Misiunea noastra este aceea de a oferi unui copil o experienta unica care sa-l ajute sa-si

atinga potentialul maxim. Mediul educational este construit in asa fel incat sa satisfaca cu
exactitate nevoile copilului de dezvoltare si invatare. Educatorii nostri sunt special
pregatiti pentru a-i arata copilului directia si modul in care poate face lucrurile pe cont
propriu, pentru a-l invata sa fie independent, pentru a-l sfatui si pentru a-l incuraja.
Fiecarui copil i se ofera posibilitatea alegerii. Aceasta libertate conduce catre disciplina. In
esenta, scopul nostru este acela de a-i acorda fiecarui copil in parte sansa de a se dezvolta
pe deplin si de a deveni persoana care ii este destinat sa devina, intr-un mediu in care
elevul si nevoile lui reprezinta centrul atentiei educatorului si nu invers.
O metoda educationala care ar trebui sa aiba libertatea la baza ar trebui sa intervina in
sprijinul copilului de a cuceri libertatea. Cu alte cuvinte, pregatirea sa trebuie sa-l ajute sa
diminueze pe cat posibil ingradirile sociale care ii limiteaza activitatea.
Educatia Montessori cauta sa furnizeze copilului mediul ideal adecvat fiecarei perioade de
dezvoltare. Acest mediu pregatit al experientei Montessori asigura o fundatie sigura si
permanenta pe care se bazeaza educatia. Mediul este conceput ca un pod intre acasa si
lumea larga.
La Montessori Kindergarten Orizonturi Libere sunt educatoare cu pregatire Montessori
Internationala (AMI) - Europa si SUA.
Inca din primele secunde de viata, copilul incepe sa se dezvolte. El asteapta sa fie stimulat,
asteapta sa cunoasca, sa capete noi si noi experiente, educatorul avand rol de ghid in
alegerea lor.
Metoda Montessori incurajeaza dezvoltarea naturala a fiecarei persoane.
Fiecarui copil i se ofera posibilitatea alegerii activitatilor in vederea dezvoltarii
individuale. Interactiunea copilului cu mediul este cea mai productiva cand este liber
aleasa de acesta si bazata pe interesul sau personal.
Fiecarui copil i se da posibilitatea alegerii activitatilor si libertatea de a-si lua cat timp ii
trebuie. In mod paradoxal, aceasta libertate conduce catre disciplina.
Copilul exploreaza in mod natural lumea inconjuratoare si se joaca intr-un mod inteligent,
fiind liber sa actioneze in concordanta cu tendintele lui native.
Activitatile sunt concepute cu scopul de a maximiza independenta copilului, acestea fiind
identificate si alese de copil si nu sugerate de educator.
Structura ordonata a mediului Montessori reprezinta principalul ghid al copilului spre
cunoastere si descoperire, educatorul Montessori avand un rol de ajutor, de sprijin in
dezvoltarea acestuia.
Copilul invata sa se auto-evalueze ceea ce il duce pe drumul auto-dezvoltarii
Educatia Montessori incepe prin intelegerea rolului adultului, care ofera sprijin sau ajutor
in eliberarea puterilor interioare existente, de dezvoltare ale copilului.

Abordarea Montessori s-a dezvoltat datorita absentei unor idei preconcepute despre cum
se poate dezvolta cel mai bine copilul in calatoria sa catre maturitate.
Materialele folosite in activitatile Montessori ofera rezultate vizibile si stimuleaza
dezvoltarea fireasca a copiilor. Copiii invata jucandu-se si se joaca invatand.
Materialele Montessori reprezinta sinteza perfecta intre materialele didactice si jocurile de
dezvoltare

