Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ŞCOALA
SCOALA
MODERNĂ
MODERNA
Calitate
Competitivitate
Distincţie
Casa Corpului Didactic Neamţ
Publicaţie pentru dezvoltare profesională şi managerială în educaţie
Cuvânt înainte
Un nou început de școală, cu zile
școlar.
un an cu noi realizări.
Florentina Moise
Director al Casei Corpului Didactic Neamț
1
Şcoala modernă — nr. 3/2017 Considerații metodice
10
Şcoala modernă — nr. 3/2017 Considerații metodice
12
Şcoala modernă — nr. 3/2017 Considerații metodice
jocul ” , au atras atenţia bucurie şi de ideea că este
asupra rolului activităţilor altfel decât viaţa obişnuită.”
ludice în modelarea socială a
omului. Copiii care sunt lipsiţi
de posibilitatea de a se juca, BIBLIOGRAFIE
sunt mai săraci decât ceilalţi,1. Antohe, Georgeta;
atât sub aspectul cognitiv, Huţupaş, Iuliana, 2002, “
cât mai ales sub acela al Psihopedagogia jocului ”, Ed.
personalităţii. Se afirmă, pe Nitnelav, Galaţi
bună dreptate, că jocul oferă 2. Bogdan, Tiberiu;
copiilor un izvor inepuizabil Stănculescu, Ilie,
de impresii ce contribuie la 1974, “ Psihologia
îmbogăţirea cunoştinţelor copilului şi psihologia
despre lume şi viaţă, pedagogică ”, E.D.P.,
formează şi dezvoltă Bucureşti
caractere, deprinderi, 3. Chateau, J.,1967, “
înclinaţii, aspiraţii. Copilul şi jocul ”,
Există o proiecţie în şi E.D.P., Timişoara
prin joc a unor stări şi
pulsiuni venind din adâncul
fiinţei, din inconştientul
individului sau colectivităţii,
ceea ce conferă actului ludic
o funcţie catharctică, de
defulare şi autoproiecţie
psihologică.
Jocul este un mijloc
de comunicare, un cod
cultural compus din semne
ludice şi reguli de combinare
a acestora; el are un
vocabular, o gramatică şi
semantică actualizate într-un
text lingvistic.
Savantul
olandez J.Huizinga afirma
că “ jocul este o acţiune sau
o activitate efectuată de
bună voie, înlăuntrul unor
anumite limite stabilite, de
timp şi spaţiu,şi după reguli
acceptate de bună voie, dar
absolut obligatorii, având
scopul în sine însăşi şi fiind
însoţită de un anumit
sentiment de încordare şi
13
Şcoala modernă — nr. 3/2017 Considerații metodice
EDUCAŢIA ASTĂZI
17
Şcoala modernă — nr. 3/2017 Considerații metodice
domeniul ştiinţelor în atribuţiile instituţiilor de didactic vizează stimularea
educaţiei; învăţământ superior şi se capacităţilor pedagogice şi
d) cursurile organizate de desfăşoară în baza unor sociale de valorificare
societăţi ştiinţifice şi norme metodologice deplină a tuturor resurselor
alte organizaţii specifice. pedagogice (informaţionale,
profesionale ale (3) Evaluarea şi umane, didactico-materiale,
personalului didactic; validarea achiziţiilor financiare) existente la nivel
e) cursurile de perfecţionare dobândite de personalul de sistem şi de proces.
