EDUCAȚIA MONTESSORI

STUDENT: MÎCIU MIHAELA-BIANCA

PROFESOR COORDONATOR: APETROAIEI ANA
FACULTATEA DE LITERE, ROMÂNĂ-FRANCEZĂ, AN II
 Metoda educației Montessori a fost dezvoltată de Maria Montessori, prima femeie medic din
Italia la începutul secolului XX; și-a folosit pregătirea de om de știință și medic pentru a observa
cu atenție copiii și a conceput o școală menită să se adapteze nevoilor acestora.
Montessori e mai mult decât o metodă sau un sistem de educaţie, e o mişcare universală
pentru drepturile copilului. „Nimic nu este în lumea adultului dacă n-a fost mai întâi în lumea
copilului”.
Reforma educaţiei nu e o problemă care aparţine sistemului de învăţământ, e o problemă
socială. A conflictului neştiut, neînţeles şi ignorat dintre doi mari poli ai omenirii; adulţii şi copiii.
Sclavii s-au eliberat prin răscoale, proletarii s-au eliberat prin revoluţii, mişcările feministe
promovează eliberarea femeilor şi egalitatea cu bărbaţii; e nevoie de o mişcare de eliberare a
copiilor de sub prejudecăţile adulţilor. De o revoluţie non-violentă. Ultima.
 Cele mai importante contribuții ale sale în domeniul educației
copiilor au vizat pregătirea unui mediu natural de învățare pentru
copii, observarea copiilor în acest mediu, adaptarea continuă a
mediului educativ la nevoile copilului, pentru a-l ajuta să își dezvolte
potențialul fizic, mental, emoțional și spiritual.
Dr. Montessori a studiat comportamentul copiilor de diferite
rase și culturi, ajungând la concluzia că legile după care evoluează
ființa umană sunt valabile oriunde. Prima instituție deschisă de
Maria Montessori, în 1907, pentru educația copiilor, se afla într-un
cartier sărac din Roma.
 ISTORICUL EDUCAȚIEI MONTESSORI

Metoda Montessori este o abordare educațională centrată pe copii, care se

bazează pe observații științifice despre dezvoltarea copilului. Maria Montessori
spunea despre copii că sunt dornici în mod natural să învețe și capabili să absoarbă o
cantitate extraordinară de cunoștințe prin experiențele din mediul lor.
În 1907, Maria Montessori și-a înființat prima școală, „Casa dei Bambini”,
cunoscută și sub numele de „Casa copiilor”.
Școala Montessori a fost un mediu special creat pentru copii. Elevii au fost liberi
să-și aleagă materialele cu care voiau să lucreze, să își urmeze propriile interese și să
se mute liber de la o activitate la alta. Rolul profesorului în acest spațiu a fost acela de
a „urmări copilul” și de a-l ghida cu atenție pe baza unei observații calificate.
În câțiva ani, succesul metodei Montessori a fost recunoscut în Italia și s-a
răspândit și peste hotare. Astăzi, există peste 20.000 de școli Montessori la nivel
mondial care continuă moștenirea Mariei Montessori.
 Grupa Montessori e formată din copii cu vârste cuprinse între 0-3 ani, 3-6 ani
(Casa dei Bambini), 6-9 ani și 9-12 ani. Copii învață astfel atât de la educatori, cât și
independent, sau unii de la alții.

Exemple de școli care utilizează educația Montessori:

 Grădinița Marin Preda, PITEȘTI
 Școala Montessori, BRAȘOV
 Kites After School, PITEȘTI
 Grădinița Motanul Încălțat, PITEȘTI
 Magic Education Montessori, SIBIU
 Casa Montessori, BUCUREȘTI
 Maria Montessori Home – Kindergarden, VOLUNTARI
 Școala Gimnazială Ion Minulescu, PITEȘTI
 Educaţia Montessori vs Educaţia tradiţională
 Educatoarea are un rol nonintervenţionist în
clasă.
 Mediul şi metoda încurajează autodisciplina.
 Predarea este, în principal, individuală.
 Grupele sunt alcătuite din copii de vârste
diferite (de la 3 la 6 ani).
 Lucrul în grup îi încurajează pe copii să
înveţe singuri şi să se ajute reciproc.
 Copilul îşi alege singur activitatea.
 Copilul descoperă singur conceptele cu
ajutorul materialelor auto-corective.
 Copilul lucrează atât timp cât doreşte la
proiectul pe care îl alege singur.
 Educatoarea este centrul atenţiei, al clasei
şi al activităţii.
 Educatoarea este cea care impune
disciplina.
 Predarea se face cu întreaga clasă.
 Grupele se formează cu copii de aceeaşi
vârstă.
 Toate cunoştinţele sunt date de către
educatoare.
 Copilul are un orar fix al activităţilor
 În procesul de conceptualizare, copilul este
dirijat de educatoare.
 Copilul are un timp de lucru stabilit de
educatoare
 Principii pedagogice

