Sunteți pe pagina 1din 12

Curs 1 EPIDEMIOLOGIE

Epidemiologia bolilor infectioase se ocupa cu descoperirea cauzelor, a modalitatilor de aparitie si de


existenta a bolilor infectioase, pentru ca ulterior sa elaboreze masuri de profilaxie si combatere a lor.
Epidemiologia bolilor infectioase : -procesul infectios
-focarul epidemiologic
-procesul epidemiologic
Procesul infectios: totalitatea consecintelor interactiunii dintre organismul uman si un agent infectios – se
exteriorizeaza prin : semne clinice evidente
semne clinice inaparente (investigatii de laborator)
Focarul epidemiologic: include procesul infectios , reprezentand momentul si locul aparitiei acestuia ,totodata
totalitatea legaturilor infectiei cu altele anterioare si ulterioare.
-1 singur individ infectat
-mai multi indivizi infectati
Procesul epidemiologic: process dynamic ce se desfsoara in timp din momentul in care o boala infectioasa
apare intr-o colectivitate umana pana in momentul in care ea dispare.

Elementele procesului epidemiologic

1. factori determinanti ( obligatorii, principali) – cu actiune directa


2. factori favorizanti (secundari , de mediu) – cu actiune indirecta

Factorii determinanti
a. sursa de infectie
b. calea de transmitere
c. populatia receptive
- cei 3 factori trebuie sa existe simultan
- intre ei exista o stransa interdependenta
- sunt obligatorii: daca unul lipseste , nu poate fi realizata in focar epidemiologic

Factorii favorizanti
a. factori naturali
b. factori economico-sociali
c. factorii biologici

Sursa de infectie
- unul dintre cei 3 factori epidemiologici principali, obligatorii pentru constituirea focarului
epidemiologic de boala infectioasa
- definitie: macroorganismul care adaposteste pe diverse perioade de timp si elimina pe diferite cai in
mediul extern, unul sau mai multi agenti patogeni
- infectiile la om:
-antropomoze= boli infectioase produse de agenti patogeni specifici omului ; afecteaza
numai omul si se transmit numai de la om la om
- sursa de infectie: omul
- exemple: rujeola ,rubeola
-zoonozele = boli ale animalelor in care omul se infecteaza de la animale si rareori de la
om
-antropozoonozele (zoonoze active) – boli infectioase in care omul preia agentul
patogen de la animale sau de la om (infectat la randul sau de la animale)
-sursa de infectie :animal /om
-exemple: febra Q , gripa, turbarea
-zoonoze propriu-zise (zoonoze pasive) – boli infectioase prelevate de la animale
-susrsa de infectie – animalul
-exemple: antrax, bruceloza, tetanus, leptospinoza

Sursa de infectie pentru antropomoze si antropozooze:


1. BOLNAVUL
2. PURTATORUL SANATOS

1.Bolnavul
- defnitie: organismul in interiorul caruia evolueaza un process infectios
-exista in 2 ipostaze:
a) bolnavul cu infectie manifestata clinic : este sursa de infectie pe durata perioadei de contagiozitate
=intervalul in care sunt eliminate agentii patogeni de catre bolnav catre persoanele receptive
-perioada de contagiozitate se suprapune cu perioada de izolare a bolnavilor
-debutul contagiozitatii inainte de aparitia semnelor clinice ale infectiei, in perioada de incubatie
( HAV,rujeola,rubeola,tuse convulsive, somatidita urliana)
-odata cu primele semne clinice (gripa,viroze respiratorii)
-contagiozitatea se poate mentine si dupa disparitia semnelor clinice ( MNJ, febra tifoida, dizenterie)

b) bolnavul cu infectie inaparenta: infectia inaparenta induce protectie fata de acelasi agent patogen,
ca si infectia aparenta clinic
-este la fel de contagios ca si bolnavul cu infectie aparenta clinic
-boli infectioase in care ponderea formelor inaparente este crescut: difteria, infectia meningococica,
MNJ

