Glandele

suprarenale

Stiintele naturii
Clasa a XI a

prof.Carmencita Obreja 1
Glandele suprarenale

prof.Carmencita Obreja 2
 .

prof.Carmencita Obreja 3
 Glandele suprarenale

• Sunt glande perechi, aşezate la polii superiori ai rinichilor

• Sunt acoperite de o capsulă fibroasă
• Sunt înconjurate de ţesut adipos
• Embrionar ,structural şi functional :
- corticosuprarenala – la exterior, de origine mezodermică
- medulosuprarenala – în interior , de origine ectodermică
• Secreţiile sunt stimulate în condiţii de stress (stări de încordare
neuropsihică, de emoţii, traumatisme, frig sau căldura excesivă
etc.)
• Aceşti hormoni au rol important în reacţia de adaptare a
organismului în faţa diferitelor agresiuni interne şi externe.

prof.Carmencita Obreja 4
 Corticosuprarenala (CSR)
- secretă peste 20 hormoni = corticosteroizi , sintetizaţi din colesterol (sunt de
natura lipidică).
Structura :
- Zona glomerulară – produce mineralocorticoizi
- zona fasciculată - produce glucocorticoizi
- zona reticulată – produce sexosteroizi

prof.Carmencita Obreja 5
 Mineralocorticoizii - Aldosteronul
Rol - în metabolismul sărurilor minerale determinând reabsorbţia Na+
în schimbul K +sau H+ pe care îi excretă la nivelul tubilor contorţi
distali şi tubilor colectori; rezultă kaliurie şi acidurie;
- reabsorbţia sodiului este însoţită de reabsorbţia clorului;
- reabsorbţia apei este consecinţa gradientului osmotic creat de
transportul de NaCl.
- în menţinerea presiunii osmotice a mediului intern al organismului
şi a volumului sangvin, şi în echilibrul acido-bazic, prin acţiunea de
reţinere a sodiului în organism.
Celule ţintă asemănătoare se află şi în glandele sudoripare, salivare şi
colice.
Stimulează secreţia hormonilor – hipercalcemia, hiponatremia,
hipotensiunea arterială.
Inhibă secreţia hormonilor – hipocalcemia, hipernatremia,
prof.Carmencita
6
hipertensiunea arterială. Obreja
Aldosteron.Disfuncţii
Hipersecreţie – boala Conn- retenţie masivă sare şi de apă;
determină edeme şi hipertensiune; tulburări ale
metabolismului electrolitic.

Hiposecreţie – în cazul insuficienţei globale a CSR- boala

Addison – are loc o pierdere masivă de sare şi de apă,
urmată de hipotensiune şi adinamie (scăderea capacităţii de
efort).

prof.Carmencita Obreja 7
 Hiposecreţia de aldosteron
Boala Addison .Simptome:
• hipoglicemie,
• dezechilibru al balanţelor sodiului şi potasiului,
• deshidratare,
• hipotensiune ,
• scădere rapidă în greutate
• astenie marcată
Bolnavul netratat poate muri prin deshidratare severă şi dezechilibre
electrolitice majore.
Un alt simptom –colorarea în brun a tegumentului (hiperpigmentarea
cutanată)= melanodermie , provocată de secreţia în exces a ACTH-
ului şi posibil a MSH-ului (provin din aceeaşi moleculă, prin clivaj
enzimatic) ca rezultat al absenţei feedback-ului negativ realizat de
corticosteroizi asupra adenohipofizei.
prof.Carmencita Obreja 8
PERSONALITATI

prof.Carmencita Obreja 9
 Glucocorticoizii
Cei mai importanţi : cortizolul (hidrocortizon) şi cortizonul.
Circulă în sânge legaţi de proteinele plasmatice.
O mică fracţiune liberă a cortizolului exercită efecte metabolice
specifice.
Reglarea : axul hipotalamo – hipofizo - corticosuprarenal
Stimularea secretiei de hormoni – factorii de stres emoţional
(anxietate) sau fiziologic (traumatisme).
Hipersecreţia – boala Cushing. Cauza – tumori ale cortexului
adrenal sau de hipersecreţia de ACTH.
Simptome : este afectat metabolismul lipidic, glucidic şi proteic;
adipozitate, hirsutism (pilozitate) corporal, osteoporoză.
Apare , iatrogen*(* provocat terapeutic),la pacienţii trataţi pentru
afecţiuni inflamatorii cronice cu corticosteroizi ( datorită
proprietăţilor antiinflamatorii şi de scădere a răspunsului imun).
Hiposecreţia – maladia Addison prof.Carmencita Obreja 10
Boala Cushing

Simptome:
- aspect împăstat-
obezitate
- faţa “în lună plină” -
ceafa “de bizon”
- hipertensiune
- hiperglicemie
(diabet)
- astenie musculară

prof.Carmencita Obreja 11
.

prof.Carmencita Obreja 12
Efecte specifice ale cortizolului :
Organ sau ţesut Rol

Sistem osos Catabolism –prin diminuarea sinteza matricei organice

Organe hematopoietice
şi sistem imun
Funcţiile superioare ale
SNC
şi diminuarea absorbţiei intestinale a calciului
Scade numarul de eozinofile şi bazofile circulante
Creşte numărul de neutrofile, plachete, hematii
Creşte stabilitatea membranelor lizozomale
Scade numărul de limfocite circulante- limfopenie
Necesită prezenţa acestor hormoni pentru integritatea
lor- scăderea cantităţii lor determină : modificări EEG,
alterarea personalităţii, modificări senzoriale.

