Pedagogia Montessori. Viziune asupra predarii si invatarii limbajului.

Maria Montessori (1870-1952) a fost un medic, educator, filosof, italian si de trei ori
nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace. A devenit prima femeie din Italia care a
obtinut o diploma in medicina in 1894. A lucrat cu copii cu dizabilitati la Roma ca
psihiatru pentru copii. Dupa ce a fost numita director al Scolii de ortofrenie in 1898,
Maria Montessori a invatat copiii cu nevoi speciale folosind mediul lor ca instrument
educational. Acest efort a pus bazele a ceea ce stim astazi ca metoda de educatie
Montessori. Maria Montessori a crezut ca, daca metoda ei ar functiona pentru copiii cu
dizabilitati, atunci ar putea fi folosita in beneficiul copiilor normali intr-un mod puternic.
Ea a spus odata: „Eliberati potentialul copilului si il veti transforma in lume”.
(Montessori,2017)
Cum a inceput totul?

In mod firesc, dorind sa contribuie la imbunatatirea educatiei si sa raspandeasca

dragostea pentru invatare cu ceilalti, Maria Montessori si-a deschis primul centru de zi
la Roma. Se numea Case dei Bambini (Casa Copiilor) si a fost locul unde a inceput sa-
si perfectioneze metoda. Maria Montessori a realizat succesul la Roma cu Casa
Copiilor. Ideile ei si intelegerea psihicului copilului au inceput sa se raspandeasca in alte
parti ale lumii. Prima scoala Montessori din Statele Unite a fost infiintata in Tarrytown
NY in anul 1912. Si in alte regiuni ale lumii, precum Europa si India, scolile Montessori
au crescut rapid.

Extinderea metodei de invatare Montessori

Pe masura ce Montessori a devenit o influenta puternica in India, Maria Montessori s-a

internat la Societatea Teosofica din India din 1939 pana in 1949. Aici a creat cursurile
de formare cu ajutorul fiului ei Mario Montessori. Maria Montessori a trait restul vietii
sale in Olanda, care este acum sediul Asociatiei Montessori Internationale (AMI). Maria
Montessori a incetat din viata in Tarile de Jos in 1952, dupa o viata dedicata studiului
dezvoltarii copilului.

● Metoda de educatie Montessori a cunoscut cresteri si scaderi in popularitatea sa,

dar multi cred ca metoda de educatie Montessori poate fi un instrument puternic
pentru educatie si invatare reala. Cu totii putem invata mai multe despre noi
 insine si le putem oferi copiilor nostri cele mai mari comori, dragoste si respect
atunci cand vine vorba de invatare.

Acest sistem pedagogic datorita rezultatelor concrete si de succes in educarea copiilor a

devenit in timp popular pe intreg mapamondul. Numeroase scoli si gradinite au adoptat
sistemul si urmeaza invataturile acestuia.

Materialele de lucru sunt special concepute pentru a ajuta auto-educarea copilului, lucrul in
functie de nevoile individuale si etapele de varsta in care se gaseste.
Pentru a avea acces la toate materiile de studiu , o clasa Montessori este impartita pe arii:
limbaj, matematica, viata practica, senzorial, cultural si arta.

Aria de limbaj. Perspectiva Montessori.

Limbajul este ceva ce exprimam in fiecare secunda. “Limba este un sistem arbitrar de
simboluri vocale prin intermediul carora fiintele umane sau membrii unui grup social comunica
si interactioneaza.” (Enciclopedia britanica)
Este o cale de exprimare. O articulare logica a unor sunete, un sistem complex de simboluri
asupra carora noi ca oameni am convenit cu scopul de a exprima idei, ganduri, sentimente.
Inventam cuvinte in functie de nevoile pe care le avem.
Limbajul este instrumentul gandirii colective.