2.Purtatorul
-definitie: orice organism sanatos /apparent sanatos care elimina continuu /intermitent agentul patogen in
mediul extern
-nu au semne de boala infectioasa activa
-agentul patogen este identificat prin investigatii de laborator
-sunt personae rezistente la infectie :fosti bolnavi (cu forma clinica manifesta/inaparenta) sau vaccinati
-agentul patogen se cantoneaza si se multiplica pe tegument si pe mucoasele unor cavitati deschise,in locuri
unde scapa actiunii anticorpilor umorali
-clasificarea purtatorilor:
a) momentul eliminarii
-p.precoci- elimina agentul patogen inainte de aparitia primelor semne de boala,in perioada de
incubatie
-p.fosti bolnavi – elimina agentul patogen dupa trecerea bolii acute
-p.intestinali(febra tifoida,dizenterie)
-p.nazofaringieni(difterie,scarlatina)
-p.urinari(febra tifoida,leptospiroza)
-p.biliari(febra tifoida)
-p.medulari(febra tifoida)
-p.sanguini(Hep B)
b) durata starii de purtator
-p.temporari- elimina agentul patogen pe o perioada de maxim 6luni(medie 2-8 saptamani), in
perioada de decline si convalescenta(febra tifoida,dizenterie,scarlatina)
-p.cronici – elimina agentul patogen >6luni, uneori ani de zile/toata viata
-eliminarea este continua /intermitenta
-favorizata de procese patologice locale: amigdale criptice( infectii streptococice),
colecistite cornice( febra tifoida), inflamatii ale colonului(dizenteria)

Sursa de infectie pentru zoonoze

1.ANIMALE -cu infectie manifesta clinic


2.PASARI -cu infectie inaparenta
-purtatoare
-cabaline – rabie, antrax, leptospiroze
-cornute mari/mici – antrax, bruceloza, leptospiroze, febra Q, rabie
-porcine – trichineloza
-rozatoare-febra Q,leptospiroze,bruceloza
-caini: rabie,leptospiriza,TBC
-pisici: rabie, toxoplasmoza
-lupi,vulpi – rabie
-ursi,mistreti - trichineloze
-pasari – febra Q, leptospiroze, encefalite virale

Masuri antiepidemice fata de sursa de infectie


-depistare precoce
-izolare
-tratament

CAI DE TRANSMITERE

- al 2-lea factor epidemiologic primar obligatoriu


- -definitie: drumul parcurs de agentul patogen din momentul eliminarii de catre sursa de infectie pana la
poarta de intrare a organismului receptive, unde produce o noua imbolnavire
- caile de eliminare a agentilor patogeni de catre sursa de infectie in mediul extern:
 secretii nazofaringiene si sputa pentru infectii respiratorii
 febre eruptive (rujeola, rubeola)
 gripa si viroze respiratorii
 tuse convulsive
 difterie
 scarlatina/angina streptococica
 TBC pulmonary
 infectie meningococica
 saliva – rabie
- parotidita urliana
 fecale – febra tifoida
- TIA
- dizenterie
- holera
- hepatita virala cu VHA, VHE
- poliomielita
- urina – leptospiroze
- febra tifoida
- sange –hepatita virala cu VHB, VHC, VHD, VHG
- HIV
-puroi – infectii cutanate stafilococice
- agentii patogeni supravietuiesc temporar pe variate elemente din mediul extern
- clasificarea agentilor patogeni in functie de rezistenta in mediul extern:
- germeni cu rezistenta scazuta – supravietuiesc maxim 1 zi
- germeni cu rezistenta medie- supravietuiesc maxim o luna
- germeni cu rezistenta mare – luni/ ani

- inglobarea agentilor patogeni in produse patologice le mareste rezistenta fata de actiunile de


dezinfectie/ sterilizare
- poarta de intrare - nivelul la care agentul patogen abordeaza organismul receptive la finalul transmiterii
- poarta de patrundere – nivelul la care agentul patogen abordeaza organul tinta ( tesut,celule) al
organismului receptiv , pentrucare are tropism electiv
- poarta de intrare si cea de patrundere pot fi identice sau nu
- dupa mecanismul de transmitere , bolile infectioase se impart in:
 boli infectioase respiratorii
 boli infectioase digestive
 boli infectioase tegumentare
 boli infectioase sanguine
- modalitati de transmitere a agentilor patogeni
1. Transmitere directa
2. Transmitere indirecta

