Limbajul este piatra de hotar care separa mediul natural de civilizatia umana.

Limbajul sta la baza drumului care duce spre civilizatie

Limbajul sta la baza drumului care transforma mediul in ceea ce numim civilizatiaA
"Language lies at the route of that transformation of the environment that we call
civilization"
Maria Montessori
Introducere
Prezenta cercetare si-a propus sa extinda cunostintele referitoare la modul in care este
abordat domediul de comunicare in cadrul metodei alternative educationale Montessori.
Ne dorim ca in acest mod sa venim in sprijinul parintilor, consilierilor scolari dar mai ales al
cadrelor didactice, astfel incat acestia sa inteleaga mai bine procesul educational care are
are loc intr-o clasa in care se aplica aceasta metoda de educatie.
Prin proces educational intelegem activitatea instructiv-educativa complexa, desfasurata n
mod organizat si sistemic de catre elevi si profesori n gradinitele Montessori prin care
elevii sunt indrumati sa isi dezvolte potentialul natural. In cadrul metodei educationale
Montessori educatorul hraneste abilitatile si aptitudinile naturale ale copilului. Astfel elevul
isi dezvolta un sistem de cunostinte, deprinderi, capacitati, competente, achizitii
intelectuale si motrice si treptat si formeaza conceptia despre lume, convingerile morale,
trasaturile de caracter, aptitudini de cunoastere, cercetare si creatie.
Motivatia alegerii acestei teme vine din nevoia de a analiza in profunzime o metoda
educationala care incepe sa fie aplicata din ce in ce mai mult in invatamantul romanesc si
din dorinta de a investiga la nivel teoretic si practic modul in care un copil poate sa ajunga
sa comunice, sa scrie si sa citeasca intr-o clasa Montessori.
In cadrul acestei cercetari ne vom referi la o clasa Montessori care este formata din copii
cu varstele intre 3 si 6 ani deoarece in cardul acestei metode grupele sunt mixte si sunt
formate treptat pornind, in mod ideal, de la 10-12 copii urmand ca, in decursul a 3 ani, sa
se ajunga la un numar de 25 de copii.
Intelegem prin comunicare "un ansamblu de aciuni care au n comun transmiterea de
informaii sub forma de mesaje, tiri, semne sau gesturi simbolice, texte scrise .a. ntre
una sau mai multe persoane, numiti interlocutori, sau mai formal, emi tor i receptor.
Termenul de comunicare este legat de existena noastr ca oameni, mai apoi ca
societate, fiindc fiinele umane i comunicarea sunt interdependente. Fr comunicare i
limbaj noi ca fiine ce interacionm i relaionm n cea mai mare parte, sau chiar n
ntregime prin actul comunicrii, existena noastr pe pmnt ar fi inutil. 1
1

Wikipedia.ro

Daca superioritatea omului fata de animale este evaluata in raport cu capacitatea

acestuia de a produce un limbaj articulat spre deosebire de animale carora le lipseste
aceasta abilitate, atunci omul care poate sa citeasca si sa scrie este superior celui care
poate doar sa vorbeasca, iar omul care scrie este singurul care se afla in posesia
limbajului necesar intelegerii culturii si timpurilor in care traim. Limbajul scris nu ar trebui
considerat asadar, drept o simpla materie de invatat la scoala sau o partea a culturii, el
fiind mai degraba o caracteristica a omului civilizat. Civilizatia contemporana nu poate
progresa avand doar sprijinul unor oameni care stapanesc doar limbajul vorbit si astfel
analfabetismul este cel mai mare obstacol in calea progresului. 2
Deci, educatia prin comunicare este un element cheie in drumul pe care il parcurge un
copil de la intrarea intr-un sistem de invatamant si pana la finalizarea studiilor sale.
Am ales ca obiect al cercetarii noastre o clasa de prescolari in care se aplica metoda de
invatamant alternativ Montessori deoarece consideram ca este vital modul in care se
incepe educatia prin comunicare pentru parcursul intregului drum pe care un copil il poate
parcurge in formarea propiei personalitati.

Maria Montessori, The formation of man

1. Cadru teoretic al metodei Montessori

1.1 Scurt storic
1.2 Filozofia metodei
1.3 Organizarea unei clase de prescolari
1.4 Educatia prin comunicare in pedagogia Montessori
2. Obiectivele si metodologia cercetarii
2.1 Obiective
2.2 Ipotezele cercetarii
2.3 Variabilele cercetarii
2.4 Esantion si populatie de referinta
2.5 Metode de investigatie
2.6 Procedura
3. Rezultate
4. Concluzii si aprecieri finale

Scurt storic
Maria Montessori s a nascut in 31 august 1870 in Ancona (nordul Romei). A murit 80 de
ani mai tarziu in timp ce planuia cu fiul ei o calatorie in Africa pentru un curs de pregatire al
educatorilor Montessori.
S-a nascut intr-o familie cu traditie catolica fiind unicul copil al uinui italian nobil si a fost
apropiata de unchiul sau care era preot si filozof.
Impotriva dorintelor tatalui sau, dar cu suportul mamei sale, Maria a studiat diferite domenii
(la Institutul Tehnic Leonardo Davinci- ingineria, la Universitatea din Roma- fizica,
matematica si stiintele naturii si la Facultatea de Medicina din Roma medicina).
Pe intreg parcursul studiilor sale a infruntat prejudecatile celor din jurul sau care
considerau ca studiile pe care si le-a ales erau nepotrivite pentru o femeie. In timpul
facultatii de medicina ii era interzis sa participe la aceleasi autopsii alaturi de colegii sai
doar pentru ca acestia erau barbati si a fost nevoita sa realizeze//efectueze ?? disectii
singura noaptea la lumina lumanarilor. Insa cu toate acestea, in anul 1896, Maria
Montessori a devenit prima femeie medic din Italia, iar cand a tinut discursul de sfarsit de
facultate colegii sai care erau pregaiti sa o ridiculizeze au ovationat-o.
Au urmat cativa ani in care a profesat ca medic si treptat a devenit din ce in ce mai
interesata de psihiatrie, de lucrul cu copii cu deficiente mentale si de lucrarile de cercetare
scrise de catre Jean-Marc Itard si Edouard Seguin (studentul acestuia). A tradus lucrarile
lui Itard din franceza in italiana, fiind extrem de interesata de tehnica educarii prin simturi a
lui Itard si de modul in care Seguin aborda fiecare copil in parte cu respect si intelegerea
faptului ca acesta este unic.
In 1897 si a extins studiile despre pedagogie studiind lucrarile in domeniu scrise de catre
Rousseau, Pestalozzi si Froebel.
A urmat o munca de 7 ani de cercetari psihologice, antropologice si filozofice in domeniul
pedagogiei pana cand a inceput sa-si cristalizeze idelile despre educatie.
Inca de la inceput Maria Montessori a afirmat ca nu a incercat sa descopere o metoda de
pedagogie, ci mai degraba a abordat problema pedagogiei din alt unghi de vedere decat in
trecut. De fapt a urmarit modul firesc in care se dezvolta o fiinta umana de la concepere si
pana la maturitate.
In anul 1907 i s-a propus un post de educatoare in San Lorenzo- un cartier sarac al Romei
in care existau cladiri noi construite de catre guvern. Aceste cladiri erau vandalizate de

