Mara Mădălina

JOCURI PENTRU
DEZVOLTAREA LIMBAJULUI

BIBLIOCARTI

2020
2
Mara Mădălina

Jocuri pentru dezvoltarea limbajului

Îngrijire ediție: revista cultural-artistică Vox Authors

Publicare: platforma digitală pentru cultură BIBLIOCARTI

Toate drepturile sunt rezervate, inclusiv dreptul de a

reproduce fragmente din carte.

Orice reproducere, totală sau parțială, a acestei lucrări, fără

acordul scris al editorului, este strict interzisă și se
pedepsește conform Legii dreptului de autor.

© Mara Mădălina

CONTACT

contact@bibliocarti.com

www.bibliocarti.com

3
 INTRODUCERE

Limba vorbită este în primul rând un mijloc de

comunicare, iar ea nu se moşteneşte, nu vine la pachet
ca genă ereditară. Nicidecum. Limba vorbită se învaţă
din primele zile de viaţă, în cadrul comunităţii în care
trăim. Ştim că limbajul este o caracteristică a omului.
Doar noi îl folosim şi prin intermediul lui transmitem
şi primim multiple informaţii. Limba este aşadar un
mesager esenţial fără de care am suferi cu siguranţă.

Un mediu educaţional stimulativ este deosebit de

important pentru copil încă din primul an de viaţă când îşi
însuşeşte vorbirea. În sfera limbajului, părinţii au adesea nevoie
să conştientizeze rolul lor esenţial în dezvoltarea vorbirii
copilului. Încă de la primele cuvinte rostite de copil, părinţii
sunt cei care pot influenţa vorbirea corectă prin repetarea
cuvintelor, de fiecare dată, cu forma lor corectă. De multe ori
ne amuză pronunţia greşită a celor mici şi pronunţăm la fel ca
ei unele cuvinte, încurajându-i astfel, fără să ne dăm seama, să
persiste în greşeală. La fel se întâmplă şi în cazul folosirii
exagerate a diminutivelor. O vorbire clară a părintelui, cu
tonalitate şi inflexiuni sugestive, folosind cuvinte cât mai
simple va ajuta copilul să îşi însuşească pronunţia mult mai
uşor.

4
 Trebuie să înţelegem că achiziţia limbajului este destul
de dificilă pentru copil care este expus permanent unui flux de
informaţii. Copilul aude cuvântul într-o propoziţie, uneori îl
aude şi separat, iar în mintea lui se dă adesea o uriaşă bătălie şi
se orientează după tonalitate, după mimica feţei celui care
vorbeşte, după gesturi. În acest context modul de adresare
către copil, încă din primele zile de viaţă, contează foarte mult
în dezvoltarea limbajului său. Adulţii sunt cei care îl educă pe
cel mic să facă o corelaţie între vorbire şi ceea ce se întâmplă în
jurul lor.

Autoarea Zukow-Golrding este de părere că

interacţiunea socială frecventă dintre părinte şi copil îl va ajuta
pe cel din urmă să se dezvolte din punct de vedere cognitiv şi
lexical. Aflăm că abilităţile atenţionale ale copilului se dezvoltă
la rândul lor stadial. Nou-născuţii au o atenţie preponderent
involuntară până aproape de 8-9 luni când începe să apară
atenţia voluntară, împărtăşită. Această atenţie a copilului poate
fi obţinută prin mai multe căi: îi arătăm cu degetul un anumit
obiect, îi oferim un obiect, îi direcţionăm atenţia mişcându-ne
către un loc anume etc. Atenţia voluntară a copilului este
reglată de către părinte şi are o strânsă legătură cu dezvoltarea
limbajului. Copilul are nevoie de atenţie, de interacţiune, iar
mai multe studii de specialitate au arătat că acei copii care
beneficiază de atenţie din partea părinţilor, cărora părinţii le
menţin atenţia voluntară, îşi dezvoltă vorbirea şi pronunţia mai
eficient şi mai repede. Cu cât menţinem aşadar mai mult şi mai
des atenţia împărtăşită a copilului, cu atât mai mult acesta are
şanse de a progresa mai repede în achiziţia limbajului. De pe la
9 luni, copilul începe să indice cu degetul anumite obiecte, să

5
privească către anumite persoane, lucruri sau evenimente.
Părinţii care sunt atenţi la propriii copii vor denumi obiectul,
vor sesiza la ce se uită copilul, vor realiza conexiunea dintre
vorbire şi lucruri/acţiuni/evenimente care i-au atras atenţia
celui mic, verbalizând.

Ne lovim des de multiple cazuri în care vedem „cei mai

cuminţi copii” petrecând timpul pe smartphone, tablete şi alte
device-uri. Auzim părinţi care spun „Nici nu simt că îl am în
casă, aşa e de cuminte.” Iar la un moment dat aceiaşi părinţi se
panichează prin jurul vârstei de 4 ani ai copilului deoarece
„copilul nu vorbeşte”. Acolo unde nu sunt probleme medicale
este vorba de acea „cuminţenie” percepută ca un „lux” şi
văzută ca un bine, de acea linişte când copilul se „pierde” în
telefonul mobil al părintelui şi, în primul rând, de o lipsă de
comunicare cu cel mic.

Deşi pare că la câteva luni vorbim singuri, copilul are

nevoie să audă şi să coreleze ceea ce părintele face cu ceea ce
spune. Are nevoie să i se urmărească atenţia, să i denumească
şi să i se repete fiecare obiect la care se uită. Are nevoie să
stabilească o formă de comunicare cu părinţii săi, iar gesturile
sunt cruciale.

Pe măsură ce îşi însuşeşte limbajul, copilul are nevoie

„să fie băgat în seamă”, să fie provocat să folosească limbajul
verbal, să petreacă zilnic timp cu adulţii din viaţa lui pentru a-şi
dezvolta achiziţiile lingvistice. În perioada preşcolară, însuşirea
limbajului îi asigură celui mic succesul viitor în orice domeniu
de aceea antrenarea zilnică a vorbirii este o necesitate. Cel

6
puţin 10 minute pe zi dedicate unui joc pentru dezvoltarea
vorbirii ajută copilul să îşi fixeze şi să îşi îmbogăţească
vocabularul.

De la 2-3 ani, aceste jocuri reprezintă cheia succesului

achiziţiei limbajului pentru copil. Atât acasă, în compania
părinţilor, cât şi la grădiniţă, sub supravegherea educatoarelor,
însuşirea corectă a vorbirii se va petrece într-o manieră
relaxantă, sub forma jocurilor care captează şi menţin atenţia
împărtăşită a copiilor.

În această carte propun o serie de jocuri pentru

dezvoltarea vorbirii în perioada preşcolară, jocuri la îndemâna
oricărui părinte sau cadru didactic, care sunt menite să
contribuie la consolidarea bagajului lingvistic al copilului şi
totodată la dezvoltarea lui. Cu o durată de 10 minute fiecare,
ele nu vor „răpi” din timpul atât de preţios în zilele noastre, dar
vor oferi un real beneficiu copiilor.

7
 DEZVOLTAREA VORBIRII PRIN JOCURI

Rolul jocurilor în dezvoltarea vorbirii este unul

esenţial deoarece copiii, încă de la vârste fragede,
asimilează foarte multe cunoştinţe jucându-se.

Exact la fel se întâmplă şi cu însuşirea limbajului. Pe de

altă parte, limbajul este o caracteristică a adaptării şi a gândirii
care se formează cu ajutorul limbajului. Omul are o gândire
verbală. Atmosfera de bună-dispoziţie creată în cadrul unui joc
va favoriza activizarea vocabularului prin captarea atenţiei
celor mici, prin implicarea lor în activităţi plăcute şi distractive,
prin stimularea curiozităţii şi a imaginaţiei etc. Totodată
jocurile pentru dezvoltarea vorbirii ne ajută să ne dăm seama
de dificultăţile pe care aceştia le pot întâmpina (pronunţia
deficitară a unor sunete, identificarea greoaie a unor sinonime
pentru unele cuvinte, articularea dificilă a unor cuvinte ş.a.).