Functiile de baza ale limbajului:

1. Comunicarea - oamenii isi pot exprima gandurile, sentimentele. Limbajul te ajuta sa te poti
exprima liber, nu este numai de a primi. Comunicarea inseamna schimbul de idei, pareri dintre
doi sau mai multi oameni. Comunicarea ne ajuta sa functionam mai ales ca si grup. Limbajul
este o mare mostenire pe care noi o avem . Putem intelege si ceea ce au spus oamenii acum
100 de ani pentru ca cea mai importanta functie a comunicarii este faptul ca ea permite
transmiterea informatiilor 2. Expresia inteligentei umane - gandirea fara limbaj nu exista.
Limbajul este parte din procesul de gandire. Felul in care gandim poate sa construiasca felul in
care vorbim. Gandim intr-o anumita limba, modul nostru de a gandi este influentat de limba pe
care o vorbim. Fiinta umana are nevoie sa isi exprime sentimentele personale si intelegerea
asupra lumii din care face parte.

3. Elementul de baza in construirea culturii - limbajul este legatura dintre trecut, prezent si
viitor. O cultura nu se poate dezvolta fara limbaj. Ca sa putem absorbi limbajul de baza, avem
nevoie sa putem construi limbajul.

Elementele de baza pentru dezvoltarea limbajului:

1. Dezvoltarea creierului "Sentimentul pe care trebuie sa l avem fata de un copil nou-nascut nu

este compasiunea pe care o avem fata de cei bolnavi si slabi,ci respect fata de misterul
creatiei"(Montessori,2018). Copilul la nastere are un potential imens, dar pentru asta are
nevoie sa acumuleze limbajul si ca sa acumuleze limbajul are nevoie sa auda pentru ca sistemul
auditiv sa fie dezvoltat. Copilul trebuie sa aiba in minte toate acele organe dezvoltate ca sa
asculte comanda creierului. Pentru a acumula limbajul, sistemul auditiv trebuie sa fie
functional. Sunetul este memorat si mai tarziu sunetului i se da sens apoi in momentul aparitiei
nevoii folosirii acelui sunet sau grup de suntele devin cuvinte – creierul transmite comanda
aparatului vocal. Nu este suficient ca noi sa auzim sunetele, este nevoie ca in context cuvintele
sa fie asociate cu inteles Copilului ii ia 3 ani ca sa ajunga sa vorbeasca limba specifica culturii
din care face parte.
2. Sanatatea organelor de vorbire - copilul devine capabil sa vorbeasca cand limbajul este in
mintea sa. Copiii pot comunica inainte de a vorbi, dar nu este capabil sa spuna ce gandeste..
Conditia bipeda este o conditie pentru dezvoltarea exprimarii vocale. Copilul se uita la gura, la
gesturile celor de langa el.

Limbajul s-a dezvoltat avand la baza tendintele umane si perioadele senzitive:

1. Perioada senzitiva pentru ordine pentru achizitionarea limbajului, se manifesta intr- un mod
foarte pregnant pentru limbaj. Explozia pentru cuvinte fiind la doi ani jumatate.

2. Perioada senzitiva pentru miscare - copilul manuieste obiecte a caror nume li se da.
Functionalitaea obiectului este mult mai clara. Aparatul bucal are coordonare, muschii
obrazului se dezvolta, copilul capata un interes absolut pentru miscare.

3. Perioada senzitiva pentru rafinarea simturilor - copilul isi da seama de calitatea obiectelor. Cu
ajutorul adultului i se imbogateste vocabularul copilului, de exemplu culoarea verde poate fi
‘’verde inchis, verde deschis’’, limbajul ii da claritatea copilului.

4. Perioada senzitiva pentru relatiile sociale dezvoltarea limbajului - copilul este interesat de
limbaj si de relatiile sociale, cauta sa faca parte din grupurile de copii, sa aiba propria
contributie, propriile idei. Adultul are un rol foarte important in acest domeniul. Adultul este
un exemplu pentru copil.

5 . Perioada senzitiva pentru obiectele mici - in dezcoltarea limbajului, copilul este atent la
detalii.

