Nume

Prenume

clasa

Test nursing Punctii

1. Pentru puctionarea unei vene, garoul se strange pana cand:

a.pulsul radial ramane perceptibil;

b.pulsul nu se mai simte;

c.circulatia venoasa se opreste complet

2.Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces prin intermediul unui ac de punctie:

a)intr-o vena

b)intr-o artera

c)in cavitatea pericardica

3.Scopul explorator a-l punctiei venoase consta in:

a)administrarea unor medicamente

b)executarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui

c)recoltarea sangelui pentru examene de laborator

4.Locul punctiei arteriale poate fi:

a)artera femurala,artera humerala,artera radiala,artera cubitala;

b) artera femurala,artera aorta,artera radiala;

c)artera pulmonara,artera humerala,artera fem

5. Paracenteza abdominală se efectuează:

a) în fosa iliacă stângă, linia Monroe - Richter;

b) în fosa iliacă dreaptă;

c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi simfiza pubiană.

6. Puncţia pericardica se efectuează în scop terapeutic pentru:

a) stabilirea naturii lichidului;

b) evacuarea lichidului acumulat;

c) introducerea substanţelor medicamentoase.

7. Accidentele puncţiei pericardice sunt următoarele, cu excepţia:

a) pătrunderii acului în miocard;

b) şocului pericardic;
 c) edemului pulmonar acut.

8. Punctia rahidiană se execută în scop terapeutic pentru:

a) decomprimarea în cursul sindromului de hipertensiune intracraniana;

b) introducerea de substanţe medicamentoase, anestezice;

c) recoltarea LCR şi executarea mielografiilor.

9. Accidentele puncţiei rahidiene sunt:

a) ameţeli, tulburări vizuale, cefalee, greaţă, vărsături;

b) contractarea feţei, gâtului sau a unuia din membre;

c) paralizie prin atingerea nervului sciatic

10. Pentru efectuarea puncţiei rahidiene, în funcţie de starea generală, pacientul se aşează în
poziţie:

a) spate de pisică;

b) decubit dorsal;

c) pleurostotonus.

11. Puncţia articulară este indicată în:

a. artrite acute şi cronice, serofibrinoase şi purulente;

b. hemartroza;

c. coxartroza.

12. După puncţia articulară se recomandă:

a) mobilizarea cât mai precoce a articulaţiei puncţionate;

b) imobilizarea articulaţiei în poziţie fiziologică timp de două-trei zile;

c) nu necesită îngrijire specială.

13. Puncţia osoasă se efectuează în scop explorator pentru:

a) stabilirea structurii compoziţiei măduvei;

b) studiul elementelor figurate ale sângelui în diferite faze ale dezvoltării lor;

c) efectuarea transfuziilor de sânge intraosoase.

14. Locul puncţiei osoase este:

a. sternul;

b. creasta iliacă;

c. tibia, calcaneul.

15. Accidentele puncţiei osoase sunt următoarele, cu excepţia:

 a) hemoragie şi hematom;

b) perforarea lamei posterioare a sternului;

c) edem pulmonar acut.

16. Pentru puncţia vezicii urinare, pacientul este aşezat în poziţie:

a) decubit lateral drept;

b) decubit lateral stâng;

c) decubit dorsal, cu o pernă tare sub bazin.

17. Accidentele puncţiei vezicii urinare sunt:

a. puncţie negativă;

b. hemoragie intravezicală;

c. hematemeza.

18. Pentru efectuarea puncţiei hepatice, pacientul se aşează în poziţie:

a) decubit dorsal

b) decubit lateral stâng, cu mâna dreaptă sub cap

c) decubit lateral drept.

19. Pentru efectuarea puncţiei renale, pacientul se aşează în poziţie:

a) decubit lateral stâng;

b) decubit ventral cu o pernă tare (sac de nisip) aşezată sub abdomen;

c) decubit lateral drept.

20. După punctia hepatică, pacientul se aşează în poziţia:

a) decubit lateral drept;

b) decubit lateral stâng;

c) decubit dorsal.