PEDAGOGIA

MONTESSOR
I

"Sa nu faci niciodata pentru un copil ceea ce poate

face singur."

Maria Montessori

Repere biografice

Nascuta in 1870 in Chiravalle, in provincia Ancona, Maria Montessori

a fost prima femeie care a practicat medicina in Italia dupa absolvirea Facultatii de Medicina a
Universitatii din Roma in 1896. Medic fiind, Dr. Montessori a fost in permanenta legatura cu
copiii si a devenit profund interesata de dezvoltarea lor. In urma unei cercetari atente si
minutioase, ea a realizat ca micutii isi construiesc propriile lor personalitati pe masura ce
interactioneaza cu mediul inconjurator. Deasemenea ea a observat atent modul in care invatau si
progresau copiii atunci cand erau lasati sa lucreze in mod liber cu materialele pe care le aveau la
dispozitie.
Metoda ei de abordare a educatiei a rezultat dintr-o solida cunoastere a biologiei, psihiatriei si
antropologiei. Astfel, ea a studiat copii de toate rasele si culturile din numeroase tari ajungand sa
realizeze in cele din urma ca legile dezvoltarii umanitatii sunt valabile oriunde. Dr. Montessori
si-a continuat aceste observatii, aprofundandu-le si largindu-si aria de cunoastere pana la moartea
sa in 1952.
Maria Montessori si-a deschis prima Casa dei Bambini ( Casa Copiilor) intr-unul dintre cele
mai sarace cartiere din Roma, pe atunci notoriul Quartiere di San Lorenzo.
Era in 6 ianuarie (1907), cand a fost deschisa prima scoala pentru copiii cu varste cuprinse
intre 3 si 6 ani. Nu pot sa spun ca era bazata pe metodele mele, pentru ca acestea nu exitau la
acel moment. Dar in aceasta scoala metoda mea avea sa ia fiinta in cel mai scurt timp. In acea zi
insa nu era nimic de vazut decat copii saraci, murdari si nefericiti cu maniere grosolane si timide
totodata, multi dintre ei plangand, majoritatea provenind din familii iliterate si care mi-au fost
lasati in grija...Copiii erau atat de inlacrimati si inspaimantati, atat de rusinosi incat imi era

imposibil sa-i fac sa vorbeasca; fetele lor erau lipsite de orice urma de expresie iar ochii priveau
nedumeriti ca si cand nu vazusera nimic in viata lor..
Ar fi interesant de stiut circumstantele initiale care le-a oferit posibilitatea acelor copii sa
treaca printr-o asemenea transformare, sau mai degraba, ce a condus la aparitia acelor copii noi,
ale caror suflete s-au dezvaluit cu atata stralucire incat au reusit sa raspindeasca aceasta lumina
in lumea intreaga.
Si intr-adevar a fost ca si cand aceasta stralucire a trezit constiintele, pentru ca dupa doar 6
luni de la deschiderea Casei Copiilor, oameni de toate felurile de pe toate continentele au venit sa
vada copiii miraculosi ai Mariei Montessori.
Dr. Montessori a fost convinsa ca educatia incepe la nastere si ca primii ani din viata unui
copil, fiind cei care-l slefuiesc pe acesta cel mai mult, sunt si cei mai importanti, atat fizic cat si
mental. Ea a simtit ca in acesti primi ani, copilul are asa numitele perioade senzitive in timpul
carora este in mod particular receptiv la anumiti stimuli. Aceasta receptivitate catre anumite
lucruri dureaza doar atat cat necesitatea respectiva este implinita.
In 1909 Dr. Montessori a tinut primul ei curs asteptandu-se sa aiba studenti doar dintre
educatorii italieni. Spre surprinderea ei au participat si persoane din tari straine. Munca Mariei
Montessori a continuat si treptat a fost acceptata in multe tari europene si in alte parti ale lumii.
In 1915 Dr.Montessori a fost primita cu mult entuziasm si in Statele Unite unde au fost dechise
apoi foarte multe scoli bazate pe cursurile tinute de aceasta. Intoarsa in Europa, a continuat seria
conferintelor in mai multe tari si si-a petrecut mult timp cu aprofundarea cercetarilor personale.
Pentru munca ei, Dr. Montessori a primit nenumarate distinctii si onoruri. In timpul razboiului,
filozofia ei fiind interzisa de regimul nazist, Dr. Montesori a creat miscarea Montessori din India
unde si astazi se bucura de multa pretuire.
Maria Montessori a murit in 1952 in Olanda la varsta de 81 de ani. Dupa moartea ei, Mario,
fiul ei, a devenit succesor la conducerea Asociatiei Internationale Montessori (AMI), organizatie
creata de Maria Montessori, cu sediul in Amsterdam.

