REGIM SANITARO-IGIENIC ÎN

MATERNITATE.
INFECȚII NAZOCOMIALE

A elaborat Vîșcovschi Alexandra, MP1801

 Infectie nazocomiala
 Infecție nosocomială, sau infecție intraspitalicească, este acea
infecție care nu este prezentă sau care nu se află în perioada de
incubație în momentul în care pacientul s-a internat în spital și se
supraadaugă bolii pentru care pacientul s-a internat. Infecțiile
nosocomiale pot să fie în legă tură cu deficiențe de igienă , sterilizare,
manevre sau îngrijiri medicale. Acest tip de infecție se produce într-
un spital, fie între pacienți de boli diferite care ajung în contact unii
cu alții, fie de la bolnavi sau purtă tori proveniți din râ ndul
personalului de îngrijire. De obicei această infecție este post-
operatorie.
 Cel mai adesea, infecțiile nosocomiale se manifestă clinic pe
parcursul internă rii actuale, dar este posibil să se manifeste și după
externare. În patologia infecțioasă generală , rata acestor infecții este
de 5-20% , incidența maximă , de 28-30%, apare în serviciile de
reanimare. Aceste infecții sunt responsabile de 70% din decesele
înregistrate în serviciile de chirurgie generală . Infecțiile nosocomiale
sunt de obicei severe, deoarece sunt implicati germeni de spital
multirezistenti la antibiotice și afectează persoane tratate, cu
diverse deficiențe de organ sau imunodeprimați.
 Pentru ca o infecție să fie considerată nosocomială, ea trebuie
să apară în 48 de ore, sau mai mult, de la internarea în spital,
sau în maximum 30 de zile de la externare.
 Noţiuni generale despre infecţiile nozocomiale
obstetricale
 Se consideră drept infecţie materno-fetală (intraamnională ) de
origine bacteriană cazurile de infecţie confirmate prin urmă toarele 3
criterii obligatorii: a) bacteriemie şi/sau sepsis; b) depistarea
semnelor clinice în primele 48-72 ore de viaţă ; c) diagnosticul
morfopatologic pozitiv al placentei şi anexelor (prin criotomie sau
prin examen histologic de rutină ) – leziuni inflamatorii acute sau
cronice cu sau fă ră precizarea agentului patogen (corioamnionită ,
omfalită , endovasculite ombilicale, vasculită şi tromboză a vaselor) şi
culturile placentare.
 Se consideră drept IN la nou-nă scut infecţia confirmată prin: a)
culturi bacteriologice (hemocultură , cultura lichidului cefalo-
rahidian, urină ) şi/sau b) datele anamnestico-clinice pozitive după
72 ore de viaţă , asociate cu spitalizarea în secţiile de reanimare şi
terapie intensivă şi procedurile invazive (intubarea, ventilarea
mecanică , cateterizarea venei ombilicale şi celor periferice,
cateterizarea arterelor centrale, administrarea soluţiilor dintr-un
singur flacon la mai mulţi copii).