Este recomandat să vorbiţi cu cel mic încă din primele

zile de viaţă, dar de la 2-3 ani puteţi influenţa dezvoltarea
vorbirii prin diverse jocuri, ţinându-se, bineînţeles, cont de
particularităţile de vârstă ale copilului. De la această vârstă
totul se poate transforma într-un joc care să îi activeze
vocabularul şi care să i-l îmbogăţească: gruparea jucăriilor
după anumite criterii, denumirea obiectelor din casă, aranjarea
hainelor, recunoaşterea persoanelor apropiate după numele lor,
denumirea animalelor de curte etc.

8
 La 4 ani deja va fi capabil să mânuiască instrumentele
de scris cu uşurinţă şi să verbalizeze diverse acţiuni, să asculte
cu interes şi curiozitate poveşti, să dorească să se uite peste
imagini din poveştile respective, să formuleze propoziţii, să
memoreze mult mai uşor versuri, să selecteze repede după
criterii date, să se implice în jocuri şi să vină cu idei noi. Deja
de la vârsta de 4 ani, jocurile pentru dezvoltarea vorbirii vor
reprezenta o metodă eficace de fixare şi îmbogăţire a
vocabularului fără ca cel mic să perceapă asta ca pe o sarcină,
ci ca pe o distracţie la care participă cu plăcere.

La 5 ani povesteşte el însuşi, îşi manifestă preferinţa

pentru anumite activităţi şi jocuri, atrage atenţia asupra lui şi îi
place să fie ascultat, jocul are şi caracter motivaţional, copilul
dorind să „câştige”, se observă o capacitate de conversaţie mult
mai mare, îşi folosesc cunoştinţele însuşite, îşi perfecţionează
latura fonetică şi îşi exprimă într-o manieră inteligibilă
gândurile şi impresiile.

Jocurile pentru dezvoltarea vorbirii stimulează în mod

afectiv dezvoltarea competenţelor de comunicare ale copilului
într-un climat pozitiv care îl încurajează pe cel mic să
vorbească. La vârsta preşcolarităţii, jocul este considerat a fi
principalul mijloc prin care copilul îşi formează şi îşi dezvoltă
capacităţile psihice - nimic nu poate fi imaginat în afara
jocului. Totodată jocul reprezintă cadrul în care copilul
foloseşte cunoştinţele acumulate şi îşi exprimă sincer emoţiile
dobândite pe parcurs. Jocul provoacă la acţiuni mintale diverse
contribuind la dezvoltarea intelectuală. Prin joc copilul

9
dobândeşte informaţii şi i se dă şi posibilitatea să şi le expună
pe cele deja însuşite.

Din cele mai vechi timpuri, jocul este modalitatea prin

care copiii învaţă o multitudine de lucruri, iar însuşirea
limbajului în maniera cea mai optimă se face tot prin
intermediul jocurilor, iar părinţilor şi cadrelor didactice le
revine sarcina de a-i implica pe cei mici în tot soiul de jocuri
care să-i provoace şi să-i dezvolte pe măsură ce ei cresc.

A.S. Makarenko este de părere că cei mici, aşa cum se

comportă în cadrul jocurilor din perioada copilăriei, aşa se vor
şi maturiza şi vor deveni ca adulţi. Modalitatea în care alegem
să ne jucăm cu cei mici le va influenţa acestora întregul viitor.
Atât jocul cât şi viaţa de adult presupun efort, responsabilitate,
emoţii, succes sau eşec, pasiuni pentru anumite activităţi etc.
Cu cât implicăm copilul în mai multe jocuri educative,
cu atât mai mult îl vom pregăti pentru viaţă. Preşcolarul care a
fost antrenat în jocuri devine implicit un şcolar silitor şi un
adult responsabil pregătit pentru succes.

În acest sens, dezvoltarea vorbirii reprezintă un prim

pas de o importanţă colosală pentru copil. Din experienţa mea
personală, de 12 ani, cu preşcolarii, am realizat că cei mici sunt
foarte receptivi la jocurile pentru dezvoltarea vorbirii şi
asimilează astfel o sumedenie de informaţii, în timp ce devin
dornici să comunice cât mai mult şi să arate ceea ce ştiu.
Încurajarea comunicării prin joc, cu răbdare şi dedicare, a dat
întotdeauna roade chiar şi în cazuri în care mulţi părinţi

10
afirmau că cel mic „nu vrea să vorbească” sau pur şi simplu
„înţelege, dar nu vorbeşte”.
Jocurile pentru dezvoltarea vorbirii se sprijină îndeosebi
pe cunoştinţe deja însuşite de copii, obiecte, lucruri, fenomene
etc. familiare celor mici, iar în acelaşi sens creează o punte de
legătură pentru transmiterea unor cunoştinţe noi. Preşcolarul
asociază jocul cu relaxarea, cu voia-bună, cu distracţia, cu o
activitate plăcută, iar comunicarea se îmbunătăţeşte treptat dar
sigur, pe măsură ce copilul capătă încredere în el şi în adult, pe
măsură ce se obişnuieşte cu jocurile propuse, pe măsură ce se
simte tot mai motivat să participe. Încurajez aşadar părinţii să
se joace cu propriii copii, să-i antreneze oricând dispun de 10
minute libere în jocuri pentru activizarea şi dezvoltarea
limbajului. Pe lângă faptul că vor consolida relaţia cu copilul şi
vor dobândi o comunicare eficientă cu acesta, jocurile pentru
dezvoltarea vorbirii vor mobiliza intens resursele psihice
specifice vârstei.
Este firesc ca la primele jocuri de acest gen, copilul să
fie ceva mai reticent, iar adultul să aducă mai multe indicaţii şi
specificaţii. Totuşi, pe măsură ce copilul începe să se
familiarizeze cu jocul, să îl cunoască, va acţiona cu încredere şi
va prelua iniţiativa. Secretul reuşitei jocurilor pentru
dezvoltarea vorbirii este aşadar aplicarea lor cu consecvenţă,
iar zece minute acordate zilnic unui astfel de joc le vor asigura
celor mici însuşirea corectă a limbajului. Vârsta preşcolară
reprezintă în acest sens şi o fază hotărâtoare a activării şi
dezvoltării vorbirii. Intervenţiile din această perioadă sunt cu
siguranţă mult mai eficiente decât „reparaţiile” ulterioare ale
unor deficienţe care pot marca inclusiv personalitatea copilului.

11
 ÎNTÂRZIEREA ÎN DEZVOLTAREA
LIMBAJULUI

Raportat la media vârstei, unii copii prezintă un

decalaj în ceea ce priveşte achiziţiile limbajului, iar
exprimarea lor verbală se lasă aşteptată timp
îndelungat. Personal, am întâlnit numeroase situaţii în
care cel mic înţelege ceea ce i se transmite, ceea ce i
se zice, fără însă a fi capabil să se exprime, eventual
scoţând sunete simple, izolate şi arătând spre un
obiect atunci când doresc ceva.

Simple sarcini, precum „Adu-mi ursuleţul!”, „Arată-mi

nasul!”, „Îmbracă-te cu geaca!”, „Dă-mi, te rog, cheile!”, sunt
înţelese şi efectuate fără însă ca el să vorbească, să verbalizeze
vreo acţiune.

Printre principalele motive pentru care cel mic poate

ajunge chiar să refuze vorbirea sunt dificultatea de pronunţie a
multor sunete, articularea defectuoasă a cuvintelor şi
vocabularul sărac care nu îi permite exprimarea verbală. O
comunicare bazată pe gesturi şi mimică devine atunci o soluţie
pentru copil care ajunge să se bazeze pe ea, fără a mai depune
vreun efort în vorbire. Astfel apar tulburările de limbaj tratate
deseori de către logoped.

12
 În jurul vârstei de 2 ani şi jumătate - 3 ani, dacă
vocabularul copilului este extrem de sărac sau dacă refuzul de a
vorbi se manifestă în continuare, copilul folosind gesturi şi
mimică, este indicată apelarea la un logoped.