catre copiii care ramaneau nesupravegheati toata ziua in timp ce parintii lor lucrau.
Maria Montessori a acceptat acest post deoarece aceasta era o oportunitate de a lucra cu
copii normali///fara dizabilitati??? Astfel a aparut prima Casa dei Bambini.
Pentru inceput i-a invatat sa aiba grija de ei insisi (sa se spele, sa-si curete hainele si
incaltamintea etc.) A observat cum, treptat copiii agitati au devenit mai calmi, iar cei mai
timizi au devenit mai sociabili.
A fost foarte mirata sa observe faptul ca pentru copii erau atractive pentru putin timp
jucariile (papusile). Noii sai elevi cautau activitati repetitive, cu scop legate de viata reala.
Astfel a luat nastere una din cele 4 arii dintr-o clasa Montessori Viata Parctica.
In noua sa clasa Maria a adus si o parte din materialele create de catre Itard si Seguin pe
care le-a folosit in timpul lucrului sau cu copiii cu dizabilitati. Pornind de la aceste materiale
Montessori a mai creat si alte materiale noi dedicate simturilor descoperind astfel faptul ca
prin rafinarea simturilor o fiinta umana isi dezvolta inteligenta intr-un mod aparte.
Treptat, prin experimente (incercari, observari, masuratori si evaluari) au luat nastere si
celelalte arii ale unei clase Montessori: aria de senzorial, cea de matematica, limbaj si cea
dedicata activitatilor culturale.
In toamna anului 1908 in Roma existau deja 5 gradinite Casa dei Bambini si una in Milano.
Intreaga lume a aflat destul de repede faptul ca elevii din aceste scoli progresau foarte
repede din punct de vedere al dezvoltarii limbajului si ca incepeau sa scrie si sa citeasca
in jurul varstei de 5 ani. Astfel aceaste metoda, noua pe atunci, a inceput sa se
raspandeasca foarte rapid in intreaga lume si in Elvetia s-au deschis mai multe Case dei
Bambini.
Maria Montessori a considerat ca este vital ca educatorii din aceste scoli sa aiba o formare
complexa si a hotarat sa tina un curs de pregatire pentru educatorii Montessori. A avut
atunci aproape 100 de studenti din intreaga lume. Notele scrise de catre Maria Montessori
au devenit mai tarziu faimoasa carte - Metoda Montessori - care avea sa aiba o influenta
majora in domeniul educatiei. Maria Montessori a dorit ca titlul acestei carti sa fie O
metoda stiintifica de pedagogie aplicata in educatia copiilor din Casele copiilor, insa
publicistul cartii a schimbat titlul acesta din motive comerciale. Ea a dorit sa sublinieze
faptul ca nu a facut decat sa observe copiii si sa le ofere acestora hrana pentru nevoile lor
individuale. Obiectul sau de studiu a fost Copilul (fie ca este italian, american, indian sau
de alte natii) si a afirmat ca nu a inventat o metoda ci a descoperit-o urmand Copilul.
"Copilul trebuie sa fie ghidul nostru. Nevoile lui trebuie sa ne indrume, nu ale noastre"
atunci cand educam. "Trebuie sa ajutam Copilul sa se dezvolte cu ajutorul sau." (Maria
Montessori)

Experimentele sale au avut ca scop sa descopere ceea ce este esential in dezvoltarea

formarea Omului.
Maria Montessori considera ca "nu conteaza in ce tara sau timp ne aflam, nevoile de baza
ale Omului sunt aceleasi". Afirma faptul ca este important sa studiem Copilul pentru ca sa
invatam de la el si ca in momentul in care "atingem secretul Copilului, atingem de fapt
Umanitatea, influentam viitorul deoarece Copilul este tatal Omului." Ceea ce inseamna ca
atunci cand vom intelege care este esenta modul de dezvoltare al Copilului atunci vom
avea o societate pregatita sa rezolve problemele secolului care va veni.
Daca dorim sa avem pace in lume ar trebui sa incepem cu inceputul si ar fi mai bine sa ne
concentram asupra ceea ce realizeaza copilul si nu asupra defectelor-greselilor sale.
De exemplu, ea a observat faptul in peste tot in lume copiii incep sa mearga si sa
vorbeasca in jurul acelorasi varste. In urma unor studii mai amanuntite a concluzionat ca
aceasta se intampla deoarece exista niste etape de dezvoltare specifice prin care trece o
fiinta umana in devenirea sa ca persoana in societate.
Maria Montessori considera ca scolile nu trebuie sa functioneze precum niste fabrici. Ea
afirma faptul ca educatia ar trebui sa fi o problema care sa ne priveasca pe toti si ca
acesta ar trebuie sa se bazeze pe psihologie pentru ca sa pastreze personalitatea
copiluluiin loc sa incerce sa o uniformizeze. Astfel putem avea o societate bazata pe lege,
ordine si coeziune - formata din membri activi cu personalitati diferite care vor fi capabili sa
participe intr-un mod eficient la armonia generala.
Toate aceatea pot parea o utopie insa faptul ca acesta metoda poate functiona este deja
demonstrat de catre scolile care respecta metoda Montessori asa cum a fost ea gandita
de catre Maria Montessori.
Deoarece este o metoda stiintifica (la care s a ajuns prin studiu riguros, experimente si
masuratori de-a lungul mai multor ani) ea poate fi replicata oriunde in lume cu rezultate
optime.
Desi in timpul regimurilor totatlitare (fascism si comunism) scolile Montessori au fost
inchise, iar cartile ei au fost interzise, astazi exista in lume sute de astfel de scoli. Exista
chiar si tari precum Thailanda sau Olanda in care metoda Montessori a fost adoptata ca
metoda oficiala de invatamant.
Din dorinta de a proteja metoda sa de educatie Maria Montessori a infiintat AMI Asociatia
Internationala Montessori in 1913.
La scurt timp in 1930 a fost infiintata Asociatia Montessori in Romania avandu-l ca
presedinte activ pe Constantin Radulescu Motru, sociolog si renumit om de stiinta, iar ca
Presedinte de Onoare pe Nicolae Titulescu care pe atunci era personalitatea publica cea

mai cunoscuta peste hotare. Au existat si la noi in tara scoli Montessori care au fost
distruse de catre regimul fascist. Dupa anul 1989, treptat au reinceput sa apara din ce in
ce mai multe scoli Montessori in intreaga tara, iar 2013 in Bucuresti s-a deschis Institutul
Montessori Bucureti (MIB), primul centru de formare din Romnia afiliat la Association
Montessori Internationale (AMI).

Filozofia metodei
La baza metodei Montessori stau o serie de concepte pe care Maria Montessori le descrie
in cartile sale. Aceste concepte sunt studiate in profunzime in cadrul cursurilor de pregatire
de educatori Montessori. Consideram important de mentionat faptul ca numai asociatia
AMI (Association Montessori Internationale) respecta standardele Mariei Montessori,
deoarece in lume mai exista si alte asociatii care ii poarta numele, dar care care au ales sa
respecte mai putin sau chiar deloc aceste standarde.
In cadrul unui curs de pregatire ca educator Montessori se studiaza dezvoltarea unei fiinte
umane din punct de vedere fizic, psihic si emotional, chiar de la concepere, deci de la
stadiul de embrion pana la varsta maturitatii, care in acesta metodologie, se considera ca
incepe de la 24 de ani.
Astfel, in urma unui asemenea curs, am aflat despre urmatoarele idei care stau la baza
metodei Montessori: Tendintele umane, Etapele de dezvoltare, Mintea absorbanta,
Perioadele sensibile, Importanta miscarii si a mediului ambiant in dezvoltarea unei fiinte
umane, Dezvoltarea sociala, Deviatii si normalizare, Disciplina si libertate, Educatorul cu
rol de ghid si despre cum toate acestea pot ajuta la Dezvoltarea potentialului creativ care
exista in copil.
Pe scurt vom descrie aceste concepte in paginile urmatoare ale acestui capitol.
Tendintele umane sunt de fapt nevoile de baza ale unei fiinte umane pe parcursul intregii
sale vieti. Maria Montessori descrie aceste nevoie ca fiind universale, ceea ce inseamna
ca fiecare om are aceste tendinte - indiferent de varsta, cultura sau rasa din care facem
parte.
Cele mai importante dintre aceste nevoie sunt: explorarea, orientarea, ordinea,
abstractizarea, munca (ceea ce inseamna nevoia de a fi activ), autoperfectionarea (care
include nevoia de a fi precis, de control al erorii), comunicarea si nu in ultimul rand de viata
spirituala. Cea din urma se refera atat la reiligie dar si la nevoia de dragoste, arta de
frumos nevoie estetice.
Maria Montessori afirma ca toate aceste nevoi au existat in om inca din cele mai vechi
timpuri si ca datorita lor s-a dezvoltat civilizatia umana.
Inca de la inceputuri omul nu a avut protectie (haine, hrana, adapost) insa prin inteligenta,
dragostea, vointa si propria ratiune a inceput treptat sa isi satisfaca aceste nevoi si sa se
sa se adapeze mediului in care se afla. Exista atat explorare fizica (a mediului ambiant)
prin aceasta s-a descoperit America cat si explorare mentala datorita ei au aparut
stiintele (matematica, filozofia etc.). Orientarea si ordinea au fost si ele dintotdeauna