Specificul metodei Montessori

ROLUL PROFESORULUI

Rolul educatorului, dup Maria Montessori, este acela de a crea un mediu care s
favorizeze iniierea n munca a copiilor, formarea comportamentului social. Educatorul nu

1.
2.
3.
4.
5.
6.

trebuie s impun autoritar cerinele, ci ndrum discret formarea copiilor i elevilor. Un educator
trebuie s poat s rspund la urmtoarele ntrebri:
care e scopul leciei;
ce se ateapt s fac, s neleag, s nvee copilul;
dac unitatea de nvare merit abordat n raport cu copilul;
dac l face pe copil s acumuleze noi cuotine;
dac unitatea de nvare are aplicabilitate ulterioar, permindu-i copilului s fac conexiuni cu
notiuni deja nvate;
dac e potrivit materialul n raport cu pregtirea anterioar a copilului; materialul putnd fi prea
greu, frustrant sau prea uor, plictisitor.(Negreanu, E.,2006, apud. Ilie, M, 2009, pag. 105-106).
n cadrul metodei sale, dr. Montessori a conceput un rol cu totul nou pentru educator.
Copiii nva singuri, folosind materialele specifice, timp n care rolul educatorului este s
direcioneze, s stimuleze i s ghideze activitatea acestora. Educatorul nu se amestec niciodat
atunci cnd un copil e concentrat, i nu intervine dect dac a constatat c acesta are nevoie de
ajutor, nu tie ce s fac, sau i deranjeaz pe ceilali colegi. Ajutorul pe care un educator
Montessori l ofer copilului este ntodeauna extrem de limitat, att ct s se asigure c acesta a
ieit din impas. Copilul nu este corectat atunci cnd greete. Se consider c nc nu a ajuns s
stpnesc suficient conceptul respective, iar materialul va fi strns i reluat cu alt prilej, dup o
lecie individual, ori dup o anumit perioad de timp.(Montessori, M.,1949).
Copilul n comparaie cu noi, nu este numai o fiin pur, ci are n el caliti ascunse,
misterioase, pe care noi adulii, n general, nu le putem vedea, dar trebuie s credem n existena
lor. Iisus nsui a vorbit despre ele cu o insisten i cu o eviden att de mare, nct Evanghelia
spune: De nu v vei poci (ntoarce) i nu v vei face asemenea acestor copii, nu vei intra n
mpria Cerurilor. Ceea ce este important pentru un nvtor, este s poat vedea n copil
ceea ce a vzut Hristos. nvtorul adevrat este omul care se elibereaz de toate obstacolele
care l mpiedic s neleag copilul, nu e de ajuns numai s caute s devin din ce n ce mai
bun.

Principiile pedagogiei montessori

Miscarea libera stimuleaza cunoasterea
Dr. Montessori a observat ca gandurile par a fi exprimate de catre maini inainte de a fi puse in
cuvinte. Prin urmare in clasa Montessori una din principale activitati este manipularea diverselor
obiecte din lemn create special si asta pentru ca, la copiii mici, gandirea si miscarea par sa se
ingemaneze.
Copiii iau decizii in mod liber
:Copiii par sa prospere si sa infloreasca atunci cand au posibilitatea de a-si controla propriul
mediu. Desi programul Montessori impune limite bine definite ale acestei libertati, copiii

Montessori au posibilitatea de a lua mult mai multe decizii decat copiii din clasele traditionale:
cu ce si cat timp sa lucreze, cu cine sa lucreze etc.
Interesul sta la baza educatiei
Al treilea principiu este acela ca cele mai profunde cunostinte se acumuleaza si apar incontextul
in care exista un interes profund pentru un anumit subiect. Interesul poate fi de natura personala,
cand un individ are un interes deosebit pentru buburuze sau caini, saupoate fi situational, un
interes care se iveste in mai multi copii expusi la o anumita activitate sau eveniment. Educatorii
Montessori ofera lectiile intr-o maniera care sa-i inspire pe copii, de exemplu prezentand
informatie suficienta cat sa starneasca curiozitatea sau utilizand arta dramatica in prezentarile lor.
Recompensele extrinseci sunt evitate
Dr. Motessori a privit recompensele extrinseci cum ar fi stelutele aurite sau notele ca fiind de
natura sa deranjeze si sa intrerupa concentrarea unui copil.
Perioadele sustinute de intensa concentrare sunt esentiale in educatia Montessori. Recompensele
in acest sistem ar trebui sa fie doar cele interne si sa provina din multumirea copilului care a
reusit sa duca la bun sfarsit o activitate.
Se acumuleaza cunostinte cu si de la ceilalti copii
In scolile traditionale, profesorul livreaza copilului informatia si copiii rareori invata unul de la
altul sau direct din materiale (exceptand textile - care de cele mai multe ori ii spun copilului in
loc sa-l lase pe el sa descopere.) In educatia Montessori copiii pot lucra singuri daca asta este
alegerea lor dar se incurajeaza colaborarea, experientele intens sociale si ajutorul reciproc.
Se acumuleaza cunostinte in context
In scolile traditionale, copiii invata cel mai adesea fara a intelege cum se pot aplica cunostintele
lor la orice altceva exceptand testele scolare. In loc sa invete in mare masura de la profesori sau
din curriculum, copiii Montessori invata facand. Si pentru ca, in loc sa stea doar sa asculte si sa
scrie, acesti copii fac lucruri, procesul lor de invatare este mult mai profund si situat in
contextul acestor actiuni de manipulare a obiectelor din jurul lor.
Copilul isi exercita vointa liber intr-un cadru limitat
Cand adultii stabilesc limite clare si lasa copiii sa se desfasoare liberi intre granitele acestor
limite, raspunzand cu multa sensibilitate la nevoile copilului, dar totodata mentinand si astepari
ridicate, acesti copii arata un nivel ridicat de maturitate, realizari, empatie si alte calitati. Prin
aceasta abordare, Dr. Montessori instituie un stil, asa numit autoritativ, de educatie diferit de
metodele autoritare clasice.
Ordinea din clasa determina ordine in minte
Clasele Montessori sunt extrem de bine organizate,atat fizic (in termeni de aranjament) cat si
conceptual (cum sa utilizezi materialele in mod progresiv pentru a obtine un maxim de