Ce pot face însă părinţii şi cadrele didactice

pentru a încuraja dezvoltarea limbajului copiilor,
pentru a-i ajuta pe aceştia să depăşească pronunţia
deficitară şi să-şi îmbogăţească bagajul lexical?
Jocul este modalitatea prin care copilul acceptă
stimularea verbală intensă fără a i se da vreun moment senzaţia
că „lucrează”, că trebuie să atingă vreun obiectiv anume. Cu
cât adulţii se implică mai mult în jocurile copiilor, cu cât se
arată mai „curioşi” în legătură cu activităţile acestora, cu atât
mai repede vor fi acceptaţi ca „parteneri de joc”, iar
comunicarea cu cel mic va deveni mai uşoară.

Nu ezitaţi aşadar să vă jucaţi cu copilul, să fiţi creativi,

să propuneţi jocuri care să stimuleze limbajul, să vorbiţi cu
jucăriile, să-i explicaţi copilului rolul fiecărui obiect, să-i
spuneţi cum fac animalele pe măsură ce le întâlneşte, să
formaţi o relaţie strânsă, în cadrul căreia cel mic să se simtă în
siguranţă şi să se simtă atras de universul prezentat.

Cum trebuie procedat dacă sesizaţi o

întârziere în dezvoltarea limbajului copilului?

13
 În primul rând o atitudine echilibrată este cheia
succesului. Nu recomand nici panica pe care o puteţi transmite
celui mic, dar nici indiferenţa cu gândul că „va vorbi el mai
târziu”. Atitudinea echilibrată presupune calmitate şi implicare.
Puteţi cere sfaturi unor specialişti pentru a depista dacă există
anumite probleme medicale. În acelaşi timp, pas cu pas, optaţi
pentru activităţi de stimulare a limbajului. În afară de
comunicarea zilnică, puteţi să:

- îi citiţi poezii şi poveşti celui mic (acestea să fie în

concordanţă cu vârsta şi capacitatea sa de înţelegere, pe cât se
poate însoţite de imagini, cu o acţiune uşor de reţinut şi
atractivă pentru copil - recomand în acest sens poveştile cu
Pete Motanul sau Elefantul Elmer);

- implicaţi copilului în diverse activităţi casnice şi

implicit verbalizarea lor („Facem ceva bun de mâncare. Ne
trebuie lapte, ouă, zahăr… . Întâi batem ouăle cu zahărul. Uite,
zahărul e dulce. …);

- să vă jucaţi diverse jocuri de dezvoltare a limbajului

(jocuri de reproducere a onomatopeelor, jocuri de recunoaştere
a unor obiecte, jocuri cu surprize etc.) - acestea sunt deosebit
de importante pentru stimularea şi dezvoltarea limbajului
deoarece prin intermediul jocului copilul „face cunoştinţă” cu
lumea înconjurătoare şi, distrându-se, nu doar că învaţă multe
lucruri, dar bagajul său lingvistic se îmbunătăţeşte repede.

- petreceţi mai mult timp cu copilul în aer liber, vorbind

cu el, arătându-i şi explicându-i cum funcţionează lumea
înconjurătoare;

14
 - reduceţi timpului petrecut de către copil în compania
unor device-uri precum telefon, tabletă, laptop (Iar acest pas e
unul puţin complicat dacă cel mic este obişnuit să stea ore în şir
„cuminte” jucându-se pe smartphone. Soluţia este să nu i se
spună „Lasă telefonul şi hai la masă!” ci abordarea lui într-un
mod creativ, captarea atenţiei pentru ca acesta să renunţe
benevol la telefon în favoarea a ceea ce i se propune.)

- folosiţi imagini şi obiecte pentru a exemplifica atunci

când îi explicaţi ceva;

- ascultaţi-l cu mare interes atunci când vă „vorbeşte”,

chiar dacă nu înţelegeţi mare lucru, chiar dacă pronunţia este
una greoaie - înarmaţi-vă cu răbdare în acest sens şi nu-i daţi
senzaţia că nu aţi priceput sau că nu „zice bine”;

- denumiţi de fiecare dată obiectul către care copilul arată

sau la care observaţi că se uită (este important să audă des
denumirile obiectelor pentru a şi le aminti, aşa cum este
important să le vadă pentru a face corelaţia între imagine şi
cuvânt)

- cântaţi împreună cântecele însoţite de diverse acţiuni

sunt vesele şi uşor de memorat, în plus cel mic va reuşi să
asocieze verbalizarea cu anumite activităţi (din fericire sunt o
multitudine de variante gratuite în mediul online de unde vă
puteţi inspira);

- jucaţi diverse jocuri de rol (de pe la 3-4 ani) care îi vor

stimula imaginaţia copilului, vă va oferi un tablou al realităţii
văzute de el şi îl va încuraja să vorbească. Dacă nu se descurcă

15
în pronunţia unor cuvinte, ajutaţi-l, la fel şi dacă nu „găseşte”
cuvântul potrivit.

- încurajaţi copilul să pună întrebări (curiozitatea este una

dintre caracteristicile principale ale copilăriei care îl ajută pe
cel mic să afle „secretele” lumii în care trăieşte. Lăsaţi-i
impresia că vă poate întreba orice.)

Încă de la naştere copiii sunt foarte receptivi şi absorb

informaţiile oferite de către adulţii din jur. Nu, sub nicio formă
un bebeluş nu va vorbi în propoziţii, dar încă din primele zile
se realizează o formă de comunicare cu cel mic, prin gesturi,
prin liniştirea lui atunci când plânge, prin faptul că i se cântă un
cântec de leagăn ca să adoarmă, prin faptul că întinde mâinile
şi nevoia de a fi luat în braţe îi este înţeleasă etc.

Nu este nimic greşit să vorbiţi cu copilul cât mai mult

încă din primele zile de viaţă pentru că acesta este atent şi are
un nivel mare de receptivitate. Auzind adulţii vorbind, el va
stoca informaţia şi îşi va dezvolta abilităţile lingvistice treptat.

16
Jocuri pentru
dezvoltarea
limbajului

17
 1. MAGAZINUL DE JUCĂRII

Materiale: diverse jucării (acestea pot fi dintre

jucăriile preferate ale copilului, pot fi jucării noi sau
pot fi jucării asupra cărora doriţi să le atrageţi atenţia
copiilor)

Durata: 10 -15 minute

Desfăşurarea jocului:

Optaţi pentru câteva jucării interesante. Numărul

lor nu trebuie să fie redus pentru a-i da copilului
posibilitatea unei alegeri mai vaste. Aceste jucării vor
fi expuse ca la magazin, iar în acest sens, vă puteţi
alege un loc la care copilul poate avea acces - poate fi
o măsuţă, un raft, câteva scaune aşezate sugestiv etc.
Copilul va veni la magazinul de jucării pentru a-şi
achiziţiona jucăriile cu care să se joace. Numărul de
jucării pe care îl poate lua îl decideţi dumneavoastră,
iar condiţia pe care trebuie să o îndeplinească pentru a
obţine jucăriile este aceea de a le descrie folosind
minim 3 propoziţii pentru fiecare. E important să îl
lăsaţi să se hotărască singur ce jucării doreşte din
oferta magazinului de jucării.

18
 Exemplu:

Să spunem că îşi alege cuburile. Atunci va trebui să

spună trei caracteristici ale cuburilor, bineînţeles, în propoziţii.

Cuburile sunt colorate.

Din cuburi pot construi o căsuţă.

Cuburile sunt mici.

Puteţi ajuta copilul cu întrebări pentru a-l familiariza cu

detaliile.

Ce culori au cuburile?

Din ce material sunt făcute cuburile?

Ce vrei să construieşti din cuburi?

Unde punem cuburile după ce ne jucăm cu ele?

Ce mai poţi construi din cuburi?

Atenţie la formularea propoziţiilor! Chiar dacă

obişnuieşte să răspundă la întrebări printr-un cuvânt sau două,
ajutaţi-l să formuleze propoziţia şi să o repete. Condiţia pentru
a primi jucăria este aceea de a spune trei caracteristici ale
acesteia în trei propoziţii.