a pregătirii de specialitate, didactic prin diferite La nivel operaţional,
metodice şi programe şi forme de perfecţionarea personalului
psihopedagogice; organizare a formării didactic vizează stimularea
f) stagii/programe realizate continue/perfecţionării se capacităţilor pedagogice şi
prin activități de mentorat efectuează prin sistemul de sociale de proiectare,
pentru dezvoltarea recunoaştere, echivalare şi realizare, dezvoltare şi
profesională; acumulare a creditelor finalizare a activităţilor
g) cursurile de pregătire şi profesionale transferabile. specifice procesului de
examenele pentru Perfecţionarea cadrelor învăţămînt (lecţii, cursuri,
obţinerea definitivării didactice reprezintă o seminarii, lucrări practice,
în învăţământ sau a activitate cu conţinut ore de dirigenţie; activităţi
gradelor didactice; pedagogic şi social extraşcolare/cu: elevii,
h) cursurile de pregătire şi proiectată, realizată şi cadrele didactice, părinţii, alţi
perfecţionare pentru dezvoltată în cadrul reprezentanţi ai comunităţii
personalul de sistemului de învăţămînt, cu educative; activităţi:
conducere, de funcţie managerială de manageriale, metodice, de
îndrumare şi de reglare-autoreglare continuă asistenţă psihopedagogică şi
control, potrivit unor a procesului de învăţămînt, socială, de orientare şcolară
programe specifice; la toate nivelurile sale de şi profesională, de consiliere
i) bursele de perfecţionare referinţă (funcţional- etc.), în condiţii optime,
şi stagiile de studiu şi structural-operaţional). corespunzător contextului
documentare, La nivel funcţional, intern şi extern existent, pe
realizate în ţară şi în perfecţionarea personalului termen scurt, mediu şi lung.
străinătate; didactic vizează stimularea Analiza activităţii de
j) cursurile capacităţilor pedagogice şi perfecţionare a cadrelor
postuniversitare de sociale de convertire practică didactice presupune
specializare; a finalităţilor de sistem (ideal, raportarea la conceptele
k) studiile universitare de scopuri ale educaţiei) în pedagogice de formare, în
masterat; obiective angajate în cadrul general, şi de formare
l) studiile universitare de procesului de învăţămînt, în continuă, în mod special.
doctorat. mediul şcolar şi extraşcolar. Formarea constituie
(2) Programele de La nivel structural, funcţia centrală a educaţiei
conversie profesională intră perfecţionarea personalului (exprimată ca formare-
18
Şcoala modernă — nr. 3/2017 Considerații metodice
dezvoltare permanentă continuă, în accepţia sa Obiectivele activităţii de
necesară pentru integrarea (post)modernă, “începe să perfecţionare a cadrelor
socială optimă a fie concepută ca un proces didactice pot fi definite la
personalităţii umane). de lungă durată şi de nivel general şi specific, fiind
Astfel, formarea învăţare permanentă”, cu exprimate în termeni de
subordonează din punct de două funcţii generale: formare continuă, domeniu
vedere funcţional a) perfecţionarea şi înnoirea în care există un anumit
“învăţămîntul care nu este practicilor profesionale prin consens în cadrul sistemelor
decît un caz particular al “actualizarea cunoştinţelor de învăţămînt din ţările
formării”. Între educaţie şi însuşite în timpul formării dezvoltate.
instruire, “matricea sa de iniţiale”; Obiective generale ale
funcţionare se actualizează b) completarea formării perfectionarii:
în mod diferit în formarea iniţiale, inclusiv prin 1) dezvoltarea personală şi
profesorilor, în formarea “schimbarea eventuală a socioprofesională a cadrului
adulţilor în general sau în orientării profesionale, cu noi didactic obiective specifice:
formarea elevilor” . competenţe sancţionate prin a) actualizarea
Conceptul de formare diplome”. competenţelor de bază
continuă defineşte liniile Aceste funcţii, pedagogice, de specialitate;
pedagogice esenţiale pentru accentuate în mod specific la b) însuşirea de noi
activitatea de perfecţionare a nivelul unor sisteme de competenţe;