importante evolutia noastra de-a lungul istoriei. Un exemplu concret al acestor nevoi este
aparitia calendarelor sau a hartilor, caci avem nevoie de ele atat din punct de vedere fizic
cat si mental.
Intr-o clasa Montessori elevii au ocatia sa exploreze, sa se orienteze (dupa diferite repere)
si sa ordoneze aspecte ale mediului ambiant.
O alta tendinta descrisa de catre Maria Montessori este abstractizarea. Prin aceasta M.
Montessori intelgea abilitatea de a creea (a imagina) ceva in absenta acelui ceva.
Acesta abilitate depinde de experientele senzoriale anterioare. Omul si-a folosit
experientele anterioare pentru a inventa haine, case, orase, etc. Capacitataea omului de a
se adapta in mod natural si dezvoltarea culturii au fost posibile datorita capacitatii omului
de a creea (abstractiza).
Intr-un mediu Montessori elevilor li se ofera materiale didactice care ii ajuta atat sa
exploreze mediul cu ajutorul simturilor cat si sa isi rafineze, perfectioneze simturile. Prin
aceste activitati ei isi dezvolta atat inteligenta cat si creativitatea.
Cand vorbeste despre tendinta oamenilor de a munci, M Montessori intelege prin aceasta
tendinta acestora de a fi activi. Activitatea si viata unui copil sunt inseparabile. Este
renumita zicala "nu sta locului, parca e copil!". In copilaria mica explorarea si orientarea au
loc prin activitate. Bebelusii sunt extrem de activi. Ei descopera lumea cu ajutorul mainilor.
Aceasta caracteristica si-o pastreaza si mai tarziu. De aceea materialele dintr-o clasa
Montessori (de copii cu varste intre 3 si 6 ani) sunt, o mare parte din ele, concretizarea
unor concepte. De exemplu elevii invata despre "sarat", "albastru" folosindu-si simturile, iar
despre adunare punand mai multe margelute la un loc si observand ca "acesta este
adunarea cand punem la un loc" (acesta este un exemplu din lectia despre adunare).
Maria Montessori afirma ca "viata este miscare". Aceasta este una din cheile dezvoltarii
omului, caci prin activitatea pe care copilul o are (prin gesturile sale, prin interactiunea cu
mediul inconjurator) creierul acestuia inregistreaza diferite tipuri de efort. Astfel se creeaza
noi tipare de miscare si de gandire. In acest mod copilul isi dezvolta trupul, mintea si
spiritul.
Spre deosebire de animale omul nu are tipare de miscare predeterminate. O caprioara
merge la putin timp dupa nastere, o gaina manca ciugulind toata viata sa, insa un copil
desi se naste complet neajutorat, poate deveni balerin, inotator, chirurg, preot, criminal in
functie de mediul si contextul in care a crescut precum si de caracteristicile sale fizice.
Autoperfectionarea este o alta caracteristica a omului in viziunea Mariei Montessori.
Ea afirma ca suntem nascuti sa devenim independenti si de aici vine si nevoia noastra de
a progresa de a ne imbunatati. Mai importanta decat perfectiunea este drumul catre ea. O

dovada a existentei acestei tendinte in om ar fi, conform cercetarilor Mariei Montessori,

site-urile arheologice pline de obiecte incercari de diferite unelte pentru casa sau
agricultura. Strans legate de autoperfectionare sunt nevoia de a fi precis, exact si de
control al erorii. Una dintre cele mai mari realizari care duce la libertatea psihicului este
aceea de a constientiza faptul ca putem face erori si apoi sa le controlam. Ceea ce
inseamna sa putem recunoaste cand gresim si ne putem controla fara ajutor din exterior.
Eroarea este necesara pentru a ne corecta si controla. Incapabilitatea de a controla ceva
fara ajutorul celorlalti are ca rezultat lipsa de incredere si dezvoltarea unui caracter fara
putere de decizie.
Montessori afirma faptul ca educatia trebuie sa includa posibilitatea de autocontrol si ca
alaturi de materialele didactice procesul de invatamant trebuie sa includa controlul erorii.
Intr-o clasa Montessori elevii au oportunitatea de a repeta activitatile care ii intereseaza
atat timp cat ii intereseaza, deci sa repete lucrul cu un material atat timp cat au nevoie.
Prin modul in care au fost proiectate materialele didactice si prin libertatea de a lucra cat
timp doresc elevii ajung sa se autocorecteze si sa se autocontroleze. Acesta este motivul
pentru care programul Montessori nu impune un orar strict. Astfel dimineata elevii au un
program de lucru independent cu materialele timp de 3 ore, iar dupa amiaza timp de 2 ore.
Independenta copilului este incurajata in diferite moduri in mediul Montessori.
Unul din modurile in care este incurajata independenta este si modul prin care copilul este
indrumat sa-si satisfaca nevoia de comunicare.
Tendinta de a comunica exista in fiecare individ pe parcursul intregii vieti. Comunicam prin
limbaj, gesturi, atitudini idei personale si experienta de viata.
Intrucat tema principala a acestei lucrari de licenta este educatia prin comunicare in
pedagogia Montessori vom prezenta mai pe larg in capitolul urmator modul in care
aceasta are loc.
Alaturi de toate tendintele umane descrise mai sus Montessori a observat si prezenta
tendintei nevoii- de viata spirituala a fiintelor umane.
Omul a incercat dintotdeauna sa explice inexplicabilul, sa exploreze lumea invizibila, sa
inteleaga moartea, viata. Din aceasta nevoie au aparut piramidele, templele, religiile,
artele (teatrul, muzica, pictura, etc.).
Observand dragostea pe care o aveau copiii fata de muzica, poezii, arta in general, atentia
pe care o acordau acestia frumusetii din jurul lor ( de exemplu le placea sa aranjeze flori in
vaze pentru a infrumuseta clasa) Maria Montessori a concluzionat ca este important ca
copilul sa fie inclus in viata spirituala, culturala a spatiului in care creste.
Maria Montessori vorbea despre 2 roluri pe care copilul le indeplineste pana la varsta de 6

ani: de formare a bazelor personalitatii si de adaptare la mediul in care creste. Unul din
ajutoarele pe care natura le-a oferit fiintei umane pentru aceste sarcini dificile este "mintea
absorbanta". "O minte capabil s absoarb cuno tin e, global, instantaneu i fr efort.
Montessori afirma ca un copil are o minte absorbanta de la na tere pana la ase ani .3
Ea asemana acest tip de minte cu modul in care un aparat fotografic inregistreaza o
imagine a unui grup de oameni in cel mai mic detaliu. Spunea ca in momentul in care un
adult priveste un grup de oameni poate retine cateva amanunte despre ei, insa un aparat
fotografic inregistreaza si fixeaza pe pelicula tot ceea ce tine de imaginea acelui grup. Din
cercetarile sale Maria Montessori a concluzionat ca pana la varsta de aproximativ 6 ani si
fiintele umane inmagazineaza informatii (mirosuri,gusturi,sunete, imagini, stari emotionale,
etc.) intr-un mod asemanator unui aparat fotografic cu ajutorul "mintii absorbante".
Montessori a remarcat si faptul ca in primii 3 ani de viata aceste informatii se stocheaza
intr-un tip de memorie pe care l-a numit Mneme. Acest termen o desemna pe muza
memoriei in mitologia greaca. Acest tip de memorie era considerat de catre Maria
Montessori o forma de memorie aparte care va influenta viata adultului intrucat ramane
pentru totdeauna in subconstientul acestuia. La nastere fiintele umane au finalizati
(mielinizati) doar o parte din neuroni, pe cei care formeaza sistemul senzorial suntem
"programati" sa primi impresii- suntem un burete senzorial. Mintea copilului este proiectata
sa se adapteze mediului incare aceasta creste absorbind acest mediu fara sa fie constient
ca facea aceasta, fara discriminari si pentru intreaga sa viata. Copilul absoarbe limba
materna fara sa fie constient ca face o achizitie vitala existentei sale. El va lua din mediul
sau atat partile pozitive cat si pe cele negative (violenta, saracie) fara sa le sorteze. Se va
adapta chiar si unui mediu aspru ca cel al Polului Nord, daca se va naste si va creste
acolo. Fiecare caracteristica va fi o va nega mai tarziu. Copilul "incarneaza" valori
culturale, sociale, spirituale chiar si idiosincrazii in mod inconstient pana la 3 ani si apoi
pana la 6 ani incepe sa devina din ce in ce mai constient de ceea ce acumuleaza.
O alta caracteristica importanta a copiilor a fost numita de catre Maria Montessori Horme.
Acest termen o desemna pe zeita energiei (a impulsului de a actiona) in mitologia greaca
si a fost folosit de catre Sir Percy Nunn cu referire la comportamentele care au un anumit
scop (dorinte sau impulsuri) ale unui organism.
Montessori spunea ca Horme reprezinta nevoia copilului de miscare (de a fi activ) si ca
aceasta este mai puternica decat vointa care exista la varsta maturitatii. Ea sustinea faptul
ca la varsta copilariei fiintele umane au o nevoie interna de a se autoconstrui adica suntem
indrumati de forte interioare de care nu suntem constienti care axctioneaza precum un
3