19
 2. SĂCULEŢUL FERMECAT

Materiale: săculeţ din material textil, diverse

jucării, jetoane cu imagini, obiecte de igienă
personală, alte diverse obiecte familiare copilului.

Durata: 10-15 minute

Desfăşurarea jocului: Într-un săculeţ din

material textil mat (nu trebuie să se vadă obiectele
prin material) - puteţi confecţiona unul din catifea,
stofă mai groasă, fetru etc. - se pun mai multe jucării
(4-6), obiecte, jetoane (alegerea vă aparţine). Ulterior
săculeţul este strâns la gură şi poate începe jocul. Cu
ochii închişi, copilul introduce mâna în sac şi scoate
câte un obiect. Fiecare obiect va fi denumit şi se va
spune ceva despre el (se vor formula propoziţii simple
sau dezvoltate).
Vă puteţi juca împreună cu cel mic, începând
dumneavoastră jocul. Astfel, primul obiect scos din săculeţul
fermecat îl veţi denumi dumneavoastră şi veţi alcătui o
propoziţie cu substantivul respectiv, următorul obiect îi revine
copilului şi tot aşa, până se termină obiectele din săculeţ.

Îl puteţi ajuta pe cel mic în formularea propoziţiilor cu

întrebări.

20
 Exemplu:

Să spunem că aţi pus în săculeţ rechizite şcolare, iar

copilul extrage un tub cu plastilină. Propoziţiile pot fi simple:

Plastilina este roşie.

Plastilina este moale.

Plastilina are sclipici.

Sau pot fi dezvoltate dacă îl ajutaţi cu întrebări:

- Tu ce faci cu plastilina?

- Eu mă joc cu plastilina.

- Ce poţi modela din plastilină roşie?

- Din plastilină roşie pot modela o căpşună, un măr, o

inimă, o fundă etc.

Evitaţi întrebările la care răspunsul poate fi de forma

„Da” sau „Nu”. De exemplu, la întrebarea „Îţi place
plastilina?”, copilul poate răspunde afirmativ sau negativ.

21
 3. CUTIA CU SURPRIZE

Materiale: o cutie mai mare, din carton, cu

capac; diverse obiecte familiare copilului.

Durata: 10 minute

Desfăşurarea jocului:

Pe capacul cutiei se decupează două găuri prin

care pot intra lejer mâinile copilului. În interiorul
cutiei, pe laterale, pentru a nu se observa prin găurile
din capac, se pun diverse obiecte cu care copilul este
familiarizat (un măr, o lingură, periuţa de dinţi etc.).
Copilul introduce mâinile prin găurile din capac şi
pipăie câte un obiect, fără a avea posibilitatea de a-l
vedea, urmând să îl ghicească şi să îl denumească.
Atunci când prezintă dificultăţi la ghicirea unuia
dintre obiecte, îl puteţi ajuta cu întrebări, cerându-i
informaţii despre obiectul respectiv.

22
 Cum este? Tare sau moale?

Din ce material este? Plastic? Metal?

Atunci când denumeşte obiectul din cutie, se va

exprima în propoziţii, iar pentru aceasta puneţi de
fiecare dată întrebarea:
- Ce este în cutie?

- În cutie este un măr/ un biscuite/ un creion etc.

23
 4. POVEŞTILE LUI ARICEL

Materiale: O jucărie de pluş (aceasta poate fi nu

doar un arici, ci şi o păpuşă, un ursuleţ, un iepuraş
etc.)

Durata: 10 minute

Desfăşurarea jocului:

La sfârşitul zilei sau după o plimbare, o activitate

interesantă desfăşurată de copil, o vizită etc., puteţi să
faceţi o sinteză cu cel mic, sub forma unei povestiri
pentru Aricel. Copilul îi va povesti lui Aricel
activitatea, vizita, cum şi-a petrecut ziua etc. La
început îl veţi ajuta cu întrebări şi s-ar putea să îi
povestiţi integral lui Aricel, dar copilul se va obişnui
cu acest joc şi îi va face plăcere. În scurt timp va
răspunde la întrebări, va învăţa să formuleze
propoziţii, să povestească.

24
 Azi îi povestim lui Aricel ce am făcut noi.

Unde am fost noi astăzi?

Noi am fost la cumpărături.

Ce am cumpărat din oraş?

Noi am cumpărat lapte, jucării, suc, cadouri…

Ce am făcut după ce am venit acasă?

După ce am venit acasă, am mâncat, ne-am jucat, ne-am

uitat la TV…

Ce urmează să facem acum?

Acum ne pregătim de somn, de baie, de masă…

Jucăria trebuie să fie una îndrăgită de copil şi jocul nu

trebuie să fie unul obositor. Limitaţi-vă la 4-5 întrebări,
dialogaţi cu cel mic, îndemnaţi-l să-i spună el lui Aricel ce a
făcut în ziua respectivă.

25
 5. CE PUTEM PUNE ÎN VALIZĂ?

Materiale: fără materiale

Durata: 10 minute

Desfăşurarea jocului: Acest joc este unul foarte

distractiv şi totodată educativ, contribuind cu succes
la activizarea şi îmbogăţirea vocabularului copilului.
Jocul constă în a „pune” în valiză cât mai multe
obiecte care să înceapă cu acelaşi sunet. Bineînţeles că
dacă avem litera „e” nu vom putea pune un elefant -
nici nu încape într-o valiză şi este o fiinţă vie.
Exemplu:

Avem litera şi sunetul „c”

- carte

- creioane

- cercei

- caiete

- colier

- cutia (cu bijuterii)

- ceas etc.

26
 Până se familiarizează cu jocul, copilul poate fi ajutat cu
întrebări.

De exemplu, pentru litera şi sunetul „b”.

- În ce ţinem dulceaţa?

- … în borcan

- Ce are tata agăţat la chei?

- … un breloc.

Altă variantă a jocului

Dacă cel mic ştie deja să scrie şi să citească, se

poate transforma într-un joc de familie. Fiecare
membru al familiei va scrie pe o foaie de hârtie cât
mai multe obiecte care încap în valiză. Câştigă cel
care scrie cele mai multe obiecte.

27
 6. CUVÂNTUL INTERZIS!

Materiale: fără materiale

Durata: 10 min

Desfăşurarea jocului: Acest joc nu doar că

activizează vocabularul copilului, dar îi provoacă şi
creativitatea, familiarizându-l totodată cu vorbirea în
propoziţii. Se alege un cuvânt „interzis” şi apoi se
formulează întrebări al căror răspuns constă tocmai în
cuvântul interzis, care nu trebuie rostit. Răspunsul
trebuie însă dat fără a folosi cuvântul interzis.

28
 Exemplu:

Cuvântul interzis „pisica”

1. Ce animal miaună?

- Animalul care miaună este Pufu (numele pisicii).

2. Ce animal mănâncă şoareci?

- Animalul care mănâncă şoareci este un animal

carnivor.

3. Ce animal este Pufu?

- Pufu este un animal domestic.

Cuvântul interzis se poate schimba pe parcurs ori de câte

ori se doreşte.

29
 7. CE FACEM CU…?

Materiale: şervete colorate şi diverse obiecte

(pix, culoare, periuţă de dinţi, telefon, biscuiţi etc.)

Durata: 10 minute

Desfăşurarea jocului: În primul rând, obiectele

alese sunt acoperite individual fără a lăsa să se
înţeleagă ce e dedesubt (pentru aceasta veţi putea
folosi şervetele colorate sau alte tipuri de materiale pe
care le aveţi în dotare). Obiectul ales este descoperit şi
copilul trebuie să răspundă la întrebarea „Ce facem cu
el?”.
Menţiuni: Răspunsul se va oferi în propoziţii.

Jocul de probă îl veţi efectua dumneavoastră - alegeţi

primul un obiect şi spuneţi ce se face cu el.

Jocul nu îl desfăşoară doar copilul, ci şi adultul. Aşadar,

un obiect îl alege cel mic şi un obiect îl alege „cel mare”.