 Principiile regionaliării asistenţei obstetricale
în Republica Moldova
 Sistemul de asistenţă medicală perinatală funcţionează ca un sistem regionalizat şi prevede acordarea serviciilor
medicale în funcţie de termenul de gestaţie, starea gravidei/parturientei şi nou-nă scutului şi cuprinde
urmă toarele niveluri:
 - nivelul I: asigură asistenţa femeilor cu risc mic în sarcina şi naştere fiziologică la termen (38-41 să ptă mîni),
îngrijirea nou-nă scuţilor cu masa la naştere 2500 g şi mai mult. La acest nivel se prevede o sală de naştere pentru
naşteri fiziologice;
 - nivelul 2: asigură asistenţa medicală femeilor cu risc moderat în sarcină şi naştere la termene gestaţionale de 32-
37 să ptă mîni, îngrijirea nou-nă scuţilor cu greutatea 2000-2500 g. La acest nivel se prevă d secţii de primire a
naşterilor, secţie de patologie a gravidelor, secţia de terapie intensivă şi îngrijire a nou-nă scuţilor cu greutatea
corpului de la 2000 g, etc
 - nivelul 3: asigură asistenţă medicală femeilor cu risc majorat în sarcină şi naştere, cu termenul gestaţional între
28-32 să ptă mîni, îngrijirea nou-nă scuţilor cu masa la naştere mai mică de 2000 g. La acest nivel suplimentar la
secţia de naştere se prevede funcţionarea secţiei de patologie obstetricală , extragenitală , reanimare şi terapie
intensivă precum şi secţii de patologie a nou-nă scuţilor, existenţa sistemului de transportare „in utero” şi
transportarea nou-nă scuţilor prematuri cu greutatea corpului sub 1500 g, cu stă ri patologice, nă scuţi la alte
niveluri ale serviciului perinatologic regionalizat şi cu vicii congenitale care necesită corecţie chirurgicală ,
indiferent de greutatea la naştere.
 Cauzele infectiilor nazocomiale
 prezența unor pacienți neobservați și purtă tori de tulpini nosocomiale în râ ndul personalului medical și al pacienților.
 Utilizarea pe scară largă a metodelor complexe care necesită metode speciale de sterilizare;
 Formarea și selectarea tulpinilor spitalicești de microorganisme cu virulență ridicată și rezistență la multidrog;
 Crearea de mari complexe spitalicești cu ecologie specifică proprie - inerție în spitale și clinici, caracteristicile
contingentului principal (în principal pacienți epuizați), izolarea relativă a spațiilor (să li, să li de tratament etc.)
 Încă lcarea regulilor de asepsie și antiseptice, abatere de la standardele sanitare și igienice pentru spitale și clinici;
 Încă lcarea regimului de sterilizare în timpul dezinfectă rii instrumentelor, echipamentelor medicale etc.
 Utilizarea necorespunză toare a antibioticelor;
 O creștere a populației grupurilor cu risc ridicat (bă trâ ni, prematuri, pacienți cu boli cronice);
 Nerespectarea normelor pentru zone și ansamblu de clă diri principale și auxiliare ale Asociației de Producție Liniară și
încă lcarea condițiilor sanitar-epidemiologice și igienice din acestea;
 Lipsa de competență a personalului medical, în special a celui paramedical, care joacă un rol important în prevenirea
RUP.
 Principiile de bază în aplicarea măsurilor antiepidemice şi de control al
infecţiilor nosocomiale în maternităţi:

 1. Toate maternită ţile activează conform sistemului de aflare împreună a mamei şi copilului.
 2. Se prevede aplicarea câ t mai timpurie a nou-nă scutului la sâ n după naştere (pe parcursul primei ore
după naşterea copilului), în scopul formă rii biocenozei şi sistemului de imunitate adecvat.
 3. Este maximal promovat parteneriatul la naştere (prezenţa unui membru al familiei sau a altei
persoane la dorinţa parturieintei).
 4. Se permite utilizarea materialelor şi lenjeriei proprii noi, care garantează inofensivitatea pentru
lă uze şi nou-nă scuţi.
 5. Toate maternită ţile vor renunţa la sistemul multitransferal de asistenţă , în cadrul că ruia femeile trec
prin travaliu într-o încă pere, nasc în altă cameră , se recuperează în a treia fiind transferate în cele din
urmă în încă perea post-partum. Instituţiile existente vor pune în aplicare sistemul TNRP sau TNR.
 6. Unde sunt posibilită ţi (municipii, centre raionale) se va promova pe toate că ile practica externă rii
timpurii a lă uzei /nou-nă scutului. Mama şi copilul pot reveni în secţie la a 4-5-a zi pentru vaccinarea la
tuberculoză şi, la necesitate, pentru un examen obstetrical şi neonatologic.
