Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Biologie Fizică
Universitatea de Medicina si Farmacie
Facultatea de Medicina Dentara
Simularea Examenului de Admitere 23.05.2015
Varianta 6 – Biologie - Fizica
26) Valoarea acuităţii tactile poate fi: 33) Organul activ al acomodării este:
1. 2 mm 1. muşchiul drept extern al globului ocular
2. 60 mm 2. cristalinul
3. 40 mm 3. corneea
4. 1 mm 4. muşchiul ciliar
37) Celule-ţintă ale aldosteronului se găsesc în: 45) Rezistenţa vasculară periferică este direct
1. glande sudoripare proporţională cu:
2. glande colice 1. lungimea vaselor
3. glande salivare 2. masa musculară
4. tubi uriniferi 3. viscozitatea sângelui
4. debitul cardiac
38) O lamă epitelială ce reprezintă numai 2%
din masa hipofizei şi face parte anatomic 46) Tonusul musculaturii netede vasculare
din adenohipofiză secretă: depinde de:
1. hormon mamotrop 1. activitatea nervilor parasimpatici
2. ADH 2. concentraţia locală a unor metaboliţi
3. FSH 3. rezistenţa vasculară periferică
4. MSH 4. activitatea unor mediatori
39) Stimularea secreţiei gastrice de HCl este 47) Reţeaua capilară peritubulară a rinichiului:
realizată de: 1. primeşte sânge care nu a trecut prin glomerulii
1. acetilcolină renali
2. ACTH 2. derivă din arteriole eferente
3. secretina 3. nu există la nivelul tubilor colectori
4. somatostatina 4. este localizată în cea mai mare parte în
cortexul renal
40) În salivă se excretă:
1. uree 48) Nu fac parte din circuitul enterohepatic:
2. creatinină 1. duodenul
3. acid uric 2. canalul coledoc
4. metale grele 3. jejunul
4. vena portă
41) Chilomicronii rezultă din combinarea:
1. trigliceride 49) Amilaza pancreatică hidrolizează:
2. colesterol 1. lipide
3. proteine epiteliale 2. amidon
4. fosfolipide 3. celuloză
4. glicogen
42) Apărarea specifică (dobândită) se dezvoltă:
1. prin transfer fetoplacentar de anticorpi 50) Glandele pilorice eliberează:
2. prin vaccinare 1. HCl
3. în urma unei boli 2. gastrină
4. prin fagocitoză 3. factor intrinsec
4. mucus
43) La nivelul pereţilor atriului drept se găsesc:
1. nodul sinoatrial 51) Extirparea cerebelului produce:
2. orificiul venei cave superioare 1. astenie
3. orificiul venei cave inferioare 2. atonie
4. nodul atrioventricular 3. astazie
4. afazie
52) În talamus are loc întrerupere sinaptică 56) Au rol în controlul tonusului muscular:
pentru sensibilităţile: 1. fasciculul vestibulo-cerebelos
1. auditivă 2. fasciculul vestibulo-spinal
2. olfactivă 3. fasciculul vestibulo-nuclear
3. vizuală 4. cerebelul
4. protopatică
57) Ţesut muscular neted se găseşte la nivelul:
53) La nivelul epiteliului lingual se identifică: 1. vene
1. cili gustativi 2. stomac
2. celule de susţinere 3. iris
3. pori gustativi 4. atriul drept
4. papile caliciforme
58) Sistemul azygos adună sângele de la nivelul:
54) Undele sonore influenţează: 1. pericard
1. membrana timpanului 2. bronhii
2. endolimfa 3. esofag
3. perilimfa 4. miocard
4. fereastra ovală
59) Sunt organe de depozit sanguin:
55) Contribuie la reglarea echilibrului 1. inima
1. cerebelul 2. aorta
2. analizatorul vestibular 3. vena cavă inferioară
3. analizatorul vizual 4. splina
4. analizatorul tactil
60) Rinichii:
1. menţin echlibrul acido-bazic al organismului
2. au rol în gluconeogeneză
3. formează renină
4. formarea eritropoietinei
La întrebările de mai jos (61- 87) alegeţi un 66. Pe o prismă având unghiul 45° cade perpendicular