•copilul începe să asculte și să înțeleagă mai bine

Oferă posibilitatea copilului de a–și propriile dorințe și sentimente
alege singur activitățile •învață să facă propriile alegeri
•învață să controleze propria activitate mentală,
libertatea de alegere dezvoltă inițiativa

Materialele trebuie să fie disponibile și • logica pătrunzătoare a mediului Montessori,

gratuite pentru copii, să aibă o logică atunci când  lucrul într-o zonă didactică (de
constructivă clară, să respecte toate condițiile exemplu, tactilă) contribuie maxim la lucrul
 mediului Montessori eficient într-o altă zonă (matematică)

Materialele de control Montessori includ • dezvoltarea funcțiilor analitice de

controlul asupra greșelilor, care permite activitate mentală, atunci când
copilului să observe propria greșeală și să o copilul este capabil de a detecta și
corecteze fără ajutorul unui adult corecta propriile greșeli
 STIMULAREA DEZVOLTĂRII LA NIVELUL ȘI
CALITATEA OBȚINUTĂ DE SINE ÎNSUȘI: " EU-
IERI " ȘI "EU-ASTĂZI", DECÂT  " EU ÎN
COMPARAȚIE CU ALȚII".

•FORMAREA DE STIMĂ DE SINE POZITIVĂ,

O IMAGINE FAVORABILĂ  “EU"

•INDEPENDENȚĂ

•ÎNCREDEREA ÎN SINE
 Copilul are o minte capabilă să absoarbă cunoaşterea. El are capacitatea de a-şi preda
singur.
O simplă observaţie este suficientă ca să dovedească acest lucru. Copilul creşte vorbind
limba părintească, în timp ce pentru adulţi învăţarea unei limbi este o realizare intelectuală
remarcabilă. Nimeni nu-i predă copilului; totuşi, el ajunge să folosească substantive, verbe şi
adjective la perfecţie.

Educaţia nu este ceva făcut de Activitatea individuală este

profesor, ci este un proces natural care se singurul factor care stimulează şi
dezvoltă spontan în fiinţa umană. Nu este produce dezvoltarea şi că acest
însuşită prin ascultarea vorbelor, ci în lucru este tot atât de adevărat
virtutea experienţelor prin care copilul pentru copiii de şcoală elementară,
acţionează asupra mediului său. Sarcina medie sau superioară, cât este de
profesorului nu este să vorbească, ci să adevărat pentru cei care aparţin
pregătească şi să aranjeze o serie de vârstei preşcolare.
motive pentru activitate culturală într-un
mediu special organizat pentru copil.
 În viziunea Mariei Montessori, profesorul este mai
mult un ghid care îi îndrumă pe copii, lăsându-le libertatea
de a învăța singuri. Rolul său este de a stimula activitatea
acestora, arătându-le cum să folosească obiectele. În
timpul lecțiilor, cuvintele și gesturile excesive sunt evitate,
accentul fiind pus pe înțelegerea a ceea ce se prezintă.
Lecțiile care sunt predate sunt alese în funcție de nevoile
copiilor și ele se pot schimba pe parcurs în funcție de
evoluția acestora.
Profesorul nu intervine în activitatea unui elev, decât
atunci când acesta are nevoie de ajutor sau îi deranjează pe
ceilalți. Dacă un copil greșește, nu este corectat, ci este pus
să reia ceea ce lucrează dupa un anumit timp,
considerându-se că mai are nevoie de timp pentru a asimila
conceptul respectiv.
Educatorul nu trebuie să îl domine pe copil, ci trebuie
să încerce să îi pătrundă în suflet și să îl direcționeze
delicat spre lucrurile pe care trebuie să le învețe.
Mâna este organul expresiei și, virtualmente, ea a deținut primul
loc în imaginație. În prima copilărie, mâna ajută dezvoltarea
inteligenței, iar la omul matur ea este instrumental care
controlează destinul lui pe pământ.
(Maria Montessori)
https://www.youtube.com/watch?v=lUp_MAA6jeM (4:39)
ACTIVITĂȚI MONTESSORI
 Este de neînțeles cum a putut așa-zisa “știință” să lucreze pentru
perfecționarea unui instrument de sclavie în școală, fără să fie cât de puțin
atinsă măcar de o rază de lumină a gândirii care se desfășura în afara școlii, în
opera de eliberare socială. Individul trebuie învățat să se adapteze în orice
situație critică, bazându-se pe forțele proprii.
(Maria Montessori)

Educația
Montessori
Bibliografie:

• Montessori, Maria, (2006), Mintea absorbantă, Drobeta Turnu-Severin: Editura A.P.A.;

• Cristea, Simona, (2010), Fundamentele pedagogiei, Iași: Ed. Polirom;
• Montessori, Maria, (1977), Descoperirea copilului, București: Ed. Didactică și Pedagogică,
http://www.fiisanatos.md/ro/news_item/metoda-montessori-o-metoda-alternativa-de-
invatamint.html
• www.academia.edu
• https://gradinitemontessori.ro/ce-este-educatia-montessori/