1.Transmiterea directa
- se realizaeaza prin transferul direct, nemijlocit al agentului patogen de la sursa de infectie la organismul
receptive, fara a intervene vreun element al mediului extern
- implica contactul direct intre persoana infectata si cea care se infecteaza
- modalitatile principale de transmitere directa sunt:
- contact fizic
- transmitere percutana( scrabie)
- muscatura (rabie)
-contact sexual ( HIV, hepatita B, boli venerice)
- sarut ( MNJ, hepatita B, HIV)
- transfuzii de sange / plasma (malaria, HIV, hepatita B,C
- transmitere transplacentara (rubeola)
- agentii etiologici au rezistenta mica in mediul extern

2.Transmitere indirecta
- transferul agentului patogen de la sursa de infectie la organismul receptiv se realizeaza prin intermediul
unor elemente din mediul exterior, care sunt legate functional intre ele
- caracterizeaza agentii patogeni cu rezistenta medie sau crescuta in mediul extern
- este caracteristica pentru majoritatea infectiilor digestive, multe din infectiile respiratorii si tegumentare
- 2 tipuri:
a) transmitere indirecta simpla
- se interpune un singur element din mediul extern, cel mai frecvent aerul ( boli
eruptive, gripa si viroze respiratorii)
b) transmitere indirecta complexa, prin stafale
- se interpun mai multe elemente din mediul extern
- este caracteristica agentilor patogeni cu rezistenta crescuta in mediul extern
- receptivul poate contacta infectia fara a intalni sursa de infectie
- elementele din mediul extern care pot fi cai de transmitere pentru agentii patogeni:
aer, apa, alimente, sol, obiecte , mana murdara, vectori.

Curs 2 AERUL

- peste 20% din bolile infectioase recunosc acest mod de transmitere ca fiind principal
- infectiile respiratorii ale caror agenti patogeni sunt putin rezistenti in mediul extern se transmit exclusiv
prin intermediul aerului sub forma transmiterii indirecte simple( ex: boli eruptive)
- exista boli infectioase care folosesc mai multe cai de transmitere ,inclusiv calea aeriana (ex:
enterovirusurile)
- zoonoze ce se transmit pe cale aeriana: antrax pulmonar, tularemia, febra Q
- transmiterea agentilor patogeni se realizeaza prin:
- picaturi de secretie (picaturi Flugge)
- nuclei de picatura (nucleosoli)
- particule de praf

Picaturi de secretie- nazofaringiana/bronsica


- sunt eliminate in timpul vorbitului , tusitului , cantatului, stranutului
- prin tuse si stranut sunt proiectate pana la o distanta de 1,5m; daca intervin curentii de aer ajung pana la
10m
- sunt formate din : apa,mucus,mucoproteine,germeni

Nuclei de picatura(nucleosoli)
- rezulta in urma evaporarii apei din exteriorul picaturilor de secretie
- au un miez umed ce include agentul patogen
- se mentin in aer 2-4 ore
- se vehiculeaza la distante mai mari decat picaturile Flugge
Particule de praf
- provin din uscarea nucleosolilor pe care se gasesc adsorbiti agentii patogeni
- sedimenteaza pe suprafetele din incaperi
- contin agenti patogeni cu rezistenta medie/ inalta

Transmiterea prin picaturi si nucleosoli:


- este eficienta numai in spatii inchise
- caracterizeaza antroponozele si unele antropozoonoze
- influentata de gradul de aglomeratie din incapere si de durata acestora
- modalitate importanta de transmitere in zonele reci si temperate si in mediul urban

APA
- apa de suprafata
 are potentialul cel mai mare de contaminare
 este nepotabila
 are pondere majora in transmiterea hidrica a infectiilor
 posibilitati de contaminare:> ape reziduale / meteorice
>dejecte umane/animale
>cadavre
- apa freatica (izvoare , fantani)
 posibila sursa naturala de apa potabila
 posibilitati de contaminare:> infiltrarea apei de suprafata /apelor
reziduale

