Sunteți pe pagina 1din 5

Maria Montessori este un renumit pedagog italian i prima femeie medic a timpurilor ei (sfritul sec.

XIX) care a revoluionat sistemul de educaie al copiilor. Iniiat pentru copiii cu deficiene mintale, sistemul ei a fost preluat i pentru educarea dezvoltrii copilului normal, deoarece principiile ei, bazate mai puin pe constrngere i mai mult pe observaie i modelare, devin din ce n ce mai agreate n vremurile moderne, cnd caut o alternativ la educaia prin pedeaps. Vrsta copiilor pe care se aplic cel mai bine aceast metod de educaie este 3-6 ani, ntruct de aici i-a nceput Maria Montessori cercetrile, prin observarea comportamentului i stabilirea ulterioar a seturilor de activiti. Rezultatele acestor cercetri au fost reunite n cteva principii pe baza crora a elaborat materialele i leciile:

nu este folosit sistemul de pedeaps/recompens, ci ghidarea copilului de a continua s lucreze predominant activitile n care are cel mai mult succes (denumit ulterior ca "terapie prin succes"); materialele de lucru vor avea o prezentare atractiv i vor fi expuse pe rafturi deschise, ntr-o astfel de manier nct copilul s aleag singur ceea ce dorete s lucreze; nu se vorbete de "joac", ci de "lucru"; consider c pn la 6 ani, copilul are mintea capabil de a absorbi concepte nenumrate n mod spontan, fr un efort deosebit (fapt dovedit ulterior de constatarea c la aceasta vrst exist cele mai multe conexiuni neuronale din viaa omului proces care se ncheie n jurul vrstei de 6 ani).

Materialele de lucru elaborate au fost grupate n cteva categorii printre care:


abiliti practice, dezvoltarea limbajului; educaie senzorial; percepia copilului asupra imaginii sale n spaiu i timp; interaciunea cu mediul nconjurtor.

Pentru abiliti practice sunt folosite materiale care s ajute copilul s nvee s se mbrace singur (ncheiat nasturi/fermoare, legat ireturi, legat fundie), s exerseze coordonarea ochi-mn (activiti de sortare-ordonare, turnare a lichidelor). Educaia senzorial se refer la nvarea despre mrime (mare-mic, lung-scurt), form i culoare. Materiale ce pot fi folosite: turn format din 10 cuburi de mrimi progresive (de la mare la mic), 10 cilindri de dimensiuni variabile care trebuie aezai pe o plac din lemn prevazut cu spaii special scobite pentru a putea fi potrivii cilindrii, 10 piese din lemn de dimensiuni progresive i culori diferite. Pentru susinerea conceptelor de spaiu-timp i pentru interaciunea cu mediul pot fi folosite puzzle-uri, materiale despre plante i animale, figurine.