informatie si cunostinte). Aceasta organizare riguroasa ii face pe unii oameni sa devina sceptici:
pare obsesiva. Cu toate acestea, studiile in psihologie sugereaza ca ordinea este esentiala pentru
un copil, in procesul de invatare si dezvoltare.

Mediul i educaia

a)
b)

c)
d)

e)
f)

M. Montessori a fost adept a teoriei educaiei libere, sistemul pedagogic propus de ea

diminund rolul conductor al educatorului n procesul de nvmnt. Astfel, reflectnd i
experimentnd, a ajuns la concluzia c, pentru a fi activ, copilului trebuie s i se creeze un mediu
care s-i stimuleze procesul de autoeducaie, rolul educatorului fiind de a pregti mediul prielnic
care s stimuleze autoeducaia. Calitile mediului educaional, pentru care acesta s devin
educogen, sunt:
Mediul s fie ordonat; fiecare lucru posed un loc al lui unde poate fi gsit n permanen.
Mediul s fie plcut, atrgtor i mbietor; unul din principiile de baz ale educaiei Montessori
este pregtirea mediului. Este de o importan covritoare ceea ce copilul ntlnete n fiecare zi
n jurul su.
n acest mediu, copilul trebuie s fie ajutat s ordoneze i clasifice obiectele din jur;
Copilul s poat rencepe sau repeta o activitate; Emile Durkheim vorbete despre tendina
copiilor de a imita i repeta ceea ce au vzut i nvat i sugestibilitatea ridicat fat de stimulii
venii din exterior ca fiind bazele spiritului de disciplin.(Cuco, C.,2001).
S fie ncurajat s-i rafineze gusturile prin atitudini de politee i curtoazie;
Copilul s fie ncurajat s i dezvolte voina i sociabiliatea;
n cadrul acestei forme a pedagogiei alternative jocul ocup un loc primordial, n calitate
de pre-exerciiu pentru activitatea serioas de mai trziu (de pild, jocul de-a ncheiatul-deschisul
nasturilor la ppui, n perspectiva obinuirii de a se mbrca singuri). Maurice Debesse, expert
francez n domeniul dezvoltrii umane, spunea ca jocul e o expresie a gndirii sincretice a
copilului; iar, din punct de vedere moral aceasta e etapa bunelor deprinderi, pe care o educaie
bine realizat le poate asigura prin disciplinarea copilului. Prin urmare, este fundamentat
aceast strategie folosit de pedagogia montessori, jocul fiind o modalitate de pregtire a
copilului, de cucerire a realitii.
ntr-o clas Montessori copiii sunt pur i simplu absorbii i foarte preocupai de propria
activitate. Aproape toate leciile sunt individuale, deci fiecare copil are de obicei un plan diferit
de activiti pe care educatorul l gndete i l pune n practic n funcie de interesul i nivelul
la care se afl copilul. Toate materialele din clas sunt uor accesibile i la dispoziia copiilor,
aezate pe rafturi joase. Copilul este liber s aleag dintre materialele care i s-au prezentat
anterior i dup ce termin de lucrat cu ele tie c trebuie s le aeze pe raft n acelai loc i n
aceleai condiii, gata pentru urmtorul copil interesat de aceeai activitate. Posibilitatea de a

