Sunteți pe pagina 1din 66

Bazinul se umple cu ap a, focul se aprinde cu foc,

si suetul omului se modeleaz a


datorit a suetului unui alt om"
Rabindranath Tagore.

Cuprins
Introducere
Capitolul 1
Conceptul de socializare primar a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
Capitolul 2
2
Familia ca mediu socio educativ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..10
2.1 Factorii care inuen teaz a educatia n cadrul familei. . . . . . . . . . . . . . . 10
2.1 Sarcinile familiei n educatia copilului. . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . ..19
2.2 Erori n educatie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . ..26
Capitolul 3
Socializarea copilului cu sindrom down. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..30
3.1 Sindromul down ca form a de dizabilitate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... . . 30
3.1 Cauzele apari tiei sindromului down...... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . .36
3.2 Consecin te. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..............................43
Anexe: a) Studiul calit atii educatiei incluzive a elevilor cu sindrom Down; b) Studii de caz
Concluzii
Bibliograe
3

Introducere

Lucrarea pe care am preg atit-o eu se intituleaz a : Socializarea


copilului cu sindrom down. Aceast a lucrare este structurat a n 3 capitole. n primul
capitol intitulat Conceptul de socializare primar a am prezentat notiuni generale despre
socializarea primar a. Problematica socializ arii are o deosebit a important a n formarea
omului ca membru al societ atii, ca int a social a, dar si n evolutia formelor de organizare
ale societ atii. Socializarea primar a este esential a pentru buna dezvoltare a unui copil.
P arintii sunt, n general , aceia care se ocup a de educatia copilului n primii ani de viat a.
Ace stia trebuie s a vorbeasc a foarte mult cu copilul lor. . Chiar
din primele zile, este posibil ca parintii s a observe c a micutul este lini stit si atent la ceea
ce se ntmpl a n jurul lui. Ochi sorii se mi sc a n toate directiile - chiar dac a, nu percepe
informatia vizual a dect n mic a m asur a. Trebuie folosite asemenea momente pentru a-i
vorbi, a-i cnta, a te plimba cu el prin cas a. Dar, dac a nu se arat a receptiv si e apatic, nu
trebuie insistat deoarece este foarte probabil s a i e somn. Chiar si la aceast a vrst a att
de fraged a, bebelu sul poate recunoa ste, intuitiv, chipurile celor apropiati si gesturile lor,
pe care poate ncerca s a le imite. Cel care tine copilul n brate trebuie s a i zmbeasc a si
s a se joace cu el. Cel de-al doilea capitol al lucr arii mele se intituleaz a Familia ca mediu
socio-educativ. Acest capitol are dou a subcapitole si anume 1. Factorii care inuenteaz a
educatia n cadrul familei , 2. Sarcinile familiei n educatia copilului si 3. Erori n
educatie. Acest capitol este deosebit de interesant si cred ca aceste notiuni ar trebui s a e
cunoscute de toti p arintii . Ultimul capitol al lucr arii mele se intituleaz a : Socializarea
copilului cu sindromdown. Acest capitol are trei subcapitole intitulate: Sindromul down
ca forma de dizabilitate, Cauzele aparitiei sindromului down si consecintele acestei boli.
Am hot art s a discut despre aceast a tem a deoarece, tot mai multe femei dau na stere la
copii cu sindrom down. Nimeni nu poate sti ce este n suetul unor p arinti care au un
astfel de copil. Toti credem c a i ntelegem dar durerea lor este imens a. S a stii c a o
parte din tine, copilul t au, este bolnav si nu are nici o sans a s a devin a un om pe deplin
s an atos te face s a nu mai poti, s a crezi c a ai ajuns la limita puterii. Eu vreau s a prezint
n aceast a lucrare c a un copil cu sindrom down nu este neap arat un copil bolnav. Dac a
p arintii vor sti cum s a l creasc a , acest copil se va dezvolta la fel ca si un copil normal.
Cei care l fac pe acest copil s a se nchid a n el sunt oamenii care l nconjoar a si care
l v ad ca pe o ciud atenie, care l resping . De multe ori nici chiar p arintii nu stiu s a le
4
ofere dragostea de care ei au att de mult a nevoie. Dac a un copil normal are nevoie de
mult a dragoste ca s a poat a cre ste frumos, un copil cu sindrom down are nevoie de mult
mai mult a dragoste. Nu pot s a spun c a sunt o bun a cunosc atoare a acestei boli dar, stiu
c a dragostea face minuni. Cunosc copii care sufer a de aceast a boal a dar care merg la
scoal a, s-au integrat foarte bine n colectivitate si care au realizat aceste lucruri datorit a
p arintilor. Ace stia au stiut s a le acorde dragostea si grija de care aveau atta nevoie.
ncepnd cu anul 2006, data de 21 martie a fost aleas a ca Zi Mondial a a Sindromului
Down. Sper ca societatea s a nteleag a faptul ace sti copii nu merit a s a e ndep artati.