Glossary of Montessori Terms - Autor- Annette Haines

antrenor intern care ne ajuta sa devenim adulti. Horme este de fapt ceea ce numim elan
vital. Fara acesta o fiinta umana devine incapabila sa supravietuiasca. Datorita acestei
forte copilul incepe sa se tarasca, sa se rostogoleasca, sa se straduiasca sa se ridice in
picioare si apoi sa mearga.
Deci, un copil dezvoltat normal din punct de vedere fizic si psihic este foarte activ in mediul
sau. Nevoia sa de a se misca nu are ca rezultat miscari facute la intamplare. El este
indrumat de catre o serie de energii interioare pentru a isi dezvolta ceea ce Maria
Montessori numea Nebule. Prin acest termen Montessori denumea potentialul uman
unic fiecarui individ in parte. Ea afirma faptul ca o fiinta umana este indrumata de catre
aceste forte interioare sa absoarba din mediul sau ceea ce este specific uman. De
exemplu un bebelus din mediul urban aude limbajul specific uman dar si claxoane de
masini, ciripit de pasarele sau latratul unor caini. Totusi acel bebelus va incepe sa
comunice folosind limbajul omenesc. El va alege din ambianta sa doar ceea ce are nevoie
pentru a deveni un membru al speciei sale,deci informatiile pe care le absoarbe nu sunt
doar stimul-raspuns. Deci atunci cand experienta potrivita exista in mediul sau, copilul o
absoarbe. Pentru aceasta natura l-a inzestrat cu ceea ce Maria

numea Perioade

Sensibile.Termenul de perioade sensibile a fost imprumutat de la biologul olandez Hugo

de Vries si explica abilitatea copilului mic de a dobandi capacitati si cunostinte.
Vries a descoperit existenta acestor perioade la animale. De exemplu fiecare stadiu al
metamorfozei este atins datorita unei sensibilitati specifice, a unui impuls intern tranzitoriu.
Omida este atrasa de lumina si doar fiind indrumata de lumina soarelui poate ajunge pe
varfurile crengilor unde cresc frunze tinere pe care ea le poate rontai. Daca nu ar avea
sensibilitate pentru lumina ea ar ramane la baza crengilor unde nu ar gasi hrana potrivita
stadiului sau de dezvoltare.
Montessori a comparat perioadele senzitive cu o lanterna aprinsa care lumineaza un
anume punct si focalizeaza atentia in directia luminata. Perioadele Sensibile actioneaza
precum un reflector pe scena unui teatru. Ceea ce inseamna ca in timpul unei anumite
perioade mintea copilului este luminata cu un fel de atractie, dragoste chiar, pentru ceva
anume. Altfel spus, acesta abilitate de luminare si focalizare il ajuta pe copil sa-si indrepte
mintea absorbanta spre un anume stimul si sa achizitioneze informatii. De exemplu, in
timpul Perioadei sensibile pentru ordine copiii au nevoie de ordine in jurul lor. Ei devin
agitati daca aceasta lipseste, iar daca aceasta exista, o interiorizeaza si incep sa-si
construiasca ordinea mentala. Astfel ajung sa gandeasca logic si creativ. Daca nevoile
copiilor nu sunt implinite la momentul potrivit aceasta "fereastra de oportunitate" se inchide
si va ramane astfel pentru totdeauna. Perioadele sensibile actioneaza, ca un filtru care

selecteaza informatiile importante intr-o anumita perioada. Copilul invata astfel cu mare
usurinta si pasiune:interesul copilului arde ca o flacara aceasta flacara nu consuma
energia copilului ci il ajuta sa-si creeze structura mentala. 4
Deci copilul este in mod special sensibil la un anumit tip de stimuli sau impresii esentiale
pentru dezvoltarea sa in timpul unor intervale limitate de timp. In aceste perioade poate
face achizitii mentale in mod optim. In aceste perioade poate face in mod optim achizitii
mentale pe care le va interioriza pentru intreaga sa viata.
In urma observarilor, experimentelor si a studiilor sale intense, Maria Montessori a sugerat
ca exista sase perioade sensibile observabile la copii de la nastere pana la sase ani.
Acestea sunt urmatoarele: pentru limbaj, ordine, pentru perfectionarea miscarii (sau
coordonarea miscarilor), pentru rafinarea (cizelarea) simturilor, pentru relatii sociale si
pentru obiecte mici.
Perioada sensibila pentru ordine
Conform teoriei Montessori acesta perioada se manifesta intre 1- 3 ani si are apogeul la 2
ani si jumatate. Ea sustine ca in copilarie avem nevoie fizica si psihica de ordine. Prin
ordine se intelege atat ordinea obiectelor din jur cat si a evenimentelor zilnice.
Dupa ce copilul se adapteaza, se obisnuieste cu lumea inconjuratoare; dupa ce
conexiunile cerebrale s-au format, copilul va putea sa-si doreasca ordinea.
Copiii isi dezvolta in aceasta perioada ordinea interioara (a mintii\gandirii). Daca au o
ambianta ordonata ei se pot orienta cu usurinta in ea si astfel se simt in siguranta; cand isi
cunosc rutina zilnica se pot orienta in timp si pentru ca stiu ceea ce urmeaza se simt
relaxati. Copii sunt profund tulburati cand ceva nu este la locul stiut de catre ei in mediul
care le este familiar.
In practica dintr-o clasa Montessori am observat un copil care, dupa ce femeia de serviciu
a schimbat ordinea ghivecelor din clasa, a verificat s rearanjat timp de cateva saptamani
plantele din clasa in modul stiut de el. Deasemenea am putut observa copiii ordonand
materialele didactice pe rafturi daca cineva le schimba din greseala ordinea.
Copiii pot sa distinga mai usor lucrurile din jurul lor daca acestea sunt ordonate.
Organizarea externa ii ajuta pe copii: sa se organizeze; sa inteleaga ce au de facut pentru
a atinge un scop anume; sa aleaga intre mai multe posibilitati de a rezolva o problema
anume cu alte cuvinte ii ajuta sa rationeze si sa isi dezvolte astfel inteligenta.
De aceea adultii ar trebui sa pastreze cat mai mult posibil ordinea, stabilitatea si ritmul de
viata pentru copii. Nu putem influenta activitatea creierului copilului, insa putem organiza
4

Secretul copilariei - Autor- Maria Montessori

mediul in care acesta creste. Dupa varsta de 3 ani copilul nu mai este atat de sensibil la
ordine,insa mentinerea ordinii e esentiala copilului si dupa aceasta varsta dearece acesta
il ajuta sa devina independent. Dupa varsta de 3 ani, copii ar trebui sa aiba interiorizata
aceasta nevoie de ordine, astfel incat ordinea exterioara sa nu mai fie atat de necesara.
Perioada sensibila pentru perfectionarea miscarii.
Montesori spunea ca miscarea este esenta vietii.
Inca de la nastere si pana la varsta de 5 ani Horme impinge copilul catre activitate.
In primul an de viata, omul isi formeaza si isi dezvolta coordonarea de baza a miscarilor.
Copilul este neobosit, el repeta diferite miscari de nenumarate ori insa aceste miscari nu
sunt un joc al hazardului ci sunt necesitati interne care il ajuta pe copil sa obtina
coordonarea miscarilor necesare existentei lui in aceasta lume. Dupa nastere puiul de om
face o tranzitie de la a sta aproape nemiscat, la a sta in fund, a se ridica si pana la a
merge. In jurul varstei de un an copilul isi dezvolta echilibrul. Abia dupa ce incepe sa
mearga, copilul isi va folosi mainile mult mai mult si mult mai precis. In primele luni de
viata miscarile sale sunt involuntare, copilul nu se gandeste ca vrea sa faca un anume
lucru. Datorita tendintei lui de a repeta lucrurile, copilul repeta o miscare pana la
perfectionarea acesteia. Copilul isi foloseste corpul in scopul cunoasterii lumii care-l
inconjoara. El este un explorator. La inceput exploreaza cu privirea, apoi treptat cu gura,
mergand si folosindu-si mainile. Exista studii care aratat faptul ca fiintele umane care nu is
pot misca mainile invata mai greu decat cei care si le pot folosi. Explicatia fiind aceea ca ei
aduna mai greu impresii despre obiectele si lumea din jur.
Perioada sensibila pentru perfectionarea simturilor.
Stiintele (medicina) din ziua de astazi sustin cercetarile Mariei Montessori in privinta
acestei perioade. Se cunoaste astazi faptul ca simturile se dezvolta dinaintea nasterii
copilului si ca dupa nastere copilul incepe sa-si perfectioneze, treptat simturile.
Montesori sustinea ca aceasta perioada dureaza pana la varsta de 5 ani.
Fiinta umana are bine dezvoltat, intrauterin, simtul gustativ, tactil dar si auditiv. Dupa
nastere, simturile sunt cele il ajuta pe copil in procesul de dezvoltare al inteligentei.
Montessori spunea ca exploram lumea prin simturi si astfel deschidem calea catre
cunoasere. Materialele noastre didactice pentru educarea simturilor ofera Copilului chei
care il vor ajuta in explorarea intregii lumi..5
Ceea ce inseamna ca simturile sunt metaforic vorbind poarta catre inteligenta, caci cu
ajutorul lor puiul de om isi exploreaza ambianta si se autoconstruieste. In clasele
5