Metabolism rol

Protidic Creşte catabolismul în muşchii scheletici

Creşte anabolismul în ficat
Glucidic Hiperglicemie

Lipidic Creşte lipoliza –> creste lipemia

Creşte concentraţia acizilor graşi liberi plasmatici
prof.Carmencita Obreja 13
 .
Aferenţe receptori Stress Ritm cardiac

Hipotalamus

Adenohipofiza

ACTH

CSR

Cortizol
Cortizolul are efect direct asupra hipotalamusului si adenohipofizei.
prof.Carmencita Obreja 14
 Sexosteroizii (gonadocorticoizii)

Sunt reprezentaţi de :
- hormonii androgeni asemănători celor secretaţi de testicule
- hormonii estrogeni asemănători celor secretaţi de ovare
Acţiunea o completează pe cea a hormonilor secretaţi de gonade.

Rolul – se manifestă în special în cazul apariţiei şi dezvoltării

caracterelor sexuale secundare :
la băieţi – creşterea bărbii şi mustăţilor, dezvoltarea laringelui şi
îngroşarea vocii, dezvoltarea scheletului şi a masei musculare
la fete – stimulează dezvoltarea glandelor mamare, depunerea
lipidelor pe şolduri şi coapse etc.

prof.Carmencita Obreja 15
Disfuncţii

Hipersecreţia – sindromul androgenital – de regulă

asociat sindromului Cushing
La copii – apariţia pubertăţii precoce
- hipertrofierea organelor genitale externe
Alte semne - îngroşarea vocii, pilozitate în exces
La femeia adultă – fenomene de virilizare : apariţia
pilozităţii faciale- barbă, mustaţă.
Hiposecreţia nu are efecte cunoscute .

prof.Carmencita Obreja 16
 Medulosuprarenala
• conţine neuroni postganglionari simpatici care au proprietăţi secretorii
• Secretă catecolamine : 80% adrenalina ( epinefrina) şi 20 % noradrenalina
(norepinefrina)
• Acţiunea acestor hormoni este identică cu stimularea sistemului nervos
simpatic
ASUPRA : DETERMINA:
Aparatului respirator Relaxarea musculaturii netede şi dilatarea bronhiilor
(bronhodilataţie)

Aparatului Tahicardie, vasoconstricţie şi hipertensiune

cardiovascular Creşte excitabilitatea inimii
Adrenalina-dilată vasele musculare şi le contractă pe cele din
piele, mucoase, viscere, muşchii scheletici.
Noradrenalina are predominant acţiuni vasoconstrictoare
Tubului digestiv Relaxarea musculaturii netede a pereţilor şi contracţia
sfincterelor
Inhibă majoritatea secretiilor
Contractă splina şi ficatul
Metabolismului Glicogenoliza,hiperglicemie, mobilizarea grăsimilor din
rezerve şi catabolismul acizilor graşi
prof.Carmencita Obreja 17
Adrenalina are efecte predominant metabolice şi energetice
Catecolamine

noradrenalina adrenalina

Structura catecolaminelor se bazează pe un inel catecol care are în poziţia 1 o

catenă laterală de etilamină. Inelul catecol este caracterizat prin prezenţa
a doua grupe hidroxil apropiate , pe un inel de benzen, în poziţiile 3 şi 4.
Noradrenalina are un radical hidroxil la carbonul β din catena laterală, iar în
cazul adrenalinei gruparea amino este substituită de o grupă metil.

Numele noradrenalina îşi are originea în limba germană : prefixul nor- în germană
Nohne Radikal, indică absenţa radicalului metil.

prof.Carmencita Obreja 18
Alte acţiuni :
• Dilată pupila
• Contractă fibrele netede ale muşchilor erectori ai firului de păr
• Produc alertă corticală, anxietate şi frică
• Stimulează sistemul reticulat activator ascendent
Adrenalina este folosită ca stimulant cardiac în stop cardiac, bronhodilatator în
astm.
Noradrenalina determină reacţii imediate şi mai scurte la factorii de stres.

Hipersecreţia – feocromocitom- exagerarea şi pierderea controlului efectelor SNV

simpatic; creşte rata metabolismului, hiperglicemie, tahicardie, hipertensiune,
transpiraţii intense, nervozitate.

Uneori este asociat cu neoplasme endocrine – neurofibromatoza tip 1 – afecţiune

ereditară determinată de o genă autozomală dominantă – pete cafenii pe corp,
tumori secretoare de noradrenalina.

prof.Carmencita Obreja 19