Limbajul in casa copiilor Montessori

" Dr Montessori estima caperioada senzitiva pentru limbaj este de la nastere pana la
aproximativ trei ani.Niciodata o persoana nu va fi mai capabila sa invete o limba asa de bine
cum o face in acest timp"(Manual Montessori,1998).
In casa copiilor, intalnim limbajul in fiecare arie din clasa. Intr-o clasa Montessori este
important sa fie o atmosfera prin care copilul sa fie incurajat sa comunice, sa invete, sa rezolve
problemele sociale cu care se confrunta, sa experimenteze bucuria de a invata lucruri noi si de a
dori sa afle lucruri noi. Limbajul oral este elementul cheie in casa Montessori pentru
dezvoltarea naturala a copiilor. Cu ajutorul limbajului oral se construieste limbajul scris si citit.
Cititul “necesita o dezvoltare intelectuala mai complexa devreme ce implica descifrarea
caracterelor si folosirea inflexiunilor vocii pentru a intelege semnificatia unui cuvant; toate
acestea presupun efort intelectual. Scrisul de alta parte ….inseamna capacitatea copilului de a
traduce sunetele materiale in semne. Acest proces implica miscare,ceea ce e o constanta si o
usurinta pentru copil. Scrisul se dezvolta spontan la fel ca si vorbirea , care este de asemenea o
traducere motorie a suneteleor pe care le-a auzit copilul. Cititul pe de alta parte se defineste ca
o functie de abstractizare, a intelectului. Prin citit se interpreteaza idei cu ajutorul simbolurilor
grafice si astfel acesta se dobandeste doar mai tarziu.”(Montessori,2013 )

Sunt mai multe straturi ale limbajului oral:

1. Sunet - fonem
2. Cuvinte - morfem
3. Ordinea - sintaxa
4. Semantic - inteles

Limbajul este cuprins in 3 capitole:

1. Limbajul oral
2. Limbajul scris
3. Cititul

1. Limbajul oral - copilul se naste cu capacitatea de a invata orice cu ajutorul limbajului. Copilul
are capacitatea de a absorbi orice limbaj indiferent de locul in care se naste, din cultura din care
face parte.
Datorita tendintelor umane, a mintii absorbante si a perioadei senzitive pentru limbaj, copilului
nu i se pare dificil sa invete, el pur si simplu absoarbe totul fara nicio exceptie. Limbajul oral
devine baza pentru orice alta baza a limbajului. In perioada 0-6 ani, copilul avand mintea
absorbanta, nu exista nici o notiune dificila pentru copil, el absoabe orice, totul tine de
expunere.
Prin lucrul copiilor din Casa Montessori, prin interactiunea lui cu colegii din clasa – copilul
capata increderea emotionala de a se exprima si de a ii ajuta pe ceilalti copii din clasa. Noi,
adultii ii ajutam prin ascultatea prezenta, validare, le oferim model de comunicare, conversatie.
Prin Lectiile de gratie si curtoazie le dam copiilor model de conversatie.

2. Vocabular dezvoltat - este important ca un copil sa inteleaga functionalitatea cuvintelor si

denumirea lor. Copilul absoarbe denumirea obiectelor din clasa dar si functia lor. Cartonasele
cu imagini sunt esentiale in casa Copiilor. Ele raspund nevoii de ordine din mintea copilului. O
alta achizitie pe care o au copiii in aceasta perioada cand mintea absorbanta este prezenta este
ca au nevoie de idei ca sa-si poata exprima nevoile. Acestea se dobandesc prin experientele pe
care ei le au prin interactiunea cu altii, prin poezii, cantece. Astfel ei descopera partea artistica
a limbajului si isi doresc sa cunoasca din ce in ce mai mult. Le putem citi copiilor povesti reale ca
mintea lui sa priceapa realul, insa mai tarziu putem introduce elemente fantastice, precum
printese si dragoni - a caror existenta poate fi inteleasa de mintea lor. Jocurile de gramatica
orala ii ajuta pe copii sa fie constienti de relatia dintre cuvinte si de rolul lor in propozitie.
Activitatile pe care le vor face copiii in aria de limbaj il ajuta sa devina constient in viitor ca
scrisul si cititul sunt expersii ale limbajului oral.

3. Idei - ideile vin din experientele pe care adultul i le povesteste copilului, din cartile pe care le
citeste, imaginile pe care le vede, prin cantece si poezii. Lectiile de gratie si curtoazie intra in
cele 3 modele. Le dam copiilor exemple de comportament social.