Capitolul 1
Conceptul de socializare primar a

Fiint a social a prin excelent a, omul este socializat prin


chiar natura sa. Socializarea nseamn a ns a si existenta societ atii ca atare si reectarea sa
inevitabil a n natura uman a. Ea este denit a drept totalitate a proceselor, mecanismelor si
institutiilor prin care societatea se reproduce n personalitatea uman a. Ea este privit a, de
5
teoreticienii moderni ai societ atii ca un proces interactiv de comunicare intre con stiinta
sau personalitatea individual a si inuentele sociale. De fapt, socializarea este proces cu o
participare minim a, dac a nu chiar nul a, a con stiintei si vointei umane, ntruct realitatea
social a este suveran a, supunnd individul propriilor ratiuni de reproducere. n esent a,
socializarea este un fenomen cultural, iar aspectul s au observabil const a n nv atarea
social a, adic a n initierea culturala. Dup a cum spunea Leo Frobenius, fat a de oamenii
care sunt purt atorii ei, cultura trebuie nteleas a ca un organism independent, ca o int a
vie care o na stere, o copil arie, o maturitate si o b atranete.
"Nu vointa oamenilor d a na stere culturii, ci cultura l re-nvie pe om".
Cel putin din perspectiva resurselor umane,
este ndeob ste acceptat ca tinerii sunt cel mai important capital al Romniei contemporane. De aceea
consider ca ei trebuie ajutati s a p a seasc a cu dreptul pe drumul vietii si s a nu cad a in plasa tentatiilor care
se ivesc la tot pasul. Inuentele negative se g asesc peste tot iar cei care cad n plasa lor si revin cu greu.
Socializarea ncepe din primele zile de viat a si continu a
de-a lungul ntregii vieti. n primii ani de viat a, sunt deprinse categoriile sociale fundamentale (limba
matern a, reperele axiologice primare, deprinderea gusturilor, a modelelor bazale de comportament. .
Ca proces stadial si continuu, niciodat a total sau ncheiat, socializarea presupune dou a etape(stadii)
principale : etapa socializ arii primare (de baza) si etapa socializ arii secundare(continue).
Socializarea primar a este procesul prin care se formeaz a primul univers social al individului. Individul
devine capabil s a fac a fat a vietii sociale prin includerea lui n elementele sociale de baz a : norme, valori,
credinte, reguli de comportare. So-
cializarea primar a debuteaz a o dat a cu na sterea si are functia de a transforma inta biologic a n int a so-
cial a prin apropierea lumii-viat a a primelor grupuri de contact, printre care familia detine locul pricipal.
Fiecare individ este plasat prin na stere n interiorul unor structuri sociale obiec-
tive. Contactul s au cu aceste structuri nu este ns a direct, ci mijlocit.
Agenti ai
socializ arii primare sunt a sa numitii alti semnicativi(p arinti, membrii ai familiei, rude, alte persoane),
care au rolul de a media pentru el realitatea obiectiv a.Prin urmare, realitatea cu care copilul vine n contact
din primele clipe ale vietii si pe care o interiorizeaz a, f acnd-o a sa, este lumea-viata celuilalt semnicativ.
Familia exercit a o inuent a puternic a asupra optiunilor
scolare si profesionale att prin transferul unor modele ale p arintilor c atre urma si, ct si prin proiectia
unor ambitii, nempliniri c atre ace stia. Familiile trebuie s a e implicate n imbun at atirea nv at arii acas a,
precum si n scoal a, dac a avem copii care vor s a devin a persoane instruite. Familiile pot int ari inv atarea
acas a, prin implicarea n scolile n care studiaz a copii lor, ncurajndu-i pe ace stia s a participe la lectii si
sustinndu-le interesul pentru disciplibne incitate si l argindu- si propiile abilit ati parentale. Toate acestea
6
sunt utile, pentru c a familiile n societatea modern a se confrunt a cu solicit ari ridicate, cu o competitie
crescut a pentru obtinerea atentiei din partea copiilor lor, precum si cu poveri economice, care forteaz a
tot mai multi p arinti s a lucreze n afara c aminului si limiteaz a serios timpul pe care ace stia l petrec
cu copii lor. Provoc arile respective sunt complicate si de lipsa comunicarii dintre scoli si familii si de
faptul c a adesea practicile scolare e sueaz a n a veni n ntmpinarea nevoilor multor familii ale elevilor.
Probabil cea mai faimoas a denitie a familiei este cea a
lui Murdock. Acesta a exercitat o inuent a puternic a asupra sociologiei familiei. El dene ste familia ca:
grup social caracterizat printr-o locuint a comun a, cooperare economic a si repro-
ducere. Include adulti de ambele sexe, cel putin doi dintre ace stia ntretinnd re-
latii sexuale aprobate social, si unul sau mai multi copii, proprii sau adoptati.
Mecamismele si continutul socializ arii primare
difer a si n functie de statutul socio-profesional si cultural al p arintilor. Continuturile specice apropiate
n cursul socializ arii primare variaz a de la o societate la alta n functie de denitiile date copilului si
copilariei.Ele variaz a chiar si n cadrul aceleia si colectivit ati, ind transmise n mod diferit, att n functie
de denitiile sociale al unor particularit ati biologice(vrsta, sex), ct si de distributia social a a cunoa sterii.
Instrumentul principal si privilegiat al socializ arii primare este limbajul.
Prin internediul limbajului copilului i sunt transmise modele de conduit a, care pot aplicate imediat
sau ulterior n viata cotidian a si care permit identicarea sau diferentierea sa n raport cu alte persoane.
Pe lng a dimensiunea cognitiv a,
socializarea primar a implic a si o important a dimensiune afectiv a, destul de important a pentru perioada
copil ariei. Aprecierea lumii-viat a este conditionat a de identicarea emotional a a copilului cu altul semni-
cativ. Prelund rolurile si atitudinile acestuia, copilul le transforma n roluri si atitudini proprii, adoptnd
totodat a si imaginea pe care o are altul semnicativ cu privire la pesoana sa (a copilului). Astfel, copilul
devine capabil de autoidenticare, dobndind o identitate subiectiv coerent a, ordonat a si admisibil a. n
cursul diverselor experiente cu diferiti alti semnicativi, rolurile si atitudinile apropiate parcurg un pro-
ces de abstractizare progrsiv, de la cele asociate unei persoane concrete la cele generale si impersonale.
Dimensiunile dobndite prin socializarea
primar a sunt completate pe parcurs cu elemente noi. Procesul prin care persoana si modic a compor-
tamentele si asimileaz a noi modele culturale si comportamentale, si asum a noi sisteme de valori, noi
atitudini si roluri este denit ca socializare secundar a. Continuturile interiorizate n cursul socializ arii se-
cundare reprezint a o cunoa stere specializat a. Cu alte cuvinte, ea asigur a nv atarea rolurilor institutionale.
Familia exercit a o inuent a deosebit de adnc a
asupra copiilor. O mare parte dintre cuno stintele despre natur a, societate, deprinderile igienice, obi sn-
uintele de comportament, elevul le datoreaz a educatiei primite n familie. (Utilizarea n limbajul comun
a expresiei : A avea cei sapte ani de acas a). Din perspectiva socilogic a, familia este institutia funda-
mental a n toate societ atile. Familia este un grup social relativ permanent de indivizi legati ntre ei prin
7
origine, c as atorie sau adoptiune . n societatea romneasc a, suntem familiarizati cu anumite versiuni ale
familiei : familia nucleu si familia extins a. Mai exist a si un al trei-lea tip de familie, familia poligam a.
Familia nucleu(nucleara)- const a n doi adulti de sex opus care ntretin o re-
latie sexulala aprobat a de societate, impreun a cu proprii lor copii sau adoptati .
Familia nucleu poate de dou a feluri : de orientare si de procreare.
Familia nucleara de orientare este familia n care ne na stem si n care ocup am statutul de copil.
Familia nuclear a de procreare este familia pe care o cre am prin c as atorie si obtinem statutul de adult.
Familia extins a (cosangvin)- const a din dou a sau mai multe familii nucleare
unite prin leg atura p arinte-copil, care include leg aturile ntre frati si surori.
Socializarea este deci un termen care solicita o atentie speciala. Implicatiile ei pot utile, chiar in
contextul dezbaterilor si diferentelor de interpretare, pentru ca ridica o serie de probleme fundamentale.
n imperiul roman, ca si n societatea elen a, erau cunoscute ca fapt folcloric, semiocial, orga-
niz arile sau asociatiile tinerilor (collegia juvenum), al c aror scop exact nu a fost nc a deslu sit de istorici.
Ceea ce se cunoa ste este c a f aceau sport si scrim a, vnau si, uneori, asociatia lor d adea n amteatre
spectacole de lupt a cu are s albatice. De asemenea, protnd, pare-se, de num arul si statutul ocial pe
care il aveau, se dedau si la activit ati mai putin laudabile. "intoarce-te cat mai devreme acasa, caci o
banda de tineri din cele mai simandicoase familii devasteaz a ora sul", se poate citi ntr-un roman latin.
Din punctul de vedere al socializ arii, adic a al formarii n spiritul unei cul-
turi, indivizii sufer a un fenomen modelator n trepte, care traduce, n planul
paideumei individuale, succesiunea preagurilor initiatice din societate.
Aceste trepte ale spiritului
sunt, n viziunea aceluiasi L. Frobenius, vrsta intuitiv a sau lumea demonismului pueril (viata cultural a
si spiritual a a vrstei copil ariei), vrsta idealist a si lumea ideal a (viata cultural a si spiritual a a vrstei
tineretii) si, n sfr sit, vrsta mecanicist a si lumea faptelor (viata spiritual a si cultural a a vrstei mature).
Familiaaceast a form a istoric a de comunitate uman a are un nucleu social elementar ntemeiat prin c as a-
torie si apoi prin raporturi strnse de ordin biologic, economic, si nu n ultimul rnd spiritual. Pentru o
reu sit a total a n cl adirea unei familii este nevoie de inteligent a si de o str adanie continut de a ne modela
pe noi n sine printr-un adev arat act de voint a, -de educatie si de fort a moral a. Familia la primii ei pa si
nseamn a de ambele p arti respect pentru adev ar pentru c a numai a sa se poate tr ai si muri lini stit si frumos.
Dup a Kant, scopul educatiei este s a dezvolte n ecare individ toat a perfectiunea de care el este
capabil. Ce trebuie s a ntelegem ns a prin perfectiune? Ea este, s-a zis foarte adesea, dez-
voltarea armonioas a a tuturor facult atilor omenesti. A dezvolta pn a la cel mai nalt grad posi-
bil, toate posibilit atile existente n noi, a le realiza ct mai complet posibil, f ar a ca ele s a- si
aduc a vreo v at amare una alteia, nu este oare un ideal deasupra c aruia nu mai poate exista altul?
n ceea ce prive ste manifestarea concret a a functiilor educative si de instruire ale familiei n societ atile
traditionale, nzestrarea membrilor s ai cu anumite tr as aturi psiho-sociale - obiceiuri, maniere, moravuri,
8
limba, cuno stinte, experiente, anumite credinte si convingeri morale, religioase, estetice si juridice, pe
scurt, ntreaga lor conduit a - era realizat a n absenta scolilor, a gr adinitelor, a cursurilor de instruire si
a institutiilor speciale de educatie religioas a sau moral a. Lipsa unei concurente solide a unor agentii
extra-familiale a permis familiei consolidarea unui monopol n acest domeniu, si, ca urmare, modelarea
indivizilor conform propriei sale naturi si propriilor modele, extinse la nivelul ntregii organiz ari sociale
(comunitatea ca familie l argita). Societ atile industriale si postindustriale au cunoscut, ns a, o sporire a
num arului institutiilor educative extra-familiale, care au intrat ntr-o disput a din ce n ce mai aprig a cu
institutia familial a, disput a a carei miza erau "suetele" membrilor ei, educarea si modelarea acestora.
Copiii sunt sco si de sub inuent a monopolist a a familiei la vrste din ce n ce mai mici, acest fapt avnd
ca urmare pierderea de c atre familia modern a a functiilor educative n favoarea agentiilor extra-familiale.
Dac a nainte familia era doar una din instantele de socializare care si disputau individul
(pe lng a familia extins a, grupurile de vrst a, grupurile de status sau, mai trziu, cele ocu-
pationale si comunitatea ca ansamblu), ast azi ea trebuie s a suplineasc a decitul de sociali-
tate al noilor institutii ale societ atii virtuale. n acest sens, ea devine, n exprimarea lui
R. K. Merton, cea mai important a "curea de transmisie" a normelor culturale din generatie
in generatie. Durkheim p astreaz a perspectiva educatiei globale, denind-o ca actiune exerci-
tat a de generatiile adulte asupra celor tinere n vederea cre arii n acestea a intei sociale. .
n continuarea ntelegerii omului ca individ izolat, care trebuie
modelat, "educat" pentru a deveni sociabil, psohipedagogia modern a sustine ca impulsurile umane pro
sau antisociale sunt determinate de primele experiente ale copil ariei, ntip arite n incon stientul acestuia si
care formeaza baza comportamentelor ulterioare. Educatia devine, n acest sens, un proces de modelare
si de manipulare a unui "material uman" mai mult sau mai putin amorf, ai c arui autori concurenti sunt
familia si societatea. Ceea ce nainte era simbioza se transforma n competitie. "Traumele ontogenetice"
sunt accidente educationale provocate de agresiunea masiva cu care cultura se impune naturii umane.
Frustr arile, complexele de tot felul a c aror cauz a se plaseaz a n violenta deosebit de mare cu care normele
culturale sunt impuse copiluluisi care genereaz a un anumit registru cultural, cam decitar, la rndul s au.
ntr-un studiu al lui G. Gorer si J. Rickman se face
urm atoarea deductie sententioasa referitoare la na sterea unei paideume sau a unei culturi etnice majore,
de talia culturii ruse: Socializarea copiilor ru si este traumatizant a ntruct ei sunt supu si unui tratament
care alterneaz a f ar a nici un fel de regul a doua atitudini opuse. "n intervalul n care mama este antrenata n
activit ati agricole, atitudinea ei protectoare se manifesta in infasarea cat mai stransa a copilului, procesul
de infasare desfasurandu-se intr-o maniera impersonala, aproape f ar a nici un contact ntre mam a si noul
n ascut, prin gesturi precise si repezi. Atunci cnd copilul plnge, i se "ndeas a" n gur a o "suzet a" f acut a
din pine mestecat a si ndulcit a. Cnd mama revine de la cmp, ea deplnge singur atatea si nemi scarea la
care a fost supus copilul, l dezleag a, l mangaie, i face igiena, l hr ane ste etc. n acest fel, viata micului
rus ncepe ntr-o stare de paralizie aproape complet a, tn care orice manifestare individual a este blocata
si care genereaz a frustr ari, urmat a de scurte perioade de libertate si tandrete excesiv a. n continuare,
n relatiile p arinti-copii, frustr arile si recompensele se succed f ar a alt a logic a n afara logicii instabile a
9
sentimentelor. Acest dualism al socializ arii se reg aseste n dualismul personalit atii specice poporului
rus, care alterneaz a f ar a motive aparente pasivitatea, depresia si dezgustul de sine cu agitatia, exaltarea si
st arile explozive, n acela si timp mistice si sexuale. Frustratiile sunt prezente si n socializarea precoce
a copiilor americani, dominat a de ideologia puritan a care cultiva ascetismul si culpabilitatea, de reguli
stricte de hr anire si igien a, ca si n aceea a copiilor francezi, orientat a de principiul dirij arii naturii." .
n studiile sale, Piaget a elaborat o teorie original a asupra genezei si mecanismelor gndirii
denumit a teoria operational a. El a delimitat stadii si serii de operatii ale inteligentei.
n ce prive ste stadiile:
stadiul senzorialo-motor, desf a surat de la na stere pn a la vrsta de 2 ani, cnd copilul este preocupat
cu c stigarea controlului motor si nv atarea obiectelor zice.
stadiul preoperational, ntre 2 si 7 ani, cnd copilul este preocupat cu calicarea verbal a.
stadiul concret operational, ntre 7 si 12 ani, cnd copilul ncepe s a se descurce cu conceptele
abstracte, cum ar numerele si relatiile, nrudirile.
n ne, stadiul, formal operational, ntre 12 si 15 ani, etap a n care copilul ncepe s a rationeze logic
si sistematic.
ntr-o alt a conceptie aceste stadii sunt denumite: stadiul animist infantil, cel
al gndirii magice, al gndirii referential egocentrice-sincretice, subiectivist-autist a
si n ne, al constituirii gndirii concrete si apoi a celei formal-logice.
Teoria lui Piaget conform c areia capacitatea intelectual a este calitativ diferit a la vrste diferite si copiii
au nevoie de interactiunea cu mediul nconjur ator pentru a c stiga competent a intelectual a, a inu-
entat stiinta educatiei si psihologia. Acest nou concept asupra inteligentei a afectat modelul, proiec-
tul nv at arii naturale pentru copiii mai mici si dezvoltarea matematicii si a programelor stiintice.