Montessori Maria (1988). The Absorbent Mind. Oxford: Clio Press. p. 16

Montesori exista o intreaga arie numita Aria Senzoriala care sprijina

copilul sa isi

constientizeze simturile sale si apoi sa si le perfectioneze.

Perioada sensibila pentru limbaj
Montessori afirma ca aceasta perioada incepe chiar inainte de nastere si se termina in
jurul varstei de 6 ani. Astazi exista studii care confirma afirmatiile Mariei Montessori asupra
acestei probleme. Conform acestor studii fetusul uman este capabil sa memoreze sunete
din lumea externa in ultimul trimestru de sarcina

Copiii invata limba nativa in mod firesc fara sa faca un efort constient in acesta privinta. Ei
sunt atrasi de vocea umana ca de o muzica aparte deoarece sunt inzestrati de catre
natura cu o sensibilitate aparte pentru aceasta.
Invatarea limbii incepe la nastere deoarece adultul comunica permanent cu bebelusul.
Comunicarea nu este doar verbala ci si nonverbala. Limbajul corporal poate reprezenta el
insusi o forma de comunicare. La 2 luni puiul de om intoarce capul catre zonele de unde
aude voci omenesti, la 4 luni va privi intens buzele celor care i se adreseaza, la 6 luni
incepe sa silabiseasca. El incepe sa repete sunete si silabe, sa-si cizeleze\rafineze
propriile sunete exersand coordonarea buzelor cu limba si laringele. Suntem programati
sa achizitionam limbajul oral. Cortexul cerebral este centrul dezvoltarii limbajului oral la
om. Avem in creier o zona auditorie care recepteaza limbajul vorbit deoarece receptia
limbajului precede exprimarea vocala. Pentru a produce limbajul vorbit creierul omului
trebuie sa sincronizeze gura cu nasul si coardele vocale. Aceasta sincronizare are loc
numai in prezenta limbajului uman datorita perioadei sensibile pentru limbaj in care de afla
copilul. La 10 luni, desi nu se poate exprima in mod complex, un copil intelege cateva
cuvinte. Este timpul jocurilor specifice pentru bebelusi: Unde este gura bebelusului?,
Unde este piciorusul? - copiii se amuza si le arata cu voiosie adultilor raspunsurile la
intrebari. Intre 6 luni si un an fiintele umane observa, clasifica, isi formeaza opinii dar inca
nu pot sa si le exprime cu claritate. In jurul varstei de un an insa putem observa ca apar
primele cuvinte cu intentie un inteles este atasat sunetelor pe care copilul le pronunta.
Copilul are preferinte pentru culori, texturi, mancare. Este foarte folositor daca mama sa
(sau un adult care il are in ingrijire) il poate plimba in cat mai multe spatii si ii poate arata
numindu-le cat mai multe elemente din jurul sau- de exemplu: pasare, catel. Adultul va
folosi acelasi cuvant pentru un terrier cat si pentru un dalmatian - caine. Astfel copilul isi
va forma o idee despre ceea ce inseamna caine iar daca intr-o zi va folosi cuvantul caine
pentru a numi o pisica, atunci adultul il va corecta spunandu-i aceasta e o pisica. In acel
moment copilul va deschide in mintea sa o noua categorie pentru pisici.
6

Sursa: http://www.sciencedaily.com/releases/2009/11/091105092607.htm

Maria Montessori spunea ca limbajul este catalizatorul gandirii. Ceea ce inseamna ca

dezvoltarea limbajului este direct legata de dezvoltarea gandirii si a conceptelor.
Intrucat in jurul varstei de 13 luni copilul incepe sa inteleaga tot ceea ce se vorbeste in
jurul sau este important ca in jurul sau sa se vorbeasca intr-un mod potrivit si corect din
punct de vedere social.
Prin studiile sale Montessori a demontrat ca un copil va folosi intreaga sa viata tipul de
limbaj pe care il absoarbe in mod inconstient in copilaria timpurie din jurul sau. Desi mai
tarziu datorita scolii el va incepe sa-si corecteze anumite lacune sau erori de limbaj, de
cate ori va fi relaxat, intr-un mediu familiar si apoi treptat catre batranete el va reveni la
acel limbaj. Un exemplu anecdotic in acesta privinta sunt copiii unei prietene care o roaga
pe mama lor sa vorbeasca romana dar nu romana moldovana cand merg la bunici
impreuna. Mama si-a petrecut toate vacantele la bunici, in zona Bacaului, si, desi a locuit
in Bucuresti inca de la 7 ani, in prezenta parintilor sai (chiar si in convorbirile telefonice cu
acestia) sau cand merge la bunici, incepe sa vorbeasca cu accent moldovenesc in mod
automat, fara sa fie constienta de acesta.
O perioada difcila poate sa apara in dezvoltarea copilului in jurul varstei de 18-24 de luni
cand acesta poate avea dificultati in a se exprima. Multe din asa numitele tantrum-uri

au

la origine nevoia si imposibilitatea copilului de a pronunta anumite cuvinte. Daca adultii

observa cu atentie copiii ii pot ajuta pe acestia sa evite acest tip de obstacol pronuntand
pentru ei acele cuvinte si apoi, in alte contexte jucand jocuri cu acestia pentru a-i ajuta sa
aiba o pronuntie corecta.
Varsta de 2 ani este varsta la care luni intregi de munca psihica interioara a copilului
incepe sa aiba roade. Asistam la o explozie de cuvinte (verbe, substantive, adjective) pe
care copilul le foloseste diin ce in ce mai frecvent. Apoi in jurul varstei de 4 ani copilul
incepe sa floseasca propozitii din ce in ce mai complexe. La 5 ani deja este capabil sa
vorbesca aproape precum un adult desi nu cunoaste informatiile, stapaneste limbajul
uman in toata complexitatea acestuia.
Maria Montessori a demonstrat prin observatiile sale ca in intreaga lume copiii urmeaza
aceeasi linie cronologica a dezvoltarii limbajului, indiferent de complexitatea limbii care
exista in ambianta lor.
Pentru inceput ei silabisesc , apoi spun cuvinte scurte, dupa care rostesc propozitii simple
si, in final sunt capabili sa foloseasca un limbaj extrem de complex. Singura conditie
pentru ca acest fenomen sa existe este ca in jurul copilului sa se vorbeasca.
7