 7. În secţiile de observaţie vor fi spitalizate lă uze cu patologii infecţioase, HIV/SIDA, boli
sexualtransmisibile, tuberculoză , portaj HbsAg, temperatura corpului mai mare de 37,6°C.
 8. Una sau două să li individuale de naştere în fiecare secţie de naşteri vor fi amenajate cu grup sanitar
propriu (WC, duş) şi sistem separat de ventilare, pentru a izola parturientele în caz de urmă toarele stă ri
patologice:
• temperatura corpului de 37,6°C şi mai mare fă ră alte simptoame clinice;
• infecţie HIV/SIDA, lues netratat;
• infecţii acute ale că ilor respiratorii;
• maladii ale tegumentelor de etiologie infecţioasă ;
• tuberculoză ;
• boli diareice acute;
• corioamnionită .
 9. După naştere aceste paciente, precum şi cele cu infecţii puerperale se internează în saloane post-
partum individuale (sau boxe).
 10. Regimul de vizite al membrilor familiei în secţia post-partum este reglementat de administraţia IMS
în funcţie de condiţiile existente.
 11. În conformitate cu nivelul asistenţei perinatale prestate, maternitatea (secţia) poate fi compusă
din: secţia (salonul) de primire şi examinare, sala pentru externare, secţia de patologie a gravidelor
(în centrele de nivelele II şi III), secţiile de obstetrică (blocul de naşteri şi secţia /salonul post-
partum).
 12. În secţia de primire se apreciază starea generală a gravidei, parturientei, lă uzei, se mă soară
temperatura corpului, pulsul, tensiunea arterială , se examinează tegumentele şi mucoasele, se
apreciază starea intrauterină a fă tului. Examenul vaginal bimanual şi în valve se va efectua în secţia
în care este internată gravida (cu excepţia stă rilor de urgenţă , cînd trebuie apreciată rapid tactica de
conduită ).
 13. În toate încă perile maternită ţii, cu excepţia să lilor de operaţie şi a secţiei de reanimare a
noună scuţior, dezinfectarea aerului se efectuează cu utilizarea lă mpilor bactericide conform
normativelor în vigoare (pe parcurs lă mpile staţionare bactericide vor fi înlocuite cu cele mobile).
 14. Mă ştile, şorţurile şi bonetele sînt opţionale şi se folosesc în scopul protejă rii individuale a
personalului medical.
 15. În maternită ţi se vor respecta strict metodele de prelucrare a mâ inilor: „igienică” şi „chirurgicală”,
se va organiza un sistem riguros de monitorizare permanentă a gradului de respectare a regulilor de
spă lare şi dezinfectare a mâ inilor conform “Protocolului de spă lare pe mâ ini”.
 16. Se examinează probele la sterilitate a urmă toarelor produse: • formele medicamentoase; •
formele medicamentoase pentru tratarea mucoaselor; • material de suturare; • material de
pansament; • mă nuşi chirurgicale; • material de îngrijire a nou-nă scuţilor; • material chirurgical; •
seturile individuale pentru primirea naşterilor.
 Organizarea supravegherii antiepidemice în
staţionarele obstetricale
1. Supravegherea antiepidemică prezintă un sistem complex de supraveghere permanentă asupra dinamicii
procesului epidemic privind IN (morbiditatea, purtătorii, mortalitatea), asupra factorilor care influenţează la
răspândirea lor, analiza şi sistematizarea informaţiei primite în scopul de a formula recomandările necesare pentru
profilaxie şi măsurile antiepidemice.

2. Organizarea, dirijarea şi efectuarea supravegherii antiepidemice şi-o asumă C

3. IN se pot manifesta atât în staţionar, cât şi după externare, de aceea în supravegherea antiepidemică participă
Centrele Medicilor de Familie, Centrele de Sănătate, Oficiile Medicului de Familie, policlinicile /secţiile consultative
şi secţia patologo-anatomică.