Scrierea:

Scrierea este o activitate complexa care cuprinde un sistem de simboluri asupra carora
oamenii au convenit si au standartizat, bazat pe limbajul oral. Scrierea este o metoda de
exprimare a gandurilor.
Pregatirea mainii pentru scris incepe in momentul cand copilul intra intr-o clasa Montessori.
Activitatile din aria de viata practica il ajuta foarte mult in dezvoltarea mainii. El capata control
asupra mainii si invata sa isi coordoneze miscarile.

Precizia si atentia sunt dezvoltate datorita activitatilor – ele sunt un element principal
pentru scriere. Atunci cand copilul scrie, in creier se formeaza un tipar de miscare pentru
fiecare litera in parte, chiar daca imagineaza literei este clara in creier, mintea trebuie sa
transforme imaginea in miscare. O alta pregatire a mainii este reprezentata de usurinta
atingerii. Prin scriere memoria musculara elimina efortul de a isi aminti o litera pana in
momentul in care procesul analizei cuvantului devine inconstient. Incheietura mainii de
asemenea necesita un exercitiu care este aplicat de prima data cand copilul a intrat in clasa
Montessori, de exemplu atunci cand cara o tava si astfel trece la activitatile de transfer pana
ajunge la o miscare complexa a incheieturii. La pregatirea mainii pentru scris este importanta si
directia de scris, de la stanga spre dreapta.

Intr-o clasa Montessori, pregatirea directa pentru scris este reprezentata cu ajutorul a doua
materiale: literele din glaspapir si alfabetul mobil. Prin trasarea literei cu degetele, in mintea
copilului se formeaza tiparul literei. Dupa ce copilul cunoaste toate literele si poate analiza
cuvantul, putem sa introducem alfabetul mobil.

Dupa parcurgerea pasilor de pregatire a mainii si a mintii, copilul dobandeste mecanismul de

scriere si are loc explozia scrisului.
Citirea :

Citirea este procesul prin care aflam gandurile scrise de o alta persoana. Astfel, pregatim cititul
exersand scrisul. Acest proces mental se elaboreaza pe baza de cunoasterea limbajului scris si a
limbajului oral. Scrierea presupune analiza sunetelor cuvantului si identificarea simbolurilor
acelui sunet pentru a-l scrie. Citirea insa presupune identificarea simbolurilor cat si rostirea lor
rapida si intelegerea sensului acelui cuvant.

Maria Montessori a observat ca citirea apare in mod spontan daca scrisul este exersat – cam la
6 luni de cand incepe copilul sa scrie. Este un proces spontan si natural care se intampla de la
sine daca pregatirea indirecta a fost realizata temainic. Pregatirea indirecta a copilului
presupune toata experienta copilului pe care a avut-o cu limbajul oral.

Rolul adultului

Este foarte important ca adultul sa ofere un mediu bogat si variat in activitati. Mediul
trebuie sa il atraga pe copil in activitatile din aria de limbaj din clasa, de exemplu: prin a
schimba cartile la coltul de lectura, obiectele din cutii, a planselor cu litere. Adultul cunoaste
nevoile copilului pentru a se dezvolta armonios si este important ca el sa urmeze principiile
limbajului din teroria Mariei Montessori. Adultul trebuie sa fie un model pozitiv pentru copiii
din casa Montessori. El este un model de conversatie, asculti apoi vorbesti. Adultul cunoaste
mintea copiilor.

Bibliografie:

1. Enciclopedia Britanica

2. Montessori, M.(2017), Minte absorbanta,Drobeta Turnu Severin, editura APA

3.Montessori, M.(2018), Taina Copilariei, Bucuresti, Editura Vremea

4. Montessori, M.(2013), De la copilarie la adolescenta, Bucuresti,Editura Vremea

5. Montessori, M.(2016), Educatie pentru pace,Bucuresti Editura Vremea

6.Mullinax. M.si Dinu,M.(1998)Manual de instruire Montessori,Constanta,Editura Casa Speranta