Tantrum cuvant de origine engleza nou aparut in limba romana - criza de nervi specifica copiilor

in copilaria timpurie,

Un alt fapt important care este astazi studiat de mai multe domenii (neurologie, lingvistica)
este capacitatea copiilor cu varse pana in 6 ani de a invata perfect una sau chiar mai
multe limbi straine pe langa limba lor materna.
Explicatia, care a fost gasita de catre Maria Montessori inca din secolul trecut, este
existenta perioadei in care mintea copilului este deschisa catre orice forma de limba uman
care exista in jurul sau si capcitatea sa de a absorbi un imens volum de informatii din
ambianta sa.
Oamenii se nasc, de altfel, cu o tendinta naturala de comunicare pentru ca oamenii sunt
fiinte sociale, dependente unii de altii. Comunicarea il ajuta foarte mult pe om sa
socializeze, sa stabilesca relatii cu alti oameni. Poate cea mai importanta functie a
comunicarii este faptul ca ea permite transmiterea informatilor de la o generatie la alta. In
mediul Montessori exista o arie destinata anume limbajului, facilitandu-se, astfel
comunicarea si implicit constientizarea dar si exprimarea propriilor ganduri si sentimente.
Perioada sensibila pentru relatii sociale.
Aceasta perioada apare dupa varsta de 2 ani. Inainte de aceasta varsta, copilul este
interesat de satisfacerea propriilor nevoi. In timpul acestei perioade copiii devin interesati
sa faca lucruri impreuna cu si pentru alte persoane. Dupa varsta de 2 ani si jumatate, 3 ani
copiii incep sa interactioneze intre ei, sa fie preocupati de jocul impreuna. In jurul varstei
de 4 ani si jumatate ei incep sa fie constienti si de normele sociale si devin capabili sa
invate sa salute, sa multumeasca etc. in mod real nu doar mecanic\automat prin imitarea
adultilor.
Pana la varsta de 6 ani, copiii au putini prieteni, ei nu dezvolta prea multe relatiiprofunde.
Perioada sensibila pentru relatiile sociale incepe, asadar, in jurul varstei de 2 ani si
jumatate si se intinde pana pe la varsta de 5 ani, ea presupunand mai ales adaptarea la
regulile sociale ale culturii copilului. Perioada sensibila pentru relatii sociale continua si
dupa varsta de 5 ani dar intr-un mod mai profund decat pana in acel moment.
Perioada sensibila pentru obiecte mici apare si ia sfarsit in al doilea an de viata. In
timpul acesteia copiii pot fi observati cercetand obiecte extrem de mici, minuscule chiar.
Montessori considera ca fiecare perioada sensibila ar trebui privita luand in considerare
urmatoarele: durata acesteia; functia sau rolul sau; importanta influentelor din mediul
inconjurator si ajutorul pe care-l pot oferi adultii copilului pentru a-l sprijini in timpul unei
perioade anume.

Dezvoltarea armonioasa a copilului este conditionata si de factori externi acestuia. Ne

referim aici in primul rand la existenta unui mediu ambiant special pregatit care sa fie
curat, ordonat, perfect adaptat nevoilor copilului. In al doilea rand, la fel de important, este
ca adultul din acel mediu sa poata stapani arta de a oferi copilului exact atat de multa
libertate cata poate gestiona acesta.
Deci a educa un copil inseamna si a intelege cum trebuie pregatit mediul ambiant in care
acesta va creste. Insa "daca oamenii nu au tipare de comportament ereditare:, dupa cum
afirma Maria Montessori, inseamna ca au libertatea de a face\ deveni aproape orice" . Si
in acest caz cum putem sa educam asa ceva? Raspunsul dat de catre Maria Montessori a
fost crearea unui spatiu are sa contina toate ingredientele necesare copilului, hrana din
care acesta sa isi poata alege liber ceea ce i se potriveste pentru a si dezvolta propriul
potential.

1.5 Organizarea unei clase de prescolari

Desi a continuat cercetarile si experimentele pedagogice pe intreg parcusul vietii sale
Maria Montessori si-a dedicat o mare parte din viata sa cursurilor de formare de educatori
deoarece a realizat importanta adultului dintr-o clasa Montessori.
Aceasta metoda este renumita pentru faptul ca in centrul sau se afla copilul, insa uneori
acest concept este eronat inteles. Astfel faimosul citat "adultul trebuie sa urmeze copilul",
pe care il auzim de multe ori referitor la educatorul Montessori, este gresit interpretat prin
"copilul face ce vrea".
Maria Montessori asemana educatorul cu un ghid care indruma energiile copilului pe
parcursul procesului pedagogic. Rolul unui educator Montessori este de a observa elevul
si a intelege care sunt nevoile fizice, psihologice si emotionale ale acestuia si in functie de
acestea de a creea legatura necesara intre copil si mediul Montessori.
"Profesorul nu se trebuie s mulumeasc doar cu crearea unui mediu de scoala atractiv;
el trebuie s se gndeasc n mod continuu la acest mediu, deoarece o mare parte din
rezultatele scolare depinde de acesta, prin urmare, trebuie:.
a) s pstreze materialele didactice n perfect ordine. Dac nu va face acest lucru ,copiii
nu vor fi interesati/atrasi de materiale, astfel acestea vor deveni einutile,ceea ce se va
intampla si cu ntreaga metoda Montessori deoarece acesta se bazeaz pe activitatea
spontan a copilului, provocata tocmai de interesul copilului fata de materiale.
b) s se asigure c fiecare obiect folosit de copii are un loc al sau, care este u or accesibil

pentru ei. "(Dr. Maria Montessori," cteva cuvinte de sfaturi pentru profesori ", AMI
Communications, 1995, 4, 14)
Ceea ce inseamna ca educatorul Montessori trebuie sa cunoasca in profunzime ambianta
in care preda, sa o organizeze, sa o protejeze si sa o pregateasca in timp real in functie de
nevoile elevilor sai.
"Adultul nsui face parte din mediul copilului; educatorul trebuie s se adapteze la nevoile
elevului si trebuie sa aiba grija sa nu devina un obstacol pentru el actionand in locul
acestuia in timpul activitilor dezvoltarii sale . "(Dr. Maria Montessori, "The Secret of
Childhood", Orient Longman Limited, 106)
Prin acestea Montessori sublinia faptul ca educatorul Montessori trebuie sa se sonsidere
pe el insusi un material didactic, in sensul in care trebuie sa fie un model pentru elevii sai.
In acelasi timp ea afirma faptul ca este important ca adultul sa cunoasca etapele de
dezvoltare ale copiilor si sa actioneze in functie de acestea in momentele in care
interactioneaza cu elevii sai.
In concluzie putem afirma faptul ca ambianta unei clase Montessori ia nastere sub
bagheta educatorului.
Acesta trebuie sa cunoasca in profunzime atat modul in care se dezvolta o fiinta umana
din punct de vedere fizic si psihologic, filozofia Montessori si nu in ultimul rand materialele
didactice si modul special prin care acestea sunt prezentate elevilor.
O clasa Montessori pentru copii cu varstele intre 3 si 6 ani cuprinde 4 arii importante :
Viata Practica, Senzorial, Limbaj, Matematica. Alaturi de acestea mai exista si o arie de
Stiinte si experimente care contine materiale despre geografie sau zoologie. In trecut
aceste arii erau incadrate in celelalte zone (de limbaj si de senzorial).
In cele ce urmeaza vom enumera cateva reguli generale de aranjare a clasei Montessori.
1.

Tot ceea ce exista in ambianta trebuie sa poata fi folosit de catre copii, De aceea

toate obiectele au dimensiuni potrivite copiilor (mobilierul, obiectele de decor, materialel

didactice, etc.)
2.

Obiectele trebuie sa fie de calitate superioara se pune accentul pe valoarea

estetica a acestora deoarece este important sa se dezvolte in copii si un gustul pentru

frumos
3.

Este important sa existe obiecte casabile (din sticla, portelan, etc.) pentru a ii ajuta

pe copii sa invete sa si coordoneze miscarile. Am observat ca elevii devin foarte atenti

cand cara un obiect casabil si isi controleaza miscarile cu mai mare atentie dupa ce au
vazut ca se poate sparge un obiect din jurul lor sau un obiect pe care il tin in mana. O alta
consecinta a acestei reguli este si ca atunci cand se sparge ceva copiii participa cu mare
atentie si respect la strangerea cioburilor. De practica am observat faptul ca elevii mai mari
matura iar cei mici le arata cioburile.
4.

Trebuie sa existe un colt cu o biblioteca in care copiii sa poata privi o carte in liniste

fara sa fie deranjati de altcineva. Este important ca fiecare carte sa fie cu imagini si foarte
putin text, adecvate copiilor.
5.

Sa existe fotografii si picturi pe pereti- pentru a ajuta la educatia estetica a elevilor

6.

Mediul exterior sa fie o gradina in care elevii sa poata ingriji plante (copaci, legume

si flori) si animale (gaini, rate, iepuri, etc.). Desigur ca se tine cont de resursele scolii, iar
daca acestea sunt mai restranse se poate avea macar un canar sau alt animal de interior
pentru a ajuta copiii sa constientizeze importanta si respectul fata de natura
7.