10

Capitolul 2
Familia ca mediu socio educativ
2.1 Factorii care inuen teaz a educatia n cadrul familiei
n cadrul familiei moderne se produc unele mutatii, care constau n nlocuirea familiei format a
din trei generatii cu familia format a din dou a generatii. De aici putem conclude c a bunicii particip a din
ce n ce mai putin la educatia nepotilor. Alte inuente sociale pot considerate migratia de la sat la
ora s si urbanizarea satelor. Astfel cresc posibilit atile de folosire a mijloacelor audio-vizuale, contactul
cu tehnica, preocup arile culturale si sportive, si rezult a o schimbare n mentalitatea familiei. Copilul
devine de la nceput un receptioner deplin, interesat de tot ce-i apartine sau care vine n leg atur a cu el.
Scopul educatiei n familie este de a minimiza conceptia
preluat a de p arinti de la p arintii lor si de a a obtine o lozoe de educare mai realist a si tolerant a.
Factori interni:
Ereditatea. Prin intermediul eredit atii nu se transmite criminalitatea(infratiunea) ca atare, ci
doar anomaliile psihice care faciliteaz a aparitia ei, dintre care amintim coecientul sc azut
de inteligent a, o conduit a necontrolat a sau slab controlat a, absenta simtului moral.
Factori zici. Unii psihologi si criminologi sustin c a infractorii minori ar
inferiori celorlalti copii de aceea si vrst a din punct de vedere zic :
n altime si greutate, dar cercet arile cazuistice nu au putut s a-l conrme.
Factorii ziologici. Este recunoscut faptul c a glandele cu secretie intern a (glandele endocrine) au
un rol important n exprimarea comportamentului, iar comportamentul poate factor de infracti-
une (scandal, ceart a, b at ai) cnd este unul necontrolat agresiv, cum este cazul la hipertiroidieni.
Decientele intelectuale. Cercet arile au scos n evident a c a debilitatea
mintal a ce are inuen ae asupra cre sterii delicventei minore, dar numai la an-
umite categorii de infractiuni cum ar agresiunile verbale si zice.
11
Tulbur ari ale afectivit atii. Lipsa de maturizare afectiv a ca si st arile de dereglare afectiva pro-
duse de frustratie afectiva la copiii prea severi sau n cazurile de dezorganizare familial a sunt
generatoare de infractiuni. De asemenea, instabilitatea afectiv a asociat a cu agresivitatea.
Temperamentul. Ca element nn ascut al personalit atii, are un rol important n mani-
festarea unor infractiuni la aceasta varsta. De exemplu, infractiunile de scandal si b a-
taie sunt mai frecvente la colerici sau la extravertiti, n timp ce numarul acestor infracti-
uni este mai sc azut n rndul melancolicilor si a egmaticilor, adic a a introvertitilor.
Tulbur arile caracteriale. ntruct caracterul constituie latura de exprimare a personalit atii n relati-
ile cu lumea, dimensiunea sa moral a, cunostintele bine formate vor inhiba comportamentele in-
fractionale. Acolo unde exist a deciente n educarea caracterului vor apare fenomenele de infraction-
alism la a sa numitii copii problem a. La ace sti copii se manifest a fenomene negative n com-
portament, cum ar impulsivitatea si agresivitatea, lenea si indolenta, egoismul, nc ap atnarea.
Cnd unul dintre p arinti este vitreg, el va genera n suetul copilului o anumit a rezerv a
afectiv a si poate chiar un sentiment de respingere. Ata samentul fat a de p arintele ade-
v arat, plecat din familie (prin divort sau deces) i creeaz a copilului aceast a stare afec-
tiv a de respingere sau de indiferent a si i determin a pe unii la acte de vagabondaj.
Sunt situatii n care familia este format a din ambii p arinti naturali, dar atmosfera este
negativ a, e din cauz a c a sunt alcoolici, e c a sunt ei infractori. Aceste atitudini axtreme genereaz a e o
exigent a exagerat a mpins a pan a la o teroare, e o indulgent a nepermis de mare, copilului tolerndu-i-se
orice fel de comportament. Copilul terorizat prin b at ai va c auta n afara familiei o desf a surare printr-un
comportament agresiv fat a de colegii mai mici. Cel mai r asf atat prea mult n familie va deveni cu usurint a
un infractor nsu sindu- si bunuri care nu i apartin stiind ca p arintii i vor lua ap ararea. P arintii vor trebui
s a e preocupati s a-i ofere copilului un model de comportament pe care s a-l poat a imita apoi in calitate
de cetatean major. Situatia socio-economic a precar a a familiei datorat a insucientei veniturilor, relatiile
familiale tensionate, consumul excesiv de alcool, pot conduce pe un fond vulnerabil si n cazul unor
indivizi labili, la conicte acute, abandon, violent a. Crescnd ntr-un astfel de mediu, procesul normal
al dezvolt arii personalit atii minorilor este perturbat, crendu-se grave carente n conduita acestora, fapt
ce duce, nu de putine ori, la formarea unui infractor primar, cu " sanse" reale de a deveni un infractor
recidivist. Cnd familiile se reorganizeaz a n urma separ arii sau a divortului, responsabilit atile
parentale trebuie si ele s a e modicate. Copilul mic are o probabilitate mai mare s a creeze situatii
problematice, deoarece va polariza afectivitatea adultilor si va r aspunde considerndu-se supra-protejat.
Al doilea n ascut n familie se simte frustrat de lipsa de putere de care beneciaz a fratele
mai mare, cu toate ca beneciaz a de experienta lui. Mijlociul este pozitia n care con-
ictele ating apogeul, deoarece el nu poate deveni nici cel mare, nici cel mic.
Nivelul de trai sc azut oblig a ambii p arinti sa isi g aseasc a cel putin un loc de munca pen-
tru a putea asigura un trai decent copiilor. n asemenea conditii supravegherea copiilor este
limitat a, sau este ncredintat a altor persoane sau institutii sociale (ex: cres a, gradinit a etc).
12
Un caz aparte
l constituie familiile in care unul dintre p arinti este somer. Implicit, cel alalt p arinte se ocup a mai mult
de copii, dar o problem a major a a acestei familii este asigurarea celor necesare pentru un trai modest.
Situatia familiilor n care ambii p arinti sunt f ar a loc de munc a este critic a, deoarece cu dou a aju-
toare de somaj de abia se poate asigura hrana, neputndu-se vorbi nici m acar despre un trai modest.
Mai exist a ns a si familii n care ambii p arinti sunt bolnavi iar greutatea vietii cade
tot mai mult pe umerii copilului, care nc a de la o vrst a fraged a munce ste pen-
tru a c stiga o bucat a de pine si pentru a le aduce un surs pe chipurile parin-
tilor bolnavi. Aceste cazuri sunt rare dar dup a p arerea mea nu ar trebui s a existe.
Fiecare copil ar trebui s a se bucure de frumusetea copil ariei, nu s a ia pe umerii lui mici greut atile vietii.
2.2. Sarcinile familiei in educatia copilului
Cadrul primar al socializ arii sau al manifest arii culturale a indivizilor este
familia. Sociologia familiei enumer a patru aspecte prin care familia realizeaz a functia de socializare: .
a) educatia moral a, ce are la baz a relatiile de autoritate prin intermediul
c arora modelele si regulile culturale se impun personalitatii individului;
b) nv atarea sau cunoa sterea, adic a aarea si deprinderea reperelor necesare vietii sociale; .
c) dezvoltarea capacit atii creatoare, a gndirii participative, pe care se
pune pret mai ales n perioada modern a si n cadrele culturii postmoderne;
d) comprehensiunea, comunicarea afectiv a, dezvoltarea afectivit atii specic umane.
Nu ne na stem intr-o anumita familie, etnie etc.
pentru c a a sa decidem, ci ca un dat transcendent, c aruia socialul i este explicitarea. ntr-o asemenea per-
spectiv a, educatia devine mentinerea individului n starea social a n care se na ste, cu adev arat un proces
integrat organic socialului. Departe de a un proces evolutiv, educatia este un proces conservativ. Dim-
potriv a, n paradigma individualist a modern a, conform c areia individul alege socialul c aruia dore ste s a i
apartin a, educatia este modul de asimilare a unor norme externe. Ea este constitutiv a socialului formal,
functional, institutional, pierzndu- si caracterul organic. Pna de curnd, p arintii erau cvasi-indiferenti
fat a de proprii copii, pe care i plasau unor instante externe (doica, la vrstele fragede, sau, n adolescent a,
alte familii). Socializarea era realizat a de ntreaga societate, cu care familia nu se aa n discontinuitate.
Ba dimpotriva, ntre societate si familie exita o coerenta perfecta, data de extrapolarea valorilor famil-
iale n cadrul societ atii l argite si de interiorizarea valorilor publice n spatiul familial. Simbioza era
aproape des avr sit a. Pedagogia, ca s a folosim un termen care doar de curnd a c ap atat aura stiintic a
cu care se mndre ste ast azi, era un fenomen difuz si implicit. Familia nu trebuie s a- si "educe" membrii
pentru a-i transforma n inte sociale; ei se na steau n societate ntruct erau membri ai unei familii.
Rolul familiei este foarte important in dezvoltarea copilului, din urm atoarele puncte de vedere:
[1.] zic Intelectual Moral Estetic
13
[1.] Familia se preocup a de dezvoltarea zic a a copiilor. Ea esigur a hrana si imbr ac amintea
copiilor, i fereste de pericole, le las a timp de joac a, le creaz a conditii ct mai bune de odihn a
si se ingrijeste de s an atatea lor. Un regim rational de viata nu poate avea decat urm ari pozitive
asupra dezvolt arii sale zice. Familia i formeaz a copilului primele deprinderi de igiena personal a
si social a si il obisnuieste sa utilizeze factorii naturali (apa, aerul, soarele) pentru bun astarea or-
ganismului. n perioada pubert atii, schimbarile ziologice produse n organism pun probleme noi
pentru dezvoltarea zic a a copilului; prin ndrum ari perseverente si afectuoase, prin modicarea
regimului de odihn a, prin crearea unor noi deprinderi igienice, familia le va putea rezolva la timpul
potrivit. Dezvoltarea intelectual a. n cadrul familiei copilului si nsu se ste limbajul. Volumul,
precizia vocabularului si corectitudinea exprim arii copilului depind de munca depus a de p arinti n
aceast a directie.
Ca prim factor educativ, familia ofer a copilului aproximativ 90% din cunostintele
uzuale (ex: despre natur a, apa, obiecte de relief, plante, animale, ocupatiile oame-
nilor, obiecte casnice etc.). Familia se preocup a si de dezvoltarea proceselor intelec-
tuale ale copiilor. Ea le dezvolt a spiritul de observatie, memoria si gndirea. P arintii
ncearc a s a explice copiilor sensul unor fenomene si obiecte pentru a le putea ntelege.
Copiii pun cele mai multe ntreb ari n jurul vrstei de 3-6 ani, iar p arintii i ajut a s a-
si nsu seasc a un num ar mare de cuno stinte, r aspunznd ct se poate de corect si exact.
n perioada scolar a mic a,
familia vine n spijinul scolii, sustinnd gustul de citit al elevilor. Cel mai important este stimularea
curiozit atii copilului de a citi, prin cump ararea unor c arti care s a pun a bazele unei mici biblioteci.
n preadolescent a este posibil a o deviere de la subiectele srtict legate de scoal a
sau indicate vrstei fragede; astfel, datoria p arintilor este de a ndruma copilul s a citeasc a ceea ce core-
spunde vrstei sale. Dorinta de lectur a poate deveni excesiv a, copilul sacricnd astfel orele de somn.
Copilul obtine rezultatele scolare n functie de modul n care p arintii se implic a n procesul de nv atare.
P arintii trebuie sa-i asigure copilului cele necesare studilului: rechizite scolare, c arti de lectur a, manuale
scolare etc., ct si ni ste conditii bune de munca: un birou, un computer si nu n ultimul rand liniste
pentru a se putea concentra. P arintii trebuie s a- si ajute copiii la nv at atur a; ajutorul trebuie limitat la
o ndrumare sau sprijin, neind indicat s a efectueze temele copiilor. Cu timpul, p arintii se vor limita
la controlarea temelor de cas a si a carnetului de note. Deci, atitudinea p arintilor trebuie s a e una de
mijloc: s a nu-l ajute prea mult pe copil, dar nici s a nu se intereseze deloc de rezultatele acestuia.
[1.] Educatia moral a a copiilor. n familie se formeaz a cele mai importante deprinderi de
comportament: respectul, politetea, cinstea, sinceritatea, decenta n vorbire si atitudini, oridinea,
cump atarea, grija fat a de lucrurile ncredintate. n realizarea acestor sarcini, modelul parental ajut a
cel mai mult; parintele este un exemplu pentru copil. P arintii le spun copiilor ce e bine si ce
e r au, ce e drept si ce e nedrept, ce e fumos si ce e urt n comportamente. Aceste notiuni l
14
ajut a pe copil s a se orienteze n evaluarea comportamentului s au si a celor din jur. Tot n sens
moral, familia l ndrum a s a e sociabil, s a e bun coleg si prieten. Familia contribuie si la
educatia estetic a a copilului. P arintii sunt cei care realizeaz a contactul copilului cu frumusetile
naturii (culorile si mirosul orilor, cantecul p as arelelor, verdele campului etc.), cu viata social a
(traditii, obiceiuri str avechi etc.). Mijloacele mass-media si n mod special televiziunea exercit a o
inuent a puternic a asupra educatiei estetice. Nu se poate vorbi despre o inuent a strict pozitiv a sau
strict negativ a; pe de o parte exist a numeroase emisiuni culturale, de mbog atire a cuno stintelor,
dar pe de alt a parte sunt difuzate numeroase programe care pot deforma imaginatia inocent a a
copiilor ntr-un sens negativ. P arintii trebuie s a controleze atat timpul pe care copilul l petrece n
fata televizorului ct si emisiunile pe care le urm are ste. n unele familii preocuparea pentru cultura
estetic a a copilului lipse ste cu des avrsire, iar n altele aceasta este exagerat a. Dac a copilul nu are
aptitudini si nici pl acere pentru diferite arte (balet, muzic a, teatru etc.), p arintii trebuie s a respecte
optiunea copilului.
Familia este o form a primar a
de comunitate uman a care cuprinde un grup de oameni legati prin cosanguinitate si nrudire. Pentru
copii, familia reprezint a mediul socio-educativ n care se realizeaz a socializarea primar a. Continutul
socializ arii primare se structureaz a n jurul unei dimensiuni cognitive si al unei dimensiuni afective.
Dimensiunea cognitiv a presupune nsu sirea limbajului instrumentul privilegiat al so-
cializ arii primare si apropierea lumii de baz a(un prim mod de a ntelege
lumea nconjur atoare) n versiunea grupului de contact ( grupul familial).
Dimensiunea afectiv a se refer a la identicarea emotional a a copilu-
lui cu persoanele apropiate lui ( p arinti, rude altul semnicativ).
Cum copilul nu dispune de nici cea mai mic a posibilitate de a- si alege alti semnicativi, identi-
carea lor cu ace stia din urm a se nf aptuie ste quasiautomat (Berger, Luckmann). Aceast a identi-
care emotional a are dou a consecinte majore: copilul adopt a imaginea acestui altul semnicativ.
Sociologia educatiei cu privire la persoana sa, ajunge astfel la o anumit a imagine despre sine si dobn-
de ste primul eu social, prima identitate social a, iar pe de alt a parte percepe lumea mediat a (l-
trat a) de p arinti, ca ind unica lume posibil a. n timpul socializ arii primare, n cursul unor experiente
de viat a cu diferiti alti semnicativi, rolurile sociale si atitudinile apropiate parcurg un proces de
abstractizare progresiv a, de la cele asociate unui context sau unei persoane concrete, la cele generale
si impersonale. Astfel copilul ajunge la constituirea unei prime imagini despre altul generalizat.
Familia ndepline ste si alte functii educative, n afar a de functia de socializare. Functi-
ile educative ale familiei au fost sintetizate de Mitrofan N. dup a cum urmeaz a:
functia institutional formativ a realizat a prin inuente directe de tipul r aspunsului la n-
treb ari, explicatii, informatii, dar si indirect, prin mediul informational din familie;
functia psihomoral a, realizat a prin modelele de conduit a oferite de p arinti, dar si
prin discutiile purtate cu copiii pe marginea unor conduite curente sau problematice;
15
functia socio-integrativ a, prin implicarea copiilor n activitatea familial a, prin acordarea autonomiei
de actiune, dar si printr-un climat familial dominat de relatii de ncredere si sprijin reciproc, conlucrare
ntre generatii, n care maturitatea de gndire a adultilor se mbin a cu entuziasmul si energia tinerilor;
functia cultural- integrativ a, prin implicarea copiilor n viata cultural a si prin mediul cultural al familiei.
n concluzie, p arintii realizeaz a socializarea primar a a copiilor lor prin trei importante mijloace de inu-
entare:
a) reglarea direct a a comportamentului copilului (de exemplu, ncuraj ari, con-
trolul efectu arii temelor, supravegherea execut arii sarcinilor primite etc);
b) comunicarea cu copilul ( schimbul de informatii, comunicarea de opinii, condente etc);
c) cooperarea, participarea la activit ati comune ( vizite, ie siri, jocuri etc.).
Contributia familiei la realizarea acestor sarcini poate foarte diferit a, de la o
familie la alta, n functie de caracteristicile particulare ale familiei respective. Din acest
motiv, n cele ce urmeaz a ne vom concentra asupra unui model de analiz a a acelor
caracteristici ale unei familii care inuenteaz a realizarea functiilor sale educative.
b. Caracteristici ale familiei care inuenteaz a socializarea primar a
Familia poate analizat a ca sistem deschis si ca microgrup.
Familia ca sistem deschis este compus a din trei subsisteme: individul, relatiile interperson-
ale de cuplu, grupul familial. O asemenea distinctie este important a, ntruct sugereaz a
c a nu putem extrapola informatiile privind un subsistem pentru explicarea celorlalte subsis-
teme. De exemplu, faptul c a, n afara familiei, unul dintre soti ( individul) este autori-
tar sau conictual nu nseamn a neap arat c a relatiile de cuplu din familia sa sunt tension-
ate si conictuale sau c a ntreg grupul familial se caracterizeaz a prin atitudini similare.
La nivelul relatiilor interpersonale, de cuplu, na sterea copiilor produce schimb ari n relatiile dintre soti.
Prin aparitia copiilor, de-a lungul timpului, sistemul relational familial evolueaz a, de la diada afectiv a
sot-sotie, spre diade afective noi (mam a-copil; tat a-u) si triada afectiv a mam a-tat a-copil. De exem-
plu, s-a constatat c a n familiile f ar a copii sotul are o autoritate mai mare dect sotia, ns a n urma
na sterii primului copil relatiile dintre sot si sotie se modic a, n sensul c a sotia particip a ntr-o mai
mare m asur a la luarea deciziilor, iar sotul preia oparte din activit atile menajere care, anterior, reve-
neau sotiei..Cu toate acestea, analiza comparativ a a bugetelor de timp alocate copiilor de c atre cei doi
p arinti a pus n evident a faptul c a n toate categoriile sociale b arbatii aloc a educatiei copiilor durate
de timp mult mai mici dect femeile. Atunci cnd este vorba de reglarea comportamentului copilu-
lui, interventiile lor sunt predominant normative, de genul comentariilor, permisiunilor, interdictiilor,
ordinelor sau explicatiei unor reguli morale. Oricum, interventiile lor n reglarea comportamentu-
lui copilului sunt de dou a ori mai putine dect cele ale mamelor. Acela si fenomen se constat a si n
ceea ce prive ste comunicarea cu copilul: copiii comunic a mai intens cu mamele, si mult mai putin cu
tatii. Mamele sunt cele care urm aresc efectiv si sistematic activit atile copilului si le sustin emotional.
16
Mamele cu statut educational mai ridicat tind s a se implice mai mult n activit atile scolare ale copi-
ilor lor, s a ia leg atura mai des cu profesorii si s a opteze pentru diverse cursuri preg atitoare.
n familiile contemporane pot s a apar a diferite disfunctii. Unele se datoreaz a unor dicult ati sociale si
economice cu care se confrunt a multe familii: lipsa spatiului de locuit, somajul; toate inuenteaz a starea
de spirit a p arintilor, i determin a pe multi tineri c as atoriti s a considere cre sterea unui copil ca pe o sarcin a
stnjenitoare, ceea ce are drept consecint a hot arrea lor de a avea copii putini sau de a amna momentul
aducerii lor pe lume.Alte disfunctii sunt legate de spiritul epocii Ritmul accelerat al vietii contempo-
rane i cere omului s a se adapteze rapid la situatii care se schimb a nencetat si l transform a ntr-un
om foarte ocupat. n lipsa timpului necesar pentru a se ocupa personal decre sterea copiilor, p arintii
apeleaz a la ajutorul altor persoane ( p arinti,bunici) sau angajeaz a persoane specializate. n prima
situatie poate ap area tendinta ca bunicii s a pretind a s a exercite o autoritate absolut a asupra tuturor,
s a dea sfaturi privind cre sterea copiilor, f ar a ca nimeni s a le cerut, ceea ce genereaz a conicte
cu cei tineri. Cnd prea mult a lume se amestec a si- si d a cu p arerea asupra felului n care tre-
buie crescut un copil, rezultatul este poate si mai r au, dect dac a nimeni nu s-ar ingrijit de el
Prezenta unor persoane pl atite (doic a, menajer a etc)
poate genera efecte diferite: copiii s a vad a n ele un fel de uzurpatori care se substituie tat alui si mamei
lor si s a cread a c a absenta afectiunii p arintilor pentru ei si are cauza n prezenta acestor persoane; alteori
copiii se pot ata sa de aceste persoane, mai mult dect de p arintii lor, ceea ce complic a relatiile cu ace stia.
Una dintre cele mai grave consecinte ale unei sc azute capacit ati de autoreglare a
familiei o reprezint a divortul p arintilor si destr amarea familiei.
Divortul p arintilor are consecinte educative nedorite asupra copiilor. Copiii pentru a deveni
adulti, trebuie s a tr aiasc a cu p arintii lor,cu care s a se identice. n mod normal, pentru edi-
carea personalit atii sale, copilul are nevoie de ambii p arinti. Rolul ec aruia este diferit: p arin-
tele de acela si sex constituie principalul obiect al identic arii ( dorinta incon stient a de a la
fel, de asem ana); p arintele de sex opus serve ste drept obiect al afectiunii si satisface tre-
buinta de afectiune a copilului. Nici unul dintre p arinti nu- si poate exercita ecient rolul n
conditiile n care tr aie ste izolat de cel alalt. Foarte nociv pentru copil esteclimatul din familie ex-
istent nainte ca cei doi soti s a se despart a efectiv. Atmosfera este tensionat a, ceea ce i face pe
copii s a devin a anxio si, s a- si piard a ncrederea n p arinti si s a se team a c a vor abandonati, f ar a
ca cineva s a se ocupe de soarta lor. Unii pot crede c a p arintii nu se n seleg din cauza unor pre-
supuse defecte ale lor, sau din cauza micilor lor gre seli n comportare si s a tr aiasc a astfel senti-
mente de culpabilitate. Dup a separarea p arintilor, suferinta copiilor poate amplicat a de tendinta
ec aruia dintre soti de a- si smulge unul-altuia copilul, sub pretextul c a nu se ocup a cum trebuie
de cre sterea lui, sau tendinta de a denigra n ochii copilului pe cel alalt si chiar de a-i cultiva senti-
mente de ur a pentru cel alalt p arinte, n speranta de a- si c stiga astfel dragostea exclusiv a a copilului.
2.3 Erori n educatie
Inuentarea educativ a exercitat a de adult
17
este neunivoc a. Ea poate duce la rezultatul dorit, cel urm arit de educator, dar poate avea si efect nul, sau
poate provoca efecte negative, contrare chiar celor scontate. A sa, de exemplu, pedepsirea sever a a unor
abateri f ar a gravitate, cu toate c a pe moment rezolv a corectarea lor, poate statornici n copil teama de a
recunoa ste greseal a comis a, stimulnd tendinta de a ascunde gre selile, de a minti, ca o reactie de ap arare.
Lipsa unor manifest ari r aspuns, la inuenta educativ a primit a
traduce numai n aparent a un efect nul. n realitate, nici un fel de actiune educativ a exercitat a asupra
copilului nu este lipsit a de rezonant a psihic a in individualitatea s a, e ea si una imperceptibil a si greu
de con stientizat, dar care persist a n timp si de asemenea conditioneaz a si alte manifest ari observabile.
Durata n timp si adncimea consecintelor unor inuente asupre personalit atii copilului sunt
diferite. Unele au efecte psihice imediate, sau nu, dar sunt urmate de
o serie de consecinte n timp, cu manifest ari cumulative n structura personalit atii si comportamentului.
Uneori, ns a si inuenta n scop educativ de
c atre adulti poate o actiune eronata, o masura sau o interventie gresit a, ori corect a din punct de vedere
psihopedagogic, dar aplicat a ntr-un mod eronat. Pe primul loc, ntr-un sondaj de specialitate, s-au situat
gre selile f acute de p arinti n educarea propiului copil, apoi de rude, mai ales de bunici si abia dup a
aceea de c atre nv at atori sau profesori, ori de alte persoane mai mult sau mai putin apropiate de copii .
Din studiul f acut a reie sit c a cele mai des ntlnite gre seli sunt urm atoarele:
[1.] LIPSA UNUI REGIM DE VIA T