singur răspuns corect pe prima față o rază de lumină. Știind că după refracția
pe a doua față raza de lumină este deviată cu 15°,
precizați care este valoarea indicelui de refracție al
61. Despre lumină se poate afirma: prismei:
A. nu se poate propaga în vid A. 3/ 2
B. poate fi privită ca fiind o undă electromagnetică
B. 3
C. se propagă prin vibrația particulelor din mediul prin
care trece C. 3
D. este formată din particule materiale D. 1,5
E. niciuna din afirmațiile anterioare nu este adevărată. E. 1,6.
62. Indicele de refracție relativ al unui mediu față de 67. Energia internă a gazului ideal:
alt mediu: A. măsoară energia ciocnirilor dintre molecule
A. este raportul dintre vitezele cu care se propagă B. depinde de temperatură și de numărul de moli
lumină C. depinde de distanța medie dintre molecule
B. este egal cu indicele de refracție absolut D. nu depinde decât de temperatură
C. este adimensional E. este egală cu 3RT/2 pentru toate gazele ideale.
D. este întotdeauna supraunitar
E. nu este întotdeauna pozitiv. 68. Viteza medie a moleculelor unui gaz ideal aflat în
echilibru termodinamic:
63. In cazul trecerii unei raze de lumină dintr-un mediu A. depinde de numărul de molecule
cu indice de refracție absolut n1 într-un mediu cu B. depinde de temperatură
indice de refracție absolut n2, unghiul limită: C. depinde de natura gazului
A. depinde doar de n1 D. depinde de presiune
B. depinde doar de n2 E. este egal cu zero.
C. depinde atat de n1 cât și de n2
D. nu depinde nici de n1, nici de n2 69. Transformarea izobară a unui gaz ideal se
E. depinde doar de direcția razei incidente. reprezintă grafic printr-o dreaptă care trece prin
origine, in coordonate:
64. Un obiect este plasat în fața unei oglinzi plane. A. densitate – volum
Dacă obiectul se îndepărtează de oglindă, atunci B. densitate – temperatură absolută
imagine lui: C. presiune – volum
A. se mărește D. presiune – temperatura absolută
B. se micșorează E. volum – temperatură absolută.
C. se îndepărtează de obiect
D. se apropie de lentilă 70. La creșterea presiunii de 2 ori într-o transformare
E. își păstrează dimensiunea și poziția. izotermă are loc:
A. scăderea densității gazului de 2 ori
65. Iluminând un dispozitiv Young cu lumină B. creșterea densității gazului de 2 ori
monocromatică vom obține o interfranjă de 1,5 mm. C. creșterea densității gazului de 4 ori
Dacă scufundăm dispozitivul în apă (n=4/3) atunci D. creșterea densității gazului de 1/2 ori
interfranja devine: E. densitatea gazului rămâne neschimbată
A. 1 mm
B. 1,1 mm 71. Dacă un mol de gaz ideal trece de la volumul V1, la
C. 1,5 mm volumul V2 = 2V1, atunci se poate preciza:
D. 2 mm A. presiunea se dublează
E. 0,5 mm. B. temperatura se dublează
C. presiunea se micșorează de 2 ori
D. produsul dintre presiune și temperatură scade de 2
ori
E. raportul dintre presiune și temperatură scade de 2
ori.
72. Căldura reprezintă: C. E + Ir
A. forma de schimb de energie prin mișcări D. Ir
dezordonate E. E – IR.
B. partea din energia internă care măsoară agitația
termică 78. Tensiunea electrică se măsoară:
C. mărimea ce măsoară starea de încălzire a sistemului A. cu ajutorul ampermetrului
D. o mărime adimensională B. în amperi
E. o funcție de stare ce depinde de temperatura C. cu ajutorul voltmetrului
sistemului. D. în coulombi
E. în farazi.
73. Raportul dintre vitezele termice ale moleculelor de
H2, respectiv O2, ale gazelor aflate la aceeași 79. Dacă într-un ochi de rețea suma căderilor de
temperatură, este (H2 = 2g/mol, O2 = 32 g/mol): tensiune pe elementele de rețea este nulă, înseamnă că:
A. 16 A. în acel ochi de rețea nu există surse de tensiune
B. 1/16 electromotoare
C. 1/4 B. în acel ochi de rețea intensitatea curentului este zero
D. 4 C. în circuit nu există tensiuni electromotoare
E. 1. D. toate variantele de mai sus sunt corecte
E. nici una dintre variantele de mai sus nu este corectă.
74. Un tub cilindric orizontal este împărțit în două
compartimente de un piston mobil care se poate mișca 80. Dacă se leagă în serie două rezistoare identice
fără frecare. In primul compartiment se găsesc 8 g de având rezistența R, rezistența lor echivalentă este:
H2, iar în al doilea 32 g de O2 (la aceeași temperatură). A. 2R
Procentul din volumul total ocupat de hidrogen este: B. R/2
A. 50% C. R
B. 40% D. 2R/3
C. 90% E. R2.
D. 20%
E. 80% 81. Dacă intensitatea curentului ce străbate un rezistor
se dublează, atunci:
75. Pentru a dubla izoterm energia internă U a unui A. se dublează valoare rezistenței sale
gaz ideal biatomic este nevoie de o cantitate de căldură B. valoarea rezistenței sale se reduce la jumătate
egală cu: C. puterea consumată pe rezistor se dublează
A. 8U/3 D. puterea consumată pe rezistor crește de 4 ori
B. 11U/7 E. căderea de tensiune la bornele rezistorului se reduce
C. 5U/2 la jumătate
D. 2U
E. nici o variantă anterioară nu este corectă. 82. Tensiunea la bornele unei surse reale, cu E si r,
scurtcircuitate, este:
76. Pentru ca într-un circuit electric închis să circule A. ∞
curent electric, trebuie ca in circuit să existe: B. 0
A. mai multe rezistoare C. E/2
B. cel puțin o sursă de curent D. 2E
C. cel puțin două surse de curent E. E/4.
D. un ampermetru
E. un voltmetru. 83. Dacă grupăm 10 rezistoare de 10 ohmi în diverse
moduri, cea mai mică rezistență echivalentă pe care o
77. Tensiunea de la bornele unei surse reale cu t.e.m. E putem obține este:
și rezistență internă r, la bornele căreia este legat un A. 1 ohm
rezistor R, este: B. 5 ohmi
A. E C. 100 ohmi
B. IR D. 25 ohmi
E. 10 ohmi.
84. O sursă având t.e.m. E = 25V și rezistența internă r 4. reprezintă proprietatea corpurilor de a conduce
= 0,5 ohmi este conectată la un rezistor R = 2 ohmi. curentul electric.
Energia consumată în 10 secunde este:
A. 250 J 89. In miopie:
B. 25 kJ 1. imaginea se formează înaintea retinei
C. 2 kJ 2. corecția se obține cu lentile sferice divergente
D. 2,5 kJ 3. nu permite vederea clară a obiectelor îndepărtate
E. 20 J. 4. nu permite vederea clară a obiectelor apropiate.
85. O rază de lumină cade sub un unghi de incidență 90. Dacă o rețea de difracție este iluminată cu lumină
de 30° pe o oglindă plană. Cu ce unghi se va modifica albă:
direcția razei de lumină după reflexia pe oglindă? 1. nu se obțin maxime de interferență
A. 30° 2. toate maximele sunt albe
B. 60° 3. toate maximele sunt colorate
C. 90° 4. maximele de ordinul 1 formează spectrul de la violet
D. 120° la roșu.
E. 150°.
91. Lungimea de undă a unei radiații:
86. Pe o lentilă divergentă cu distanță focală de 20 cm 1. reprezintă distanța parcursă de undă într-o perioadă
cade un fascicul luminos cilindric cu diametrul de 10 de oscilație
cm paralel cu axa optică principală. Aflați la ce 2. se modifică la trecerea într-un alt mediu cu indice de
distanță în spatele lentilei, fascicolul are diametrul de refracție diferit
20 cm: 3. este invers proporțională cu frecvența undei
A. 20 cm 4. depinde invers proporțional cu indicele de refracție.
B. 40 cm
C. 60 cm 92. Convergența unei lentile:
D. 10 cm 1. se măsoară în dioptrii
E. 50 cm. 2. se masoară în metrii
3. este pozitivă pentru lentile convergente
87. Dacă o rază de lumină trece dintr-un mediu cu 4. nu depinde de distanța focala a lentilei.
indice de refracție n1 într-un mediu cu indice de
refracție n2, atunci nu se modifică: 93. Fenomenul de interferență:
A. viteza luminii 1. este specific undelor
B. lungimea de undă 2. este specific fluxurilor de particule
C. numărul de oscilații pe unitatea de lungime 3. se observa numai la undele coerente
D. numărul de undă 4. se observă in cazul oricaror două unde
E. frecvența. monocromatice.