>scurgeri de pe suprafata solului


> galeata contaminata
>cadavre
- apa prelucrata din reteaua centrala de aprovizionare
 teoretic potabila
 posibilitati de contaminare: >prelucrare necorespunzatoare
>racorduri gresite ale conductelor
>infiltrari prin fisuri ale sistemului de conducte

- contaminarea nu schimba calitatile organoleptice ale apei- necesare analize de laborator


- viabilitatea in apa a agentilor patogeni depinde de : -compozitia chimica a apei
-pH si temperatura
-gradul de aerare
-actiunea luminii
-concurenta florei microbiene saprofite
- in apele de suprafata , supravietuirea agentilor patogeni:
- Salmonella typhi – 10-30zile
- Shigella flexneri – 5-40zile
- vibrion holeric – 1-3zile
- virus hepatitic A – 3-4luni
- transmiterea hidrica a agntilor patogeni depinde de :
- provenienta si calitatile apei
- intensitatea proceselor de autopurificare ale apei
- gradul de rezistenta a agentilor patogeni in apa
- marimea sursei si teritoriul de distributie a apei
- marimea populatiei consumatoare
- modalitati de folosire a apei
- boli infectioase in transmiterea hidrica
- antroporoze – febra tifoida
- holera
- dizenterie
- poliomielita
- hepatite acute virale A si E

- zoonoze – leptospiroze
- talasemie
- bruceloza
- antrax

SOLUL
- important este stratul superficial al solului ( 15-25 cm profunzime) care se contamineaza continuu si
masiv prin:
- dejecte umane si animale
- produse patologice provenite de la animale ( sange, placenta)
- cadavre animale
- ape reziduale si de suprafata
- prin sol se transmit agenti patogeni cu rezistenta medie sau mare in mediul extern
- germeni sporulati: bacillus anthracis
- clostridium tetani
- clostridium botulinum
- gangrena gazoasa
- germeni nesporulati: enterobacterii (bacil tific, bacil dizenteric, vibrion holeric)
- piocianic
- leptospirele
- bacil tularemic
- virusuri: virusul poliomielitic
- ricletsii: coxiela burnetti
- supravietuirea agentilor patogeni depinde de:
- tipul solului – supravietuire redusa in:
- soluri nisipoase
- soluri expuse razelor solare
- soluri cu procese biologice intense
- gradul de rezisntenta al agentilor patogeni
- formele vegetative supravietuiesc 3-30zile
- formele sporulate – ani de zile
- patrunderea agentilor patogeni se face:
- pe cale digestiva ( enterobacterii, enterovirusuri)
- pe cale tegumentara( leptospiroze, bacilul antracis, bacilul tetanic)

ALIMENTE
- asigura suportul mecanic/ conditii de supravietuire si multiplicare pentru agentii patogeni
- 3 categorii de alimente
 alimente de origine animala
 alimente de origine vegetala
 alimente mixte ( preparate)
- contaminarea se realizeaza de la producere pana la consum

Alimente de origine animala


- pot proveni de la animale bolnave / purtatoare
- carne: trichineloza
- lapte: bruceloza, infectii stafilococice, TBC, febra Q
- contaminare secundara ( cea mai frecventa)
- prin urina( materii fecale ale animalelor bolnave sau purtatoare – salmoneloze, febra
Q, bruceloza, TBC)
- prin sol (botulism)
- prin vectori (musca)
- in timpul manipularii, transportului, distributiei
Alimente de origine vegetala
- nu asegura conditii de multiplicare pt agenti patogeni – supravietuiesc 2-4 zile
- boli infectioase: febra tifoida
holera
poliomielita
TIA
hepatite ac.virale A,E
Alimente mixte
- creme, maioneza, salate, prajituri, inghetata, bere, bauturi racoritoare
- boli infectioase: TIA
febra tifoida
dizenterie
hepatita ac.virala A,E

OBIECTE
- provin din locuinta, spitale, colectivitati, locuri publice
- contaminate cu :
- produse patologice provenite de la bolnavi/ purtatori:
- secretii nazofaringiene
- sputa
- secretii cutanate
- saliva
- urina
- materii fecale
- sange
- apa, sol, muste,pulberi,mana murdara
- agenti patogeni: stafilococ, streptococ, bacil difteric, BK, piocianic, salmonela, bacil tetanic, virus
hepatitic A etc