A ORDONAT, cu o mp artire adecvat a vrstei


n perioade de somn, hran a si veghe sau joac a. COPILUL NU TREBUIE S

A AIB

A
CEEA CE VREA .Din dorinta ca copilul meu s a aib a ceea ce eu nu am avut, sau ceea ce
cred eu ca p arinte c a merit a, noi, oameni mari ne d am peste cap , ne facem luntre si punte
pentru ca copilul meu s a aib a : role, biciclet a, calculator, telefon mobil, etc. Chiar credeti c a
tot ce are colegul de clas a, sau ceea ce i-a cump arat cut arescu la copilul lui trebuie s a aib a
si copilul meu? i transform am astfel n ni ste mici egoi sti. n viat a, din p acate lucrurile se
obtin greu, trebuie s a munce sti pentru ele, a sa ar trebui nv atati si copii nostrii. Nu totul vine
pe tav a si nu tot ce vreau s a fac am voie si este permis. R

ASF

A TUL, satisfacerea tuturor


capriciilor pe motiv c a e "mic si nu stie" si coborrea stachetei n ceea ce prive ste modul
de comportare al copilului fat a de adulti, sau n general si fat a de responsabilit atile acestuia,
responsabilit ati conforme cu perioada de vrst a. n acest caz copilului nu i se refuz a nimic,
i sunt satisf acute toate capriciile, i sunt permise gesturi deplasate cum ar lovirea adultului
care l ngrijeste, bunica, mama etc, sau adresarea unor cuvinte urte care nu sunt permise nici
unui adult educat, totul scuzat prin vrsta fraged a si ne stiint a. M

ASURILE DE SEVER-
ITATE EXCESIV

A cu reprimarea oric arei libert ati si initiative. Copilul nu are dreptul s a


se joace cu ceea ce vrea sau s a se mbrace cu ceea ce dore ste la un moment dat, ci trebuie
s a accepte tot ce i impune adultul f ar a obiectie; n caz contrar ind pedepsit, initiativa sau
manifestarea unei dorinte ind catalogat a drept "neascultare", "obr aznicie", REGULILE
PE CARE NU LE RESPECT

A UN P

ARINTE NU LE VA RESPECTA NICI COPILUL
S

AU! . Stim s a cerem, s a pretindem, s a impunem reguli... Dar noi respect am regulile impuse?
18
Ordinea din camera lui nu cumva reect a si ordinea din viata de familie? Felul n care scrie
sau m annc a copilul meu nu este foarte asem an ator cu al meu? Copii ne copiaz a, ne imit a,
ti corecti n tot ceea ce i prive ste!
Regulile impuse copiilor trebuie respectate si de p arinti.
COPILUL ESTE FOARTE USOR INFLUEN TAT DE CEEA CE CREDE, SAU GNDESTE
P

ARINTELE! .
Faptul ca mie nu mi place de soacra mea, sau de vecinul de la 1 sau chiar de colegul de grupa
al ului meu se va reecta n comportamentul copilului. Vorbe ste urt cu soacra, nu salut a vecinii,
sau se bate cu colegii de clas a dar n special cu copilul care mie nu mi place. Evitati s a le
spuneti sau chiar s a le ar atati copiilor preferintele dar mai ales nemultumirile dumneavoastr a. Foarte
mult din ceea ce nvat a copii nostrii despre viat a si lume ni se datoreaz a. Deci mare atentie,
nu i inuentati n ceea ce gndesc. Copii au personalitatea lor! L asati-o s a se dezvolte!
[1.] DEZINTERESUL TOTAL AL UNOR P

ARIN TI FA T

A DE COPIL, totul
reducndu-se la a-i satisface nevoile de hran a si ad apost. Unii p arinti consider a c a dac a
copilul are hran a, haine, juc arii si un loc unde s a doarm, mai mult sau mai putin con-
fortabil, copilul are tot ce ea ce ii trebuie si n consecint a nu-i mai acord a nici o atentie.
DECIZII ARBITRARE si de neclintit n legatur a cu activit ati sau dorinte ale copilu-
lui, pretextndu-se c a el nu stie ce e bine pentru el, adultul stiind mai bine. NERVII
P

ARIN TILOR NU I FAC NICI UN BINE COPILULUI El nu e vinovat c a tu ti pierzi


controlul. Se presupune, c a p arinte, c a e sti inteligent! Ai pretentia ca copilul t au s a vin a la
tine cu orice problema. ti dore sti un copil echilibrat. Fii echilibrat n fata lui. De la tine
trebuie s a invete cum s a reactioneze n situatii dicile si complexe. Asadar r abdare si calm
in fata copilului! Iar el te va imita sau cel putin va ncerca s a fac a cum f acea mami ntr-o
situatie asem an atoare! CURMAREA BRUTAL

A A UNOR DORIN TE ARZ

ATOARE
ALE COPILULUI pentru c a adultul are altceva n plan si din dorinta de a- si demonstra
autoritatea asupra copilului. REPRO SUL DE A SE FI N

ASCUT FAT

A SAU B

AIAT,
n timp ce p arintii doreau un b aiat, sau o fat a si comparatii n defavoarea unui sex sau a
altuia, cu exaltarea virtutilor sexului opus. TRATAMENTUL P