4. Consecinţele ce ţin de starea epidemică nesatisfăcătoare sunt: - apariţia la nou-născut, personalul medical şi lăuze
a unor boli care se includ în noţiunea deIN; - apariţia maladiilor grave - septicemie, abces, meningită, etc. -
circularea în staţionarul obstetrical a microorganismelor rezistente la antibiotice; - îmbolnăvirile identice în grup se
califică drept IN la apariţia infecţiei la 3 şi mai mulţi nou-născuţi sau lăuze pe parcurs de 3 zile sau apariţia
consecutivă a 3 şi mai multe cazuri (indiferent de intervalul de timp), provocate de acelaşi agent patogen, legate de
un singur focar sau produse de unul şi acelaşi factor cauzal (cale de transmitere).
 Cerinţe privind regimul sanitaro-antiepidemic
în staţionarele obstetricale
 1. Regimul antiepidemic este un sistem permanent şi sistematic de control
al dinamicii procesului epidemic în infecţiile intraspitaliceşti.
 2. Organizarea şi supravegherea regimului sanitaro-igienic şi sanitaro-
antiepidemic sunt înfă ptuite de medicul epidemiolog de spital, medicii
epidemiologi ai Centrului de Medicină Preventivă teritorial, administraţia
şi Comisiei spitaliceşti de supraveghere a IN (CS) al IMSP.
 3. În fiecare maternitate (secţie de obstetrică ) a IMSP este creat Comisiei
locale de supraveghere şi control al IN, care ră spunde pentru organizarea
şi realizarea mă surilor sanitaro-igienice şi sanitaro-antiepidemice în
combaterea IN. În componenţa comisiei intră un reprezentant al
administraţiei instituţiei (directorul /adjunctul directorului pe obstetrică
şi ginecologie), medicul epidemiolog, medicul obstetrician, medicul
neonatolog, moaşa superioară a maternită ţii, o asistentă medicală sau o
moaşă .
 4. În cadrul regimului antiepidemic se efectuează înregistrarea imediată a
tuturor cazurilor de morbiditate intraspitalicească , precum şi de
îmbolnăviri după externarea lă uzelor şi nou-nă scuţilor, controlul
bacteriologic, analiza epidemiologică .
 5. Şeful secţiei obstetrică efectuează reciclă ri cu personalul medical cu
testarea cunoştinţelor cadrelor în comun cu CS de 2 ori pe an privind
profilaxia şi combaterea afecţiunilor nosocomiale în maternită ţi şi secţia
obstetrică . Rezultatele colocviului se înregistrează în fişa sanitară a fiecă rui
colaborator.
 6. Dezinfecţia şi cură ţenia generală se efectuează după externarea lă uzelor şi
nou-nă scuţilor din salon pe parcurs de o zi.
 7. Trebuie prevă zute saloane pentru lă uzele supuse intervenţiilor chirurgicale
(operaţii cezariene, aplicare de forceps, control manual al uterului, hemoragii
etc.) care vor necesita terapie intensivă , administrare de O2 , etc.
 8. Utilarea salonului postnatal (de tip TNRP sau TNR) şi a saloanelor post-
partum pentru mamă şi copil este descrisă în anexa nr.10.
 9. Toate manipulaţiile în sala de naştere, saloanele de reanimare şi terapie
intensivă , saloanele postnatale trebuie efectuate în mă nuşi, în scop de
autoprotecţie.
 10. În caz de erupţie a IN, mai ales a celor aerogene, este obligatorie folosirea
mă ştilor în toate subdiviziunile maternită ţii.
 11.Alimentarea copilului la sâ n se efectuează în salon.
Mama preventiv se spală pe mâ ini cu apă curgă toare şi
să pun lichid de 2 ori, respectâ nd igiena personală .
 12. Înfă şarea nou-nă scutului şi schimbarea scutecelor
- la necesitate.
 13.Vaccinarea contra tuberculozei, hepatitei B şi alte
proceduri aplicate nou-nă scutului se efectuează în
cabinet special în prezenţa mamei.
 14.Vaccinurile contra tuberculozei şi hepatitei B se
pă strează în frigider separat la temperatura de +40 C.
