Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Studente:
Hornoi Maria- Georgiana
Hoșteanu Sandra- Elena
Aprilie 2021
0
Mituri și fapte despre persoanele cu dizabilități de auz
Mit: limba surzilor nu este o limbă adevărată ... ( adevăr: limbajul semnelor este o limbă de
sine stătătoare)
Mit: surzii sunt agramați, nu pot scrie și nici citi ... (adevăr: persoanele cu deficiență de auz
învață la școală, citesc ziarul, fac cursuri și pot naviga pe internet fără vreo problemă,
deasemenea sunt persoanele care urmează studiile superioare ajungând mari ingineri, pictori
sau scriitori) [ CITATION Kar16 \l 1048 ].
Cauzele în literatura de specialitate sunt prezentate în multe clasificări ale surdității cum
ar fi: surdități ereditare și dobândite sau surdități după momentul apariției (prenatale,
perinatale, sau post-natale), surdități în raport cu locul instalării traumei ( urechea medie,
internă, nerv auditiv, sistemul nervos central ), surdități pre și post lingvistice [CITATION Sto01
\p 31 \l 1048 ].
Gradele, pentru a stabili deficitul de auz se folosesc măsuri clasice, mai precis
măsurători moderne cu ajutorul unor aparate numite audimetre. Aceste aparate controlează
pragurile audibile la diferite intensități exprimate în decibeli și la diferite frecvențe expimate
în Hertzi.
Roy Holcomb a fost cel care a creat pentru prima dată, în anul 1967, termenul de
„comunicare totală” pentru persoanele cu dizabilitate de auz. Această comunicare se poate
face în funcție de nevoile copilului: orală, manuală, auditivă sau scrisă [CITATION Let16 \p 14 \l
1048 ].
1
Profesorii care aleg să folosească comunicarea totală în clasele lor au obligația de a
dobândii aptitudinile necesare pentru a evita orice problemă întâmpinată în comunicarea cu
elevii care au această dizabilitate[CITATION Let16 \p 15 \l 1048 ] . Utilizarea limbajului semnelor
ajută la dezvoltarea personală, academică, socială și culturală a persoanelor cu dizabilități de
auz.
Conform celor spuse într-un studiu danez persoanele cu deficiență de auz au competențe
mai bune dacă folosesc limbajul semnelor, decât cei care folosesc atât limbajul semnelor cât
și cel verbal (Letiția, 2016).
Un avantaj al comunicării totale este acela că poate oferii o siguranță elevilor care au
dificultăți în abordarea metodelor orale. (Atât timp cât copilul folosește în același timp și
limbajul semnelor și limba maternă îi dă o formă de comunicare expresivă.)
Un alt avantaj al comunicării totale este acela că poate să deschidă toate căile și
modalitățile de comunicare pentru un elev cu această dizabilitate (Letiția, 2016, p. 22).
Pentru a se putea integrarea copiilor în școli speciale pentru deficienții de auz, cadrele
didactice trebuie să folosescă anumite metode pentru ca toți să participe în mod activ la orele
de curs. Prima metodă cu care se poate lucra este:
A. Rețelele somatice
2
Pentru realizarea rețelelor semantice ne folosim de scrierea cuvântului nucleu în mijlocul
paginii, scrierea cuvintelor care încep să vină în minte legate de tema respectivă și trasarea de
linii a cuvintelor care se leagă în vreun fel.
Pentru copiii preșcolari în această metodă se folosesc imagini, din cauza vocabularului sărac
pe care îl au în primii ani (Letiția, 2016, p. 45).
A fost creată de Donna Ogle și a vizat lectura textelor explozive. Aceată metodă
presupune o serie de întrebări.metoda a fost readaptată folosindu-se imagini care să
funcționeze ca ancore de semnificație. Prima etapă a metodei este „ ce știu despre subiect?”,
se poate realiza cu ajutorul unui brainstorming bazat pe cunoștințele copiilor despre subiectul
textului realizat prin comunicarea totală pentru ca elevii să recepteze și să cominice eficient
între ei.
A doua etapă a lecției vizează întrebarea „ce aș dori să stiu despre subiect?”, ar aici
profesorul v-a sublinia cuvintele nou introduse în text. După această etapă elevii realizează ce
cuvinte cunosc, cele pe care nu le stăpânesc încă și cele pe care nu le cunoșteau.
A treia etapă vizează învățarea de noi cuvinte, iar elevii cu deficiență de auz v-or învăța să
despartă în silabe noile cuvinte, să alcătuiască propoziții ele, etc. (Letiția, 2016, p. 52).
Este o metodă prin care elevii discută despre conținutul temei pe echipe înainte de a le
dicuta cu întreg colectivul clasei. La copii cu dizabilități de auz comunicarea corectă este un
factor de încredere pentru aceștia. Este foarte important să perceapă corect mesajul, să îl
folosească, să comunice cu ceilalți colegii care au deficiență de auz și la final să transmită un
mesaj care să poată fi înțeles.
3
4. Prezentarea proiectului platforma Logopedia- intrument digital destinat educării
limbajului elevilor cu deficiențe de auz
Descrierea proiectului: acest proiect s-a adresat elevilor deficienți de auz, la nivel
național derulat de Organizația Salvați Copii cu sprijin financiar din parte Fundației Orange
cu scopul îmbunătățirii calității vieți persoanelor cu deficiențe de vedere și auz.
Această platformă vine în ajutorul terapeuților și cadrelor didactice prin cele 11 jocuri
educaționale digitale interactive.
La finalul acestui proiect elevul învață să fie autonom, să pronunțe corect, iar jocurile de
pe această platformă pot fi folosite în orice moment al lecției fiind foarte folositoare pentru
evaluare și captarea atenței elevului (Fundația Orange, 2016).
4
Bibliografie
Letiția, Ș. I. (2016). Rolul comunicării totale în dezvoltarea vocabularului elevilor cu
dizabilitate de auz- cap.1 Teorii actuale privind comunicarea totală la elevii cu
dizabilități de auz. Cluj-Napoca: PRESA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ.
Viktor, K. (2016). Omul din lumea tăcerii. Ghid pentru înțelegerea lumii persoanelor cy
dizabilități de auz. Chișinău .