ARTINITOR SI DIS-
CRIMINATORIU n raport cu ceilalti frati sau copii din anturaj, compararea copiilor ntre
ei si scoaterea n evident a a minusurilor n evolutie a copilului n cauz a. APLICAREA
UNOR PEDEPSE IRA TIONALE SI DISPROPOR TIONATE pentru orice abatere de
la imaginea-model dorit a de p arinti SUPRAESTIMAREA SAU SUBESTIMAREA
POSIBILIT

A TILOR REALE ALE COPILULUI datorit a necunoa sterii etapelor de dez-


voltare psihic a si zic a n raport cu vrsta. INTERZICEREA PRIETENIILOR SI A
CONTACTELOR SOCIALE cu alti copii din vecin atate pe motivul c a ar nocivi, genera-
tori de experiente negative, de obiceiuri reprobabile, din familii cu statut social modest etc.,
ceea ce duce la izolarea copilului, la instalarea unor st ari de timiditate, de nsingurare sau
19
la o atitudine discriminatorie fat a de cei din jur. SUPRAINC

ARCAREA cu activit ati


dorite de parinti, dar care nu fac obiectul interesului copilului, nu-i fac pl acere, ci l streseaz a.
ABANDONUL SOCIO-AFECTIV P

ARINTESC caracteristic cuplurilor tinere, angajate


nc a n studii de calicare profesional a, sau care doresc o carier a deosebit a.
Astfel, putem concluziona c a orice actiune de inuentare educativa a copilului
izvor a ste dintr-o conceptie pedagogic a a adultului, implicit a sau explicit a, sau din ideea c a inuenta pe
care o exercit a adultul este neap arat pozitiv a si c a duce ntotdeauna la acel rezultat pe care l-am dorit.
Erorile n inuenta educativ a a adultilor pot proveni de la principii necorespunz atoare asupra
educatiei, de la idei gre site, prejudec ati ori o mentalitate nvechit a, sau de la un modernism prost nteles.
Urm arile gre selilor "educative" ale adultilor n evolutia ulterioar a
a copilului sunt multiple si diverse, de la situatii de e sec scolar si social, conicte cu cei din jur, insat-
isfactii pe diverse planuri, multiple dicult ati de adaptare social a la un mediu schimbat, sentimente de
nsingurare, timiditate si multe altele, pan a la depresii, nevroze si alte tulbur ari psihice deosebit de grave.
De aceea, o modalitate ecient a n prevenirea acestor efecte nedorite este o
informare corect a si la timp a familiei extinse att asupra aspectelor importante referitoare la dezvoltarea
normal a a copilului ct si asupra atitudinilor corespunz atoare care trebuiesc avute/a sate fat a de copil.
Capitolul 3
Socializarea copilului cu sindrom down
3.1 Sindromul down ca form a de dizabilitate
Dizabilitatea face parte din experienta uman a, ind o dimensiune universal a a umanit atii. Ea este
cea mai puternic a provocare la acceptarea diversit atii, pentru c a limitele sale sunt uide. n categoria per-
soanelor cu dizabilit ati poate intra oricine, n orice moment, ca urmare a unor mprejur ari nefericite ( boli,
accidente ), si exist a opinia c a segmentul de populatie marcat de dizabilit ati este potential n cre stere.
O persoan a care are o dizabilitate, de orice natur a, nu trebuie ndep artat a de societate, deoarece aceast a
persoan a poate avea foarte multe de oferit. Exist a multe persoane cu multe calit ati si care au reu sit s a
demonstreze lumii intregi c a nu este neap arat nevoie s a ai un corp s an atos ca s a poti s a ti atingi visele.
Cred c a cel mai bine ar ca oamenii s a nteleag a faptul c a si aceste persoane pot iubi si pot iubite si
faptul c a sunt altfel dect noi nu ar trebui s a i mpiedice s a e fericiti. Voi prezenta n aceast a lucrare
cazuri ale unor copii cu sindrom down care au reu sit s a e fericiti si s a e iubiti de foarte mult a lume.
Prin decient a se ntelege pierderea, anomalia, perturbarea cu caracter denitiv sau temporar
a unei structuri ziologice, anatomice sau psihologice si desemneaz a o stare patologic a, functional a,
stabil a sau de lung a durat a, ireversibil a sub actiunea terapeutic a si care afecteaz a capacitatea de munc a,
deregland procesul de adaptare si integrare la locul de munc a sau n comunitate a persoanei n cauz a.
20
Dizabilitatea pentru o persoan a este considerat un dezavantaj social
rezultat dintr-o decient a sau incapacitate care limiteaz a sau impiedic a mplinirea unui rol ntr-un context
social, cultural, n functie de vrst a, sexul, sau profesia persoanei respective. Altfel spus, dizabilitatea
este o functie a relatiei dintre persoana cu incapacitate si mediul lor de viat a ind evidentiat atunci
cnd aceste persoane ntlnesc bariere culturale, zice sau sociale, mpiedicndu-le accesul la diferite
activit ati sau servicii sociale care sunt disponible n conditii normale celorlalte persoane din jurul lor.
Utilizarea termenului incapacitate a fost evitat a, pe bun a dreptate, n literatura
romneasc a de specialitate, de si n textele de limba englez a si n documentele internationale echivalentul
dizability este de departe cel mai frecvent folosit n ultimii 20 de ani, n asociere cu cuvntul persoan a.
La noi s-a preferat e folosirea termenului decient a, incapacitate e a celui de handicap (intrat si n
Constitutia Romniei sau n alte legi, n forma persoane handicapate) ori, ulterior, persoane cu handi-
cap, formule considerate a mai putin stigmatizante. Relativ recent a ap arut tendinta de a se utiliza n
literatura romneasc a de specialitate termenul dizabilitate, care, chiar dac a are nuanta unui barbarism,
pare s a redea mai exact continutul termenului echivalent din terminologia utilizat a pe plan international.
Scopul tuturor legislatiilor
antidiscriminare este de a deni conduita ilegal a si de a proteja victimele potentiale ale acesteia. Totu si,
directiva nu dene ste termenul de handicap. Domeniului ei precis de aplicare este l asat n sarcina legis-
latorului national. Cu toate acestea, se sugereaz a c a, pentru ca nalit atile directivei s a e atinse, termenul
trebuie s a e denit n a sa fel nct s a cuprind a nu numai discriminarea mpotriva persoanelor cu diz-
abilitate real a, dar si discriminarea pe motive de dizabilitate. Discriminarea pe motive de dizabilitate
poate s a afecteze persoane care nu prezint a o dizabilitate. Membrii de familie pot s a- si vad a posiblit atile
de angajare prejudiciate pentru motivul c a au n ngrijire persoane cu dizabilit ati intelectuale. Si ace stia
sunt victime ale discrimin arii pe motive de dizabilitate, ca, de exemplu, p arintii care nu obtin un loc de
munc a deoarece angajatorul presupune c a ace stia ar lipsi frecvent de la serviciu din cauza dizabilit atii
copilului lor. Dup a p arerea noastr a, aceste persoane ar trebui s a aib a acela si drept de protectie mpotriva
discrimin arii pe motive de dizabilitate, ca si rudele lor, care prezint a o dizabilitate intelectual a.egislatia
antidiscriminare pus a n aplicare n statele membre ar trebui, prin urmare, s a includ a o denitie a termenu-
lui de discriminare pe motive de dizabilitate. Cel putin urm atoarele persoane ar trebui s a e protejate:
- cele care prezint a o dizabilitate - cele care pot dezvolta o dizabilitate n viitor
- cele despre care se crede c a au o dizabilitate - cele care sunt legate de
o persoan a cu dizabilit ati prin leg aturi de familie sau alt fel de leg aturi.
Persoanele cu dizabilit ati intelectuale vor ntmpina, n majoritatea cazurilor,
dicultati n a aduce dovada c a se a a n aceea si situatie ca si un alt lucr ator, care nu sufer a de o dizabil-
itate. Aceasta deoarece, n majoritatea cazurilor, existenta dizabilit atii lor va evident a. Totu si, situatia
persoanei nu trebuie dect s a e comparat a cu cea a altei persoane. Aceasta nu trebuie s a identic a.
Persoanele
cu dizabilit ati intelectuale, care lucreaz a n ateliere protejate si efectueaz a, n esent a, aceea si munc a ca si
21
persoanele f ar a dizabilit ati pe piata muncii si nu primesc o remuneratie just a, nu li se ncheie contract de
munc a si nu au reprezentanti sidicali, ar trebui s a se bucure de acelea si drepturi ca si ceilalti lucr atori.
n acest caz, s-ar putea sustine
c a aceste persoane cu dizabilit ati intelectuale nu se a a ntr-o situatie asem an atoare cu cea a celorlalti
lucr atori, ceea ce ar justica o diferent a de tratament. Cu toate acestea, n ceea ce ne prive ste, continu am
s a sustinem c a n toate aspectele esentiale legate de munc a, ace stia se g asesc ntr-o situatie asem an atoare
si ar trebui, prin urmare, s a aib a acelea si drepturi. n plus, n contextul termenului de discriminare
pe motive de dizabilit ati lato sensu, se ntmpl a frecvent ca membrii de familie ai unei persoane cu
dizabilit ati intelectuale s a e discriminati, de si se a a ntr-o situatie similar a cu cea a altor lucr atori.
n tara noastr a, nc a din anul 1990,
au nceput eforturi pentru formularea unei denitii ct mai operationale a conceptului de handicap. Dac a
se compar a prima denitie ocial a ap arut a n Legea nr. 53/1992 cu denitia cea mai recent a, ap arut a n
Legea nr. 519/2002, este evident a schimbarea accentului, cu trecere de la modelul individual la cel social.
Denitia adoptat a n anul 1992 se refer a, n mod nemijlocit, la o relatie direct a
de cauzalitate ntre dou a variabile: pe de o parte, anumite deciente de ordin senzorial, zic sau mintal
si, pe de alt a parte, imposibilitatea de integrare n viata social a si profesional a, de unde necesitatea unor
m asuri de protectie special a (care, n contextul respectiv, nu puteau s a e dect unele de tip reparatoriu).
Se observ a c a ultima denitie, formulat a n acord cu perspectiva modelului social, vizeaz a, n primul
rnd, relatia dintre caracterul mediului social si limitarea sau mpiedicarea total a a accesului persoanelor
cu deciente la viata social a. Schimbarea denitiei poate considerat a necesar a, dar nu si sucient a,
dac a nu este secondat a de o regndire si de o modicare adecvat a a continutului prevederilor sistemului
de protectie special a. De pild a, este evident a lipsa de coerent a a denitiei actuale cu sistemul de benecii
(elaborat si dezvoltat n corelatie cu prima denitie a notiunii de persoan a cu handicap, formulat a din
perspectiva modelului individual). De asemenea, poate u sor constatat a o neconcordant a a denitiei
actuale cu unele prevederi cuprinse n Strategia national a privind protectia special a si integrarea social a
a persoanelor cu handicap din Romnia, aprobat a prin Hot arrea Guvernului nr. 1215/31 octombrie
2002, unde se precizeaz a c a Protectia special a cuprinde totalitatea actiunilor ntreprinse de societate
n vederea diminu arii sau chiar nl atur arii consecintelor pe care decienta cauzatoare de handicap (con-
siderat a factor de risc social) le are asupra nivelului de trai al persoanei cu handicap. Este limpede
c a sintagma decient a cauzatoare de handicap revine la modelul individual, ap arnd o contradictie n
raport cu denitia ocial a, care stabile ste c a handicapul este generat de mediul neadaptat decientelor.
Sindromul down este o boal a genetic a care afecteaz a
foarte multe persoane si se pare c a num arul lor este n cre stere. Aceste persoane au o decient a mintal a,
unii mai mare, altii mai mic a. Prin termenul de decient a mintal a se ntelege reducerea semnicativ a a
capacit atilor psihice care determin a o serie de deregl ari ale reactiilor si mecanismelor de adaptare ale in-
dividului la conditiile n permanent a schimbare ale mediului nconjur ator si la standardele de convietuire
dintr-un anumit areal cultural, fapt ce plaseaz a individul ntr-o situatie de incapacitate si inferioritate
22
exprimat a printr-o stare de handicap n raport cu ceilalti membri ai comunit atii din care face parte.
Factorii endogeni ( genetici) sunt responsabili, pn a n acest moment , de aparitia a peste 1800 de
eredopatii metabolice, constituind una dintre problemele majore ale medicinei si bioingineriei genetice.
n aceast a categorie pot incluse 3 deciente majore:
a) Decienta mintal a prin mecanism poligenic n aceast a categorie sunt incluse cazurile de decient a
mintal a pur a, f ar a patologie asociat a, determinate de dominant a genelor minore nefavorabile inteligentei.
b) Decient a mintal a cu transmitere mendelian a cauzate de gene majore mutante ap arute
n urma unor tulbur ari ale metabolismului enzimatic sau f ar a un substrat biochimic.
c) Decienta mintal a prin anomalii cromozomiale, anomalii ale num aru-
lui si morfologiei cromozomilor, care determin a un dezechilibru genic re-
sponsabil de variate malformatii somatice, encefalopatii, dismori.
Copii
n ascuti cu un handicap trebuie si ei s a nvete . Educatia integrat a presupune mai multe premise: egali-
tatea sanselor educationale, caracterul democratic, deschis al sistemelor scolare, pedagogia suportiv a si
discriminarea pozitiv a. Educatia incluziv a presupune un proces permanent de mbun at atire a institutiei
scolare, avnd drept scop exploatarea resurselor existente, mai ales a celor umane, pentru a sustine par-
ticiparea la procesul de nv at amnt a tuturor elevilor din cadrul unei comunit ati. Incluziunea poate
nteleas a ca o mi scare de extindere a scopului si rolului scolii obi snuite, pentru a putea r aspunde unei mai
mari diversit ati de nevoi educative ale copiilor. Educatia incluziv a presupune ca nv at amntul, n calitate
de prestator de servicii, s a se adapteze cerintelor copiilor; ace stia trebuie s a nvete mpreun a, atunci cnd
este posibil, indiferent de dicult atile ntmpinate, de diferentele dintre ei. Altfel spus, nv at amntul
trebuie structurat ct mai mult n functie de nevoile copilului si nu invers. Categoria copiilor cu cerinte
educationale speciale prezint a un grad ridicat de eterogenitate: de si ace sti copii sunt, de regul a, grupati
dup a caracteristici comune, se poate spune c a nici un elev nu se ncadreaz a perfect ntr-o anumit a cate-
gorie. Spre exemplu, nu toti copiii cu dicult ati de auz sau de vedere prezint a acela si grad de dizabilitate.
Casa Corpului
Didactic din Constanta a organizat n repetate rnduri un curs care se intituleaz a Educatia incluziv a
