UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

RELATIA DEZVOLTARE PSIHICA-INVATARE DIN

PERSPECTIVA EDUCATORULUI SI PROFESORULUI

INVATAREA LIMBAJULUI SI VORBIRII

STUDENT
Voinea Adelina Beatrice
Psihologie an II I.D.
 CUPRINS:

1. Rezumat…………………………………………………………………
2.Dezvoltarea limbajului in diferite stadii psihice …………………………..
2.1 In primul an de viata…………………………………………….
2.2 La anteprescolari………………………………………………..
2.3 La prescolari……………………………………………………
2.4 La scolarul mic…………………………………………………
2.5 La adolescent…………………………………………………..

2. Elemente fundamentale pentru o invatare elementara…………………

2
 REZUMAT

Lucrarea de fata trateaza problema dezvoltari psihice a elevului in

diferitele stadii ale dezvoltarii sale in stransa legatura cu activitatea scolara in ceea
ce priveste insusirea limbajului. Conceptele teoretice prezentate sunt insotie de
exemple si sugestii din perspectiva educatorului si/sau a profesorului cu scopul de
a oferi o directie moderna managementului educatiei si informatii relevante ce pot
oferi sprijin institutorilor in luarea deciziilor cu privire la problemele cu care se
pot confrunta.
Am urmarit dezvoltarea limbajului si metode de achizitie a acestuia de
catre scolari,in diferite stadii de dezvoltare, din perspective activitatii scolare si
colaborarii cu profesorul.
Asimilarea limbajuli se face gradual, in conformitate si direct proportional
cu stadiul de dezvoltare. Procesul de invatamant cu toate componentele sale este
factorul cel mai de seama pe linia dezvoltarii vorbirii. Dezvoltarea limbajului si
asimilarea limbii materne nu trebuie privita ca o sarcina a disciplinelor care se
ocupa numai cu dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale.

3
 DEZVOLTAREA LIMBAJULUI
2.1 In primul an de viata

“Plansul este unul din primele mijloace de comunicare. Limba incepe sa fie
asimilata gradual, pe masura ce se dezvolta capacitatile perceptive, auditive, articulatorii
si proprioceptive.” (Salma Cazacu in Elena Bonchis,2004, Ed. Universitatii din Oradea,
pg 100).
Asimilarea limbii nu inseamna imitarea reflexa si pasiva a actelor adultilor; este
un proces selectiv pentru ca din ansamblul sonor pe care il aude, copilul trebuie sa
discearna, atat cat ii permite stadiul de dezvoltare.
S-a evidentiat in literature de specialitate un limbaj al bebelusului.

2.2. La anteprescolar

“Momentul asimilarii limbii marcheaza o cotitura decisive in dezvoltarea

copilului. Pana la varsta de 3 ani, copilul trece de la gangurit la vorbire fluenta, fara un
antrenament deliberat.” ( Elena Bonchis, M Secui,2004, Ed. Universitatii din Oradea,pg
158)

2.3 La prescolar

Pana la varsta de 6 ani, vocabularul creste pana la aproximativ 3500 de cuvinte.

Copiii sunt atenti la vorbirea celor mari (de la gradinita) si preiau de la acestia anumite
modalitati de exprimare care tind sa se stabilizeze in comunicarea lor verbala si care au
fost numite “clisee verbale”, adica el se poate exprima pretentious fara ca pentru el ceea
ce spune sa aiba un inteles deplin.( Elena Bonchis, M Secui,2004, Ed. Universitatii din
Oradea, pg 162).

4
 Se poate constata aparitia limbajului interior.
Sarcinile dezvoltarii vorbirii la prescolari, care sunt precizate in programa, sunt
menite sa raspunda procesului de invatare din scoala
In timpul perioadei prescolare are loc perfectionarea laturii fonetice a limbajului.
Trebuie subliniat faptul ca asimilarea compozitiei sonore a cuvintelor reprezinta un
moment insemnat in dezvoltarea limbajului la varsta prescolara, ceea ce permite copilului
sa se descurce in raporturile complexe ale formelor gramaticale. Pe de alta parte,
perceperea auditiva a fiecarui sunet din cuvant, diferentierea de celelate sunete, analiza
compozitiei fonetice a cuvintelor, ofera premisele necesare pentru invatarea citit-scrisului
in scoala.
Activitatile din gradinita trebuie sa favorizeze situatia de comunicare, sa accepte
toate formele de limbaj spontan, precum si pe cele paralingvistice; sa organizeze spatii de
comunicare.
Aceste situatii sunt de doua feluri: individuale si colective. Situatiile de
comunicare individuale constau in repetarea cu voce tare de catre educatoare a celor
spuse de copil si apoi in reformularea frazelor lui de mai multe ori, in maniere diferite si
intr-un limbaj corect. Astfel, copilul isi da seama ca ceea ce a repetat educatoarea este de
fapt expresia propriilor lui ganduri. Situatiile de comunicare colectiva se creeaza atunci
cand copiii sunt grupati in semicerc si pusi cu totii sa faca diverse exercitii: sa vorbesca,
sa cante, sa povestesca, sa recite, in asa fel incat fiecare dintre ei sa utilizeze cu placere
limbajul. Se realizeaza astfel doua tipuri de exercitii: distractive, si de eliberare a
limbajului intr-o forma ludica.
Exercitiile distractive se pot realiza pornindu-se de la povesti, numaratori (de tip
ala-bala), cantece sau carti ilustrate. Exercitiile de eliberare a limbajului pun copilul in
situatia de a vorbi, sub impulsul unui stimul, educatoarea reformuland corect ceea ce ce
spun copiii. Acestea reprezinta momente de stimulare a comunicarii si a creativitatii.
Vorbirea copilului apt pentru scolaritate trebuie sa fie corecta si expresiva, sa-l
ajute sa-si exprime corect gandurile, dorintele, intentiile si trairile emotionale, sa
verbalizeze adecvat ce vrea, sa comunice altora prin folosirea lexicala si gramaticala
corecta a cuvintelor.

5
 2.4 Scolarul mic

Daca pana acum a invatat vorbirea intr-un anumit fel,mai mult spontan, de la
aceasta varsta ea capata caractere noi, datorita procesului de instruire verbala si formarii
culturii verbale.

In dezvoltarea limbajului copilului, insusirea structurii gramaticale a limbii

materne reprezinta o problema deosebit de importanta. Acumularea experientei verbale
duce treptat la formarea unor generalizari lingvistice, empirice, la elaborarea asa
numitului “simt la limbii”. Mecanismul fiziologic al “simtului limbii” il constituie
stereotipul dinamic care se elaboreaza la nivelul celui de-al doilea sistem de semnalizare
in procesul vorbirii.

In formarea limbajului orice pedagog va avea incredere urmatoarele aspecte: imbogatirea

vocabularului, largirea capacitatii de interpretare semantica si polisemantica, desavarsirea
structurii gramaticale, a limbii vorbite si expresivitatea adecvata la context.

6
7