cadrelor didactice, linii educaţie, generează formule c) aplicarea competenţelor
conturate la nivelul diferite de organizare a de bază la nivelul didacticii
sistemelor de învăţămînt, pe formării continue: formare în specialităţii/specialităţilor;
fondul evoluţiilor înregistrate timpul profesiei, formare d) iniţierea în utilizarea unor
în anii 1975-1985, prin avansată, formare de/pentru noi strategii, metode,
consolidarea reformelor deja (re)calificare… mijloace de predare-
întreprinse şi reevaluarea La nivel de politică a învăţare-evaluare);
priorităţilor într-o societate educaţiei, toate variantele 2) ameliorarea sistemului de
bazată pe tehnologii evocate vizează formare continuă/instituţii,
avansate. perfecţionarea personalului ofertă de cursuri, practici
Formarea continuă didactic. La nivel pedagogice (obiective
răspunde la aceste evoluţii şi conceptual, formarea specifice:
la problemele lor integrabile continuă “ar putea fi definită a) favorizarea
în contextul mai larg al drept ansamblu de activităţi interdisciplinarităţii pe fondul
educaţiei permanente. şi de practici care cer valorificării conceptelor de
Depăşind semnificaţia implicarea educatorilor bază;
tradiţională, de “remediu la pentru amplificarea b) stimularea cercetării
carenţele formării iniţiale cunoştinţelor proprii, pedagogice/inovaţiei la nivel
insuficientă pentru întreaga perfecţionarea deprinderilor, individual şi în grup/echipă;
carieră profesională” analiza şi dezvoltarea c) aplicarea paradigmelor
(didactică), formarea atitudinilor profesionale” educaţionale la nivelul şcolii
19
Şcoala modernă — nr. 3/2017 Considerații metodice
şi al clasei/vezi teoria Evoluţia activităţii de finalizate la nivelul practicii
curriculumului; perfecţionare a cadrelor didactice, a normelor sociale
managementul educaţiei; didactice are loc pe circuitul care instituie în şcoală “o
d) dezvoltarea metodologic: formare iniţială adevărată cultură a
comportamentelor – formare continuă – autonomiei pedagogice”.
psihosociale necesare autoformare. Aceste proiecte au rolul
managementului resurselor Sistemele (post)moderne de a initia derularea şi facilita
umane); de învăţămînt accentuează proiecte de mobilitate pentru
3) cunoaşterea mediului continuitatea celor trei cadrele didactice în sensul în
pedagogic şi social secvenţe de instruire care ele reprezintă o parte
((obiective specifice: permanentă congruente la componentă a programelor
a) favorizarea relaţiilor şcolii nivel de politică a educaţiei. de dezvoltare profesională
cu diferiţi agenţi sociali: Formarea iniţială, continuă şi iniţială.Aceste
economici, comunitari, organizată la nivel universitar programe sunt realizabile, în
culturali, politici etc.; pentru toate categoriile de universităţi şi instituţii
b) raportarea sistemului de cadre didactice, are un specializate în formare
învăţămînt la problematica caracter mai deschis, continuă, prin: cursuri,
socio-economică; “asociind la competenţa conferinţe pedagogice,
c) adaptarea la schimbările disciplinei o pregătire pentru seminarii, stagii intensive şi
socio-culturale specifice întîlnirea cu copii şi extensive, acţiuni practice,
societăţii adolescenţii, inclusiv cu cei învăţămînt la distanţă,
postindustriale/informatizate; aflaţi în mare dificultate universităţi de vară, excursii
d) studierea factorilor şcolară”. tematice (de documentare,
psihosociali care Formarea continuă studiu etc.).
influenţează urmăreşte perfecţionarea Repere bibliografice:
comportamentele elevilor) practicii pedagogice 1. Călin Marin, 1995,
Conţinutul activităţilor de valorificînd mai multe modele “Procesul instructiv-
perfecţionare a cadrelor alternative “care permit educativ” Instruirea
didactice, corespunzător aprofundarea reflexiei şi şcolară (analiza
obiectivelor prezentate, consolidarea cunoştinţelor multireferenţială),
include programe noi” în situaţii diversificate, Editura Didactică şi
(post)universitare de: proprii procesului de Pedagogică,
pedagogie generală învăţămînt. Bucureşti.