Desigur, acestea snt considerate materialele propuse la originile acestei metode. Ulterior, ele s-au dezvoltat i perfecionat (de exemplu sub forma centrelor de activiti pentru copiii mici), au cptat variante multiple, dar ceea ce a rmas neschimbat este materialul din care sunt fcute, preferat pentru rezistena i textura deosebit: lemnul. Vei ntreba de ce a devenit att de iubit o metod de educaie pentru copiii cu deficit intelectual. Pentru c activitile eficiente n educarea lor au fost musai simple i naturale, dar au reuit s educe ordinea i stabilitatea. Copiii considerai normali ca dezvoltare au, la vrste mult mai mici, aceeai vrst mental cu cea a unui deficient intelectual ntre 3 i 6 ani. Aa se face c sortarea formelor se poate educa de la 1 an, denumirea plantelor i animalelor poate fi realizat n jur de 18 luni, iar activitile legate de coordonarea ochi-mn se pot ncepe chiar nainte de 1 an. Mai trebuie spus c, dei Maria Montessori are motenitori legali, acetia nu s-au ocupat pn n prezent ca numele ei s reprezinte o marc nregistrat. Metoda este aplicat n grdinie i coli din lumea ntreag, iar productorii de jucrii au diversificat ideile iniiale, fiind liberi s i recomande jucriile ca fiind "montessori".
Metoda Montessori pretinde c educaia motorie face parte din nsi viaa copiilor, legnd-o de activitile practice de fiecare zi i de jocurile copiilor, introducnd educaia micrilor n ansamblul unic i indivizibil al formrii personalitii infantile. Copilul fiind ntr-o micare continu, simind permanent nevoia de a se mica n prima copilrie, aceast situaie se estompeaz o dat cu dezvoltarea capacitii de inhibiie, care, armonizndu-se cu impulsurile motorii, ncepe s construiasc instrumentele destinate a asculta de voin (Montessori, 1977). Montessori consider micarea ca fiind esenial pentru via, iar educaia nu poate fi conceput ca moderatoare sau, mai ru, inhibitoare a micrii, ci numai ca un ajutor pentru a cheltui bine energia i pentru a o lsa s se dezvolte normal (Montessori, 1977). Educaia micrilor ocup primul loc, pe cnd nvarea lucrurilor practice constituie numai o atracie extern, motivul aparent, care stimuleaz o necesitate adnc de organizare (Montessori, 1977, p. 122). Metoda s-a dovedit a fi benefic recuperrii copiilor cu deficiene neuromotorii att pentru dezvoltarea motricitii globale i fine, dar i pentru nvarea activitilor practice cotidiene. Adaptarea i specificitatea mediului de joac interior montessorian are efecte stimulatoare pentru copiii cu deficiene neuromotorii, deoarece, dat fiind capacitatea lor redus de micare, aranjarea n mod adecvat a obiectelor i a jucriilor a facilitat activitile motrice i senzoriale la aceti copii (explorarea i manipularea jucriilor). n cadrul metodei Montessori se regsesc teorii ale analizei i organizrii micrii, multe tehnici de intervenie psihomotorie; mai degrab de non-intervenie, deoarece unul dintre principiile montessoriene susine aciunea limitat a adultului asupra copilului, lsnd acestuia din urm posibilitatea de a se dezvolta. Rolul adultului n educaia copiilor const,

conform principiilor montessoriene, n oferirea mijloacelor necesare, crearea i pregtirea unei ambiane asemntoare celei din via (Montesori, 1977).

Exerciii pentru creterea coordonrii i a deprinderilor motrice fine specifice metodei Montessori
Copilul utilizeaz clemele de rufe pentru a prinde i ridica obiecte de diferite mrimi i greuti de pe mas. Scopul: creterea forei musculare la degete i exersarea prehensiunii. El nireteaz, deschide/nchide fermoare, ncheie/descheie nasturi, butoniere, leag panglici i earfe, folosind ca material ramele specifice Montessori. Scopul acestor exerciii: nsuirea deprinderilor de mbrcare (aciuni motorii succesive), creterea coordonrii bimanuale i a coordonrii globale. Copilul nir mrgele pe o sfoar, deapn firul pe un ghem. Exerciiile sunt utile pentru creterea coordonrii bimanuale i oculomanuale. Copilul aeaz diverse obiecte (nasturi, dopuri, mrgele) pe un material textil de dimensiuni A4, n linie, de la stnga la dreapta i de sus n jos. Obiectivele urmrite: formarea deprinderilor de prescriere i de organizare a spaiului grafic. Copilul introduce obiecte (mrgele, bile) ntr-o sticl. Exerciiul este folositor pentru formarea pensei de finee (bidigitale), pentru creterea coordonrii bimanuale i oculomanuale. Copilul introduce obiecte de diverse forme n csue corespunztoare (joc de incastru cu cilindrii i blocurile). Seriile acestor materiale de joc variaz gradual printr-o dimensiune (nlime), dou dimensiuni (diametru i nlime). Alte activiti motrice propuse de Montessori se refer la nvarea folosirii unor obiecte cotidiene: nchiderea-deschiderea unei ui folosind clana i cheia, unor sertare, dulapuri, rsfoirea unei cri, deschiderea unor cutii, borcane, aezarea pe un scaun, ridicarea de pe un scaun, mutarea unor obiecte mici i aranjarea lor pe rafturi, deplasarea prin mpingere-tragere a unor obiecte mici de mobilier (scunele, plci pentru joc) prin sala de grup fr a lovi alte obiecte sau persoane. Splarea a unor obiecte, suprafee de joc, jucrii, stoarcerea materialelor ude i ntinderea lor pe sfoar la uscat, mpturirea hinuelor i aezarea lor n dulapuri antreneaz coordonarea bimanual i conduce la formarea unor deprinderi. Toate aceste aciuni sunt exersate n cadrul unor jocuri, apoi se introduc n viaa practic n ct mai diverse situaii. Oferii copiilor posibilitatea de a se juca cu produse din alimentaie i de a gti. ncurajai copiii s foloseasc vesela, tacmurile i aparatele electrocasnice sub supravegherea adulilor. Seturi de exercitii montessoriene pe diferite sfere de dezvoltare in cartea Copilul si motricitatea. ed. a II-a

