MARIA MONTESSORI

IDEI
Musteață Daniela-Maria
Anul I MEIE

I. Copiii învață singuri folosind materiale specifice, în acest timp educatorul

direcționează și ghidează activitatea. (Profesorul predă individual și
diferențiat). În sistemul Montessori, copilul învață mai ales experimentând sau
lucrând în grup. Copiii învață singuri sau unii de la alții.
“ Să nu faci niciodată pentru copil ceea ce poate face singur“.
(Maria Montessori)
II. În clasele Montessori, copilul se poate mișca liber dintr-o parte a clasei în
alta, ascultând de propriul impuls interior, alegând singur activitatea și locul
de desfășurare. Copilul se poate deplasa prin clasă unde dorește și poate vorbi
cu cine dorește atâta timp cât nu îi deranjează pe ceilalți.
III. Într-o clasă Montessori, copiii sunt de diferite vârste, la fel cum se află
într-o familie, ceea ce încurajează toleranța, diversitatea, întrajutorarea și
răbdarea. (În felul acesta relațiile dintre copii în cadrul orelor de program
seamănă mai mult cu viața din afara școlii, adică cu viața reală).
IV. Libertatea și disciplina sunt considerate a fi cei doi poli fundamentali ai
educației Montessori. (clasele Montessori sunt focalizate pe crearea unei
discipline interioare a copiilor. Mediul este pregătit cu grijă pentru a permite
copilului să lucreze cât mai independent posibil).
V. Clasa este organizată să încurajeze copilul, cât mai mult posibil, să
participe la lumea înconjurătoare. Sala de clasă permite libertatea de mișcare
fizică. Într-un mediu pregătit totul este pe măsura copilului (mese și scaune pe
măsura copiilor, rafturi la înalțimea copiilor, oglinda este agățată la înalțimea
copiilor, lângă oglindă se găsește un coș conținând unelte pentru igiena
personală - săpun, șervețele, perie de păr, etc; materiale de curațenie plasate la
îndemâna copiilor)
VI. Metoda Montessori pune accentul pe „a învăța cum să înveți“.
Maria Montessori a înțeles că este nevoie de un mediu pregătit care să
ajute adultul să susțină dezvoltarea copilului. De aceea a creat o bază
materială originală, cu materiale didactice specifice (elaborate de ea),
organizate pe zone de interes care sunt denumite arii curriculare.
Acestea sunt :Viață practică, Senzorial, Matematică, Limbaj, Științe și
activități culturale
VII. Recompensele sunt de natură internă. Sistemul Montessori evită
folosirea recompenselor tradiționale de tipul notelor, bulinelor sau steluțelor
aurii. Copilul este educat să învețe că principala recompensă trebuie să fie
mulțumirea de sine și satisfacția că a dus la bun sfârșit o sarcină de lucru.
VIII. Copilul nu este corectat atunci când greșește. Se consideră că încă
nu a ajuns să stăpânească suficient conceptul respectiv, iar materialul va fi
strâns și reluat cu alt prilej, după o lecție individuală, ori după o anumită
perioadă de timp.
IX. Dezvoltarea copilului este pusă în mișcare de instincte, iar sarcina
educatorului este să creeze condiții pentru satisfacerea lor. Educatorul creeză
un mediu cât mai natural, asemanător mediului din familie, stimulativ, cu
materiale specifice care ajută la dezvoltarea copilului.
X. Părinții participă frecvent la programe Montessori care le sunt special
dedicate, în vederea participării la procesul de învățare.