alege este un privilegiu pe care, din pcate, copilul din coala tradiional nu l are. n clasele
Montessori copilul se poate mica liber dintr-o parte a clasei n alta, ascultnd de propriul lui
impuls interior. Cu timpul, exerciiul alegerii devine obinuin, adic se dezvolt capacitatea
copilului de a lua decizii cu privire la propria persoan. Micarea copiilor obinuii s ia decizii
pentru ei nii devine o micare inteligent, cu scop i dictat de voin, ba mai mult aceast
micare merge mpreun cu cunoaterea i nvarea, fr ea acestea fiind nenaturale la vrsta
copilriei. Avnd n vedere c fiecare copil se joac, nva i lucreaz n tempouri diferite,
pedagogia Montessori ofer posibilitatea fiecrui copil s lucreze n funcie de interesul su
individual, n ritmul propriu, pn cnd faza sensibil pentru acel copil s-a ncheiat.
n Montessori, nvarea se realizeaz prin toate cele cinci simuri, nu numai prin
ascultare i citire. Copiii din clasele Montessori nvat n ritmul lor individual i si aleg propria
activitate din posibilitatile existente n mediul pregtit de ctre cadrul didactic. nvarea este un
proces de descoperire care conduce la concentrare, motivare, auto-disciplinare i dragoste de
nvtare. Aa cum copiii nva s vorbeasc fr s le in cineva lec ii, la fel pot nv a cultura,
obiceiuri, comportament, scrisul, cititul, matematica, tiintele, ntr-un mod individual i n ritm
propriu.
Copilul Montessori NU este ridicat n picioare, apostrofat, silit s aib reacii instantanee,
umilit fa de colegi i deseori traumatizat de ctre un educator foarte hotrt. Nu exista note sau
alte forme de recompens sau pedeaps, nici deschise, nici subtile. Evaluarea se face prin
portofolii, observare de ctre cadrul didactic i prin fie de progres. Proba dac sistemul
funcioneaz const n realizrile i comportamentul copiilor, satisfacia, maturitatea, bucuria,
dragostea de a nva i nivelul ridicat al activitii. Educatorul acreditat Montessori este, desigur,
o parte foarte important a acestui proces. El trebuie s creeze mediul deosebit i ordonat, n care
copilul s poat s nvee. Educatorul i copiii mpart tot spaiul dintre ei. Nu exista o arie
special destinat educatorului sau o catedr ci tot spaiul este folosit pentru activiti comune.
Copilul Montessori nva ntr-un mediu din care competiia indus artificial de ctre adul i este
exclusa, un mediu care i susine i ncurajeaz n permanen, un mediu n care se acord
maxim importan respectrii individualitii fiecrui copil cu talentele i abilitile sale
i intereselor specifice vrstei pe care o are. Niciodat copilul Montessori nu va veni cu
fric, jen sau ingrijorare la programul zilnic. Nu acesta este menirea educaiei Montessori la
fel cum un copil stresat de la cea mai mic vrst nu este dezideratul nici unui printe care, cu
toate acestea, i doreste tot ce este mai bun pentru copilul su.
Aceasta formare este considerat pe acelai plan cu formarea academic, elevii nvnd
s aib grij de ei nii, de ambian, unul de cellalt - gtesc, cur, construiesc, lucreaz
grdina, se deplaseaz graios, vorbesc politicos, sunt respectuoi i gata de a acorda ajutor,
desfoar activitate social n comunitate, etc.

Cu alte cuvinte, Pedagogia Montessori poate fi rezumat n trei cuvinte: libertate,

educaie, respect. Acetia sunt pilonii care asigur succesul pedagogiei Montessori.ns,
libertatea copilului trebuie s aib ca limit interesul colectiv, prin ea nelegndu-se eliberarea
copilului de legturile care i limiteaz manifestrile spontane. Pe msur ce va nainta pe calea
aceasta, manifstrile lui spontane vor arta mai clar adevrul, dezvluind specificul copilului;
prin urmare, libertatea devine o conditie i o metod de formare. Maria Montessori e interesat
de a forma pe om nu arbitrar, din ideii preconcepute, ci dup legile natural de evoluie. Lucru
care susine idea:Dai-mi un pete i voi mnca azi, nvai-m s pescuiesc i voi avea ce
mnca o via.
Atunci cnd mediul rspunde tuturor trebuinelor copiilor, acetia devin, fr vreo
manipulare din partea adultului, sntoi fizic, mplinii intelectual i psihologic, foarte bine
educai i emannd bucurie i buntate unul fa de altul. Cnd copiii au completat o actvitate
prin care au absorbit ceva din mediu, ei par odihnii i profund satisfcui. De parc o cale s-a
deschis n sufletele lor care i-a condus la toate forele lor latente, relevnd cea mai bun parte a
lor. Ei arat o mare dispoziie catre oricine, vor s-i ajute pe alii i sunt plini de bunvoin .
Astzi exist toate tipurile de proiecte de cercetare privind rezultatele nvmntului Montessori.
Rezultatele acestora arat c pe msur ce copiii progreseaz ntr-un sistem de nvmnt
Montessori autentic (deoarece exist coli care folosesc numele dar nu au cadre didactice
Montessori calificate) de la nivelul precolar la gimnaziu i liceu, devin mai independeni i mai
responsabili n aciuni i gndire. Ei desfoar cercetri originale n toate direciile i dep esc
repede nivelul de cunoatere al cadrului didactic n multe domenii. Ei intr n societate i devin
ceteni responsabili i cu gndire critic mult mai devreme dect s-a crezut c este posibil,
organiznd drumeii, proiecte i aciuni sociale i ecologice, ucenicie. si dezvolt deprinderi de
studiu excelente nct depesc nivelul curriculum-ului din colile tradiionale. Cercetrile
longitudinale relev lipsa oricarei forme de violena n comportamentul adulilor care au urmat
un nvmnt Montessori, n special n perioada precolar.
Prin modul ei actual de organizare, coala romneasc nu respect libertatea,
independena, personalitatea i drepturile copilului, ceea ce duce la indisciplina, abandon colar,
stres, violen. Dei metoda Montessori, ca ntreg, nu ar putea fi integrat, deocamdat,n
structura organizatoric a colilor de stat, ar putea fi folosite materialele didactice Montessori,
materiale care transmit copiilor informaiile necesare ntr-un mod plcut, copiii avnd
posibilitatea s lucreze individual, n ritm propriu, nu sub presiunea profesorului. Pedagogia
Montessori are succes n ntreaga lume, exist aproximativ 8.000 de astfel de coli pe toate
continentele. Modelul pedagogic Montessori pune copilul i nu profesorul n centrul activit ii
din colectiv. Copiii Montessori nva ntr-un mediu liber, neinfuzat artificial cu spirit de
competiie social care s i traumatizeze de mici.
ntr-adevr, prin aplicarea acestei metode este respectat personalitatea i independena
copilului, sunt respectate legile naturale de dezvoltare a spiritului uman. Pedagogia Montessori