(fundamentele pedagogiei, Autoformarea apare 2. Maciuc Irina,
teoria educaţiei, didactică astfel ca o consecinţă a “Formarea
generală), didactica sistemului de formare formatorilor. Modele
specialităţii/metodica (iniţială-continuă), expresie a alternative şi
predării, teoria transformărilor inovatoare programe liniare”
curriculumului, management promovate în cadrul Editura Didactică şi
şcolar, formare avansată (la procesului de învăţămînt, a Pedagogică, RA,
disciplinele de specialitate). cercetărilor pedagogice Bucureşti, 1998.
20
Şcoala modernă — nr. 3/2017 Considerații metodice
38
Şcoala modernă — nr. 3/2017 Management educațional
ei şi au nevoie să înveţe din sfera compromisului, este concepută pentru a
consecinţele faptelor lor”. respectiv strategia de promova cooperarea între
Interpretarea rezultatelor calmare prin separare a elevi.
obţinute în urma aplicării elevilor implicaţi în conflict, În afara diferenţelor
chestionarelor a reliefat o comparativ cu cei din menţionate există şi
serie de aspecte. învăţământul tradiţional. Nu asemănări în modul de
1. Există însă cadre permit, într-o proporţie abordare a conflictului din
didactice care sunt covârşitoare, nici grupul şcolar de către cadre
caracterizate de o continuarea conflictului pe didactice care îşi desfăşoară
combinaţie de două, chiar considerentul că nimeni nu activitatea la niveluri de
trei tipuri este rănit, nici trimiterea la învăţământ diferite (primar şi
de abordări. director a el evilor implicaţi în gimnazial) şi în sisteme
2. Abordarea cu ponderea conflict. Existenţa celor doi diferite (tradiţional şi
cea mai mare la cadrele învăţători şi a orarului alternativa educaţională
didactice este abordarea de prelungit, de opt ore, dau „Step by Step”).
tip rezolvare de posibilitatea celor doi Asemănările între cadrele
probleme în procent de 70%, manageri ai clasei de a-şi didactice din învăţământul
pe locul secund se află exercita simultan sau primar şi gimnazial se
abordarea de tip compromis succesiv şi complementar concentrează pe aspecte
în procent de 55% şi rolurile manageriale. Astfel, deosebit de importante într-
abordarea de tip implicare în conflictul apărut va fi rezolvat un conflict precum:
procent de 15%. Cadrele în clasă, adică în acel spaţiu preocuparea pentru
didactice care predau în securizant dezvoltat de identificarea problemei reale
învăţământul primar şi învăţători, devenind o şansă care a declanşat disputa,
gimnazial preferă în pentru maturizare şi pentru adică a „problemei din
rezolvarea conflictelor învăţare şi contribuind la spatele problemei”;
abordările de tip rezolvare de atingerea misiunilor încurajarea elevilor de a -şi
probleme, respectiv alternativei educaţionale. exprima constructiv
compromis. 5. Respondenţii din sentimentele, interesele şi
3. Cadrele didactice din alternativa „Step by Step” punctele de vedere, ca bază
învăţământul gimnazial sunt folosesc mai frecvent tehnici pentru identificarea
mai dispuse să apeleze la o de abatere a atenţiei şi de intereselor comune; folosirea
instanţă superioară ierarhic redirecţionare a tehnicilor care favorizează
(directorul unităţii şcolare) comportamentului elevilor stabilirea unui compromis;
pentru rezolvarea aflaţi în conflict spre alte amplasarea situaţiei
conflictului, comparativ cu activităţi educative, decât cei conflictuale în registrul
cadrele didactice din din învăţământul tradiţional. glumei, cu scopul
învăţământul primar. Preferinţa pentru acest tip de detensionării atmosferei.