Puteţi pune obiecte familiare copilului, dar şi 1-2 obiecte

cu care vreţi să îl deprindeţi.

30
 Exemplu:

Ce este acesta?

- Acesta este un pix.

Ce facem cu pixul?

- Cu pixul scriem.

- Ce este acesta?

- Acesta este un pachet cu biscuiţi.

Ce facem cu biscuiţii?

- Biscuiţii îi mâncăm.

Nu uitaţi să încurajaţi copilul şi să îl felicitaţi pentru

răspunsurile corecte.

31
 8. CE ESTE ROŞU?

Materiale: fără materiale

Durata: 10 minute

Desfăşurarea jocului: Adresaţi copilului

întrebarea: „Ce este roşu în casă?”, iar copilul se va
uita întâi în jurul său, în camera în care se află şi va
începe să enumere. După care va începe să îşi
amintească şi obiecte din alte camere sau puteţi merge
împreună cu el într-o altă cameră pentru a „vedea dacă
mai găsiţi ceva roşu”.
Regula este ca fiecare să spună câte obiect şi câştigă cel
care spune ultimul obiect. Culoarea poate fi înlocuită oricând
cu o alta. Încercaţi să încurajaţi răspunsul sub formă de
propoziţie.

32
Exemplu: Ce este roşu în casă?

- Covorul este roşu.

- Creionul e roşu.

- Perna are culoarea roşie.

- Jucăria are culoarea roşie.

- Pantofii sunt roşii.

- Rujul e roşu.

- Trandafirul e roşu.

- Şosetele sunt roşii.

Ce este galben în casă?

- Maşina este galbenă.

- Bluza este galbenă.

- Parfumul este galben.

etc.

33
 9. CUM ESTE?

Materiale: jocul se poate desfăşura fără

materiale sau puteţi printa imagini sugestive

Durata: 10 minute

Desfăşurarea jocului: Jocul este destinat

dezvoltării vorbirii din punct de vedere gramatical. În
acest sens puteţi folosi imagini printate pentru a le
arăta copilului sau rostiţi pur şi simplu propoziţiile:

34
Jucăria este moale. Jucăriile sunt…? (Jucăriile sunt moi.)

Cartoful este sărat. Cartofii sunt…? (Cartofii sunt săraţi.)

Pe farfurie este un măr. Pe farfurie sunt…? (Pe farfurie sunt

mere.)

Trandafirul este parfumat. Trandafirii sunt…? (Trandafirii

sunt parfumaţi.)

Cartea este groasă. Cărţile sunt…? (Cărţile sunt groase.)

Floarea e albastră. Florile sunt…? (Florile sunt albastre.)

Pe pat este o şosetă. Pe pat sunt două…? (Pe pat sunt două
şosete.)

Copilul va răspunde în propoziţii folosind

forma de plural a adjectivelor sau a substantivelor.
Menirea jocului este aceea de a identifica şi pronunţa în
mod corect formele de plural ale cuvintelor, dar şi formularea
de propoziţii. Folosiţi substantive şi adjective ţinând cont de
vârsta şi bagajul lingvistic ale copilului.

35
 10. CE SE AFLĂ ÎN SAC?

Materiale: un săculeţ mediu din material textil

(poate fi şi o sacoşă pe care o strângeţi cu un şnur)
mat (să nu se vadă prin material), diverse jucării şi
obiecte din casă familiare copilului.

Durata: 10 minute

Desfăşurarea jocului: Cereţi-i copilului să

închidă ochii şi puneţi în săculeţ unul din obiecte.
Copilul va deschide ochii şi va pipăi săculeţul pe
exterior urmând să răspundă la întrebarea „Ce se află
în sac?”. Dacă nu ghiceşte, îl puteţi ajuta cu descrieri.

36
 - Ce se află în sac?

- În sac este o lingură.

- În sac este o carte.

- În sac este un pix.

- În sac este un cub.

- În sac este un ceas.

- În sac este telefonul.

Altă variantă a jocului

Puteţi pune în sac mai multe obiecte şi copilul

le va denumi pe cele identificate. La final se deschide
sacul şi vedeţi ce anume a reuşit să ghicească.
Atenţie la formularea răspunsului în propoziţii. Dacă
cel mic tinde să zică direct obiectul, formulaţi de fiecare dată
propoziţia după ce a identificat obiectul, pentru a-l familiariza
cu vorbirea corectă. Totodată, atenţie la pronunţie. Dacă un
cuvânt nu e pronunţat corect, rostiţi-l în forma corectă imediat
după cel mic.

37
 11. CE NU E BINE?

Materiale: imagini printate sau decupate, diverse

fotografii din albumele foto, din reviste, cărţi etc.

Durata: 10 minute

Desfăşurarea jocului: Îi arătaţi copilului diverse

imagini şi formulaţi o propoziţie incorectă. Copilul va
trebui să identifice eroarea şi să o formuleze corect.

38
 De exemplu, îi arătaţi imaginea unui pisoi şi apoi spuneţi:

Acesta este un câine frumos.

Ce nu e bine?

Copilul va răspunde:

Acesta este un pisoi.

Sau îi arătaţi imaginea unui copil care colorează după

care rostiţi:

Acest copil se uită la televizor.

Ce nu e bine?

Cel mic va interveni spunând:

Copilul colorează.

Imaginea unei fetiţe care se dă în leagăn.

Băieţelul se dă în leagăn.

Ce nu e bine?

O fetiţă se dă în leagăn.

Pe lângă faptul că este un joc care îi activează limbajul

copilului, acesta este şi unul şi foarte amuzant pentru cei mici.

39
 12. CUM FACE?

Materiale: imagini cu diverse animale, insecte,

obiecte.

Durata: 10 minute

Desfăşurarea jocului: Acesta este un joc pentru

copiii de 2-4 ani. Este încurajată pronunţia prin
folosirea unor onomatopee. Astfel limbajul se
dezvoltă în mod distractiv, iar utilizarea imaginilor îi
va distrage atenţia copilului de la faptul că trebuie să
repete un cuvânt sau să reproducă sunetul scos de
obiectul/animalul respectiv.
Exemplu:

Cum face pisica? (I se arată copilului imaginea cu

pisica.)

- Miau.

Cum face raţa? (I se arată copilului imaginea cu raţa.)

- Mac-Mac.

Cum face maşina? (I se arată copilului imaginea cu

maşina.)

- Tiiit-tiiit. sau Vrum-vruuum.

40
 Cum face ceasul? (I se arată copilului imaginea unui
ceas.)

- Tic-tac.

Atenţie la categoria de dificultate în funcţie de

vârsta copilului. Acesta nu va fi întrebat „Cum face
elefantul?” dacă nu a auzit vreodată un elefant sau
dacă nu ştie ce e acela un elefant.
Jocul se poate schimba ulterior, adultul reproducând
onomatopeele şi copilul ghicind cine face aşa. Imaginea este
întoarsă după răspunsul copilului, acesta văzând dacă a ghicit
sau nu.

Cine face „Ham! Ham! Ham!”?

- Câinele.

Este întoarsă imaginea. Chiar dacă răspunsul a fost unul

nepotrivit, imaginea îi va da varianta corectă.

41
 13. IATĂ CE FAC EU!

Materiale: fără materiale

Durată: 10 minute

Desfăşurarea jocului: Acesta este un joc care

combină mişcarea cu dezvoltarea vorbirii şi care pe
copii îi va distra foarte mult. Executaţi anumite
mişcări verbalizându-le, urmând ca cel mic să repete
de fiecare dată cuvintele şi mişcarea şi totodată
ajungând să le asocieze.