asigur dezvoltarea complet a copilului: intelectual, fizic, emoional i spiritual, i creeaz

ceteni responsabili i implicai.

Ariile curriculare
Pornind de la observatiile sale, Dr. Maria Montessori a elaborat materiale, tehnici si arii
curricular specifice, care il ajuta pe fiecare copil sa isi atinga potentialul maxim. Astfel, exista 5
arii curricular specifice invatamantului Montessori:
1. Viata practica
Copiii au un imbold natural de a lua parte la activitatile zilnice ale vietii de familie.
Sarcini simple pentru adulti devin activitati fascinante pentru copil anagajandu-l in procesul de
acumulare a aptitudinilor practice. Activitatile de viata practica il ajuta pe copil sa isi coordoneze
miscarile, sa fie constient de mediul inconjurator, sa devina independent, ordonat si responsabil.
Activitatile de viata practica includ:
Activitati preliminare il ajuta pe copil sa isi perfectioneze coordonarea miscarilor si il
pregatesc pentru activitati mai complexe (folosirea lingurii pentru a muta malaiul dintr-un
castron intr-altul, turnarea apei in pahar, etc.)
Activitati legate de mediul inconjurator il ajuta pe copil sa invete sa respecte sis a ingrijeasca
obiectele si spatial in care traieste si invata (curatarea legumelor, stoarcerea portocalei,
lustruirea pantofilor, spalarea mesei, maturatul, etc.)
Ingrijirea propriei persoane copilul invata regulile de baza ale igienei personale (spalarea
mainilor, suflatul nasului, imbracare/dezbracare, nutritie, etc.)
Respectul pentru ceilalti, politetea copilul dobandeste aptitudini sociale (mersul frumos,
comunicarea, bunele maniere, punerea mesei, comportamentul fata de musafiri, etc.)

2. Dezvoltare senzoriala
Materialele si activitatile din aceasta arie permit copiilor sa isi urmeze tendinta naturala de a
clasifica impresiile senzoriale si de a le sorta in functie de marime, forma, culoare, senzatie
tactila, sunet si greutate. Fiecare material senzorial pune n eviden o calitate definit, izoland-o
si eliminnd celelalte diferene. Astfel, cutiile sonore au toate aceeai mrime, aceeai form,
aceeai culoare i sunt fcute din acelai material; ele difer doar prin sunetele pe care copilul le
aude cnd le mic.
3. Matematica
Activitatile matematice ajuta copilul sa invete concepte abstracte manipuland obiecte concrete.
Fiecare activitate izoleaza o anumita notiune care este integrate apoi in alte activitati pentru a
pune baze solide explorarilor aritmetice ulterioare. Activitatile matematice initiale include

numararea pana la 10 (secventa, cantitate, symbol, combinatii, aritmetica), urmand apoi

numerele pana la 20, pana la 100, introducerea in sistemul zecimal, operatiile de adunare,
scadere, inmultire si impartire.
4. Dezvoltarea limbajului
In viata unui copil exista o perioada specifica in care acesta, in mod natural si spontan, este
capabil de a-si dezvolta limbajul in mod inconstient. Utilizand materialul Montessori, educatorul
il ajuta indirect pe copil sa-si imbogateasca si sa-si perfectioneze limbajul. Exercitiile de limbaj ii
ajuta pe copii sa invete sa citeasca si sa scrie, si sa constientizeze sensul cuvintelor.
5. Stiinte si activitati culturale
Un element important in dezvoltarea personalitatii copilului este contactul propriu zis cu
realitatea si capacitatea lui de a se implica efectiv in aceasta realitate. Libertatea de care se
bucura copilul in mediul special creat ii permite sa experimenteze, sa observe, si sa manipuleze,
sa exploreze, sa perceapa, sa descopere si sa clasifice.
Cand Maria Montessori vorbeste despre stiintele naturale, ea nu se refera numai la cunoasterea
fenomenelor naturale, cat mai degraba la o relatie lautrica cu natura. Prin intermediul lectiilor de
arta, copilul invata despre cultura sa. In cadrul acestei arii curricul are, copiii beneficiaza de lectii
despre istorie, geografie, biologie, arta, muzica.
Educatia Montessori vs Educatia traditionala

Tipul experientei de invatare si metodele

invatamantului traditional

Tipul experientei de invatare si metodele

invatamantului Montessori

- Educatoarea este centrul atentiei, al clasei

si al activitatii.