MANA MURDARA
- intervine in transmiterea de boli infectioase ale tegumentelor si mucoaselor, digestive si respiratorii
- contaminare prin : germeni proprii ( autocontaminare)
-contact cu produse patologice provenite de la bolnav/ purtator
-apa, praf, sol, alimente
- poarta de intrare a agentilor patogeni prin mana murdara in transmiterea indirecta simpla
- solului de continuitate ale tegumentului
- mucoasa conjunctivala
- mucoasa bucala
- mucoasa nazala
- intervine si in transmiterea indirecta “prin stafeta”, contaminand ape,alimentele,obiectele

VECTORI
Vectori mecanici (pasivi)
-nu multiplica agentul patogen in organism
-vehiculeaza agentul patogen pe suprafata corpului sau in tubul digestiv
Musca
- transmite > 40 agenti patogeni
- vehiculeaza agentii patogeni la distante mari fata de socul contaminarii
- transmite TBC, antrax, infectii stafilococice, dizenteeria, salmoneloze, holera

Gandaci de bucatarie
- transmit enterobacterii, enterovirusuri, infectii stafilococice
Vectori activi ( biologici, hematofagi)
- inmultesc unii agenti patogeni/ gazde intermediare
- transmit > 30 boli infectioase

Paduchii omului transmit: tifos exantematic, febra recurenta


Purecii omului, cainelui transmit: ciuma, tularemia
Tantarii: malarie, febra galbena, diferite encefalite
Capuse: tularemie, febra Q, febra butanoasa, encefalite

RECEPTIVITATEA POPULATIEI
- reprezinta proportia subiectilor dintr-o populatie ( colectivitate) susceptibili de a fi afectati de catre o
anumita infectie
- in urma patrunderii agentilor patogeni in organism, in functie de starea de receptivitate va rezulta:
 necontractarea infectiei
 stare de purtator
 infectie inaparenta
 forma usoara de boala
 forma grava/ mortala de boala
- la realizarea receptivitatii intervin 2 componente:
1.Receptivitatea naturala (biologica)
2.Rezistenta antiinfectioasa( specifica si nespecifica)

1.Receptivitatea naturala= susceptibilitatea la boala


a. Boli cu receptivitate naturala generala/ absoluta
- prima infectie se soldeaza intotdeauna cu boala ( infectia manifesta clinic)
ex: rujeola,febra tifoida etc

b.Boli cu receptivitate naturala partiala/ incompleta


- prima infectie este urmata de boala la o parte din cei infectati,restul fac infectie subclinica
- contagiozitatea si imunitatea postinfectie este identica
ex: hepatite acute virale, scarlatina, difteria

c.Boli cu receptivitate naturala scazuta/ redusa


- prima infectie este urmata de boala la un numar foarte mic dintre infectati, majoritatea fac infectii-
inaparente
ex: poliomielita( 1%), meningita meningococica(<1%)

d.Boli cu receptivitate naturala conditionata/ potentiala


ex: germenii oportunisti
- receptivitatea se realizeaza conditionat de existenta unor factori suplimentari de patogenitate
 doza infectanta foarte mare
 cale de patrundere larga neprotejata
 rezistenta naturala compromisa
2. Rezistenta antiinfectioasa
a.Rezistenta antiinfectioasa nespecifica
- organismul se opune prin mijloace proprii patrunderii agentilor patogeni
- 3 categorii de aparare antibacteriana
- bariera cutaneo-mucoasa
- integritatea morfologica a tegumentelor si mucoaselor
- descuamarea lor fiziologica
- pH acid
- secretii fiziologice (lacrimi, saliva, mucus)
- aparat ciliar
- peristaltism
- flora comensala
- bariera cito-tisulare
- reactie inflamatorie
- reactie febrila
-fagocitoza
- producerea de interferon
- bariera umorala sanguina
- complement
- opsonime naturale
- properdina
- lizine
b.Rezistenta antiinfectioasa specifica
- proprietatea organismului de a fi protejat fata de o boala infectioasa, desi contactul cu agentul patogen s-a
realizat
- este opusul receptivitatii
- rezistenta specifica mostenita
- rezistenta specifica naturala ( de specie)
-protectie fata de agentii patogeni ai diverselor specii de animale fata de care omul este
rezistent (ex: jigodia cainelui)
- rezistenta relativa
-legata de anumite caractere ereditare sau ecologice ale unor persoane
ex: rezistenta mai mare fata de malarie a celor cu anemie falcipara sau deficit de glucozo –
6- fosfat dehidrogenoza
- rezistenta anti amarila mai mare a negrilor africani decat a celor europeni datorita contactelor cronice
cu virusuri inrudite cu vs.amaril
- rezistenta transplacentara
-mostenita de la mama, pasiv, transplacentar
- temporara ( durata de maxim 9luni)
- este legata de suportarea infectiei corespunzatoare de catre mama in antecedente
( trecerea prin boala/ vaccinare)
- lipseste fata de infectia pertusis
- este intretinuta postnatal prin alaptare