42
 Acest joc ajută atât pronunţia cât şi crearea de asocieri
care la vârste mici are o importanţă majoră.

De exemplu:

Mâinile sus! Mâinile sus! Mâinile sus! (repetaţi de trei ori

în timp ce ridicaţi mâinile sus)

Mergem încet! Mergem încet! Mergem încet! (repetaţi de

trei ori în timp ce mergeţi încet)

Ţop! Ţop! Ţop! (trei sărituri uşoare)

Bat din palme! Bat din palme! Bat din palme! (repetaţi de
trei ori în timp ce bateţi din palme)

Mă aşez! Mă aşez! Mă aşez! (rostiţi de trei ori în timp ce

vă aşezaţi uşor)

Pentru o activitate mai distractivă puteţi folosi o linie

melodică pentru cuvinte - să le cântaţi nu doar să le rostiţi.
Puteţi folosi orice mişcare vi se pare oportună cu
condiţia ca ceea ce rostiţi/cântaţi să fie în concordanţă cu acea
mişcare.

43
 14. AŞA ESTE?

Materiale: fără materiale sau opţional imagini

Durata: 10 minute

Desfăşurarea jocului: Puneţi-i diverse întrebări

copilului la care să poată răspunde simplu cu „Da” sau
„Nu”. Întrebările pot acoperi game variate de subiecte,
dar pentru început orientaţi-vă la aspecte familiare
copilului. Totodată ţineţi cont de vârsta lui, de
capacitatea de înţelegere, de ceea ce îi place.
Exemplu:
Pe tine te cheamă Eliza?
Da/Nu

Eşti o fetiţă frumoasă?

Da/Nu

Ai pe tine o rochie albastră?

Da/Nu

Tu ai o jucărie roz?

Da/Nu

Pantofii tăi sunt roşii?

Da/Nu

44
 Jocul continuă până la cea de-a treia greşeală şi
se poate relua. În funcţie de preferinţele copilului,
dacă acesta are 3-4 ani, vă puteţi orienta şi spre alte
domenii, puteţi folosi imagini etc.
De exemplu, dacă este pasionat de animale, îi puteţi arăta
imaginea întrebându-l:

Aceasta este o zebră?

Da/Nu

Acesta este un câine?

Da/Nu

Sau dacă i-aţi citit poveşti ilustrate, îi puteţi arăta imagini

din poveşti…

Aceasta este Albă-ca-Zăpada?

Da/Nu

Aceasta este din povestea Punguţa cu doi bani?

Da/Nu.

45
 15. CE VEDEM PE STRADĂ?

Materiale: fără materiale

Durată: 10 minute

Desfăşurarea jocului: Fie că sunteţi într-o scurtă

plimbare, fie că sunteţi împreună în curtea casei sau
vă uitaţi pe fereastră de la balcon, acest joc îi va activa
vocabularul copilului şi îl poate şi îmbogăţi cu noi
cuvinte. Este suficient să puneţi întrebarea şi apoi
fiecare va spune câte un lucru de pe stradă. Câştigă cel
care a zis ultimul cuvânt. Puteţi să îi arătaţi lucruri pe
care el încă nu le cunoaşte şi să-i spuneţi nu doar cum
se numesc, ci şi ce sunt, astfel cel mic va învăţa
cuvinte noi, iar dat fiind faptul că face asta jucându-
se, le va şi reţine mult mai uşor.

46
Exemplu:

Ce vedem pe stradă?

- Maşină.

- Semafor.

- Oameni.

- Bloc.

- Stâlpi de curent.

- Autobuz.

- Păsări.

- Magazine.

La fel de bine puteţi primi răspunsuri corecte precum:

- Pantofi.

- Sacoşe.

- Asfalt.

- Coşuri de gunoi. etc.

47
 16. DE-A CUVINTELE

Materiale: fără materiale

Durata: 10 minute

Desfăşurarea jocului: Se alege un sunet şi se

rostesc cuvinte care încep cu acel sunet. Câştigă
ultimul care rosteşte un cuvânt cu acel sunet iniţial.
Puteţi insera şi cuvinte noi pentru copil, cu condiţia de
a i le explica. Este şi o ocazie pentru cel mic de a-şi
îmbogăţi vocabularul cu noi cuvinte.
Să luăm de exemplu sunetul „m”.

- mână

- mânecă

- minge

- mochetă

- maşină

- mop

48
 Îl puteţi ajuta şi cu întrebări dacă nu mai ştie cuvinte.

- Ce avem la masă în farfurie?

- Mâncare.

- Care este a doua zi a săptămânii? Dar a treia?

- Marţi. Miercuri.

- Ce ascultă Andrei în căşti?

- Muzică.

- Ce culoare are ursul?

- Maro.

De asemenea, dacă vreţi să introduceţi un cuvânt nou, să

zicem „marker”, îi veţi explica imediat copilului ce este acela
un marker, pe înţelesul lui, ideal ar fi şi să-i arătaţi unul.

Markerul este o cariocă mult mai groasă care nu se mai

şterge de pe obiecte.

49
 17. ALBUM FOTO

Materiale: fotografii cu diverşi membri ai

familiei şi persoane cunoscute

Durată: 10 minute

Desfăşurarea jocului: Este foarte important ca

cel mic să recunoască membrii familiei în fotografii,
să le rostească numele, să se recunoască pe el însuşi,
să îşi ştie şi să îşi spună numele întreg şi corect, să îşi
amintească anumite momente. Acest joc îl va ajuta să
îşi amintească, îi va oferi ocazia să le rostească
numele celorlalţi membri din familie (sunt mulţi copii
care afirmă că numele tatei e Tata, iar al mamei
Mama), îl va provoca să vorbească despre anumite
momente când a participat şi el la anumite acţiuni etc.
Vă trebuie aşadar câteva fotografii şi un album foto
pentru a le ordona pe măsură ce le vizualizaţi şi vorbiţi despre
ele. Conversaţia va fi una plăcută, relaxantă, ajutaţi-l acolo
unde întâmpină dificultăţi de recunoaştere, repetaţi-i de mai
multe ori numele persoanelor din fotografii, indicându-le de
fiecare dată şi vizual.

50
 Exemplu: - Pe cine vezi în poză? Cunoşti pe cineva de
aici?

La început, mai ales dacă vârsta copilului e una mică, e

posibil ca el doar să indice cu degetul o persoană cunoscută,
fără a verbaliza. Cu calm şi cu răbdare îi veţi spune legătura de
rudenie, precum şi numele persoanei.

- Ea este sora ta, Adelina.

sau

- Acolo eşti tu, Iulian Andrei.

sau

- Aici sunt mami şi tati, acasă. Uite, aceasta e camera de

sus.

51
 18. DARURI PENTRU MARTINEL

Materiale: un ursuleţ din pluş, alte diverse

jucării, dulciuri, felicitări, fundiţe

Durata: 10 minute

Desfăşurarea jocului: Este ziua lui Martinel aşa

că se aleg daruri pentru el. Li se pun fundiţe, se
aranjează frumos, sunt invitate şi alte jucării. Scopul
jocului este acela de a folosi corect în vorbire
numeralul cardinal şi ordinal. Copilul va număra
oaspeţii, va preciza numărul acestora şi va spune al
câtelea oaspete este fiecare pe măsură ce sosesc. La
fel şi cadourile primite de Martinel. Totodată va
respecta conduita la o zi de naştere. Îi va spune „La
mulţi ani!” lui Martinel, îi va oferi cadoul (acesta
poate fi o hăinuţă pentru ursuleţ, ceva dulce, un fular
care să se potrivească jucăriei etc.). Ajutaţi copilul cu
întrebări.

52
Cine a venit la ziua lui Martinel?

Câţi oaspeţi are Martinel?

Câte cadouri a primit Martinel?

Cine a fost primul oaspete? Dar al doilea?

Al câtelea cadou este cel de la Pinguin?

Al câtelea oaspete este Tigrul?

53
 19. LA TELEFON

Materiale: două telefoane de jucărie sau

telefoane reale

Durata: 10 minute

Desfăşurarea jocului: Scopul jocului este acela

de a deprinde copilul cu conversaţii simple, cu
vorbirea dialogată. Atenţie la vorbirea în propoziţii, la
salutul iniţial, la formula de prezentare, la cunoaşterea
adresei dacă este cazul, la formule de încheiere etc..
Se pot încerca diverse conversaţii: facem comandă de
o pizza, sunăm la Poştă să întrebăm de un colet,
sunăm un prieten pentru a-i ura „La mulţi ani!”, o
sunăm pe bunica să ne facă o prăjitură etc. După ce se
familiarizează cu jocul, copilul îşi poate alege el
însuşi o temă.