 Măsurile sanitaro-antiepidemice în subdiviziunile
maternităţii
Organizarea lucrului şi măsurile antiepidemice în secţia de internare.
Manipulaţiile efectuate în secţia de internare:
• schimbarea îmbră că mintei (gravida poate să ră mâ nă în îmbră că mintea ei);
• se mă soară temperatura corpului, pulsul, tensiunea arterială , dimensiunea bazinului, se examinează tegumentele şi mucoasele, se
apreciază prezentaţia şi starea intrauterină a fă tului. Examen vaginal în caz de urgenţe;
• primul ajutor în urgenţe majore (eclampsie, şoc hemoragic, şoc anafilactic, edem pulmonar), conform protocoalelor elaborate;
• duş unde există condiţii (apă caldă ). Noile tehnologii de prevenire a infecţiei în secţia de internare:
• nu se practică clisterul şi bă rbieritul de rutină (numai la dorinţa femeii);
• discuţia cu rudele despre importanţa şi beneficiile prezenţei acestora la naştere;
• promovarea folosirii lenjeriei şi obiectelor de igienă proprii;
• aerisirea încă perii în locul folosirii lă mpilor bactericide sau folosirea lă mpilor bactericide mobile. Igienizarea spaţiilor în secţia de
internare:
• minimum de 3 ori pe zi în aceste saloane se spală podeaua cu apă şi detergenţi;
• petele de sâ nge, lichid amniotic, secreţii vaginale şi alte lichide biologice se tratează (decontaminează ) cu dezinfectante;
• folosirea lampei bactericide e înlocuită cu aerisirea;
• după fiecare parturientă /gravidă pereţii şi podeaua cabinei de duş se spală cu apă din furtun;
• înainte şi după examinarea fiecă rei parturiente, medicul şi moaşa se vor spă la pe mîini conform “Protocolului de spă lare a mîinilor”.
Organizarea lucrului şi măsurile antiepidemice în sălile de naştere (saloanele individuale)
 Amenajarea salonului, echipament în să lile de naştere (saloanele individuale):
• Blocul de naşteri va fi compus din camere de tipul TNR (travaliu, naştere, recuperare) care constau dintr-un singur salon
unde femeile trec prin travaliu, nasc şi se recuperează .
• În mod ideal, se va tinde spre implementarea sistemului de tip TNRP, adică travaliu, naştere, recuperare, postpartum.
• Îmbră că mintea personalului în să lile de naştere (saloanele individuale): • halat, costum individual de bumbac (care
trebuie spă lat/schimbat la fiecare serviciu), încă lţă minte de schimb; • boneta; • masca în timpul epidemiilor sau pentru
autoprotejare;
• mâ inile se spală cu să pun lichid şi alcool cu gel şi se şterg cu şervete de hâ rtie pâ nă la şi după fiecare examen al
pacientei, pentru toaleta şi câ ntă rirea nou-nă scutului; înainte de îmbră carea mă nuşilor se face şi prelucrarea cu antiseptic
(vezi “Protocolul de spă lare pe mâ ini”) 2.4 Igienizarea spaţiilor şi inventarului în să lile de naştere (saloanele individuale):
• O dată la 6 ore podeaua se spală cu apă şi detergent.
• După naştere şi transferarea lă uzei în salonul postnatal podeaua şi suprafeţele “critice” (frecvent atinse cu mâ inile) –
mâ nerele uşilor, marginea patului, întrerupă toarele - se spală cu apă şi detergent. Patul, salteaua, perna (ultimele două
trebuie să fie în saci de muşama) şi alt inventar folosit în procesul naşterii, inclusiv mingea, scaunul pe care naşte
parturienta, câ ntarul, masa nou-nă scutului se şterg cu o câ rpă umectată în soluţie dezinfectantă .