Montessori acasa
Ca prini, ne aflm adesea n situaii delicate n care ne-am dori mult ca propriul nostru
copil s ne asculte i s ne urmeze n ceea ce vrem s realizm mpreun. Totui, tim cu
toii c atmosfera i timpul petrecut acas cu copilul nu sunt ntotdeauna n sfera pcii i a
armoniei. Care s fie cauza nenelegerilor sporadice dintre noi i copiii notri? S fie
mediul fizic sau psihologic n care se dezvolt copilul acas ori schimbrile fireti n
dezvoltarea lui la care noi, ca aduli, ne adaptm din mers? Cum s construim n mod
indirect o relaie pozitiv cu copiii notri prin aranjarea unui mediu propice nivelului lor
de cretere i pricepere?
Toate aceste ntrebri i-au gsit rspunsul n cadrul atelierului Montessori acas
organizat de Montessori Kindergarten Orizonturi Libere n parteneriat cu Institutul
Montessori din Bucureti, atelier susinut de Mariana Uli, educator Montessori
AMI pentru nivelul 3-6 ani i trainer n formare i Luci Gheorghiu, educator Montessori
AMI, nivel 0-3 ani.
Mediul pregtit are un rol mijlocitor foarte important n relaia printe-copil, iar abordarea
indirect a copilului este un principiu de baz al educaei Montessori, care d consisten
i frumusee dezvoltrii lui naturale i aduce echilibru n viaa noastr ca prini chiar i n
momentele mai grele. Interaciunea experimental a copilului cu mediul special pregtit
reprezint un element de baz al metodei Montessori, alturi de nelegerea dezvoltrii
naturale a fiinei umane n fiecare stadiu de dezvoltare i libertatea dat copilului n limite
clar stabilite. Omul i construiete mediul n mod contient, susinut de nelegerea
nevoilor fiinei umane.Dac n cas i pregtim copilului un mediu potrivit dimensiunilor
lui, puterilor lui, facultilor lui psihice, dac dup aceea l vom lsa s triasc liber, vom
face un pas mare ctre rezolvarea problemei educative n general, deoarece i vom oferi
copilului um mediu adecvat. Maria Montessori, Copilul n familie, Ed. Vremea
Scopul educaiei Montessori este s ajute dezvoltarea copilului n aa fel nct acesta s
ajung un adult mpcat cu sine nsui i cu ceilali, contient de apartenena i de
contribuia lui la umanitate ca ntreg. Iar educaia Montessori ncepe cu adevrat atunci
cnd adultul nelege c rolul pe care l are n educaie este n primul rnd acela de a-l ajuta
pe copil s-i valorifice potenialul cu care se nate. Contribuia adultului la educaia
copilului ncepe cu pregtirea mediului.
Mediul copilului de la natere la 1 an
Mediul de acas - Puncte de referin

 ordine att pentru adult ct i pentru bebelu

orientare n spaiu
siguran, stabilitate
limbaj - atta timp ct mediul rmne constant, ceea ce se schimb este limbajul
oferit

Mediul de acas Cele 4 zone de amenajare

zona de hrnire
zona de odihn
zona de micare
zona de ngrijire

Zona de hrnire a copilului cu vrsta cuprins ntre 0-5 luni trebuie s fie suficient de
confortabil pentru mam nct s-i permit s stea atta timp ct are nevoie copilul, fiind
o zon preioas de creare a conexiunii mam-copil n care linitea, luminozitatea i
calmul sunt foarte importante. Conine un fotoliu cu brae, taburet pentru picioare i o
msu.
Zona de hrnire a copilului de 5-12 luni i ofer acestuia autonomie n hrnire, incluznd o
mas i un scaun potrivite dimensiunii copilului i facilitnd un start pozitiv pe calea
diversificrii alimentaiei.
Zona de odihn pentru copiii din categoria de vrst 2-12 luni are ca punct de referin
patul la sol care le asigur acestora o vedere ampl asupra spaiului, libertate de micare i
autonomie a somnului.
Zona de micare a copiilor ntre 0 i 5 luni include o saltelu la sol (de tip yoga, dar
poate fi i un covora moale sau o ptur mai groas), oglind pe perete, fixat lng
saltelua de micare i perne de diferite forme pentru definirea spaiului i care pot fi
suport pentru bebelu cnd acesta are nevoie. Aceast zon de micare conine i un raft de
nlime joas pentru a depozita cteva jucrii, cri sau obiecte necesare n primele luni de
via. Pentru categoria de vrst 5-12 luni, zona de micare nregistreaz cteva modificri
importante: se ncepe ncurajarea activitilor de via practic, jucriile i materialele sunt
rotite periodic la raft, se pstreaz doar cteva jucrii/categorie. De asemenea, se ofer
spaiu amplu de micare pentru a permite mersul de-a builea, de oglind se prinde o bar
pentru a ncuraja ridicatul i mersul sau se ofer un mobilier solid, iar saltelua la sol se
nltur de ndat ce copilul se ridic.
Zona de ngrijire i baia reprezint un prilej extraordinar pentru un debut pozitiv n ceea
ce privete colaborarea comportament social ce va defini mai trziu personalitatea
copilului. Pn la vrsta de 5 luni, zona de ngrijire este format din masa de nfat care