- Educatoarea are un rol noninterventionist in

clasa.

- Educatoarea este cea care impune

disciplina.

- Mediul si metoda incurajeaza autodisciplina.

- Predarea este, in principal, individuala.

- Predarea se face cu intreaga clasa.

- Grupele se formeaza cu copii de aceeasi
varsta.
- Toate cunostintele sunt date de catre
educatoare.

- Grupele sunt alcatuite din copii de varste

diferite (de la 3 la 6 ani).
- Lucrul in grup ii incurajeaza pe copii sa invete
singuri si sa se ajute reciproc.
- Copilul isi alege singur activitatea.

- Copilul are un orar fix al activitatilor.

- Copilul descopera singur conceptele cu ajutorul

- In procesul de conceptualizare, copilul este materialelor auto-corective.

dirijat de educatoare.
- Copilul lucreaza atata timp cat doreste la
- Copilul are un timp de lucru stabilit de
proiectul pe care il alege singur.
educatoare.
- Copilul invata in ritmul sau propriu.
- Ritmul instruirii este fixat de grupa si de
- Materialul il ajuta pe copil sa-si descopere
orar.
greselile.
- Educatoarea corecteaza greselile prin
- Copilul isi consolideaza invatarea prin repetitie
repetari, pedepse si recompense.
si prin starile pozitive.
- Consolidarea invatarii se face din exterior.
- In clasa exista materiale care se adreseaza
- Exista foarte putine materiale pentru
tuturor simturilor si ajuta la o invatare totala.
dezvoltarea senzoriala.
- Copilul poate lucra acolo unde doreste, se
- Copilul are scaunul/locul sau propriu: I se deplaseaza prin clasa si vorbeste cu cine doreste,
cere sa stea linistit, sa asculte si sa participe fara a perturba activitatea altora; poate alege sa
in timpul lectiilor cu toata grupa.
lucreze si in grup.
- Implicarea parintilor este redusa si
voluntara.

- Se organizeaza un program Montessori de

participare a parintilor la procesul de educatie.

Periodizarea senzitiva

Maria Montessori a observat c, pn la vrst de 6 ani, orice copil dispune de o inteligen

diferit de cea a adultului. Maria Montessori a numit-o MINTE ABSORBANT.
n timp ce adultul acumuleaz contient informaii prin intermediul inteligenei voluntare, copilul
absoarbe n mod incontient din mediul n care triete, fr nici un fel de efort sau oboseal.
Ea a remarcat c n formarea omului se pot distinge patru etape, caracterizate prin anumite faze
de dezvoltare: 0-6 ani, 6-12 ani, 12-18 ani, 18-24 ani, fiecare cu cte dou stadii de cte trei ani:
0-3 ani, 3-6 ani etc.
Perioade senzitive

n contextul muncii sale bazat pe observarea i studierea copilului i a comportamentului

acestuia, Maria Montessori a observat c n anumite perioade copii sunt predispui i dezvolt
interes crescut pentru un anumit tip de activiti perioade senzitive. n aceste perioade din

viaa copilului anumite aptitudini au tendina s se manifeste foarte puternic. n timpul acestor
perioade copilul are o sensibilitate deosebit de puternic i poate absorbi la potenial maxim un
anumit tip de cunotine sau abiliti. Perioada senzitiv dureaz un anumit timp i nu se repet.
Aceste perioade sunt cele n care copilul se concentreaz cu precdere pe un anume aspect al
mediului n care se dezvolt i exclude orice altceva. Acum vedem cum un copil repet o
activitate cu pasiune i convingere pn cnd gsete satisfacia, i pare c nimic nu-l poate face
s renune s-i ating scopul. Este o perioad de intens concentrare i activitate cognitiv
menit s dezvolte o anumit aptitudine ntr-un(o) anume moment/ vrst/ faz de cretere.
Aceste perioade sunt datorate unei fore interioare, iar modul n care un adult poate susine
dezvoltarea copilului n aceste momente este prin pregtirea atent a mediului i prin ncurajarea
nvrii n acest timp.
Copilul are o aptitudine creativ, o energie potenial care l va face s construiasc din lumea
din jurul su, o lume imaginar. Face numeroase achiziii n timpul perioadelor senzitive, care l
fac sa relationeze cu lumea imaginar ntr-un mod exceptional de intens. Secretul Copilariei
de Maria Montessori
Perioade senzitive de la 0 la 3 ani i peste