- rezistenta specifica castigata ( dobandita)


- natural – prin trecerea prin boala ( manifesta sau nu clinic)
- artificial – prin imunizare activa si/ sau pasiva
Rezistenta antiinfectioasa specifica poate fi:
1) rezistenta ferma, integrala, de lunga durata, definitiva ; nu permit o a doua imbolnavire( rujeola, oreion)
2) rezistenta ferma, integrala, cu durata limitata( ani) – permite o a doua imbolnavire( varicela, tifos
exantermatic)
3) rezistenta de scurta durata – febra papataci
4) rezistenta cu instalare tardiva
 permite evolutia cronica indelungata, cu recidive
ex: malarie, bruceloza
 necesita depistare precoce si tratament precoce si corect
5) rezistenta incompleta
- este specifica de tip , varianta sau tulpina
ex: gripa, rinoviroze, dizenterie, enteroviroze, leptospiroze
6) rezistenta disociata
- rezistenta este prezenta fata de anumite arme de agresiune ale agentului patogen
ex: difteria, scarlatina- trecerea prin boala este urmata de imunitate antitoxica de lunga durata, nu si de
imunitate antibacteriana

Curs 3
FACTORI EPIDEMIOLOGICI FAVORIZANTI
- prin prezenta sau absenta lor influenteaza factorii epidemiologici determinanti, favorizand sau limitand
dezvoltarea procesului epidemiologic
- influenteaza modul de aparitie si/ sau evolutia sa

Factorii naturali
- pot stimula sau inhiba dezvoltarea , inmultirea, difuzarea agentilor patogeni in mediul extern
- pot influenta reactia organismului fata de agresiunea infectioasa

1. factori meteo- climatici: precipitatii, umiditate, temperatura aerului, miscarile aerului


2. factori cosmici: iradiere solara, ionizarea atmosferica
3. factori geografici: latitudine, altitudine, relief
4. factori tehnici: cutremure, alunecari de teren, erupti

Factori economico-sociali
1. factori ocupationali
- profesia : boli profesionale: tularemia, antrax, bruceloza, leptospiroze, febra Q

2. standardul economic al populatiei


- conditii de locuit
- alimentatia
-asistenta medico-sanitara

3. standardul cultural si educational al populatiei


4.aglomeratia – favorizeaza diseminarea agentilor patogeni ai bolilor infectioase aerogene sau a celor
transmise prin vectori

Factori biologici
- sunt reprezentati de o serie de vectori specifici unui anumit mediu de viata si care pot favoriza sau
exacerba transmiterea unei anumite boli infectioase: invazii de rozatoare sau alte animale( pasari, atac
cu arma biologica)

FORMA DE MANIFESTARE A PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

1. forma sporadica
2. forma endemica
3. forma epidemica
4. forma paredemica

1.Forma sporadica
- se caracterizeaza prin:
- nr.mic de cazuri
- diseminate teritorial
- apar la intervale neregulate de timp
- fara legatura aparenta unele cu altele
- aparitia este conditionata de :
- nr.redus de surse de infectie
- posibilitati limitate de transmitere a agentului patogen
- existenta unei populatii refractare la o anumita infectie ; ca urmare a trecerii prin boala/
vaccinare
- boli infectioase care se manifesta sporadic :
- infectii cu poarta de intrare cutanata : antrax, tetanos, gangrena gazoasa, tularemie( trec in
mod exceptional de la om la om)
- boli care se transmit prin vectori
- boli care dispun de o vaccinare obligatorie: difteria, tetanos, poliomielita