Acestea din urmă sunt mai tehnici poate fi justificată, Fiecare din abordările
interesate, dispuse şi fiind mijlocită şi avantajată dominante ale unei situaţii de
înclinate să asigure de factori precum: conflict se identifică cu unul
consilierea şi liniştirea organizarea clasei pe centre din stilurile manageriale:
elevilor implicaţi în conflict de activitate, flexibilitatea şi Abordarea implicării
prin intermediul comunicării. posibilităţile extinse de corespunde rolului de lider al
4. Învăţătorii din alternativa alternare a modalităţilor de clasei, orientat spre
„Step by Step” folosesc mai lucru pe grupuri şi faptul că ocuparea unei poziţii
rar şi mai nuanţat tehnici din comunitatea educaţională
39
Şcoala modernă — nr. 3/2017 Management educațional
active în grupul şcolar pe întregii evoluţii ulterioare a
care îl conduce; educabilului.
Abordarea rezolvării de Conflictul este o componentă
probleme corelează cu rolul naturală a existenţei
de consilier al cadrului cotidiene în general şi a
didactic, sursă şi realităţii şcolare în special. În
resursă de informaţii şi intervenţiile lor în situaţiile de
comportamente pentru „microcriză educaţională”
educabili; (indisciplină, violenţă, non-
Abordarea de tip compromis implicare, comunicare
implică cadrul didactic ca blocată), cadrele didactice
mediator în actul sunt puse în situaţia de a
educaţional; demonstra abilităţi şi strategii
Abordarea de tip neimplicare de management educaţional,
este relaţionată cu rolul de ţinând cont de faptul că nu
îndrumător „din umbră” al educă numai de la catedră
cadrului sau în clasă, ci prin fiecare
didactic, axat pe delegarea contact relaţional cu copiii.
rezolvării conflictului chiar de
elev; Bibliografie:
Abordarea de tip ignorare 1) Kreidler, W. J., 1984,
implică rolurile de control şi Creative Conflict Resolution:
de decizie, conferind cadrului More than 200 activities for
didactic keeping peace in the
posibilitatea de a discrimina classroom, Glenview, IL:
situaţiile conflictuale Scott Foresman.
nesemnificative de cele 2) Stoica-Constantin, Ana,
relevante, care necesită 2004, Conflictul
intervenţia sa. interpersonal, Ed. Polirom,
Evitarea, ignorarea sau Iaşi
neimplicarea în raport cu 3) Ulrich, Cătălina , 2000,
situaţiile conflictuale din sala Managementul clasei de
de clasă nu apar ca abordări elevi – învăţarea prin
predominante ale cadrelor cooperare, Ed. Corint,
didactice, ci doar ca tendinţe Bucureşti.
în unele situaţii. Acest fapt
corelează pozitiv cu
ansamblul rolurilor
manageriale pe care
managerul clasei ar treb ui
să le exercite în grupul
şcolar, deoarece procesul pe
care îl conduce, cel de
dezvoltare a personalităţii
elevilor săi, este unul
esenţial, extrem de delicat şi
cu înrâurire puternică asupra
40
Şcoala modernă — nr. 3/2017 Management educațional
44
Şcoala modernă — nr. 3/2017 Psihopedagogie
46
Şcoala modernă — nr. 3/2017 Psihopedagogie
trebuinţele de apartenenţă la la baza oricărei conduite nt2/mielu-zlate-fundamentele-
un grup; trebuinţele de stimă şi umane se află un ansamblu de psihologiei .
statut social; trebuinţele de mobiluri care susţin realizarea 5. Golu, M. Fundamentele
autorealizare. anumitor acţiuni, fapte, psihologiei, Editura Fundaţiei
Modelul relaţional al atitudini. Principalele forme ale România de Mâine, București,
motivaţiei, elaborat de J. motivației sunt motivația 2007.
Nuttin, inspirat de concepţiile pozitivă/negativă,
formulate de K. Lewin, H. A. intrinsecă/extrinsecă,
Murray, R. S. Woodworth este cognitivă/afectivă iar teoriile
o altă teorie reprezentativă. asociate acestui concept sunt
Motivaţia este abordată de teoria instrumentalistă, holist-
Nuttin în cadrul unei concepţii umanistă și modelul relațional.
renovate şi lărgite a
comportamentului, a unui BIBLIOGRAFIE:
comportament "cu faţă 1. Chelcea, S., Golu, M.