Acest curs este organizat pentru cadrele didactice. Un educator, nv at ator sau profesor trebuie s a stie
foarte bine cum trebuie s a lucreze cu copii cu dizabilit ati pentru ca ace stia s a se integreze cat mai u sor .
4.2 Cauzele aparitiei Sindromului Down
Pn a n acest moment nu se cunosc cauzele prezentei cromozomului su-
plimentar num arul 21. Acesta poate proveni e din partea mamei, e din partea tat alui. Cel mai frecvent
23
ntlnit tip de sindrom Down ntlnit, Trisomia 21 Standard (cunoscut a si sub denumirea de Trisomie 21
primar a sau Trisomie 21 normal a), apare ca urmare a unei diviziuni celulare necorespunz atoare e a <a
href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ovulaction=edit">ovulului</a>, e a lichidului seminal
care are 24 n loc de 23 de cromozomi. Atunci cnd acest ovul sau sperma fuzioneaz a cu un ovul sau
sperm a normal a, prima celul a a dezvolt arii copilului are 47 de cromozomi n loc de 46, si n consecint a
celulele copilului vor prezenta 47 de cromozomi. Nu exist a nici o modalitate de prezicere dac a o per-
soan a este predispus a n producerea ovulelor sau spermei cu 24 de cromozomi. Este cunoscut faptul c a
la mamele mai n vrst a riscul de a da na ste unui copil cu Sindrom Down este mai mare, dar motivul
r amne n continuare necunoscut. Trisomia 21 standard
nu este ereditar a. Totu si, odat a ce ati n ascut un copil cu Sindrom Down probabilitatea s a aveti un alt
copil cu aceea si afectiune este destul de mare. Per ansamblu aceast a probabilitate este ntre 1 la 100 si
1 la 200, care este n mod considerabil mai redus a dect probabilitatea s a-i spunem de a avea gemeni pe
nea steptate. n mod ziologic, n momentul conceptiei, copilul mo stene ste <a href="http://www.nou-
nascuti.ro/preconceptie.html?id=216">informatii genetice</a> de la cei doi p arinti sub forma celor 46
de cromozomi: 23 de la mama si 23 de la tat a. n cele mai multe cazuri de sindrom Down, copilul
mo stene ste un cromozom n plus, adica n loc de 46 are 47 de cromozomi. Acest material extragenetic
determin a ntrzierea mental a si zic a asociat a cu sindromul Down. De si nu se cunosc
cauzele aparitiei sindromului Down si dac a exist a o modalitate de prevenire a erorii cromozomiale care
l determin a, cercet atorii au demonstrat c a femeile n varst a de 35 de ani si peste 35 de ani au un risc
semnicativ mai mare de a na ste un copil cu aceast a boal a. De exemplu, la 30 de ani riscul este mai mic
de 1:1000 de a na ste un copil cu sindrom Down, n timp ce la 35 de ani riscul este de 1:400 iar la 42 de
ani de 1:60. Exist a ns a si cazuri cnd femei de pn a n 30 de ani nasc copii bolnavi de sindrom down.
Este trist dar adev arat.Pentru a putea detectat a aceast a boal a nainte de na stere se pot face diferite teste.
Exist a 2 tipuri de teste prenatale disponibile pentru depistarea sindromului Down la fetus:
1. 2. 3. 4. 1. 2. 1. 2. (a) (b) (c) (d) (e) (a) (b) (c) (d) (e) (f) (g) (h) (i) (j) (k) Teste de monitorizare
Teste diagnostice
Exist a si teste de monitorizare care estimeaz a riscul unui fetus de a avea sindromDown. Sunt nedureroase
n general. Dar datorit a faptului c a nu pot da un r aspuns denitiv asupra posibilit atii unui fetus de a suferi
de sindrom Down, este folosit de cele mai multe ori pentru a ajuta p arintii n luarea deciciei de a face sau
nu testul diagnostic. Testarea <a href="http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id =
24
genetica > genetic < /a > pentruSindromul < ahref = http :
//www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = Down > Down < /a >
poatefiluatinconsiderareatuncicndviitoareamamprezintistoricfamilialpozitivpentruaceastafectiune.Testar
ahref = http : //www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id =
sindrom > Sindrom < /a >< ahref = http :
//www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = Down > Down < /a >
tiptranslocaie.Oricum, acesteinvestigaiinudetecteazposibilitateaapariieiSindromului <
ahref = http : //www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = Down > Down < /a >
tiptrisomia21, careesteresponsabilpentruaproximativ95%dintotalitateacazurilorde < ahref =
http : //www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = sindrom > Sindrom < /a ><
ahref = http : //www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = Down > Down < /a >
.Consiliereageneticpoatefiutilpentruanelegedecesefactestelegenetice, careestesemnificaiarezultateloriceim
Screening-ul <a href="http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id =
prenatal > prenatal < /a > (peperioadasarcinii)
Testele de screening (de monitorizare) nu pun diagnosticul de Sindromul <a
href="http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = Down > Down < /a >
, cimaidegrabfurnizeazinformatiidespreprobabilitateacaftulsaibaceastafeciune.Testedemonitorizareinclud
- ecograe fetal a: aceast a investigatie poate depista semne ale Sin-
dromului <a href="http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id =
Down > Down < /a > inprimaparteasarcinii; o <
ahref = http : //www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id =
imagine > imagine < /a > de < ahref = http :
//www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = ecografie > ecografie < /a >
fetalpoateartaoproeminenamaimaredecatnormalnparteaposterioaraagatuluifetal; aceastproeminenestedete
- triplu test al serului matern: triplu test determin a cantitatea din urm atoarele substante din sngele
matern:
- alfa fetoprotein a (AFP)
- gonadotropina corionic a uman a (hCG)
- estriol (uE3)
- cvadruplu test al serului matern: testul se nume ste cvadruplu cnd se adaug a un test pentru
25
inhibin a A; inhibin a A este o <a href="http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id =
proteina > proteina < /a > produsde < ahref = http :
//www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = fetus > fetus < /a >
ideplacent; cvadruplutestpoatedetectamajoritateacazurilorde < ahref = http :
//www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = sindrom > Sindrom < /a ><
ahref = http : //www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = Down >
Down < /a > iareoprobabilitatemaimicdecttriplutestdeafurnizarezultatefalspozitive
- o alt a posibilitate de monitorizare care poate disponibil a, este reprezentat a de com-
binarea ecograei fetale cu un test serologic, care m asoar a nivelele de gonadotropin a cori-
onic a uman a (hCG) si protein a plasmatic a A asociat a sarcinii; acest test de monitorizare
combinat s-a dovedit a la fel de precis ca si cvadruplu test n detectarea Sindromului <a
href="http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = Down > Down < /a >
; unavantajalacestuitipdetestdemonitorizareestecapoatefifcutmaidevremepeperioadasarcinii.Investigaiiledemoni
ahref = http : //www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = Down > Down < /a >
caipentrualteafeciuniimpunconsimmntulsolicitanilor.Opartedintrefemeicredca, cunoatereaanselordeaaveauncopil
ahref = http : //www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id =
sindrom > Sindrom < /a >< ahref = http :
//www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = Down > Down < /a >
leajutsfiepregatitepentruaceastposibilitate.Alteleprefersnuaibnicioinformaiedeacestgenpetoatperioadasar
Diagnostic prenatal (pe perioada sarcinii)
Pe
perioada sarcinii Sindromul <a href="http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id =
Down > Down < /a > poatefidiagnosticatpebazaunei < ahref = http :
//www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = analize > analize < /a >
cromozomialenumitcariotiparea.Aceastprobpoatefiluatdirectdelanivelulftuluisaudinplacent, folosindunadinur
- amniocenteza: aceasta se face de obicei ntre s apt amanile 15 si 18 de <a
href="http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = sarcina > sarcina <
/a > sauchiarmaitrziu; lichidulcarenconjoarftul(lichidul < ahref = http :
//www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = amniotic > amniotic < /a >
)conineceluleeliminatedectreftulcaresedezvolt.Acestecelulepotfitestatepentrumaimultde100detipuridedefecteasociatecu
ahref = http : //www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = boli >
boli < /a > genetice(motenite)printrecareiSindromul < ahref = http :
26
//www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = Down > Down < /a >
.Testulseefectueazprinintroducereaunuiactransabdominalpnlaniveluluterului.Serecolteazaproximativ30ml
ahref = http : //www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = avort >
avort < /a > ioacurateede99, 8%ndetectareaSindromului < ahref = http :
//www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = Down > Down <
/a > .Deobiceidureazaproximativ2sptmnipncndseobinrezultateleamniocentezei.
- biopsia vilozit atilor corionice: aceast a investigatie se face mai devreme dect am-
niocenteza, ideal ntre saptamnile 10 si 12 de sarcin a. Vilozit atile corionice sunt mici
proeminente asem an atoare degetelor de la mn a, situate la nivelul placentei. Materialul
genetic din celulele vilozit atilor corionice este identic cu cel al celulelor fetale. O <a
href="http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = biopsie > biopsie < /a >
aacestorcelulepoatefurnizamedicilorinformaiegeneticdespreft.Mediciipotastfelprecizadacexistprobabilitateaca
ahref = http : //www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = Down > Down < /a >
, caresedatoreazunorcromozomianormali.Biopsiavilozitilorcorionicesefacedeobiceitransvaginal.Mediculint
ahref = http : //www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id =
cateter > cateter < /a > esteghidatecograficde
alungulcoluluiuterinpnlaplacent.nmomentulncarecateterulestecorectplasat, sepreleveazomostrdeceluledinv
ahref = http : //www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id =
sindrom > Sindrom < /a >< ahref = http :
//www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = Down > Down < /a >
saucelorcuistoricfamilialpozitivpentruaceastafeciune. TestareaftuluipentruSindromul <
ahref = http : //www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = Down >
Down < /a > estentotdeaunadeciziamamei.Diagnosticulde < ahref = http :
//www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = sindrom > Sindrom < /a ><
ahref = http : //www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = Down > Down < /a >
pusnprimeleetapealedezvoltriifetale, faceposibilopiuneantreruperiisarcinii.Mamelecarenusuntdeacordcuntr
ahref = http : //www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id =
sindrom > Sindrom < /a >< ahref = http :
//www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = Down > Down < /a >
, mediculpoaterecomandaecocardiografiafetalpentruadepistamalformaiilecardiaceiecografiafetalpentrudetectar
ahref = http : //www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = nastere > natere <
/a > .
Diagnostic postnatal (dupa na sterea copilului)
27
Dac s Sindromul <a href="http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = Down >
Down < /a > nuafostdiagnosticatnaintedenaterepebazauneitestriacariotipului(folosindamniocentezasaubiopsia
ahref = http : //www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = Down >
Down < /a > .Oricum, semnelepotfidiscretelanou nscui, nfunciedetipulde <
ahref = http : //www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = sindrom >
Sindrom < /a >< ahref = http : //www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id =
Down > Down < /a > prezent.ngeneral, un < ahref = http :
//www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = diagnostic > diagnostic <
/a > preliminarpoatefifrecventpus, pebazaobservaieitrsturilorfiziceia :
- rezultatelor triplei sau cvadruplei test ari (dac a sunt disponibile)
- detaliilor referitoare la istoricul medical al p arintilor
- examin arii zice a copilului pentru alte probleme medicale.
De asemenea, se va recolta o prob a de <a href="http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id =
sange > snge < /a > delanou nscut, pentru < ahref = http :
//www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = analiza > analiza < /a >
cromozomialnecesarconfirmriidiagnosticului.Rezultateleacesteiinvestigaiisuntdisponibilen2pnla3sptmni.
Detectarea precoce
Investigatiile pentru Sin-
dromul <a href="http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = Down > Down < /a >
peperioadasarcinii(investigaiileprenatale), careimpunconsimmntulmamei, potfirecomandatencazulncaremama
- este n vrst a de 35 de ani sau mai mult
- are istoric familial de <a href="http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id =
sindrom > Sindrom < /a >< ahref = http :
//www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = Down > Down <
/a > saupartenerulareistoricfamilialde < ahref = http :
//www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = sindrom > Sindrom < /a ><
ahref = http : //www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = Down > Down < /a >
- stie c a ea sau partenerul ei, sunt purt atori ai genei pentru Sindromul <a
href="http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = Down > Down <
28
/a > tiptranslocaie.Screening ulpentruSindromul < ahref = http :
//www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = Down > Down < /a >
sefacecuajutorultripluluitestmatern.TestareaprenatalpentruundiagnosticdecertitudineaSindromului <
ahref = http : //www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = Down > Down < /a >
impunecariotiparea.Probafolositapentruaceastinvestigaieesterecoltatprinamniocentezsaubiopsieavilozitilor
ahref = http : //www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id =
sindrom > Sindrom < /a >< ahref = http :
//www.sfatulmedicului.ro/dictionar
m
edical.php?id = Down > Down < /a >
potapelalaconsiliereagenetic, pentruadeterminarisculdeamaiaveaunaltcopilcuaceastafeciune.
4.3. Consecintele sindromului down