Perioada senzitiv pentru ordine (de la 18 luni la 2 ani)

Aceast perioad ncepe de la natere i i gsete apogeul ntre 18 luni i 2,5 ani i se poate
prelungi pn la 5 ani. Este perioada caracterizat prin dorina de repetiie i constan. Exist
dragoste pentru rutina stabilit i este de asemenea perioada n care un copil pare deranjat de
dezordine. Perioada teribil a vrstei de 2 ani sau the terrible twos cum e numit n englez,
este de fapt ntruchiparea unei reacii exagerate la mici dezordini ale mediului n care se dezvolt
copilul, neobservate de adult. Mediul aadar trebuie cu grij ordonat stabilit pentru orice i cu
reguli de baz stabilite n prealabil.
Este de asemenea important s existe i o ordine exterioar cci ordinea din mediul complet n
care se dezvolt copilul ajut la stabilirea unei ordini n interiorul copilului.
Atunci cnd vezi un copil avnd o criz e posibil ca acest lucru s fie declanat de lipsa rutinei
astfel fiind afectat simtul ordinii. n aceast perioad se poate ca copilul s insiste pe o anume
rutin, lucru care uneori nu poate fi respectat de printe din lips de timp. Cteodat se poate
observa cum un copil pune lucrurile n ordine atunci cnd ele sunt dezordonate.
Perioada senzitiv pentru limbaj (de la natere la 6 ani)
Perioada senzitiv pentru limbaj ncepe nainte de natere i se termin undeva la 5,5 6 ani.
Sunt mai multe aspecte ale limbajului, de la limbaj vorbit pn la limbaj citit i scris. A fi capabil
s foloseasc cuvinte sau orice alt tip de limbaj pentru a comunica este o parte integral n viaa
copilului. Este de fapt progresul realizat de la blbielile bebeluului la cuvinte singulare, la
propoziii simple i apoi fraze, cu un vocabular n continu dezvoltare i din ce n ce mai
complex ca sens. De asemenea o a doua limb este nsuit cu mare uurin n timpul acestei

perioade.
Perioada senzitiv n care copilul nva s vorbeasc este ntre 7 luni i 2.5-3 ani. Ideal, pn
cnd copilul mplinete vrsta de 3 ani, acesta poate vorbi folosind propozitii de 2-3 cuvinte.
Mediul pe care l pregtim pentru acest copil este caracterizat de modul clar n care ne adresm
lui: folosind cuvinte clare, rostite corectCaracterizat de faptul c i citim i i permitem s-i
rosteasc nevoile nainte s le anticipm noi, moment n care copilul va ncepe s comunice
verbal. Acest lucru se ntmpl foarte des cci adultul ncearc ntotdeauna s fie receptiv la
nevoile copilului fr s realizeze dezavantajul grijii sale exarcerbate.
Perioada senzitiv pentru scris se deruleaz de la 3.5 la 4.5 ani. Acest lucru se ntmpl n
momentul n care copilul devine interesat i lucreaz cu alfabetul.
Perioada senzitiv pentru citit o urmeaz pe ultima de la 4,5 la 5,5 ani. Plecnd de la regulile de
baz ale scrisului copilul ncepe s citeasc. Acum este foarte important pentru un copil s se
obinuiasc s citeasc mcar o dat pe zi n sesiuni de maxim 20 de minute, nu neaprat fr
ntreruperi.
Perioada senzitiv pentru micare (de la natere la 4 ani)
Perioada senzitiv pentru micare poate fi clasificata dupa diferite criteri:
Pentru dezvoltarea abilitatilor grosiere i rafinate de micarev (mersul i folosirea minilor)
perioada ajunge pana la 2,5 ani. Mediul pregatit trebuie s fie gandit astfel incat copilului sa I se
ofere sanse numeroase sa mearga de-a builea, sa se ridice prin tragere, sa mearga ingur sau
aistat i nu sa fie lasati sa stea inguri. De asemenea copilului trebuie sa I se ofere jucarii/
materiale care incurajeaza foloirea mainilor prinderea, lovirea, atingerea, intoarcerea,
inserarea sau prinderea fina (a obiectelor mici). Un alt scop al mediului pregatit este acela de a
incuraja coordonarea mana ochi i miscarea mainilor.
Slefuirea abilitatilor de miscare are loc de la 2,5 la 4,5 ani. Acum copilul poate folosi ambele
maini coordonate cu miscari fine, poate apuca i tine obiecte de mici dimeniuni i poate da
drumul in mod voluntar.
Abilitatile groiere de miscare sunt coordonarea mersului, alergatul, mersul balansat in timp ce se
cara un pahar cu apa i saritul. Copilul achizitioneaza aceste capacitati prin repetitie.
Perioada senzitiva pentru politete i curtoazie (de la 2 la 6 ani)
Politetea i curtoazia definesc imitarea comportamentului politicos i curtenitor care mai
devreme i mai tarziu devine interiorizat in personalitatea copilului. Copiii deosebit de senibili
in aceasta perioada arata respect reciproc pentru colegii de grupa i pentru educatoare. Cand
darama accidental munca unui alt copil, sau cand se ciocnesc fara intentie de unua dintre
educatoare, sunt capabili sa spuna scuze nu pentru ca educatoarea le cere acest lucru ci
pentru ca imt nevoia sa se scuze pentru faptul ca au creat disconfort pentru o alta persoana.

