AVANTAJELE BILINGVISMULUI

ÎN 4 DIMENSIUNI
Dr. Birescu Mihaela, PhD
2022
 Preșcolarii bilingvi
și dezvoltarea limbajului
prin opționale
• Dezvoltarea funcțiilor sociale și de comunicare, dar și a
celor de execuție
• După prestigiul social al limbilor, Lambert delimitează
bilingvismul aditiv (care se adaugă: individul îşi
îmbogăţeşte repertoriul lingvistic cu o limbă nouă) de
cel substitutiv (care ia locul: individul trece de la
utilizarea unei limbi la alta; acest tip de bilingvism este
caracteristic comunităţilor minoritare, unde limba
comunităţii este înlocuită cu cea a majoritarilor).
Menţinerea limbilor în comunităţile etnice bilingve se
constată doar în cazul bilingvismului aditiv.
 Cartea și educația bilingvă
• Cel mai la îndemână instrument educațional este
cartea, ori cititul pentru cei mici, sau chiar sesiuni
de conversații periodice, pe anumite teme,
potrivite vârstei.
• Dacă suntem de acord cu faptul că dezvoltarea
limbajului și a comunicării reprezintă o bază
solidă pentru învățarea ulterioară, atunci putem
extrapola prin adăugarea altor limbi sau limbaje.
Educația bilingvă – actul învățării simultane a
două limbi – câștigă teren în toată lumea.
 Citire de imagini

Povestirea educatoarei
 Jos cu miturile!
• Când aud de bilingvism, părinții sunt tentați să
plece urechea la unele păreri, cum că a doua
limbă l-ar zăpăci pe un copil de grădiniță, aflat
încă în primele stadii de dezvoltare intelectuală.
• S-a demonstrat chiar contrariul: de multe ori,
copiii bilingvi învață mai repede și mai bine decât
ceilalți. Copiii bilingvi sunt mai abili la a își
concentra atenția pe informații relevante și la a
ignora distragerile. (Lauren Lowry Hanen)
Teatru de păpuși
 4 dimensiuni
• Din punct de vedere educațional, am
identificat câteva avantaje pe care le are
învățarea mai multor limbi în perioada
preșcolară. Iată-le mai jos, împărțite în 4
categorii: dezvoltare cognitivă, dezvoltare
social-emoțională, capacitate de învățare și
reușită pe termen lung.
 Dimensiunea I. Dezvoltare cognitivă
• Probabil cel mai important avantaj imediat, observat de părinți,
atunci când copiii lor învață o a doua limbă este dezvoltarea
cognitivă. Ministerul Educației american a arătat, în 2020, că
preșcolarii care învață o a doua limbă înainte de a împlini 6 ani
înțeleg mai bine conceptele din domeniul științei (matematică) și
rezolvă mai ușor puzzle-uri sau jocuri de cuvinte.
• Alte avantaje precizate includ:

– formarea unor puternice aptitudini de gândire,

utilizarea logicii,
– creșterea capacităților de concentrare, memorie și luare a deciziilor,
– deprinderea de a gândi în cea de-a doua limbă,
– ușurință în învățarea celei de-a treia, sau chiar a patra, limbi.
 Dimensiunea a II-a. Dezvoltare social-
emoțională
• Mai mult de 60% dintre europenii angajați, cu vârste cuprinse între 24-65 de ani,
declară cunoașterea a cel puțin o limbă străină.
• Aproape toți europenii (98%) consideră că învățarea a cel puțin o limbă străină este
importantă pentru viitorul copiilor lor. Generația actuală își asumă acest țel: cu
doar 46% din populație, tinerii europenii monolingvi sunt astăzi în minoritate. 19%
dintre europeni sunt bilingvi, 25% sunt trilingvi și 10% vorbesc 4 sau mai multe
limbi. (www.languageonthemove.com/multilingual-europe)
• Îmbrățișând abordarea multilingvistică și multiculturală dincolo de ușile caselor
familiale, comunitatea își întărește legăturile relaționale și își ridică nivelul de
înțelegere reciprocă.
• Obiectivul european de a avea populație trilingvă (limba națională, engleza, o altă
limbă) este deja îndeplinit de majoritatea populației din Luxembourg (84%),
Olanda (77%), Slovenia (67%), Malta (59%), Danemarca (58%), Letonia (54%),
Lituania (52%) și Estonia (52%). Prin contrast, există și țări care sunt destul de
departe de acest obiectiv – Grecia (15%), UK (14%), Portugalia și Ungaria (13%).
(www.languageonthemove.com/multilingual-europe)
• Bilingvismul îi ajută pe copii să aibă relații mai strânse cu familia, cultura,
comunitatea. Cercetările arată că, pe lângă leagarea de relații strânse, copiii
bilingvi învață mai bine să se concentreze și să se auto-controleze, inclusiv la vârste
critice.