nc a din perioada de sugar, copilul cu Sindrom Down prezint a n comparatie


cu media vrstei, un retard n achizitii. Adic a st a n sezut doar la un an, se ridic a n picioare la un an si
merge singur la 2, vorbe ste pe la 3-4 ani. Modul de a privi perspectivele educationale este de fapt eronat.
Copilul cu Sindrom Down nu trebuie s a e raportat la vrstele biologice ale copiilor cu cariotip standard.
El are o dezvoltare particular a, raportarea rigid a la scalele dezvolt arii psihomotorii din pur interes statistic
ind un drum sigur spre discriminare. . . P arintii se a a n fata unei dileme: a mentine n micul turn de
lde s al casei, crutat de priviri indiscrete si concurente neloiale copilul sau de a-l l asa ntr-o lume, n
care mai repede sau mai trziu va trebui s a e asimilat? R aspunsul nu poate dat dect particularizat, n
fata ec arui copil n parte. Singurul criteriu trebuie s a e numai si numai starea confortabil a si de buna
evolutie n acea colectivitate a copilului. O fortare a notei poate s a fac a uneori un r au ireparabil, s a demor-
alizeze si s a descurajeze orice aptitudine, care indiferent de calea aleas a, trebuie ncurajat a si stimulat a.
Educatia integrat a sau n sisteme specializate se recomand a de la caz la caz. Cu toate asem an arile,
copiii Down sunt personalit ati diferite, au nevoi diferite si capacitate diferit a de a ntelege. Astfel, doar o
bun a cunoa stere a personalit atii copilului si acceptarea interesului major al copilului peste ambitiile sau
dorintele personale a p arintilor poate s a dea r aspuns la aceast a ntrebare. Toate persoanele
cu Sindrom Down au anumite tr as aturi zice comune, cu toate c a nu ecare copil cu acest a afectiune are
acelea si caracteristici. Copilul dumneavoastr a va mo steni tr as aturi zice de la ambii p arinti, ca si orice
alt copil, dar va prezenta si anumite semne specice Sindromului Down. Copilul dumneavoastr a este
unic. Anumiti p arinti se ntreab a dac a exist a o leg atur a ntre num arul acestor tr as aturi zice si viitoarea
dezvoltare a copilului. De fapt, nu se poate stabili n aceast a faz a incipient a nivelul abilit atilor copilului
dumneavoastr a. Cromozomul suplimentar nseamn a de fapt c a bebelu sul dumneavoastr a va mai lent n
29
atingerea etapelor importante si va avea un anumit grad de dicultate de nv atare, dar majoritatea copiilor
cu Sindrom Down vor nv ata s a mearg a, s a vorbeasc a, s a se plimbe cu bicicleta, s a scrie si s a citeasc a,
s a fac a n general toate lucrurile caracteristice oric arui copil, doar c a dezvoltarea lor va mai lent a dect
este normal. Cele mai semnicative structurale privesc craniul mic si brahicefalic, protuberanta occipi-
tal a neconturat a, fantele palpebrale au un aspect oblic si sunt orientate spre exterior, limba este surat a
(numit a limba scrotal a) cu un aspect lat si hipotonic sau ngust si ascutit, buzele ingrosate si surate
transversal, prezenta frecvent a a anomaliilor, degetele la mini sunt scurte si adeseori prezint a sindactilie.
Copiii cu sindrom Down au anumite tr as aturi caracteristice printre care:
Prolul facial plat
Distanta ntre ochi mai mare dect normal
Urechi mici
Un singur sant n centrul palmelor
Limba de dimensiuni mai mari dect normal
Medicul specialist poate pune diagnosticul doar printr-un examen zic al nou-n ascutului.
Tonusul muscular sc azut si articulatiile sl abite sunt de asemenea caracteristice pentru acest sindrom,
copiii avnd un aspect particular - la na stere copii au un tonus crescut al musculaturii, iar ace stia nu-l au,
sunt moi. De si starea lor se poate mbun at ati de-a lungul timpului, copiii cu acest sindrom achizitioneaz a
mai trziu fat a de copiii s an atosi anumite obiceiuri caracterstice vrstei, cum ar de exemplu statul n
picioare, mersul n 4 labe, mersul. La na stere, copiii cu sindrom Down sunt de m arime medie, dar ei
cresc cu o rat a mai lent a si r amn mai scunzi dect copiii normali. Pentru copiii mici, tonusul muscular
sc azut poate contribui la aparitia problemelor de supt si de alimentare, la fel ca si la aparitia constipatiei
si altor probleme digestive. La copiii care merg n picioare si la cei de vrste mai mari, exist a ntrzieri
n ceea ce prive ste vorbitul si activit ati zilnice, cum ar mncatul, mbr acatul si obi snuinta de a merge la
toalet a. Sindromul Down
afecteaz a abilit atile cognitive ale copiilor n diverse moduri, dar cei mai multi copii au retardare mental a
u soar a spre moderat a. Copiii bolnavi pot nv ata si sunt capabili s a primeasc a o calicare profesional a de-
a lungul vietii. Ei ating anumite tinte la vrste mai naintate dect normal. De aceea este foarte important
s a nu compar am un opil cu sindrom Down cu fratii sau surorile lui sau chiar cu alti copii bolnavi de acest
sindrom. Copiii cu sindrom Down pot avea un grad larg de abilit ati si nu se poate spune de la na stere
ce vor capabili s a fac a cnd vor cre ste. n timp ce unii copii cu sindrom Down nu au alte probleme
de s an atate, altii pot suferi de multe alte boli care necesit a ingrijiri suplimentare. De exemplu, jumatate
30
din copiii nascuti cu sindrom Down au de asemenea un defect cardiac congenital si sunt susceptibili s a
fac a hipertesniune pulmonar a -presiune arterial a crescut a la nivelul pl amnilor- . Medicul cardiolog pe-
diatric trebuie s a monitorizeze aceste probleme, care pot necesita tratamente medicamentoase sau chirur-
gicale. Aproximativ jumat ate din copiii cu sindrom Down au de asemenea <a href="http://www.nou-
nascuti.ro/psihologie.html?id=285">probleme cu auzul</a> si vederea. Pierderea auzului poate legat a
de lichidul secretat n urechea intern a sau de probleme structurale ale urechii. Problemele de vedere
includ ambliopia -ochii lene si-, sc aderea acuitatii vizuale de aproape sau la departare si un risc cres-
cut de cataracta. Evalu arile regulate f acute de catre un ORL-ist si un oftalmolog sunt necesare pentru
depistarea si tratarea acestor probleme nainte de a afecta vorbirea si abilitatea de nv atare a copilului.
Alte bolii care se pot asocia frecvent cu sindromul Down sunt:
afectiuni tiroidiene
disfunctii intestinale
convulsii
afectiuni respiratorii
obezitate
susceptibilitate la infectii
un risc crescut pentru leucemie
Din fericire, aceste afectiuni sunt tratabile.