ar trebui s fie una sigur, confortabil mai ales pentru adult, cu spaii de depozitare
generoase, un scule cu buzunare pentru depozitare i couri de rufe murdare/scutece
murdare acoperite. n intervalul 5-12 luni, zona de ngrijire include un dulpior accesibil
copilului care i permite s fac o alegere i un scunel mic pentru a ncuraja
mbrcatul/dezbrcatul.
Mediul copilului de 1 la 3 ani are n componena lui urmtoarele zone reprezentative:
zona de micare, zona de hrnire, zona de baie i zona destinat activitilor de via
practic.
Mediul pregtit ncurajeaz micarea, limbajul i comunicarea, independena,
autodisciplina i rezolvarea de probleme. Acest mediu le dezvolt n mod indirect copiilor
sentimentul de apartenen, contribuie i demnitate.
Micarea pune copilul n relaie cu mediul i faciliteaz folosirea simurilor, explorarea i
nvarea i conexiunea dintre creier i corp.
Folosindu-i independena cnd este implicat acas n activitatea de zi cu zi, copilul
nelege rutina, rolul lui n familie i abilitile proprii. Respectarea independenei
copilului presupune s-i oferim acestuia variante de alegere i s-l ajutm doar dac are cu
adevrat nevoie.
Referitor la comunicare se poate afirma c limbajul bogat al adultului este baza limbajului
creat de copil. Alternana vorbire-ascultare l ncurajeaz pe copil s se exprime, iar tonul
vocii, atitudinea din limbajul adultului devine vocea interioar a copilului n relaie cu el
nsui. Jocurile de limbaj sunt foarte stimulatoare pentru dezvoltarea limbajului copiilor.
Autodiscplina se poate cultiva oferindu-le copiilor activiti interesante, adoptnd o
atitudine prietenoas fa de greeal, construind un mediu n care motivaia interioar este
stimulat, oferindu-le limite clare n mod constant, folosind obiectele n scopul pentru care
au fost create, folosind un limbaj pozitiv pentru a redireciona, evitnd pedepsele i
recompensele i dndu-le copiilor posibilitatea de a alege.
Imediat ce copilul a fost aezat ntr-o lume pe mrimea lui, a i luat-o n stpnire. Viaa
social i formarea caracterului au urmat ca o consecin. Iar rezultatul a fost nu doar
fericirea copilului, ci i faptul c el i-a nceput lucrul su de construire a omului. Maria
Montessori

In plus, exista doua categorii de scoli si licee acreditate: cele care urmeaza curricula
romaneasca si cele care urmeaza o curricula straina
Cel putin in Bucuresti, cele mai scumpe si mai celebre scoli private nu au curricula
romaneasca.

Care este calitatea invatamantului privat

In medie este mai buna fie si numai din cauza ca in fiecare clasa sunt mult mai putini elevi
decat la o scoala de stat.
In plus, se cultiva un sentiment de grup de elita, nu doar prin uniforme, dar si prin climatul
de fiecare zi. Copiii care mananca impreuna la pranz nu au cum sa nu se imprieteneasca
intre ei, sa nu isi consturiasca o solidaritate mai mare decat la o scoala normala.
Totusi invatamantul particular nu este o garantie a succesului.

Invatamantul privat devine o alternativa la cel de stat. Taxele mari raman insa un filtru
extrem de greu de trecut. Tocmai de aceea ar fi nevoie de cat mai multe initiative private in
educatie. O solutie ar fi ca banii sa vina din donatii si sponsorizari. Vorbim despre un
sistem care functioneaza bine in afara. Ce ar castiga companiile care s-ar implica in
educatie?
Avem deja aproape 1.000 de gradinite
In timp ce invatamantul de stat este cu un picior in prapastie, cel privat e tot mai
inforitor si mai credibil de la un an la altul.
Spre deosebire de colile publice, o coal privat poate nsemna un sacrificiu financiar
foarte mare pentru prinii romni. ns colile private sunt de obicei dotate mai inovativ
din punct de vedere tehnologic i al metodelor de educare. Totodat n taxa pltit de
prini (care poate urca chiar peste 5000 de Euro anual) pot fi incluse i servicii de
afterschool, transport, asigurarea siguranei copilului i chiar dou mese sntoase pe zi.
La o coal privat, clasele sunt compuse dintr-un numr mai mic de copii, ceea ce
nseamn c profesorul se poate axa pe nevoile fiecruia dintre copii, ns asta ofer
copiilor o ans mai mic de a interaciona cu mai muli copii sau cu copii din mai multe
categorii sociale (pentru c unii prini nu i permit financiar s ofere copiilor lor educaie
privat). Iar n ceea ce privete discriminarea rasial, dei colile private au de obicei
toleran zero spre discriminri, socializarea interrasial i includerea minoritilor rasiale
n coli este mai mic, tot datorit nivelului financiar al prinilor.
colile private care se axeaz pe sistemul Waldorf (pun accent pe creativitatea copilului i
pe dezvoltarea artistic i practic) nu ncurajeaz competitivitatea ntre copii. Acest lucru
poate fi un avantaj sau dezavantaj pentru viitorul copilului tu.

Putini copii la grupa, o atentie sporita din partea educatoarelor si cluburi de

activitati alese in functie de personalitatea celui mic. Sunt doar cateva dintre
avantajele cu care gradinitele particulare castiga teren de la an la an.