Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
se dezvoltă atât fizic, cât și din mai multe aspecte cognitive, preșcolaritatea fiind considerată o a
doua copilărie, în care copilul intră într-un mediu diferit(grădinița), unde trebuie precedat de o
pregătire special de către părinți și ia contact cu multe persoane noi.
Copiii între 3-6/7 ani încep să folosească limbajul contextual, vocabularul lor crește de la 1000
de cuvinte la vârsta de 3 ani și ajunge la 2500 de cuvinte până la vârsta de 6 ani.
Prin aspectul calitativ progresele sunt evidente, începe să se amelioreze pronunțarea corectă a
cuvintelor, expresivitatea vorbirii, cât și acordurile gramaticale. Copilul începe să construiască
cuvinte noi, folosind un caracter general al vorbirii, de la 4 ani apărând și ,, limbajul de
alternanță”, prin care copilul poate interpreta mai multe roluri în timpul unui joc.
Între 3-6/7 ani apar și perioadele interogative, punând foarte multe întrebări cu ,, de ce”, așa
cum întâlnim și în sursa ,,Psihologia copilului și a adolescentului” de Anca Munteanu, unde ne
este spus că ,,întrebările ocupă mai mult de 1/4 din producția lingvistică a preșcolarului”.
A.J. Elliot are o părere vehiculată în ceea ce privește susținera că o problemă importantă a
însușirii limbajului este cea a bilingvismului, configurat în mai multe forme, unde prin
bilingvismul simultan, copilul învață acasă ambele limbi, concomitent și prin bilingvismul
succesiv, care la rândul său se împarte în două: aditiv( copilul învață a doua limbă fără să o uite
pe prima) și substractiv ( copilul își însușește cea de-a doua limbă).
Limbajul copilului poate fi dezvoltat mult mai bine prin interacțiunea cu părinții, ei având un
rol esențial în ceea mai mare măsură . Între 6-7 ani, cei mici sunt capabil să spună singuri o
poveste , fără ajutărul imaginilor și îți pot detalia chiar și o poveste din trecut, părându-ne chiar
uimitor pentru vârsta lor.