umană", după cum se exprimă Dicţionar de psihologie
el, încercând să depăşească socială, Bucureşti, 1980.
limitele impuse de 2. Sillamy, N., Dicționar de
behaviorism. Motivaţia este psihologie, Univers
concepută în termeni Enciclopedic, București, 1998,
psihologici şi nu disponibil online la adresa
psihofiziologici sau psiho- http://www.bp-
patologici, adică relaţional şi soroca.md/psihologie/6365042
comportamental, iar -Dictionar-Psihologie-
comportamentul, la rândul lui, Larousse1.pdf .
este conceptualizat în 3. Roşca, Al., Psihologie
contextul uman în care generală, Editura Didactică şi
funcţiile cognitive joacă un rol Pedagogică, Bucureşti, 1978.
esenţial. 4. Zlate, M., Fundamentele
Așasar, motivația este psihologiei, disponibil online la
un concept esențial în științele adresa
despre om exprimând faptul că http://www.slideshare.net/tutre
47
Şcoala modernă — nr. 3/2017 Psihopedagogie
COMUNICAREA
2
idem
3
lonescu-
Ruxăndoiu,L.,Conversaţia:structuri şi
strategii; sugestii pentru opragmatică a
limbii vorbite, Bucureşti: Ed All Educaţional,
1999, p. 2
49
Şcoala modernă — nr. 3/2017 Exemple de bune practici
50
Şcoala modernă — nr. 3/2017 Exemple de bune practici
51
Şcoala modernă — nr. 3/2017 Exemple de bune practici
datorită unor conjuncturi fost lung și obositor. Până în egal. Fiind surprinse și
nefavorabile și: acolo am făcut două zile. mai ales emoționate, am
Matei Munteanu din Ajunși acolo, am intrat plâns și am tremurat de
clasa a VI-a A, Postolache în sală cu mari emoții. Dar fericire. Acele clipe au fost
Andra din clasa a VI-a C, am fost consolate de domnul de neuitat. Am avut o mare
Postolache Victor din clasa a profesor spunându-ne că am galerie formată din mai multe
III-a C - Vicecampionul venit pentru a câștiga cluburi sportive române care
nostru Național pe anul 2016 experiență și curaj, dar în ne-au fost de mare folos
la categoria U9, sportivi urma unor antrenamente deoarece ne-au ajutat să
foarte talentați, toți elevi ai grele, timp de două trecem peste clipele grele
școlii noastre. săptămâni, în care ne-am care ne deprimau. Chiar
”- Da, suntem mândri pregătit în fiecare zi de două dacă am pierdut următorul
de voi! Felicitări!!!” ori. Văzând și nivelul copiilor meci, ne-am clasat pe locul
din alte țări, ne-am dat trei.
Cum au relatat elevele seama că și noi avem șanse Am fost premiate și
Alecsia Maria Tanasiciuc și de caștig. apreciate de diversi profesori
Daria Andreea Alungulesei Am avut două probe, străini. Dar noi sperăm că cel
din de simplu și de dublu. La mai mândru a fost profesorul
clasa a VI a A, Colegiul simplu, am întâlnit cele mai nostru, fără de care nu am fi
Tehnologic ,,Spiru Haret” bune jucătoare care putut ajunge acolo. Ne dorim
experiența din Croația: practicau acest sport de la 6 să fie mulțumit de rezultatele
ani. Ne-am străduit și am dat noastre. Nu ne așteptam ca
„Începând cu anul tot ce am avut mai bun din prima medalie la proba de
2013, atunci când am ținut noi. Chiar dacă am pierdut dublu fete să fie chiar una
pentru prima dată o rachetă unul dintre meciuri, am internațională.
