Dezvoltarea literaţiei în contextul

CES
• În contextul CES, suportul oferit este
necesar începând cu satisfacerea nevoilor
de bază, până la formarea deprinderilor
instrumentale de scris- citit.
• În mod frecvent se consideră că în acest
context, nevoile copilului sunt abordate
adecvat doar printr-un curriculum funcţional,
cu neglijarea sau limitarea accesului la un
curriculum şcolar.
• Misiunea educației este de a oferi tuturor
oportunitatea de a învăţa şi de a participa cu
şanse egale la experienţele de învăţare şi
oportunităţile sociale, luând în acelaşi timp în
considerare anumite particularităţi, precum
ritmul, capacităţile, interesele şi nevoile
proprii (Gherguţ, 2006).
• Educaţia incluzivă este definită ca fiind
procesul prin care creşte participarea elevilor
şi se reduce posibilitatea de excludere a lor din
curriculumul şcolar, cultura educaţională şi
socială din cadrul comunităţii locale.
• Incluziunea presupune ca toţi copiii să înveţe
împreună, într-un context în care fiecare
individ este apreciat şi se angajează activ în
ceea ce se predă şi ceea ce învaţă.
• Formarea abilităţilor de scris-citit
reprezintă însă deprinderi de viaţă
funcţionale care oferă oportunităţi pe tot
parcursul vieţii privind învăţarea,
împărtăşirea experienţelor, participarea.
• Expunerea la experienţele privind literaţia
şi accesul la instruirea şcolară sunt
esenţiale, fiecare copil fiind considerat cu
potenţial pentru învăţare.
• Definiţia formulată de Bateman (1965), citat de David (2015),
susţine că, în contextul dificultăţilor de învăţare , copiii
prezintă o discrepanţă educaţională semnificativă între
potenţialul lor intelectual şi nivelul actual de performanţă,
datorită unor tulburări bazale la nivelul proceselor de învăţare,
discrepanţă care poate sau nu să se asocieze cu o disfuncţie
constatabilă la nivelul sistemului nervos central, dar care nu
este secundară deficienţei mintale, factorilor culturali sau
educaţionali, deficitelor senzoriale şi nici tulburărilor
emoţionale severe.
• Dificultăţile de învăţare pot fi remediate şi,
de cele mai multe ori, se exprimă sub
forma unor întârzieri, şi nu a unor
perturbări ale procesului tipic de achiziţie.
• Tulburarea specifică de învăţare ca fiind o
tulburare la nivelul unuia sau mai multor
procese psihologice de bază implicate în
utilizarea şi înţelegerea limbajului oral sau
scris, care se manifestă prin abilitatea
deficitară de a asculta, vorbi, scrie sau efectua
calcul matematic.
DSM 5 face referire la patru criterii de diagnostic:
•Simptomele persistă cel puţin şase luni, chiar şi în condiţiile
instruirii specific şi suplimentare.
•Abilităţile deficitare se plasează sub performanţele specifice
vârstei şi determină dificultăţi în activităţile zilnice, sarcinile
şcolare şi cele ocupaţionale, fapt confirmat prin testare şi
evaluare clinică comprehensive.
•Dificultăţile apar la vârstă şcolară.
•Dificultăţile nu se datorează altor condiţii (dizabilitate
intelectuală, dizabilitate auditivă, dizabilitate vizuală).
• Instruirea trebuie să ofere activităţi reale de
viaţă în cadrul unui context semnificativ de
învăţare. (Staugler, 2008, p.1).
• Instruirea privind literaţia este considerată a
fi din ce în ce mai importantă.
• Definirea a ceea ce considerăm literaţie în
contextul dizabilităţii (recunoaşterea
semnificaţiei unei imagini sau a unui obiect,
realizarea de semne pe hârtie, solicitarea
continuării poveştii prin atingerea paginii).
 Literaţia emergentă
- Fiecare copil, indiferent de dizabilitate este
un cititor în dezvoltare
- Toate comportamentele şi deprinderile
reprezintă componente importante ale
dezvoltării literaţiei
- Dezvoltarea citit-scrisului trebuie abordată
din perspectiva copilului.
- Literaţia este importantă pentru dezvoltarea
abilităţilor de comunicare, pentru realizarea
interacţiunilor cu ceilalţi, pentru împărtăşirea
informaţiilor, pentru explorarea şi accesarea
mediului.
Achiziţia deprinderii de citit se poate realiza
la vârsta de doi- trei ani, prin introducerea
activităţilor de dezvoltare a lexiei în
momentul în care copilul poate să
asocieze imagini, să selecteze imagini
pentru a demonstra capacitatea de
comprehensiune şi prezintă un vocabular
de 50-100 de cuvinte.
• Alfabetizarea implică nu doar învăţarea
deprinderilor de citi-scris, dar şi interesul şi
atitudinea acestora faţă de citit şi scris
(Schaffer, 2007).
• Activităţile în care vor fi implicaţi copiii,
activităţi care nu se bazează doar pe
procesare auditivă, ci mult mai mult pe cea
vizuală, vor determina un progres la
nivelul abilităţilor de limbaj
 argumente
• relaţia care există între limbajul receptiv şi
limbajul expresiv, fiind evidentă o mai bună
dezvoltarea a celui receptiv.