54
 - Bună ziua! Mă numesc Ivan Alexandru şi doresc să
comand o pizza.

- Sigur. Cu ce să fie?

- Vreau o pizza cu salam, cu ciuperci şi cu măsline.

- Am notat. Care este adresa dumneavoastră?

- Eu locuiesc pe strada Perilor numărul 22.

- Am reţinut. Într-o oră va ajunge comanda

dumneavoastră.

- Vă mulţumesc! La revedere!

Intraţi în rol şi folosiţi-vă de întrebări la care copilul să

răspundă în conversaţia telefonică. De asemenea încurajaţi-l să
pună la rândul lui întrebări. Înainte de conversaţie stabiliţi
anumite reguli: cei care vorbesc la telefon se vor saluta mai
întâi, vor discuta pe tema aleasă, îşi vor lua la revedere în mod
civilizat. Dacă prietenului i se spune „Salut!”, doamnei de la
Poştă îi vom da „Bună ziua!”. Nu uităm să mulţumim atunci
când ni se face un serviciu etc.

55
 20. ALINTĂM JUCĂRII

Materiale: jucării diverse

Durata: 10 minute

Desfăşurarea jocului: Scopul jocului este acela

de a se folosi formele corecte ale cuvintelor precum şi
formele corecte diminutivale. Obişnuim să folosim în
prezenţa copiilor diverse forme diminutivale ale
cuvintelor, iar acest joc este ideal pentru a-l face pe
cel mic să înţeleagă că diminutivele se folosesc cu
scop de alint sau pentru a se evidenţia ceva mai mic
comparativ cu sensul cuvântului de bază. De
asemenea este important ca acestea să fie pronunţate
corect. Regula este simplă: fiecare jucărie trebuie
„alintată”.

56
 Exemplu:

Să spunem că avem următoarele jucării: urs, iepure,

maşină, minge, cub, păpuşă, cerc.

Întâi se identifică forma de bază a cuvintelor.

- Ce este acesta?

- Acesta este un urs.

- Cum îl alintăm?

- Îl alintăm ursuleţ.

- Ce este acesta?

- Acesta este un iepure.

- Cum îl alintăm?

- Îl alintăm iepuraş.

După ce sunt alintate, jucăriile se simt fericite şi doresc

să se joace împreună cu cel mic.

57
 21. GHICI LA CE M-AM GÂNDIT!

Materiale: fără materiale

Durata: 10 minute

Desfăşurarea jocului: Descrieţi cât mai bine un

obiect familiar copilului, fără a-i rosti denumirea.
Copilul va trebui să ghicească obiectul la care v-aţi
gândit. Rolurile se pot inversa după familiarizarea cu
jocul şi copilul, la rândul lui, să descrie un obiect a
cărui denumire să o ghiciţi.

58
 Exemplu:

- Are formă rotundă, este argintie, are două toarte, o

punem pe aragaz, gătim în ea supă. Ghici la ce m-am gândit!

- Oala pentru mâncare!

- Sunt albi, au şireturi, nu plec de acasă fără ei şi trebuie

să-i iau pe amândoi. Ghici la ce m-am gândit!

- Adidaşi!

- E albastră, e pufoasă, ţine cald, te înveleşti noaptea cu

ea. Ghici la ce m-am gândit!

- Pătura.

Dacă nu se ghiceşte din prima descriere, mai oferiţi câte

un detaliu până la elucidarea „misterului”.

59
 22. SPUNE CE AM DESENAT!

Materiale: foi albe, creion, culori

Durata: 10 minute

Desfăşurarea jocului: Desenaţi pe foi diverse

obiecte, fiinţe, fenomene ale naturii, apoi copilul va
trebui să vă spună ce aţi desenat. La rândul lui, poate
desena şi el şi să identificaţi desenul lui. După
denumire, trebuie identificată culoarea potrivită,
desenul este colorat.
- Ce am desenat?

- Ai desenat un soare.

- Ce culoare îi vom da soarelui?

- Galben.

Copilul colorează soarele în culoarea potrivită sau îl

puteţi colora împreună.

60
 23. JOCUL CULORILOR

Materiale: fără materiale

Durata: 10 minute

Desfăşurarea jocului: Se alege o culoare şi se

spun cât mai multe lucruri care au culoarea respectivă.
Câştigă cel care a spus cele mai multe lucruri.
Exemplu:

Alegem culoarea galben.

Ce este galben?

- soarele

- lămâia

- banana

- floarea-soarelui

- porumbul

61
 Altă variantă a jocului: Regula se poate schimba
în legume şi fructe care au o anumită culoare, haine
care sunt de o altă culoare etc.
Exemplu:

Alegem culoarea verde.

Ce legume şi fructe au culoarea verde?

- salata

- merele

- broccoli

- varza

- ceapa verde

- lămâi verzi

62
 24. ZECE ÎNTREBĂRI

Materiale: fără materiale

Durata: 10 minute

Desfăşurarea jocului: Pentru a juca acest joc

trebuie aleasă întâi o categorie: culori, obiecte din
casă, animale domestice etc. Un jucător se gândeşte la
un cuvânt aparţinând categoriei alese. Celălalt jucător
apelează la întrebări al căror răspuns este „da” sau
„nu” pentru a identifica cuvântul la care s-a gândit
coechipierul. Jocul poate fi jucat şi în mai mulţi
jucători. Întrebările nu pot fi mai multe de 10.

63
Exemplu de întrebări:

Categoria culori

- Este o culoare caldă?

- Este o culoare rece?

- Există în apropiere de noi acea culoare?

- Port pe mine culoarea respectivă?

- Este roşu?

- Este albastru?

- Este verde?

64
 25. CÂTE CUVINTE ÎNCEP CU…?

Materiale: fără materiale

Durata: 10 minute

Desfăşurarea jocului: Se alege o silabă şi se

construiesc cuvinte care încep cu silaba respectivă.
Copiii de 5-6 ani adoră acest joc, mai ales că intervine
spiritul de competiţie - cel care găseşte mai multe
cuvinte câştigă. Dacă se joacă în doi, fiecare va spune
câte un cuvânt pe rând, iar cel care rosteşte ultimul
cuvânt, celălalt nemaiştiind un altul care să înceapă cu
silaba respectivă, câştigă jocul.

65
 Exemplu: silaba ro
rotund

rotofei

rotisor

roşu

român

rolă

robinet

rodie

rotiţă

roză

Prin intermediul acestui joc, copilul poate învăţa

cuvinte noi. Dacă aţi rostit un cuvânt despre care nu aveţi
siguranţa că îl ştie, întrebaţi-l dacă îi cunoaşte însemnătatea, iar
apoi explicaţi-i pe înţelesul lui, prin cuvinte simple.

66
 26. GHICI CE SUNT!

Materiale: obiecte din casă la alegere

Durata: 10 minute

Desfăşurarea jocului: Acest joc este despre

„găsirea” cuvintelor pentru a descrie ceva. În timp ce
copilul închide ochii, luaţi un obiect din încăpere şi
ascundeţi-l la spate. Va trebui să descrieţi obiectul, iar
copilul să îl ghicească. După identificarea lui, se vor
schimba rolurile şi copilul va fi cel care va alege un
obiect, îl va ascunde şi îl va descrie pentru a fi ghicit.
Se pot folosi inclusiv ghicitori amuzante pentru a
facilita identificarea obiectului. Cu cât copilul este mai mic, cu
atât indiciile vor fi mai simple, iar pe măsură ce creşte,
descrierea poate deveni mai criptică. Este necesar ca adultul să
fie primul care ascunde şi descrie un obiect pentru a-i oferi
copilului un model de descriere folosind adjective şi verbe.

67
Exemplu:

Sunt albastru, îţi place de mine şi mă porţi pe tine!

(Un tricou)

Eu scriu des multe scrisori, dar mai măzgălesc şi foi!