In educatia Montessori invatarea cifrelor de catre cei mici se face dupa un model bine stabilit urmand lectii in 3 pasi si ajutand copilul sa invete la nivel senzorial. Materiale : 1 set de numere de la 1 la 10 din lemn sau carton laminat. 1 set de 55 de piese de plastic, lemn de aceiasi culoare care sa fie folosite la numarat.

Scop : Sa se aranjeze numerele in ordine corecta si sa se puna sub ele cantitatea corecta de numaratori.Copilul sa faca asociera corecta intre numar si cantitatea pe care o reprezinta acesta. Varsta: 3 ani si jumatate in sus. Materialul este adus la masa copilului.Profesorul sta alturi de copil i aseaza cartoanele cu numerele amestecate.Exercitiul presupune invatarea anterioara,vizuala a numerelor si recunoasterea acestora de catre copil.Ea solicit copilul sa gaseasca nr 1. Cnd el a fcut acest lucru,ea ii arata unde sa puna numarlul pe masa si il roaga sa scoata din caseta un numarator si sa il puna sub cartonas. Profesoara il intreaba apoi pe copil ce urmeaza dupa 1.Copilul ar trebui sa ii poata raspunda doi. Daca o face il roaga sa il gaseasca, sa il puna alaturi de unu si sub el sa puna doua numaratori. Se continua pana la 10. Daca elevul nu cunoaste inca numerele acestea se introduc cu ajutorul unei alte lectii . Aceasta se numeste : numere ce se pot atinge - tactile numbers.

-Materiale : - un set de cartonase de la 0 la 10 , numerele inscrise pe ele fiind facute din hartie de glaspapir fin , sandpaper in engleza. Scop - invatarea numerelor, asocierea acestora cu numele lor. Pipairea tactila a acestora ajuta copilul sa se pregateasca pentru ca mai tarziu sa le scrie. Varsta - 3 ani in sus. Profesorul ia cifrele 1 si 2 si le pune langa copil.Luand cartonasul 1 il tine ferm in mana si traseaza usor cu aratatorul cifra ca si cand ar dori sa o scrie. In acelasi timp spune" Aceasta este 1. Si asa il scriem", repetand cu degetul scrierea cifrei pe cartonas. Dupa aceasta demonstratie il invita pe copil sa incerce si el.In timp ce copilul incearca profesorul repeta numele cifrei. Elevul nu este rugat in acest moment sa repete si el . Acest lucru o poate face daca vrea spontan dar nu este invitat in mod special. Important este ca in acest moment copilul sa pipaie cifra in mod corect cu degetul, in sensul in care aceasta se scrie. Se face la fel cu cifra 2. n scopul de a va asigura ca copilul a fcut asocierea ntre cifr i numele su, profesorul l ntreab pentru fiecare la rndul su, de mai multe ori. "Gsete 2 i simte-l", sau "Vrei sa il simti pe 1?". Dupa ce se repeta suficient, profesorul pune ambele cifre la o parte. Partea a treia a lectiei este insusirea si repetarea numelui corect al cifrei. In acest scop profesorul intinde elevului numarul si ii cere sa il simta (traseze cu degetul) si sa ii spuna ce reprezinta.Se face la fel cu toate celelalte. Se introduc pe rand, nu mai mult de 2 intr-o lectie.