• la nivelul lexiei arată că abilitatea de citire a
cuvintelor este mai dezvoltată decât cea a
comprehensiunii semnificaţiei celor citite
• referire la relaţia dintre comprehensiunea
semantică şi lexie. Astfel, citirea cuvintelor va
determina dezvoltarea vocabularului şi
utilizarea propoziţiilor.
 Programul SEE and LEARN
Rezultatul activităţilor de cercetare realizate
de către Sue Buckley şi colaboratorii săi
de la Down Syndrome Educational Trust
din Portsmouth, Anglia.
Principiul de bază al programului constă în
utilizarea activităţilor de lexie pentru
dezvoltarea vocabularului şi ale aspectelor
gramaticale, începând de la vârsta de 2-3
ani.
• copilul trebuie să deţină un vocabular format
din 30- 40 de cuvinte, cuvintele fiind selectate
în funcţie de nivelul de comprehensiune al
copilului.
• va recunoaşte forma acestor cuvinte pe care
să le citească, urmând ca acestea să fie
combinate în propoziţii semnificative.
• cărţi personalizate cu aceste propoziţii,
copilul urmând să le parcurgă la fel ca
paginile oricărei alte cărţi.
• Acest program oferă reprezentări tangibile
ale cuvintelor sub forma imaginilor şi ale
cuvintelor tipărite, combinaţii de cuvinte şi
relaţia lor cu obiectele şi semnificaţia
acestora din mediul apropiat al copilului,
programul bazându-se pe abilităţile
perceptiv- vizuale şi memoria vizuală
dezvoltate la copiii cu sindrom Down
copiii pot să asculte sau să exploreze cărţi de poveşti,
să conştientizeze că aceste cuvinte tipărite sunt
purtătoare de semnificaţii,
să iniţieze activităţi de citit-scris,
să identifice diferite enunţuri scrise şi simboluri din
mediu,
jocuri cu rime bazate pe poezioare şi cântecele,
identificarea literelor,
asocierea literă- sunet,
utilizarea literelor cunoscute în cuvinte care au
semnificaţie pentru ei, de exemplu numele sau
anumite enunţuri din mediul familiar
Ghid ce prezintă activităţi şi experienţe de
limbaj şi comunicare bazate pe
dezvoltarea depinderii de citit, prin
elaborarea unor materiale utilizând poze şi
obiecte din mediul apropiat copilului,
precum poze ale membrilor familiei,
activităţi pe care le-au desfăşurat
împreună, jocuri.
Programul este bazat pe suportul vizual,
cuvintele scrise fiind prezentate copilului,
care trebuie să le potrivească, selecteze şi
apoi să le numească (să citească).
 Programul EReadingPro
• se bazează pe învăţarea cuvintelor scrise într-o
modalitate clară, precisă şi repetitivă.
• vocabularul de bază al acestui program constă din
130 de cuvinte ce fac referire la obiectele din
mediu, iar cuvintele sunt prezentate pe cartonaşe,
prezentate separat de imagini pentru a evita
distragerea atunci când copilul învaţă cuvântul
scris.
• cartonaşele pe care cuvintele sunt tipărite cu roşu
sunt prezentate copilului rapid şi în mod repetat.
Doar cinci sau şase cartonaşe sunt prezentate în
cadrul unei activităţi de zece minute.
 Adaptarea cărţilor
Aspecte:
(1) Vocabularul ţintă
(2) Sistemul simbol adecvat copilului ( obiecte, text,
print, braille, imagini)
(3) Modul de citire ( mână pe mână, limbaj verbal
oral, limbaj gestual)
(4) Imaginile: mărime adecvată, simple, culoare şi
contrast
Carte adaptată, Who Will Help?, Rozanne Williams (Creative
Teaching Press)
Carte adaptată, Little White Dog de Laura Godwin ( introducerea
culorilor)
Carte adaptată, Mouse Paint de Ellen Stoll Walsh.
Carte adaptată, The Four Seasons de Rozanne Williams.
Carte adaptată, realizată de către un elev.
Carte adaptată, http://www.adaptedlearning.com.
• Cărţile pot include obiecte/ obiecte
parţiale, obiecte familiare copilului în
cadrul unor activităţi.
• Simboluri tactile.
• Text pentru a fi citit.
• Caractere mărite pentru slab văzătpri,
respectiv Braille pentru nevăzători.
• Expresii faciale, limbaj gestual, în
timpul citirii.
Carte tactilă.
Carte adaptată, Fish Eyes de
Lois Ehlert (concepte
matematice).
• Respectarea vârstei
• Prezentarea unor teme specifice ariilor
curriculare (matematică, ştiinţe, muzică)
• Axarea asupra elementelor esenţiale prin
simplificare.
Articol din ziare.
Imagini din reviste.
Limbaj verbal scris
Sarcină de lucru
Text cu simboluri
Utilizarea simbolurilor în timpul servirii mesei
Joc Bingo adaptat.
Meniu adaptat