și un fluturaș de badminton caștigat două și am reușit să Am trăit o experiență
în mână, noi, Alecsia și Daria trecem peste prima etapă. minunată în Croația, pe care
am început să avem o A urmat proba de nu o vom uita niciodată! „
pasiune pentru acest sport. dublu, unde am intrat foarte
Încetul cu încetul, am tensionate și emotive
evoluat și participat la deoarece știam că acele fete
diverse concursuri naționale aveau un nivel mult mai
în: Bacău, Iași, București, ridicat față de al nostru. De
Suceava, Fălticeni, Ploiești, aceea am pierdut primul set
Onești și multe altele. detașat. Cu lacrimi în ochi
Dar să nu uităm de cel ne-am adunat forțele, iar cu
dintâi, care a fost cel mai ajutorul sfaturilor domnului
recent concurs internațional. profesorului am colaborat
A avut loc în Croația la mai mult și am reușit să
Zagreb în perioada 8-10 câștigăm următoarele două
septembrie 2017. Drumul a seturi care au mers din egal
52
Şcoala modernă — nr. 3/2017 Proiecte europene
53
Şcoala modernă — nr. 3/2017 Proiecte europene
54
Şcoala modernă — nr. 3/2017 Proiecte europene
EXPLORER
http://eduexplorer.seminarula
gapia.ro/courses/liste-des-
lecons-et-cours-disponibles-
a-votre-usage/.
56
Şcoala modernă — nr. 3/2017 Proiecte internaționale
PROIECTUL INTERNAȚIONAL
DE LA LUME ADUNATE ȘI IARĂȘI LA LUME DATE
LA FINAL
57
Şcoala modernă — nr. 3/2017 Proiecte internaționale
39 Antropologie liceal au descoperit cu Mircea Eliade aduce în prim
culturală. Etnografie. ajutorul bibliotecarului școlar plan soarele și cultele solare,
Obiceiuri. Tradiții. Datini. cele 3 domenii amintite transpunerea în semne a
Mod de viață. •elevii din ciclul sacrului pentru om, încă din
Folclor gimnazial și liceal au întocmit perioada precreștină.
784.4 Cântece liste bibliografice ale cărților Repetarea rombului
populare, tradiționale, din aceste domenii, au pe cămașă realizând o
istorice. Cântece de fotografiat costume coloană, simbolizează
petrecere tradiționale și obiecte de legătura dintre pământ și cer,
75 Pictura artizanat, au realizat picturi unificarea materiei cu
modernă moderne de inspirație spiritualul, al umanului cu
- îmbunătățirea folclorică și afișe de divinul. Spirala,”reprezintă în
capacității de înțelegere și promovare a muncii lor. fond ritmurile repetate ale
interpretare a artei moderne Echipele pedagogice vieții, caracterul ciclic al
de inspirație folclorică din fiecare școală s-au evoluției, permanența ființei
- realizarea implicat în derularea confruntată cu vremelnicia
animațiilor de lectură grupate activităților astfel încât, la mișcării…Spirala dublă
cu următoarele teme: finalilizarea proiectului, au simbolizează simultan cele
Am citit și vă fost descoperite cărțile din două sensuri ale acestei
recomandăm! domeniul Etnografie.Folclor mișcări, nașterea și
O fotografie cât o ce poartă simbolurile moartea…” Cercul
mie de cuvinte! comune întâlnite pe reprezintă suflul divin fără
Simboluri moderne costumele populare început și fără sfărșit…
preluate din folclor românești și albaneze Epoca în care trăim a
S-au derulat 6 tipuri
de activități în cadrul ”Covoarele,
proiectului, organizate în straiele,
două etape. Trei dintre ele obiectele
vizau lucrul cu echipa artizanale
pedagogică (bibliotecar (linguri de lemn,
CCD, profesori metodiști, strachini,
bibliotecari școlari, profesori) ulcioare) sunt
și trei vizau lucrul cu elevii, purtătoare ale
astfel: unor desene
•echipa pedagogică a simple (pătrate,
promovat proiectul pe site-ul romburi,
școlilor, în ziare și reviste dreptunghiuri
locale, a selectat clasele de sau triunghiuri
elevi ce urmau a se implica, cu vârful în jos,
a centralizat documentele în cercuri, spirale),
vederea expedierii lor către fiecare
bibliotecarul C.C.D.Neamț, a reprezentare
realizat o carte cu ISBN ce geometrică
conține detalii și fotografii de având
pe parcursul derulării semnificații
proiectului. profunde. În
•elevii din ciclul ”Tratat de
primar, ciclul gimnazial și istoria religiilor”,
58
Şcoala modernă — nr. 3/2017 Proiecte internaționale
îndepărtat lumea modernă internaţionale în
de crearea manuală a perfecţionare : exemple de
veșmintelor, acestea fiind bune practici . Piatra-Neamţ :
cumpărate din magazine Alfa, 2017
specializate. S-a pierdut
tradiția de a țese pânza în
casă pentru realizarea
costumelor și, încet-încet,
se va pierde și tradiția de a
le coase, de a le
înfrumuseța, de a proteja
ființa care le poartă prin
eventualele semne magice
alese.