Clasele Montessori sunt limitate: in timp (de varstele copiilor de la 3 la 6 ani in

cercetarii de fata); in spatiu (au o dimensiune potrivita numarului de elevi si mobilierul este
asezat in asa fel incat sa indrume copiii sa isi coordoneze miscarile si atfel sa devina mai
exacti in miscari si sa aiba miscari disciplinate); ca numar de copii (in jur de 25 de copii
numar la care se ajunge treptat pe parcursul a trei ani pentru a permite o diversitate de
varste si astfel sa se dezvolte o microsocietate); precum si ca materile didactice.
Acestea din urma au ramas in clasele Montessori numai dupa ce au fost experimentate in
lucrul indelungat al Mariei Montessori cu copiii. Ea a pastrat doar acele materiale care
ofera informatii cheie depsre lume elevilor si care le atrage interesul. Ele sunt intr-un
singur exemplar ceea ce ajuta copiii sa invete rabdarea, autocontrolul, generozitatea
precum si respectul fata de drepturile celor din jur si de posesia fizica a acestora. Elevii
invata faptul ca un material este al intregii clase si nu le apartine pentru ca sa il strice dupa
bunul plac. De nenumarate ori am asistat la scene in care elevii noi tipau pentru ca croiau
un material anume sau pentru ca vroiau sa il tranteasca pe jos. De fiecare data membrii
mai vechi al clasei le explicau cu rabdare si blandete faptul ca "materialul acesta nu este
nici al tau nici al meu, este al tuturor si trebuie sa avem grija de el, uite ce se face cu el" si
continunau sa le prezinte celor mici o lectie la fel cum au primit-o si ei de la alti elevi sau
de la educatoare.
Astfel elevii invata in mod natural, firesc faptul ca in viata exista limite si ca libertatea se
obtine atunci cand muncesti (te joci) in limitele stabilite de catre natura si societate.

Viata practica
In aceasta arie elevii rezolva probleme care apar firesc in viata de zi cu zi a tuturor. Aici
exista activitati precum spalatul vaselor sau carpitelor, aranjarea florilor in vaze, ingrijirea
plantelor din ghivece, pregatirea unor gustari pentru un copil sau pentru mai multi colegi,
etc. Acestea au ca scop sa il ajute pe copil sa isi coordoneze miscarile, sa invete sa aiba
grija de el si de mediul din jurul lui si astfel sa invete sa se respecte pe sine si tot ceea ce
se afla in jurul sau.
Din acesta arie fac parte si lectiile de Gratie si curtoazie (explicate in capitolul anterior)
precum si cele de mers pe elipsa. Elipsa este un material didactic nelipsit di clasele
Montessori. Aceasta este desenata intr-o parte a clasei si este destinata unor jocuri care
au ca scop obtinerea autocontrolului asupra corpului elevului.
Maria Montessori scria ca "numai copiii "normalizati", ajutati fiind de mediul lor, arat n
dezvoltarea lor ulterioar aceste puteri minunate pe care le descriem ca fiind: disciplina
spontana, activitati de lunga durata facute cu bucurie i calm, sentimente sociale de
respect, ajutor i de simpatie pentru alii. . . . O activitate, aleasa n mod liber, are puterea
de a induce concentrare, mai degrab dect oboseal, ea intareste energiile copilului i
capacitile lui mentale, i-l indruma catre stpnire de sine. . . . Am putea fi tentati s
spunem c copiii fac adevarate exerciii spirituale, dup ce au gasit calea catre autoperfectionare i catre cele mai inalte nl imi ale sufletului. (Maria Montessori, absorbant
Mind, 1949)
Ceea ce inseamna ca toate aceste activitati urmaresc sa intareasca facultatile mentale ale
elevilor si sa le dezvolte gandirea logica intrucat au un tipar care respecta inceputul
mijlocul si sfarsitul unei actiuni. Am observat in practica din clasa faptul ca atunci cand un
copil uita sa clateasca o carpita inainte de a o pune la uscat se opreste sau este oprit de
un coleg in fata uscatorului de rufe si se intoarce sa o clateasca.
Maria Montessori a fost cea care a descoperit importanta rolul unei activitati cu scop
pentru educatie. Am observat in clasele Montessori si nu numai fatul ca cand un copil isi
alege din proprie initiativa o activitate pe care o poate duce la bun sfarsit se concentreaza
asupra acesteia mult timp si invata sa-si controleze impulsurile deoarece mintea si corpul
lucreaza impreuna. Cand acest tip de activitati are loc zilnic intr-un mediu pregatit special
pentru copii acestia devin "normalizati". Acesta este un termen cheie in educatia
Montessori. Procesul de normalizare al unui elev este de durata, iar un copil "normalizat"
are urmatoarele caracteristici: "iubeste ordinea si ii place sa lucreze; se concentreaza in
mod spontan si da dovada de auto disciplina si ata ament fa de realitate; iubeste linistea
i lucrul individual; sublimeaza instinctului de posesivitate; are puterea de a face alegeri

adecvate lumii din care face parte; este ascultator, independent si are ini iativ. Montessori
credea c acestea sunt cu adevrat caracteristicile "normale" ale copilriei, care apar
atunci cnd sunt mplinite nevoile de dezvoltare ale copiilor."

E.M. Standing (Maria Montessori: Her

Life and Work,1957)

In cadrul ariei de viata practica se incepe procesul de normalizare si apoi acesta este
continuat cu ajutorul celorlalte arii din clasa.
In cadrul ariei de Senzorial elevii lucreaza cu materiale care ofera oportunitati de
explorare senzoriala a lumii inconjuratoare. Ele raspund si nevoii de perfectionare a
simturilor pe care o au elevii in aceasta perioada. In aceata arie copiii isi formeaza o
fundatie datorita careia mai tarziu vor putea sa formeze concepte abstracte precise ,
corecte si creative. In practica la clasa am indrumat o eleva in acesta arie timp de un an si
jumatate, perioada in care ea a interiorizat concepte despre dimensiuni, culori, forme. In
timpul lectiilor primite ea a invatat modul exact in care se folosesc materialele din aria de
senzorial, apoi a exersat acest mod. Dupa aceea a jucat jocuri indrumate si apoi libere cu
aceste materiale. Spre sfarsitul ultimul sau an de gradinita am avut bucuria sa o observ
folosind, din proprie initiativa, aproape toate materialele pentru a construi in mod extrem
de creativ "o casa de materiale", dupa cum a denumit-o ea insasi.
In functie de potentialul pe care il au copiii sunt mai mult sau mai putin atrasi de
materialele din acesta arie. Ei primesc lectii cu toate materialele insa le folosesc in
repetate randuri pe cele de care sunt mai atrasi indrumati fiind de propriul lor ghid intern.
Astfel ei folosesc Cilindrii sonori si Clopoteii care ii ajuta sa isi dezvolte urechea muzicala
si apoi chiar sa compuna propriil cantece si sa citeasca note musicale; pot invata despre
culori, nuante de culori, forme geometrice bi - si tri- dimensionae, pot studia lucrari de
arta faimoase si au libetatea de a face propriile creeatii artistice.
Ambiantele Montessori pot sa para extrem de constrangatoare pentru elevi prin modul fix
si riguros in care sunt pregatite, insa un spatiu bine gandit si condus in mod adecvat de
catre un adult cu pregatire temeinica, ajung sa fie un sprijin real pentru elevii care sunt la
momentul in care isi formeaza increderea in propriile puteri, invata sa-si cunoasca limitele
si fac achizitii mentale si fizice pentru intreaga viata. Astfel se justifica ceea ce spunea
Maria Montessori cand afirma ca "imaginatia devine mareata atunci cand fiintele umane isi
folosesc curajul si puterea interioara pentru a creea."
Personalitatea elevilor este completata si cu ajutorul materialelor din ariile de Limaj si
Matematica.
"Copiii dau dovada de dragoste pentru matematic, care este prin excelen tiin a
preciziei, ordinii, i a inteligenei. "EM permanent: Maria Montessori: via a si munca ei344