Rezultatele Metodei Montessori

n urma Metodei Montessori, copiii pot atinge performane educaionale mult peste nivelul
mediu formate cu ajutorul jocului i ntr-un mod distractiv. Ei vor fi capabili s primeasc cu
plcere i cu interes sarcinile colare chiar i s-i asume alte sarcini. S-a dovedit faptul c se
formeaz caracterul, formarea acestuia fiind la fel de important ca i formarea academic.
Copiii i dezvolt o atitudine pozitiv fa de coal i de nvare i un comportament social
plcut, calm i dezinhibat. Se dezvolt o curiozitate statornic i concentrare, iniiativ i
perseveren, ncredere n sine, simul ordinii, abilitatea de a lua decizii, simul responsabilitii,
deprinderi de autocontrol i autodisciplin.

Concluzii
Maria Montessori a elaborat o teorie pedagogic bazat pe respectul pentru
copil, pentru nevoile sale. Educaia echivaleaz cu a nva copilul s gndeasc i
s acioneze independent, ntr-o manier responsabil. De accea educatorul este
mai degrab un creator al situaiilor de nvare, dect o persoan care pred n
mod direct anumite cunotine. Pedagogia Montessori accentueaz importana
prezentrii de materiale educative potrivite n timpul fiecrei perioade. Metoda este
aplicat n gradinie i coli din lumea ntreag, iar productorii de jucrii au
diversificat ideile iniiale , fiind liberi s i recomande jucriile ca fiind
montessorii.
Aceast teorie s-a rspndit cu mare repeziciune n ntreaga lume, ctignd
numeroi adepi i contribuind la crearea unui adevrat curent: montessorianismul.
Aceasta a atras atenia contemporanilor asupra copilului, asupra drepturilor sale i
a necesitii de a i se crea condiii de dezvoltare pe msura vrstei lui. Astfel copiii
i dezvolt o atitudine pozitiv fa de coal i de nvare i un comportament
social plcut i calm.

Trebuie s ajutm copilul s acioneze singur, s voiasc singur, s gndeasc

singur; aceasta este arta celor ce aspir s slujeasc spiritul.
Maria Montessori

Personalitati educate in sistemul Montessori

Casa Regala Britanica
Casa Regala Suedeza
Familia Obama, familia presedintelui american Barack OBAMA
Thomas Edison, inventator si om de stiinta american
Graham Bell, inventator si om de stiinta

Friedensreich Hundertwasser, pictor si arhitect austriac

Gabriel Garcia Marquez, laureat al premiului Nobel pentru Literatura
Jimmy Wales, fondator Wikipedia
Katherine Graham, proprietar si editor The Washington Post
Sergey Brin si Larry Page, cofondatorii Google
Jeff Bezos, fondatorul companiei Amazon
Anne Frank, autor
Will Wright, inventator al jocului The Sims
Sean Combs, artist rapper al Bad Boy Records
Julia Child, prima femeie bucatar la TV
Helen Hunt, actrita, castigatoare a premiilor Academy Award
George Clooney, actor, castigator al premiilor Academy Award
Joshua Bell, violonist american, proprietar al unei viori Stradivarius
Lea Salonga, artista filipino-americana si actrita pe Broadway

V. BIBLIOGRAFIE

* Ion Albulescu, ,,Alternative educaionale Curs

* Gheorghe Toma(coordonator), ,,Psihopedagogie precolar i colar Editura Coresi,
Bucureti-2005
*www.MontessoriHouse
*t. Popovici, ,,Pedagogia alternativ , E Pollirom 2001 ,Maria Montessori ,,Mintea
absorbant traducerea de Marcel Cpraru, Editura Apa, Drobeta Turnu Severin-2006

*Horaiu Catalano(coordonator) , ,,Dezvoltri teoretice i instituionale n alternativele

educaionale Editura Nomina-2011
*http://www.montessorihaus.ro/schule/pedagogia-montessori-mario-montessori.htm
*http://www.montessori.org.ro/documents/CeEsteEducatiaMontessori.pdf
*http://www.slideshare.net/Profesorachapela/presentacion-3-montessori1-2626574
*http://www.uhu.es/cine.educacion/figuraspedagogia/0_montessori.htm#Su_obra_
*http://www.montessori.org.ro/maria_montessori
*http://www.montessoricentenary.org/photos/
*http://www.gradinitamontessori.ro/resources/284_Ghidul_Montessori_Parinti_MKB_20
11.pdf
*Albulescu, Ion, Doctrine pedagogice, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2009