• Petele de sâ nge, lichidul amniotic, secreţiile vaginale şi alte lichide biologice şi locurile care se suspectă că sâ nt
contaminate se decontaminează cu dezinfectante. • Pereţii, pervazurile ferestrelor, draperiile, tablourile se şterg
sistematic. • Aerisire în loc de folosirea lampei bactericide sau utilizarea lă mpilor bactericide mobile. • Soluţiile
dezinfectante precum şi instrumentarul care este marcat se pă strează într-o încă pere specială şi nu trebuie să se afle în
sala de naştere. Ele se folosesc în conformitate cu marcarea atunci câ nd este efectuată igienizarea spaţiilor şi încă perilor.
 Organizarea lucrului şi măsurile antiepidemice în secţia post-partum
 Manipulaţii efectuate în secţia post-partum:
• examinarea că ilor de naştere în sala de proceduri;
• injecţii intravenoase şi intramusculare – în salon;
• tratamentul şi asistenţa necesară se acordă în salonul mamei şi copilului şi nu în sala de proceduri;
• tratarea plă gilor perineului – după indicaţii;
• copilul este bă it nu mai devreme de 6 ore după naştere, dacă este murdar de meconiu şi sâ nge, cu respectarea
strictă a regulilor lanţului cald;
• bontul ombilical nu se badijonează cu antiseptice şi alcool, se menţine uscat, curat, deschis (fă ră bandaje). Bontul
ombilical trebuie să cadă de sinestă tă tor. Înlă turarea manuală a bontului nu se recomandă . Dacă ombilicul nu cade în
maternitate, copilul este externat acasă . Mamei i se explică cum să îngrijească bontul (copilul este bă it în mod
obişnuit, ombilicul se şterge, se menţine uscat şi curat). Dacă nou-nă scutul va tră i în condiţii rurale sau pă rinţii tră iesc
în condiţii sociale nefavorabile, externarea se va face numai după detaşarea bontului ombilical;
• vaccinarea (hepatita B, tuberculoza) este efectuată în cabinetul de vaccinare;
• nu se practică câ ntă rirea zilnică , de rutină a nou-nă scuţilor. În caz de stare satisfă că toare a noună scutului, el este
câ ntă rit de 2 ori (la naştere şi la externare). Zilnic se câ ntă resc numai copiii cu masă scă zută şi cei bolnavi;
• externarea câ t mai precoce a lă uzelor/nou-nă scuţilor - în ziua a 3-a după naştere. În cazuri concrete se vor lua
decizii individuale, de asemenea se vor lua în consideraţie contraindicaţiile sociale.
 Îmbră că mintea personalului în secţia post-partum: • halat, costum
individual de bumbac, încă lţă minte de schimb • bonetă ; • mască ; •
mă nuşi pentru proceduri invazive; • mâ inile se spală cu să pun lichid
şi se şterg cu un şervet de hâ rtie pînă la şi după examinarea fiecă rei
paciente, pentru toaleta şi câ ntă rirea nou-nă scutului; înainte de
îmbră carea mă nuşilor se face şi dezinfectarea cu antiseptic
 Igienizarea saloanelor şi inventarului în secţia post-partum: •
deritecatul umed în saloane de trei ori pe zi cu apă şi detergent; •
aerisire în locul prelucră rii cu lampa bactericidă sau folosirea
lă mpilor bactericide mobile; • prelucrarea suprafeţei mesei după
contactul cu copilul cu apă şi detergent; • după externarea
lă uzelor/nou-nă scuţilor podeaua şi suprafeţele “critice” (frecvent
atinse cu mâ inile– mâ nerele uşilor, marginea patului,
întrerupă toarele - se spală cu apă şi detergent. Patul, salteaua, perna
(ultimele două trebuie să fie în saci de muşama), masa nou-
nă scutului se şterge cu o câ rpă muiată în soluţie dezinfectantă ; •
pereţii, pervazurile ferestrelor, draperiile, tablourile se spală
sistematic; • balonaşele, sondele, clismele, instrumentele de metal,
sticlă şi alte materiale se dezinfectează după fiecare folosire şi se
sterilizează . Tot inventarul sterilizat se pă strează în containere
sterile, uscate şi marcate; • pentru manipulaţii se folosesc tampoane
sterile care se pă strează în casolete în seturi (câ te 30-50 bucă ţi).