Copiii devin contieni de existenta numerelor i a cantit ilor de la o vrst foarte tnr.
Viaa cotidian ofer copiilor multe oportunit i pentru a-si forma de astfel de concepte. De
exemplu, o mam ii poate spune copilului sau ca "ai trei fundite la bluza" sau ca "pisica
noastra are 4 pui. "Cnd copiii intr intr-o clas Montessori pentru prima data cunosc
deaja cateva cifre si uneori stiu chiar sa numere un pic. Ei absorb cu usurinta astfel de
informaii i sunt entuziasmai s neleag mai mult. Motivul pentru care Maria Montessori
a considerat c este bine s se prezinte elevilor matematica mai devreme decat se
obisnuia in colile tradiionale " a fost sentimentul c copiii au nevoie sa veda ct de
uoara este matematica.
Impulsul de a produce ordine din dezordine este numit "minte matematica". Maria
Montessori a mprumutat aceast fraz din lucrrile lui Blaise Pascal, filozof i
matematician francez, care a spus ca "mintea omului a fost matematica prin natura sa i
ca progresul i cunotinele sunt rezultatele de la observa ii precise si corecte asupra
lumii." (Mintea absorbant (1988) pagina 169).
Este important sa facem distinctia intre aritmetic i matematica.
Dicionarul Oxford spune ca aritmetica este "tiina numerelor" n timp ce matematica este
definit ca fiind "tiina abstract a spaiului, numerelor i a cantitatii" , ea este "riguroas
si exact". Prin urmare, atunci cnd facem referire la "mintea matematic", nu ne referim
numai la numere si calcule, ci luam n considerare si conceptele de ordine, precizie,
imaginaie i abstractizare. Exerciiile Montessori de matematic dau copiilor satisfac ia de
a nva prin descoperire. Operaiile aritmetice de baz sunt nv ate in timp ce copilul
separ, combin, imparte, numar i compar materiale de matematic. Montessori a avut
inspiratia genial de a transforma concepte matematice complexe n materiale tangibile,
concrete. Astfel abstraciunile matematice devin un fenomen natural si simplu.
Materialele didactice din acesta arie sunt prezentate elevilor in ordinea fireasca a
progresiei lor. Lucrand mai intai folosind cantitati pentru ca acestea sunt concrete, copilul
poate sa si foloseasca mai multe simturi pentru a determina o cantitate anume; apoi elevul
invata simbolul cantitatilor si in final le foloseste pe amandoua (cantitate si simbol), astfel
el isi formeaza o intelegere profunda a ceea ce inseamna numerele de la 0 pana la 10 si
se lamureste in privinta numerelor in general. Aceasta ii ofera copilului o baza puternica
pentru lucrul sau care urmeaza in sistemul zecimal si cu operatiile aritmetice
(adunare,scadere,inmultire,impartire). Dupa ce foloseste materialele din acesta arie elevul
decopera lumea numerelor si invata cum poate sa obtina numere noi prin diferite
combinatii. Activitatile din acesta arie sunt profund satisfacatoare pentru copii pentru ca ele

corespund modului in care mintea lor functioneaza in mod natural.

Maria Montessori afirma ca "avem nevoie de imaginatie in stiinte. Acestea nu sunt
intrutotul matematice sau logice, ele sunt oarecum pline de frumusete si poezie."
Lucrand in aria de matematica alaturi de elevi am putut sa observ o fericire aparte pe
cchipurile lor in momentele in care fac singuri conexiuni intre idei matematice ( de exemplu
asemanarea dintre 1,11,21,31,41 si 51; sau cum poti sa numeri din 2 in 2, tabla adunarii si
a inmultirii cu doi sau cum un hexagon poate fi construit din triunghiuri echilaterale). Elevii
fac aceste descoperiri cu bucurie fara sa fie constienti ca astfel isi pregatesc o baza de
informatii stabila pentru intelegerea frumusetii si poeziei din matematica.

devine vital sa-l ajutam sa se descopere si sa-si valorifice maximal intregul sau potential.

Sa explici libertate si disciplina

sa termini cu coeziunea sociala.

si apoi ca raspuns pt ele legi de mediu si de ariile curriculare

` Apoi, in jurul varstei de 3 ani fiinta umana incepe sa aiba arhitectura cerebrala formata si
devine constienta de ceea ce asimileaza. Informatiile pe care le stocam pana la 6 ani vor
ramane o parte in subconstient, altele in memoria de care suntem constienti si ne vor
influenta intreaga viata. Valorile societatii in care crestem, limba pe care o vorbim, chiar si
gestica si mimica

hilds early unconscious memory called mneme (Montessori, 2007a) and will influence the child throughout
his/her life. In this period it is not the adult who creates these abilities for the child, but the absorbent mind of
the child working on its own, at its own pace.

http://taasot.blogspot.ro/2013/10/an-explanation-of-some-of-maria.html

Datorita acestei caracteristici un copil

Copilul are nevoie sa fie independent are nevoie sa se poata exprima. Dorinta de
comunicare este vizibila inca din primele luni de viata cand copilul isi exprima trairile prin
zambete, plans, gangurit si apoi prin limbaj.
In istoria omenirii a aparut mai intai limbajul vorbit prin care s-au transmis oral cunostintele
acumulate, apoi a aparut scrisul care a grabit dezvoltarea civilizatiei,.

Comunicarea este o nevoie despre care M Montessori

Mintea absorbanta
La nastere avem toate organele formate, mai putin creierul.

Un copil intr-o clasa Montessori are oportunitatea sa exploreze mediul in care se afla

Cei care urmeaza aceste cursuri isi formeaza

cursuri primesc informatii despre: Mintea absorbanta, Tendintele umane,

Prin munca sa in domeniul pedagogiei Maria Montessori si-a dorit sa schimbe atitudinea
adultilor fata de copii
n este nevoie de o stiinta noua care sa studieze omul si nevoile sale, o stiinta conectata la
realitate, tangibila, nu unarece si sterila care sa abordeze copilul doar di

Copilul este tatal Omului."

Si de aceea

Prin comunicarea intelegem schimbul de idei intre doua persoane. Limbajul este un
vehicol al inteligentei si totodata produsul ideilor si mintilor rationale.

Comunicarea este un proces dinamic, aflat ntr-o permanent transformare. Societatea

exist datorit comunicrii, ea nseamn comunitate i este vzut ca un proces care
implic participare din partea membrilor unei societi. Comunicarea mbrac forme
variate i diverse.
Comunicarea dintre oameni are loc cu ajutorul unui limbaj, sistem de vorbire care folosete
un anumit sistem implicit de formule de comunicare.
Vorbirea i limba vorbit sunt elemente primordiale n comunicare; prin intermediul lor

putem transmite mai departe i o comunicare social sau emoional, aceasta decurgnd
difereniat, dup gradul de cultur al partenerilor ce iau parte la convorbire.
Aceast transmitere de informaii se produce de obicei ntr-o form acustic (vorbirea), dar
exist i alte forme (sau purttori de informaie), cum ar fi forma scris, cea cu semnale
electrice sau optice .a.
n timpul vorbirii comunicarea nu se efectueaz numai prin cuvinte, ci i prin intermediul
tonului vocii, al amplitudinii sau localizrii respiraiei, al variaiei coloritului epidermei
(ndeosebi a celei faciale), al atitudinii noastre .a. De exemplu, pentru nelegerea unui
mesaj, de cele mai multe ori este important i comportamentul interlocutorilor: pasiv,
asertiv, agresiv.ogresului.8

Domeniul Limba si comunicare

Obiective cadru:
Dezvoltarea capacitii de exprimare oral, de nelegere i utilizare corect a semnificaiilor
structurilor verbale orale;
Educarea unei exprimri verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic;
Dezvoltarea creativitii i expresivitii limbajului oral;
Dezvoltarea capacitii de a nelege i transmite intenii, gnduri, semnificaii mijlocite de limbajul
scris.

Daca superioritatea omului fata de animale este evaluata in raport cu capacitatea

acestuia de a produce un limbaj articulat spre deosebire de animale carora le lipseste
aceasta abilitate, atunci omul care poate citi si scrie este superior celui care poate doar
vorbi, iar omul care scrie este singurul care se afla in posesia limbajului necesar intelegerii
culturii si timpurilor in care traim. Limbajul scris nu ar trebui considerat asadar, drept o
simpla materie de invatat la scoala sau o partea a culturii, el fiind mai degraba o
caracteristica a omului civilizat. Civilizatia contemporana nu poate progresa avand doar

Wikipedia.ro

sprijinul unor oameni care stapanesc doar limbajul vorbit si astfel analfabetismul este cel
mai mare obstacol in calea progresului. 9

Obiectivele cercetarii
Ipotezele cercetarii:
1. Metodata Montessori raspunde obiectivelor cadru ale domeniului limba si comunicare
pentru prescolari.
2. Prin metoda Mss un copil poate deveni capabil sa isi comunice nevoile in mod adecvat
societatii in care creste si poate sa scrie si sa citeasca inainte de varsta de 7 ani.

Maria Montessori, The formation of man