Anexa nr.

DECLARAŢIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE PRIVIND

ORIGINALITATEA CONŢINUTULUI
REFERATULUI/ESEULUI/PROIECTULUI CU TITLUL
“CARACTERISTICI ALE LIMBAJULUI LA PREȘCOLARI”

Subsemnata Pîrlog (Albu) Andreea, studentă a Facultăţii de Științe ale

Educației, din cadrul Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” Bucureşti,
programul de studii universitare de CONVERSIE PROFESIONALĂ
“Pedagogia învățământului primar și preșcolar”, anul de studiu II, forma de
învăţământ ZI, declar pe proprie răspundere, că proiectul cu titlul
“CARACTERISTICI ALE LIMBAJULUI LA PREȘCOLARI” în vederea
susținerii/evaluării on - line în sesiunea de examene semestrul II, an școlar 2020-
2021, este o lucrare originală și este creație proprie.

Data,

Semnatura, Albu
Universitatea Creștină " Dimitrie Cantemir "

Didactica limbii şi
literaturii române
- ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR -

PROFESOR COORDONATOR: RALUCA STEFANIA SUCIU

Elev : Pîrlog ( Albu) Andreea

Conversie Profesională - Pedagogia învățământului primar și preșcolar
Anul II
Număr matricol: 545
 CARACTERISTICI ALE LIMBAJULUI LA PREȘCOLARI

Termenul de “limbaj “ se referă la modul de exprimare a gândurilor,

ideilor și sentimentelor către cei din jur, pentru a dezvolta relații umane și
pentru a supraviețui. Însuşirea limbajului este o activitate, un proces, care
presupune un efort îndelungat. Limbajul reprezintă una dintre cele mai
necesare aptitudini pe care le achiziționează un preșcolar.
De la aproximativ un an și 6 luni, copilul intră în etapa limbajului
telegrafic, adică utilizează 2-3 cuvinte, dar care nu sunt flexionate conform
regulilor limbii române, iar prepozițiile, conjuncțiile lipsesc. In aceasta
perioadâ, persoanele străine nu il înțeleg pe copil, insă cei apropiați, părinții
ori frații /surorile, devin translatori pentru cei din jur.
După vârsta de doi ani, intervine etapa gramaticală, deci copilul va utiliza
treptat, corect modelele parinților, făcand eforturi pentru a se acomoda
verbal situațiilor diferite. Frazele încep să nu conțină doar subiect și predicat,
ci și alte părți de vorbire. Copilul introduce in fraze diverse însușiri ale
obiectelor, cum ar fi: ușor, mare, mititel, dulce, cald, albastru, galben.
Până la vârsta de 3 ani, copiii ințeleg mai multe cuvinte decât pot
spune/reproduce. Copilul poate discuta doar despre anumite evenimente
simple.

Preșcolarii iubesc să povestească, să pună întrebări celor din jur, să iși

imagineze întâmplări, evenimente pe care noi le consideram ,,anormale,
ireale’’. Copiii își creează singuri o lume imaginară. Prin dezvoltarea
limbajului, copiii avansează în plan fonetic, lexical, gramatical, semantic. De
la un copil la altul se văd deosebiri în vârsta de inceput a limbajului, claritatea
cuvintelor sau bogăţia vocabularului.
Un copil căruia i se vorbeşte incontinuu sau i se citeşte zilnic, des,
dobândeşte mai repede toate competențele lingvistice. Un copil căruia i se
vorbeşte extrem de rar sau i se citeşte foarte rar dintr-o carte, va învăţa să
comunice mult mai târziu decât alţi copii.
Adulții sunt datori ca, in timpul plimbărilor cu proprii lor copii, să li se
prezinte tot ceea ce se află în jur pentru a le îmbogăți astfel vocabularul,
lexicul.
 Limbajul preșcolarului se caracterizează prin elemente caracteristice,
dispuse pe două coordonate succesive:
a) limbajul egocentric;
b) limbajul socializat.

Limbajul egocentric
Colorând sau jucându-se, preșcolarul vorbește fără să-i pese de
interlocutor și fără să –l intereseze dacă a înțeles ori nu ceea ce acesta a zis.
Limbajul este egocentric deoarece preșcolarul nu caută să comunice, ci repetă
diferite silabe ori cuvinte fără o anumită finalitate lexicală, un sens. Astfel,
putem spune că copilul mic vorbește doar pentru el, gândind cu voce tare,
pentru că nu se adresează deloc celor din jur.

Limbaj socializat
Copiii sunt implicați comportamental, afectiv, social în convorbirile cu cei
din jur. Copilul nu doar comunică sau informează, ci influențează
comportamentul celor din jurul lui prin ce transmite.
Limbajul socializat presupune întrebări, răspunsuri. Punând întrebări,
vorbirea copilului capătă expresivitate. Preşcolarul ţine cont de sfaturile,
regulile, răspunsurile auditorului, deoarece vrea să se facă plăcut.
Sunt discutate cele 3 stadii de dezvoltare la nivelul abilităţii copiilor de a utiliza
limbajul:
1) 0- 3 ani –ce discută un individ poate declanşa o reacţie, dar nu o poate
inhiba;
2) 3 şi 4-5 ani – răspunsul la ordine este impulsiv;
3) după 5 ani – copiii declanşează ori îşi inhibă acţiuni.
De la 3 ani până la 7 ani apare vremea “de ce-urilor?” denumită vârsta
întrebărilor la copil. În relaţie cu adulții, se remarcă astfel vârsta
negativismului, cu crize dese de încăpăţânare.

Grădiniţa este instituţia căreia îi revine rolul decisiv în educarea,

instruirea preşcolarilor. În acest mediu cultural, se exersează, prin
intermediul jocurilor, limbajul copilului. Sub influența grădiniței, copiii
folosesc tot mai bine timpurile verbelor, fac acordurile corect după număr sau
gen, insă mai au incă dificultăți in comunicare. Abaterile cele mai dese ale
copiilor sunt la genitiv și dativ:”I-a dat ceva lu’ Anca” ori „E creionul lu’
Andreea”.
Atunci când nu iși amintesc cuvintele potrivite, preșcolarii le inventează :
„urlăreț” pentru cel care plânge.
Către 6 ani, preșcolarul mare va reduce lungimea frazelor, evitand
cuvintele dificile, folosind gestica pentru a comunica clar, precis, concret.
La 6-7ani, copilul va stăpâni limba maternă, deci va manifesta grijă
pentru a fi mereu înțeles. Poate scrie și citi mai multe cuvinte, dar poate
intâmpina dificultăți in expunerea ideilor ori evenimentelor greu de explicat.

In concluzie, limbajul are un rol important în dezvoltarea personalității

umane.

Bibliografie

- Crețu, T. (2016), Psihologia vârstelor, Editura Polirom, Iași;

- http://informatiipenoulmeublog.blogspot.com/2017/01/limbajul-la-copii-
plasat-intre.html