2.Forma endemica
- se caracterizeaza prin:
- aparitia relativ constanta in teritoriu a cazurilor de boala
- afecteaza un numar mic de persoane
- fara legatura aparenta intre ele
- aparitia este conditionata de:
- germeni cu agresivitate redusa
- cai de transmitere limitate
- existenta unei populatii partial receptive in care exista putine surse de infectie
- boli infectioase care se manifesta endemic:
- boli digestive: febra tifoida, hepatita acuta virala, dizenterie
- boli aerogene: scarlatina, tuse convulsiva

3.Forma epidemica
- se caracterizeaza prin:
- aparitia unui numar mare de cazuri de boala intr-un teritoriu/ colectivitate
- pe o perioada de timp variabila, insemnand saptamani/luni
- aparitia este conditionata de:
- conditii de transmitere optime
- receptivitatea la infectie e maxima
- epidemia= cand nr. de cazuri creste cel putin de 10 ori fata de perioada precedenta
- cand reprezinta 50% din totalul bolilor infectioase in teritoriu/ colectivitatea respectiva
- dupa originea si modul de transmitere:
1) epidemii “de contact”
2) epidemii hidrice
3) epidemii alimentare
4) epidemii prin vectori
5) epidemii prin aer

Epidemii “de contact”


- recunosc drept cale de transmitere “mana murdara”
- sunt localizate in colectivitati cu grad mare de interrelatii individuale (internate, cazarmi, familia,
tabere)
- au o arie de distributie restransa
- au intensitate relativ scazuta
- se propaga “in pata de ulei”
- boli infectioase : dizenteria, hepatita acuta virala A,E, enteroviroze

Epidemii de tip hidric


- cazurile se limiteaza numai la cei care au consumat apa dintr-o sursa comuna contaminata
- se suprapune teritoriului alimentat de acea sursa de apa
- poate surveni in orice anotimp
- izbucnirea este exploziva
- afecteaza persoanele care au consumat apa contaminata in grade diferite, in functie de masivitatea si
durata contaminarii
- curba epidemica descreste brusc imediat ce sursa de apa nu a mai fost utilizata
- stingerea epidemiei poate avea loc lent prin “coada a epidemiei”, datorita imbolnavirilor trenante “de
contact”
- epidemii hidrice se intalnesc in : febra tifoida, holera, dizenterie, hepatita acuta virala A,E

Epidemii de tip alimentar


- debut exploziv
- cazurile de boala apar la cei care au consumat din alimentul contaminat
- epidemia se suprapune teritoriului de distributie a alimentului
- daca se inlatura alimentul, inceteaza aparitia de noi cazuri

Epidemia prin vectori


- se suprapune ariei geografice in care traieste vectorul respectiv
- cazurile de boala apar in anotimpul de dezvoltare al vectorului
Epidemia prin aer
- apare in colectivitatile aglomerate de receptivi
- debut brusc
- cazurile de boala se succed la intervale aproximativ egale cu perioada de incubatie medie
- nr. de imbolnaviri scade treptat pana la epuizarea tuturor receptivilor
- exemple: rujeola, scarlatina, parotida urliana

FORMA PANDEMICA
- cuprinderea in procesul epidemic a populatiei din arii geografice intinse, ce cuprinde mai multe tari,
continente sau intregul glob
- se considera pandemie cand incidenta unei boli infectioase a crescut de peste 100 ori fata de o perioada
anterioara sau o zona diferit, afectand cea mai mare parte a populatiei
- pandemia se poate realiza cand:
- apare un microorganism patogen nou necunoscut anterior intr-o populatie
- reaparitia unui agent patogen dupa o absenta de cateva decenii
- boala afecteaza toate grupele de varsta
- rol foarte important o au sursele de infectie mobila
- factori favorizanti : mijloace de transport la distante mari, miscarile populatiei
- pandemii : variola, holera, tifos exantematic, gripe, infectie HIV