Tampoanele care nu s-au folosit se sterilizează din nou.
 Tehnologii care reduc riscul infecţiei intraspitaliceşti în
staţionarele obstetricale:
 Contact piele-la-piele a copilului cu mama- Asigură contaminarea nou-nă scutului cu flora maternă , protejâ ndu-l de
bacteriile intraspitaliceşti, rezistente la antibiotice
 Ală ptarea precoce - Produce colonizarea tractului gastro-intestinal cu floră saprofită , laptele conţine anticorpi şi substanţe
bactericide
 Rooming-ul -Protejează copilul de contactul frecvent cu personalul medical, sursă posibilă de infecţie (în special atunci
câ nd nu se respectă regulile de spă lare a mâ inilor), câ t şi cu alţi nou-nă scuţi
 Respectarea “lanţului cald”- Hipotermia este unul din factorii principali de risc de dezvoltare a infecţiilor
 Limitarea transportă rii neargumentate a nou-nă scutului în diferite spaţii ale maternită ţii. Toate procedurile necesare de
efectuat în salon. -Trebuie limitat contactul nou-nă scuţilor cu personalul, lă uzele şi alţi nou-nă scuţi, câ t şi hipotermia
 Naştere curată şi nu sterile-Atâ t parturienta, câ t şi nou-nă scutul pot fi infectaţi cu flora intraspitalicească sau de la alte
paciente / personal numai prin transferul agenţilor patogeni cu mâ inile nespă late sau materiale / instrumente nesterile.
Este relevantă contaminarea vaginului şi a plă gilor perineale la mamă şi a bontului ombilical la nou-nă scut • Respectarea
regulilor elementare de igienă personală .
 Respectarea politicii mâ inilor curate. Controlul strict al regulilor de spă lare a mâ inilor .Mâ inile nespă late sunt calea
predominantă de transmitere a infecţiei în instituţiile medicale.
 Prezenţa la naştere a membrilor familiei
 Acces liber al membrilor familiei în saloanele postnatale .Rudele care vizitează mama şi nou-nă scutul nu sunt surse de
infecţie spitalicească . Vizitele trebuie limitate: o copiilor care au febră sau alte simptome de boli infecţioase o maturilor
care prezintă semne de infecţii ale tractului respirator sau boli diareice
 Utilizarea lenjeriei şi îmbră că mintei proprii, şi nu a celei
spitaliceşti.
 Utilizarea instrumentelor şi echipamentului de o singură
O modalitate foarte eficientă de prevenire a
folosinţă
infecţiei intraspitaliceşti este organizarea
 Sterilizarea şi prelucrarea adecvată a instrumentelor şi saloanelor
echipamentului. • Limitarea maximal posibilă a procedurilor individuale de naştere în care parturienta se
invazive şi examenelor vaginale află pe tot parcursul naşterii şi perioadei
 Efectuarea procedurilor terapeutice şi diagnostice invazive postnatale precoce împreună cu persoana de
strict conform protocoalelor suport şi personalul medical nemijlocit
 Evitarea supraaglomeră rii saloanelor
antrenat în îngrijirea ei.
 Externarea precoce
 Respectarea strictă a mă surilor sanitaro-epidemice

Tehnologii care nu scad incidenţa infecţiei nozocomiale:

1. utilizarea de rutină a clisterului
2. bărbieritul de rutină a perineului
3. prelucrarea cu antiseptice a ombilicului
4. prelucrarea cu antiseptice în timpul naşterii a perineului sau a căilor de naştere în perioada
postnatală
5. cateterizarea de rutină a vezicii urinare
6. suturarea laceraţiilor care nu sângerează
7. utilizarea lămpilor bactericide