 Dimensiunea a III-a. Capacitate de
învățare
• Ei își dezvoltă o abordare mai flexibilă de
rezolvare a problemelor, datorită faptului că
pot schimba așa de ușor o limbă cu alta. Se
poate spune că se concentrează mai ușor
asupra elementelor esențiale din procesul de
învățare.
• Un alt avantaj este faptul că tinerii învață să
asimileze doar chestiunile importante, filtrând
informațiile care pot fi irelevante.
 Dimensiunea a IV-a. Reușită pe
termen lung
• Să privim în jur! Cam 45% din populația globului este bilingvă, 13%
trilingvă, 3% multilingvă și 1‰ poliglotă – vorbitoare de mai mult
de 5 limbi.
• Bilingvii și plurilingvii beneficiază de oportunitatea de a accesa mai
multe comunități, în multiple moduri, de a accesa mai ușor și din
mai multe surse informațiile necesare și de a învăța despre oameni
din alte culturi, astfel încât legarea relațiilor să fie facilă.
• Tot mai mulți cercetători demonstrează că introducerea mai multor
limbi la o vârstă cât mai fragedă are un mare impact pozitiv asupra
copiilor: crește puterea de concentrare, îmbunătățește funcția
cognitivă, crește calitatea relațiilor sociale și culturale. În plus,
bilingvismul mai are legături și cu următoarele beneficii: întârzie
apariția unor boli cognitive degenerative, cum ar fi Alzheimer și
demența, dar aduce și beneficii salariale datorate unor calificări
suplimentare.
Copiii păpușari
Interdimensionalitatea poveștilor: 4 direcții de
dezvoltare într-un opțional bilingv
• Bilingvismul începe din prima zi de viață, iar pe la
11 luni, deja copilul distinge existența mai multor
limbi. Pearson găsește, însă, și o a doua fereastră
de oportunitate, situată între 4 și 7 ani, atunci
când copilul procesează deja limbile în paralel.
Este cel mai bun moment de a introduce piese
literare… iar cele mai potrivite sunt, evident,
poveștile. Poveștile i-au fascinat întotdeauna pe
cei mici, le-au captat atenția, i-au facut să se
implice, să să empatizeze cu eroii care înving
întotdeauna, să aprecieze personajele și lucrurile
bune, pozitive.
Teatru din siluete de hârtie
• Prin opționalul “Poveștile bunicilor”, copiii descoperă
multe lucruri noi, jocuri și aplicații interesante, intră în
pielea personajelor, rezolvă situații problemă, creează,
învață să comunice corect în cele două limbi (să asculte
și să formuleze mesaje), să facă legătura dintre ele,
devenind bilingvi, pe nesimțite.
• Poezioarele introductive hazlii, textele cu conținut
satiric, umoristic, dramatizările educatoarelor și ale
copiilor, păpușile și jocul cu siluetele colorate îi fac pe
copii să se destindă, să participe cu plăcere și interes la
acest tip de activitate.
• Opționalul este deja îndragit de copii și arată, mai
presus de toate, ce frumos pot colabora cele două
limbi, româna și maghiara.
Iepurele și broasca țestoasă
Teatrul copiilor
 Avantaje
• Formarea imaginii de sine a copilului se face prin raportarea
permanentă la lumea din jur, iar copiii au nevoie de modele pozitive
sau negative cu care să se identifice, respectiv să se compare.
• Un avantaj major al poveștilor este acela că stimulează imaginația
și fantezia copilului.
• Poveștile stimulează intelectul copiilor, care se străduiesc să rețină
cât mai multe detaii ale poveștii, să memoreze cuvintele folosite,
pentru a fi capabil să le reproducă.
• Nu trebuie să uităm nici rolul benefic pe care îl au asupra
afectivității unui copil. Frica, bucuria, iubirea sunt trăite de copil la
intensitate maximă.
• Principalul scop al acestui opțional este dezvoltarea bilingvismului,
cu ajutorul poveștilor.
Joc de rol
 Scopuri
• I. Dezvoltarea exprimării orale, înțelegerea și utilizarea corectă a
limbii; dezvoltarea bilingvismului. Educatoarele oferă exemplul
personal, pentru a sublinia egala importanță a limbilor, ca utilizare și
utilitate.
• II. Educarea unei exprimări verbale corecte (din punct de vedere
fonetic, lexical și sintactic); diferențierea celor două limbi. Pentru că
fiecare dintre educatoare are ca L1 româna, respective maghiara,
utilizarea natural corectă a limbajului este un avantaj neprețuit.
• III. Dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral;
îndrăgirea ambelor limbi, în mod egal; ușurința de a se exprima în
română și în maghiară. Educatoarele oferă mai multe metode,
mijloace și unelte, pentru exprimarea prin povești, basme, legende.
Jocul, ca instrument primar al copiilor de grădiniță, este folosit cu
precădere, în majoritatea situațiilor.