(Pixul)

Cu mine desenezi ca apoi să colorezi.

(Creionul)

Am patru picioare, sunt destul de mare

Pe mine mănânci, uneori te mai şi urci…

(Masa)

68
 27. CE NU SE POTRIVEŞTE AICI?

Materiale: fără materiale sau vă puteţi folosi de

imagini (decupaje, poze, printuri) sugestive

Durata: 10 minute

Desfăşurarea jocului: Prezentaţi-i copilului o

listă de cuvinte aparţinând unei anumite categorii
(categoria nu o spuneţi cu voce tare) în ca să inseraţi
şi un cuvânt „nepotrivit”, care nu aparţine categoriei
respective. Copilul va trebui să aleagă cuvântul care
nu se potriveşte. Vă puteţi folosi şi de imagini, având
grijă să le denumiţi pe fiecare. Lista va fi compusă din
4-5 cuvinte.

69
Exemplu:

Categoria animale

pisică

câine

caiet

cal

oaie

Categoria haine

bluză

pantaloni

prăjitură

fular

geacă

70
 28. CE FACE?

Materiale: fără materiale sau puteţi folosi

imagini sugestive

Durata: 10 minute

Desfăşurarea jocului: Scopul jocului este acela

de a folosi corect verbele de acţiune. Alegeţi un
animal, o persoană sau un obiect şi întrebaţi copilul ce
face acel animal/ om/ obiect. Vă puteţi folosi şi de
imagini care să prezinte diverse contexte şi să
întrebaţi copilul Ce face…?.

71
Exemplu:

Ce face câinele?

- Câinele latră.

- Câinele mănâncă.

- Câinele se joacă.

- Câinele doarme.

- Câinele aleargă.

Ce face bunica?

- Bunica vorbeşte la telefon.

- Bunica face dulceaţă.

- Bunica tricotează.

- Bunica povesteşte.

- Bunica vine în vizită.

- Bunica mă ia de la grădiniţă.

72
 29. A FOST ODATĂ…

Materiale: cărţi cu poveşti ilustrate, imagini

Durata: 10 minute

Desfăşurarea jocului: Alcătuirea poveștilor este

o modalitate excelentă de a dezvolta vocabularul,
precum și creativitatea și imaginația. Pentru copiii mai
mici folosiţi o carte de poveşti ilustrată, cu o poveste
pe care ei deja o cunosc. Uitaţi-vă împreună peste
imagini şi rugaţi copilul să vă „spună povestea”.
Imaginile vor reprezenta indiciile de care se vor ajuta
să îşi amintească. Îl puteţi ajuta şi cu întrebări. Pentru
copiii mai mari, utilizaţi o poveste ilustrată pe care ei
nu o cunosc. Treceţi prin pagini împreună cu cel mic
şi încercaţi împreună să „construiţi” o poveste pe baza
a ceea ce vedeţi. Urmăriţi firul narativ al copilului,
interpretarea sa şi veniţi cu idei şi evenimente noi
bazate pe imagini.
Totodată, în cazul copiilor mai mari, puteţi să nu
folosiţi ilustraţii ci să-i propuneţi să creaţi împreună o poveste
la care să adăugaţi pe rând idei. În primele încercări ajutaţi
copilul cu întrebări şi solicitaţi-i „ajutorul” în special pe lucruri
simple (nume, descrieri, obiecte etc.)

73
 Exemplu:

„A fost odată un băieţel frumos pe nume… cum să îl

cheme? Remus. Şi într-o zi Remus a ieşit afară să se joace cu…
cu ce să se joace? cu mingea. Dar pentru că la ora aceea nu
erau copii pe afară, el s-a dus cu mingea în grădină unde a
găsit un pui de veveriţă ce plângea după mămica lui. Ce crezi
că a făcut Remus mai departe?...”

„A fost odată o pisică foarte răsfăţată pe care o chema…

cum o chema? Miaunica. Miaunica era o pisică foarte
frumoasă şi stăpânii ei o iubeau foarte mult. Avea blăniţa…
cum să arate Miaunica?...”

74
 30. CONTINUĂ!

Materiale: fără materiale

Durata: 10 minute

Desfăşurarea jocului: Acest joc este unul foarte

distractiv şi poate fi jucat oricând plecaţi cu maşina
sau cu un mijloc de transport în comun. Scopul
jocului este gândirea rapidă şi fixarea substantivelor.
Pe măsură ce autoturismul înaintează, păstraţi cât mai
mult timp un lanţ de cuvinte alcătuit din ce se vede pe
drum în momentul respectiv. Se rosteşte câte un
cuvânt pe rând.

75
Exemplu:

maşini

stâlp de curent

şosea

oameni

magazin

copaci

semn de circulaţie

semafor

trotuar

cofetărie

clădire în construcţie

blocuri

benzinărie

pietre

camion etc.

76
 31. CÂŞTIGĂ SURPRIZA!

Materiale: o surpriză (poate fi orice îi place celui

mic) împachetată în aşa fel încât să nu se distingă
conţinutul

Durata: 10 minute

Desfăşurarea jocului: Acesta este un joc bazat

pe întrebări care are ca scop activizarea şi îmbogăţirea
vocabularului copilului. Recompensa este motivaţia
extrinsecă, dar poate fi construit şi sub formă de
competiţie dacă sunt doi sau mai mulţi copii. Se pun
întrebări la care copilul trebuie să răspundă cât mai
repede şi în propoziţii. Dacă răspunde corect la cinci
întrebări primeşte surpriza.

77
Exemplu:

- Ce culoare are bluza ta?

- Bluza mea este roz.

- Câte scaune sunt în cameră?

- În cameră sunt 3 scaune.

- Ce este acesta? (îi arătaţi un obiect din cameră)

- Acesta este… .

- Ce fruct este portocaliu şi zemos?

- Fructul este portocală.

- Care este numele tău complet?

- Numele meu este … .

78
 Cuprins

INTRODUCERE ................................................................................ 3
DEZVOLTAREA VORBIRII PRIN JOCURI .............................. 8
ÎNTÂRZIEREA ÎN DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ............ 12
1. MAGAZINUL DE JUCĂRII..................................................... 18
2. SĂCULEŢUL FERMECAT ..................................................... 20
3. CUTIA CU SURPRIZE ............................................................. 22
4. POVEŞTILE LUI ARICEL ...................................................... 24
5. CE PUTEM PUNE ÎN VALIZĂ? ........................................... 26
6. CUVÂNTUL INTERZIS! ......................................................... 28
7. CE FACEM CU…? ..................................................................... 30
8. CE ESTE ROŞU? ....................................................................... 32
9. CUM ESTE? ................................................................................ 34
10. CE SE AFLĂ ÎN SAC?............................................................ 36
11. CE NU E BINE? ...................................................................... 38
12. CUM FACE? ............................................................................. 40
13. IATĂ CE FAC EU! .................................................................. 42
14. AŞA ESTE? ............................................................................... 44
15. CE VEDEM PE STRADĂ? ................................................... 46
16. DE-A CUVINTELE................................................................. 48

79
17. ALBUM FOTO......................................................................... 50
18. DARURI PENTRU MARTINEL ........................................ 52
19. LA TELEFON .......................................................................... 54
20. ALINTĂM JUCĂRII ............................................................... 56
21. GHICI LA CE M-AM GÂNDIT! .......................................... 58
22. SPUNE CE AM DESENAT! ................................................. 60
23. JOCUL CULORILOR .............................................................. 61
24. ZECE ÎNTREBĂRI ................................................................. 63
25. CÂTE CUVINTE ÎNCEP CU…? .......................................... 65
26. GHICI CE SUNT! ................................................................... 67
27. CE NU SE POTRIVEŞTE AICI? ......................................... 69
28. CE FACE? ................................................................................. 71
29. A FOST ODATĂ… .................................................................. 73
30. CONTINUĂ! ............................................................................. 75
31. CÂŞTIGĂ SURPRIZA! .......................................................... 77

80
Vă așteptăm pe BIBLIOCARTI.com cu resurse
suplimentare!

81
82