilatarea VD

Tratament 

Formele usoare si medii beneficiaza de masuri generale: repaus, dieta hiposodata,

profilaxia RAA si a endocarditei infectioase. In formele severe se recomanda
vasodilatatoare si digitalice si chiar interventia chirurgicala.

BOALA MITRALA corespunde asocierii SM cu IM. Aspectul clinic rezulta din simptome

si semne ale SM si IM in doua variante: 1) boala mitrala cu predominenta SM; 2) boala
mitrala cu predominenta IM.

STENOZA AORTICA 

Stenoza aortica este valvulopatia caracterizata prin existenta unui obstacol in

evacuarea sistolica a VS, situat la nivelul sigmoidelor aortice, imediat deasupra sau
dedesubtul acestora.

Etiologie. 

SA valvulara poate fi: a) organica (valve sigmoide lezate), produsa cel mai frecvent de
RAA, dar poate fi si congenitala, aterosclerotica

b) functionala sau relativa (valve sigmoide intacte), in care orificiul aortic este relativ mic
in raport cu aorta si VS, mult dilatate (aortita, HTA).

Fiziopatologic, obstacolul stenotic dintre VS si aorta va determina hipertrofia VS si

scaderea debitului cardiac, cu reducerea paralela a celui coronarian si cerebral
(tendinta la angor, lipotimie, sincopa).

Simptomatologie 

I. Semne functionale: a) dispnee de efort, initial, mai apoi paroxistica

b) durere precordiala de tip anginos

c) lipotimia si sincopa de effort

II. Examenul cordului 

-la palpare – freamat sistolic in spatiul II-III i.c. drept si socul apexian deplasat in jos si la
stanga

- ascultator – suflu sistolic in focarul aortei, cu timbru aspru, “in tisnitura de vapori”; Z1
normal sau dedublat; Z2 normal sau dedublat

- puls mic, in platou si intarziat, TA normala sau scazuta

Investigatii paraclinice 

Radiologic si ecg se evidentiaza ventricul stang marit

Tratament 

Pacientii asimptomatici beneficiaza de masuri igienodietetice – repaus, orientare

profesionala. Intrucat stenoza aortica este progresiva acestia vor fi evaluati clinic si
ecografic la 2 ani. Diureticele nu sunt indicate, iar vasodilatatoarele nu sunt eficiente in
SA. Protezarea orificiului valvular aortic este indicata a pacientii simptomatici cu
stenoza aortica severa sau progresiva.

INSUFICIENTA AORTICA 

IA reprezinta defectul valvular caracterizat prin refluxul (regurgitarea) sangelui din aorta
in VS in diastola, ca urmare a inchiderii incomplete a orificiului sigmoidian aortic.

Etiologia este variata. IA organica este produsa de boli care lezeaza preponderant

valvulele (cel mai frecvent RAA) si boli care lezeaza in mod primar aorta si secundar
valvulele (sifilis, ateroscleroza, lupus eritematos).
IA functionala apare in dilatari mari ale aortei si VS (in HTA), cu largirea inelului
valvular, acestea fiind intacte.

Fiziopatologic se va produce dilatarea si apoi insuficienta VS, avand consecinta

asupra AS, venelor pulmonare, si in final apare insuficienta inimii drepte.

Deasemenea TA sistolica creste, TA diastolica scade, deci creste TA diferentiala.

Simptomatologie 

I. Semne functionale apar doar in formele severe de IA: - dispnee de efort si paroxistica;

- durere de tip anginos prin reducerea fluxului coronarian; - palpitatii, ameteli, cefalee
pulsatila, acufene, transpiratii.

II. Examenul obiectiv al cordului 

-palpator: socul apexian de intensitate crescuta si perceput pe o suprafata mare

- asculatator: suflu diastolic in focarul aortei, de intensitate variabila (se aude mai bine
cu bolnavul in sezand); - Z1 si Z2 normale, diminuate sau accentuate; - suflu presistolic
in IA severe

- semen periferice – TA diferentiala creste; puls saltaret si depresibil; “dansul arterial”

prin hiperpulsatilitatea arterelor periferice; pulsatii ample, transmise prin sistemul
arterial, vizibile la cap care prezinta miscari ritmice, sincrone cu bataile cordului, la
lueta, membre inferioare (miscari ritmice ale gambei cand bolnavul sta picior peste
picior).

Investigatii paraclinice 

Radiologic si ecg se evidentiaza hipertrofia de diverse grade a VS.

Tratament 

In IA cronica exista un interval de latenta intre instalarea regurgitarii si aparitia

manifestarilor clinice. Pentru pacientii la care s-a instalat insuficienta cardiaca sunt
indicate digitala, diuretice si vasodilatatoare. Tratamentul chirurgical este indicat la
pacientii simptomatici sau in cazurile cu IA severa.

STENOZA TRICUSPIDIANA 
ST = ingustarea orificiului tricuspidian , care produce un baraj la trecerea sangelui din
AD in VD in diastola.

Pacientul prezinta dispnee de efort, astenie; clinic se constata hepatomegalie de staza,

ascita, jugulare turgescente, edeme, cianoza

Radiologic se observa AD dilatat, iar ecg indica unda P “pulmonara”.

INSUFICIENTA TRICUSPIDIANA 

IT = inchiderea incompleta a orificiului tricuspidian in timpul sistolei, determinand

regurgitarea sangelui din VD in AD.

Pacientul prezinta hepatomegalie importanta, pulsatila, ascita, turgescenta jugularelor,

reflux hepatojugular, edeme.

Radiologic se evidentiaza dilatarea AD si VD, iar ecg indica unda P “pulmonara” si

semne de hipertrofie ventriculara dreapta.