Prezentări multimedia
 Obiective
• Să asculte cu atenție un text, să rețină ideile lui și
să demonstreze că l-a înțeles.
• Să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv și să
utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere
gramatical, lucru valabil pentru cele două limbi.
• Să asculte un text care i se citește ori povestește,
deducând expresivitatea și frumusețea acestuia.
• Să fie capabil să creeze el însuși (cu ajutor)
povestiri și mici dramatizări, în ambele limbi.
Punguța cu doi bani / Kiskakas gyémánt félkrajcárja
Jocul de rol al educatoarelor
 În loc de concluzie...
• Prin intermediul povestirilor expuse în cele două limbi, de
către educatoare, copiii sunt familiarizaţi cu structura limbii
române, cu bogăţia formelor sale gramaticale, cu
frumuseţea şi expresivitatea limbajului, ceea ce contribuie
la dezvoltarea vorbirii şi a gândirii lor.
• În cadrul activităţilor de povestire
– se exersează vorbirea copiilor,
– se formează deprinderea de a povesti independent, ceea ce
contribuie la mărirea posibilităţilor de exprimare corectă,
coerentă şi expresivă.
• Putem spune că rolul şi importanţa poveștilor – ca activităţi
organizate – constă în valoarea lor cognitivă, etică şi
estetică, prin care influențăm pozitiv personalitatea fiecărui
copil, fără a invada spațiul său individual de gândire și
expresie.
Teatru de hârtie
 10 motive pentru a vota
cu Poveștile noastre bilingve
•
• Poveștile îi ‘împrietenesc’ pe copii cu lectura. poveștile bilingve îi împrietenesc și
cu cele două limbi.
• Poveștile oferă lecții de viață.
• Poveștile au un efect benefic asupra imaginației.
• Poveștile dezvoltă abilitățile de comunicare; în cazul nostru, de comunicare
bilingvă.
• Poveștile sporesc performanțele școlare de mai târziu, dezvoltă bilingvismul.
• Poveștile relaxează, realizând o comuniune între cel care spune și cel care ascultă,
creând o rutină.
• Poveștile bilingve ajută mecanismele de gândire, raționamentele, problematizarea.
• Poveștile cresc puterea și timpul de concentrare și modelează o anumită disciplină.
• Poveștile îi ajută pe copii să-și identifice și să-și arate sentimentele.
• Poveștile întăresc relațiile celor implicați în lectura, ori desfășurarea lor –
cititor/ascultător sau copil/copil.
 Bibliografie
• Bartha Csilla, A kétnyelvűség alapkérdései, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 1999.
• Borbély, Ana, Bilingvismul. In: Berényi Maria (ed.) Simpozion. Comunicările celui de al IX-lea Simpozion al
Cercetătorilor Români din Ungaria (Giula, 6–7 noiembrie 1999), Publicaţia Institutului de Cercetări al Românilor
din Ungaria, Giula, 2000, pp. 137–149.
• Borbély, Ana. Bilingvismul. In: Luminiţa Botoşineanu – Elena Dănilă – Cecilia Holban – Ofelia Ichim (ed.)
Distorsionări în comunicarea lingvistică, literară şi etnofolclorică românească şi contextul european, Editura Alfa,
Iaşi. 2008, pp. 33–42.
• Bratu, B., Preşcolarul şi literatura, E.D.P., Bucureşti, 1977.
• Bratu, B., Creativitatea copilului, Ed. Enciclopedică Română, Bucureşti, 1969.
• Hanen, Lauren Lowry, Bilingualism in Young Children: Separating Fact from Fiction, pe
https://mail.google.com/mail/u/1/#search/ag/FMfcgxwHMZHmfMVQMBMVNBwcxmmlmhQW, accesat la 10
ianuarie 2021.
• https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php?title=File:People_aged_25%E2%80%9364_reporting_they_knew_one_or_more_foreign_lang
uages,_by_occupation,_2016_(%C2%B9)_(%25).png&oldid=431207, accesat la 10 ianuarie 2021
• https://www.languageonthemove.com/multilingual-europe , accesat la 10 ianuarie 2021
• Lambert, W.E., Culture and language as factors in learning and education. In F.E.Aboud & R.D. Mead (Eds.), Cultural
factors in learning and education, WA: Fifth Western Washington Symposium on Learning, Bellingham, 1974.
• Lindholm, K., Bilingual immersion in education: Criteria for program development. In A. Padilla, H. Fairchild, & C.
Valdé (Eds.), Bilingual education issues and strategies, CA: Sage, Newbury Park, 1990.
• Preda, V., Grădiniţa altfel, Ed. V&I Integral, Bucureşti, 2003.
Rawlinson, G., Gândirea creativă şi brainstorming, Ed. Codecs, Bucureşti, 1998.
• Fundalul: bibleclipart.com (free download)