Fiind conștienți de
acest lucru, am considerat
că aceste semne, prezente
în culturilor popoarelor, pot
contribui la stabilirea unor
relații de prietenie. O
modalitate simplă de a duce
mai departe simbolurile
uitate, este de a prezenta
elevilor semnificațiile lor și de
a le reproduce în desene și Desen realizat de eleva
picturi. Bordea Andreea . Clasa a
Faptul că aceleași VIII-a B
simboluri sunt întâlnite la mai Școala Gimnazială Borlești
multe popoare, reprezintă – îndrumător prof. Anițulesei
pentru noi o punte de
Bogdan
legătură, o formă de
colaborare între oamenii ce
trăiesc în spații diferite în
lume, dar care au un numitor
comun: ARTA ȘI
FOLCLORUL AUTENTIC.”
BIBLIOGRAFIE
CHEVALIER, Jean;
GHEERBRANT,Alain.
Dicționar de simboluri.
București: Editura Artemis,
1994,p250.
MACOVEI, Ana, MOISE
Florentina, IRINA Elena
Roxana. De la lume
adunate şi iarăşi la lume
date : importanţa proiectelor
59
Şcoala modernă — nr. 3/2017 Poriect internațional
PROIECTE INTERNAȚIONALE-
ROMÂNIA - REPUBLICA MOLDOVA
61
Şcoala modernă — nr. 3/2017 Poriect internațional
10 profesori din Republica rezultate din diferite proiecte
Moldova vor participa, pe 9 europene anterioare,
mai 2017, la Conferinţa promovate şi coordonate de
Internaţională – eveniment inspectorul pentru limbi
de multiplicare al moderne, prof. Alexandru
Parteneriatului Strategic Mîţă.
Erasmus+ KA2 „Comics in
Teaching Languages/La BD
en clase de langues”. Până
la acest eveniment, vor fi
organizate cursuri de
formare pentru profesorii
moldoveni, în vederea
integrării în grupul de studiu
al noii metode promovate de
proiect: predarea limbilor
moderne prin benzi
desenate.
De asemenea, profesorilor
moldoveni li se vor pune la
dispoziţie şi alte cursuri de
formare în noi tehnologii şi în
didactica limbilor moderne,
62
DRAGI CITITORI,
Cerinţe de tehnoredactare:
Colectivul de redactie:
prof. Florentina Moise
prof. metodist Elena -Roxana Irina- roxana.irina.ccdnt@gmail.com
prof. metodist Lacramioara Tinca - lacramioara.tinca.ccdnt@gmail.com
prof. metodist Gabriela Livia Curpanaru - gabriela.curpanaru.ccdnt@gmail.com
prof. metodist Mioara Rosu- mioara.rosu.ccdnt@gmail.com
prof. metodist Ionut Stefanescu - ionutstefanescu01@gmail.com
bibliotecar Ana Macovei - ana.macovei.ccdnt@gmail.com
informatician Ovidiu Mata ovidiu.mata.ccdnt@gmail.com
Adresa redactiei: Piatra-Neamt, str. Petru Rares, nr. 24, tel. 0233-223885
E-mail: alfa.ccdnt@gmail.com
ISSN 2069 -4504