31
Anexe
Studiul calit atii educatiei incluzive a elevilor cu sindrom Down
Studiul a fost executat efectuat de Paola Gherardini si Salvatore Nocera
n 1998-1999 si a constat ntr-un set de ntreb ari pentru profesori si directori, itemii ind organizati n
trei categorii: indicatori de structur a, indicatori de proces si indicatori de rezultat. Fiecare item are patru
r aspunsuri posibile, cte unul pentru ecare nivel de calitate: superior, mediu, minim, nesatisf ac ator.
Grupul tint a al studiului a fost constituit din 385 de cazuri din ntreaga
tar a (114 cazuri n nord, 106 n centru, 154 n sud si 11 n Sicilia).
Analiza rezultatelor a demonstrat c a prezenta structurilor corespunz atoare si
optimizarea procesului de incluziune a dat rezultate pozitive pentru dez-
voltarea potentialului de nvatare a ec aruia dintre elevii inclu si n studiu.
n ceea ce prive ste autonomia s-a constatat c a majoritatea elevilor cu sin-
drom Down au atins un nivel superior, n special n perioada de cre stere.
Se poate observa progresul efectuat n aria de autonomie n ceea ce prive ste lucrul scolar, ast-
fel promovndu-se abilit atile metacognitive ale auto-regl arii: obiceiul de a ncheia o activitate
ntr-un mod autonom si de a lucra singur va permite persoanei s a se confrunte cu problem a -
solutie si s a transfere ceea ce deja a experimentat (ex. nv atat) la situatii similare dar diferite.
n ceea ce prive ste limba s-a constatat c a problemele de articulatie nu stnjenesc comuni-
carea. Frazele scurte sunt folosite de un anumit num ar de elevi din ciclul primar si mi-
jlociu, dar num arul celor care organizeaz a, extind si folosesc fraza structurat a este foarte con-
32
sistent. Decodicarea imaginilor simple este o abilitate demonstrat a de un num ar substantial de
elevi cu sindrom Down, reprezentnd folosirea limbajului non-verbal ca alternativ a la cel verbal.
n ceea ce prive ste cititul si scrisul, acolo unde sunt considerate datele globale, se poate observa
c a aceste deprinderi sunt nsu site progresiv de c atre elevii cu sindrom Down n proportii diferite.
n ceea ce priveste cititul elevilor cu sindrom Down se poate observa c a:
- 39% din elevii din scoala primar a, 27% din elevii din
scoala medie si 13% din cei din liceu nu stiu s a citeasc a sau citesc doar literele separat
- aproape jumatate din elevii din scoala primar a si me-
die si 2/3 din cei de la liceu citesc si nteleg fraze scurte si chiar mai mult
- ceilalti citesc cuvinte separate
n ceea ce prive ste scrisul se poate observa c a:
- 20% din elevii din scoala primar a, 11% din cei
din scoala medie si 3% din cei de la liceu nu stiu s a scrie sau s a copieze
- 13% din elevii din scoala primar a, 25% din cei din scoala medie si 32% din cei de la liceu pot
scrie n mod autonom fraze scurte, n timp ce 2%, 9% si respectiv 30% pot scrie compuneri autonome.
- Ceilalti pot scrie cuvinte separate e prin copiere e prin dictare.
n ceea ce prive ste matematica si logica evident exist a o mare varietate a nivelului abilit atii
si a timpului de achizitie. Studiile internationale au ar atat c a variabilitatea individual a mare
33
este un factor tipic pentru sindromul Down. Acesta deriva din factorii genetici, ce sunt put-
ernic inuentati de factorii editoriali si didactici. n special n ariile de abstract crescut, pro-
cesul de predare/ nvatare are o important a major a nc a de la primul contact cu subiectul.
La modul general, se poate observa c a procentajul elevilor competenti descre ste pe m asura ce com-
plexitatea operatiilor logice cre ste, dar cre ste relativ cu progresul elevului n sistemul scolar.
Se poate observa c a:
- 23%, 31% si 23% din eleviii cu sindrom
Down din scoala primar a, medie si liceu nu pot forma seturi ordonate,
- 21%, 14% si 2% nu pot calcula,
- 35%, 34% si respectiv 32% nu pot corela num arul cu cantitatea,
- 22%, 15% si 1% nu pot citi numeralele,
- restul procentelor se refer a la acei elevi care au aceste abil-
it ati, unii dintre ei avnd un nivel ridicat al abilit atilor matematice nc a din scoala primar a.
n ceea ce prive ste cele patru operatii matematice, se poate observa c a :
- 50% din eleviii scolii primare pot efectua adunarea si
sc aderea prin folosirea obiectelor sau prin intermediul obiectelor reprezentate grac.
- 50% din eleviii ciclului mediu pot aduna si 48% pot efectua sc aderea folosind aceea si metod a.
34
- 62% din elevii de liceu pot aduna
si 54% dintre ei pot efectua sc aderea folosind acelea si metode.
Procentul elevilor care pot efectua nmultirea si mp artirea folosind ace-
lea si tehnici este mult mai mic, ncadrndu-se n urm atoarele procente:
- 17%, respectiv 13% n scoala primar a,
- 18%, respectiv 20% n ciclul mediu,
- 25%, respectiv 26% n liceu.
Totu si unii elevi cu sindrom Down sunt capabili s a efectueze calcule mentale:
- 15% din elevi pot aduna, 7% pot
efectua sc aderea, 3% nmultirea si 2% mp artirea n ciclul primar,
- 15% pot aduna, 12% pot efectua sc aderea, 7% nmultirea si 3% mp artirea n ciclul gimnazial,
- 27% pot aduna, 21% pot efectua sc aderea, 15% nmultirea si 3% mp artirea n liceu.
Prezenta acestor nivele ridicate ale abilit atii matematice demonstreaz a c a elevii cu sindrom Down
au capacitatea de a nv ata proceduri logice complexe si c a nu se poate stabili un nivel maxim uniform al
nv at arii. Dac a se compar a
rezultatele acestui studiu cu cele datate n urm a cu 10 ani se observ a c a nivelurile sunt mult mai ridicate
si mai generalizate. Dac a ns a le compar am cu literatura international a se poate observa c a n timp ce
aceasta arat a o descre stere a coecientului de inteligent a odat a cu cre sterea vrstei, studiul Italian nu
are deloc aceast a tendint a si asta se datoreaz a cu certitudine incluziunii. Studiul arat a clar c a procentul
copiilor cu competente n procesul de nv atare cre ste cu vrsta si cu progresul lor n sistemul scolar.
35
Sindromul Down
Studiu de caz 1
Vl adut a venit pe lume n de-
cembrie 1996, ca singur copil al unei familii de intelectuali. La scurt timp dup a na stere,
copilul a fost diagnosticat cu sindromul Down. Este un baie tel frumos si afectuos, ce are
nevoie de dragoste si acceptare ca orice alt copil, ns a societatea noastr a este nc a prea
putin preg atit a s a-i tolereze pe cei care, f ar a nici o vin a, sunt altfel dect majoritatea.
Na sterea lui Vl adut este cel mai bun lucru care ni s-a ntmplat, n ciuda handicapului
s au. Chiar dac a intelectual nu este la nivelul vrstei sale, este capabil de o afec tiune si o
tandrete pe care nu o au mul ti copii. ns a, din cauza faptului c a este diferit de ceilal ti,
nu am putut s a-l l as am la nici o gr adini t a. Copiii l chinuiau si rdeau de el, iar edu-
catorii ne-au spus c a nu pot s a-l mai primeasc a deoarece este anormal si are nevoie de
prea mult a aten tie." Si, totu si, cum putem deni normalul? Oare un cromozom n plus
l poate priva pe posesorul lui de umanitate sau de dreptul la acceptare pe care l au toti
oamenii? Pe plan mondial, s-au f acut pasi importanti n facilitarea vie tii persoanelor cu
nevoi speciale, ns a Romania st a nc a foarte prost la acest capitol. Pentru o persoan a
cu sindromul Down n ascut a n tara noastr a exist a foarte putine oportunit ati. Probabil,
o dat a cu aderarea la Uniunea European a, va cre ste num arul scolilor speciale, n care
ace sti copii si viitori adulti s a- si poat a dezvolta aptitudini si nv ata profesiuni care s a i
scape de imaginea de incapabili si de inadapta ti pe care o au n momentul de fat a. Sin-
dromul Down reprezint a un ansamblu de manifest ari clinice care apar n contextul celei
mai frecvente trisomii autozomale cunoscute: trisomia 21. n proportie de 92,5% este
vorba de trisomii libere si omogene care apar prin urm atoarele mecanisme: - n 90%
dintre cazuri mecanismul este reprezentat de nondisjunctii n meioza matern a, dintre
care 70% n meioza primara si 20% n meioza secundara; - n 10% dintre cazuri este
vorba de o nondisjunctie n meioza paterna, dintre care 5% n meioza primara si 5% n
meioza secundar a. n afar a de trisomiile libere si omogene, alte aberatii cromozomiale
cauzatoare de sindrom Down sunt trisomiile libere si-n mozaic, care apar ca urmare a
unor evenimente postzigotice, fenotipul persoanelor afectate ind mai atenuat. O alt a
cauz a o reprezint a translocatiile care pot sa apara de novo sau pot mostenite de la
unul dintre parinti care este purtator al unei translocatii robertsoniene de tipul 14 sau
21. Incidenta acestei anomalii cromozomiale in populatia generala este de 1 la 600-800
de nou-nascuti vii, raportul ntre nou-nascu tii de sex masculin si cei de sex feminin ind
de 3/2. Majoritatea sarcinilor nu ajung ns a cu fe ti vii la termen, de aceea incident a
36
n primul trimestru de sarcin a este sensibil mai mare. Multipli factori au fost incrim-
inati n producerea acestei afec tiuni, ns a, n momentul actual, singurul considerat cu
adev arat relevant este vrsta mamei, probabilitatea ca un copil s a e afectat de sindro-
mul Down crescnd direct proportional cu aceasta. Pentru o mama in varsta de 20 ani,
riscul de a da na stere unui copil cu aceast a anomalie este 1 la 1.600, la 35 ani - 1 la
365, la 40 ani - 1 la 100. Riscul ca si al doilea copil s a se nasc a cu sindrom Down este
de 1 la 100. Persoanele afectate au un fenotip caracteristic, care cuprinde: brahice-
falie, fata rotund a n lun a plin a, fante palpebrale orientate oblic n sus, epicantus, iris
cu aspect patat, hipertelorism, strabism si macroglosie (limba plicaturat a si surat a,
"n harta geograc a"), micrognatie, urechi mici, jos inserate, nas mic cu baza aplati-
zat a, gt scurt cu exces de piele, torace scurt. De asemenea, se pot constata anomalii
dermatoglice: brahimezofalanga auricularului, pliu palmar transvers unic (50% din-
tre cazuri). Mna este scurt a si lata, ntre degetele 1 si 2 de la picior exist a un spatiu
larg, organele genitale sunt hipoplazice, hipotonie, laxitate ligamentara. Copiii afectati
pot asocia si malformatii viscerale: - malformatii cardiace (n 40% dintre cazuri): de-
fect septal ventricular, defect septal atrial, persisten ta canalului arterial; - digestive (n
10% dintre cazuri): imperforatie anal a, stenoz a duodenal a; - anomalii oculare; - mal-
forma tii renale. Severitatea bolii depinde de setul cromozomial al copilului, numeroase
manifest ari putnd asociate: defecte auditive, vizuale, de vorbire. De asemenea, sunt
mai predispu si dect ceilalti membri ai familiei la infec tii, afec tiuni tiroidiene, leucemie.
Femeile cu sindrom Down sunt fertile, spre deosebire de b arbati. Supravie tuirea este
foarte bun a, de 85% la 50 de ani, mortalitatea ind cauzat a n principal de anomaliile
cardiace severe, de infectiile respiratorii si de incidenta crescut a a leucemiei. Sindro-
mul Down este asociat, de asemenea, cu diverse dicult ati de dezvoltare, printre care
se num ar a ntrzierile motorii, si cognitive, cum ar nsu sirea cu dicultate a limba-
jului si afectarea memoriei de scurt a durat a. IQ-ul acestora este cuprins ntre 20 si 85.
Posibilit atile spirituale ale copiilor cu sindrom Down au fost pentru mult timp subapre-
ciate. n ciuda p arerii generale, ace sti copii au o capacitate de a nv ata uimitoare, dac a
li se creeaz a condi tii optime. Au nevoie de mai mult a aten tie si afec tiune dect copiii
normali, progresele intelectuale pe care le fac ind proportionale cu ajutorul pe care l
primesc din partea familiei. n momentul actual, diagnosticul prenatal este posibil prin
realizarea cariotipului fetal. ns a acesta nu se poate realiza dect ca urmare a unui gest
invaziv: amniocenteza cu recoltare de lichid amniotic, biopsie de trofoblast sau cordo-
centeza cu recoltare de sange fetal. Aceste proceduri sunt asociate cu un risc de 1 la
100 de a pierde sarcina. Cercetarile din ultimii 20 de ani au condus la multiple metode
combinate prin care screening-ul neinvaziv a progresat mult n sensibilitate si specici-
tate. Alfa fetoproteina seric a materna a este un element important impreuna cu alti trei
markeri serici ce se dozeaza in al doilea trimestru de sarcina: HCG, estriol neconjugat si
37
inhibina A. Cea mai raspandita forma de screening o reprezint a bateriile de teste combi-
nate e cu trei (Triplu Test), e cu patru markeri (Quadruplu Test), cu o rata de detectie
de 60-70%. De asemenea, se mai utilizeaz a un element al ecograei de prim trimestru,
translucenta nucala (TN), cu o sensibilitate de detectare de 70-80%. Desi in momentul
actual singura metoda de diagnostic de certitudine o reprezinta realizarea cariotipului
fetal, clinicianul poate opta pentru un screening cu rezultat rapid, combinarea TN si
a markerilor ecograci considerati "minori" de trimestru II, pentru stabilirea riscului
relativ si, daca acesta este deosebit de ridicat, se recomanda in nal amniocenteza.

Studiu de caz 2
C. Bogdan este nascut pe data de 13 ianuarie 1990 in localitatea Cumpana din judetul Con-
stanta. El este al doilea copil al familiei. Fratele sau este perfect sanatos dar din pacate Bog-
dan are sndromul Down. Mama lui Bogdan nu si-a facut nici un test prin care ar putut
sa ae de boala copilului. Pe vremea aceea , in Constanta, nu se faceau astfel de teste.
De si mama avea doar 28 de ani si se spune c a aceast a boala apare mai frecvent la copii a
c aror mam a are vrsta de peste 30 de ani, copilul a fost diagnosticat cu sindrom down.
Bogdan s-a n ascut la 7 luni cu o greutate de 1,600 kg. iar medicii cnd au anuntat familia c a micutul
este bolnav mama mai avea putin si nebunea. . nc a de la na stere micutul a avut probleme cu inima
. Aceaste probleme s-au mai ameliorat dup a cteva luni . ncet ncet mama lui Bogdan a nceput s a
nvete cat mai multe lucruri despre aceast a cumplit a boal a. Copilul a avut deciente mari de vorbire,
a mers mai greu dacat alti copii si cel mai grav este c a era nchis n el, spre deosebire de alti copii cu
sindrom down care sunt foarte prieteno si . La gradinit a, de si colegii si educatoarea se purtau frumos
cu el, se simtea singur. A fost elev la o scoal a special a unde a reu sit s a devin a mai sociabil. El are
coecientul de inteligent a 50. n afara scolii se plimb a foarte mult cu fratele lui si cu c atelul Boris.
Studiu de caz 3.
Sindromul Down poate nvins
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Povestea de ast azi este una concret a, se ntinde pe o pe-
rioad a de 20 de ani si urm are ste principalele etape de cre stere si dezvoltare ntr-un caz special. Per-
sonajele care-i dau viat a sunt Elena T anase si ul ei, Teodor, n ascut cu maladia Longdon Down
38
Dup a ce trece peste socul na sterii unui copil cu probleme de s an atate, Elena se narmeaz a cu r abdare si
dragoste si se hot ar a ste s a fac a totul pentru copilul ei. Cite ste toate c artile care au leg atur a cu domeniul,
devenind cu timpul specialist a. A a astfel c a vinovat de acest sindrom este aparitia unui cromozom
n plus la perechea de 21 si c a se mai nume ste Trisomia 21, adic a trei cromozomi n loc de doi.
Prin urmare, acel cromozom n plus d a viata bebelusului peste cap nc a de la na stere. Caracteristicile
sunt evidente: fata are tr as aturi mongoloide, urechile sunt mici si joase, abdomenul mare, gtul scurt,
minile si picioarele de asemenea scurte, mu schii sunt moi ca de crp a, limba mare. Se nasc de obicei
nainte de termen si cre sterea este mai lent a. Sunt lene si n mi sc ari, plng putin, ns a dorm mult. . .
Primul an de viat a
Teodor se na ste prematur
(la 8 luni), avnd o greutate de 2.300 grame si o lungime de 47 cm. Este tinut o zi la incubator, ns a e
destul de vioi si foarte mnc acios. Una dintre probleme este hipotonia muscular a, care trebuie nvins a
prin vitamine, calciu gluconic, un sirop special, dar si gimnastica medical a. Ajutat de mam a, la o lun a
si jumatate Teodor deja si r asuce ste capul spre stnga si spre dreapta, ridicndu-l cu u surint a la 45 de
grade, atunci cnd este a sezat pe burta, iar pe la doua luni si jumatate ncepe s a gngureasc a si s a scoat a
primele silabe. La 3 luni, copilul se rasuce ste singur pe o parte si pe alta, mannc a sup a de zarzavat,
portocale, morcovi, pepene galben, bea suc de mere si, desigur, lapte de mam a. La 5 luni, cntareste
7.600 grame si deja este familiarizat cu carnea de pui, brnza cu calciu lactic si mere rase. La 6 luni are
8.000 de grame, ntoarce capul dup a zgomote, muzic a si, sprijinit, st a pe propriile picioare. si recunoa ste
numele cnd este strigat, plnge cnd este certat sau rde n hohote cnd este gdilat. Teodor progreseaz a
gradat si reactioneaz a bine la stimulii exteriori. La 9 luni, deja zice mama, chiuie si face pa si tinut de
mnute, iar la un an d a senzatia c a ncearc a s a lupte al aturi de familie. Micutul pare un copil normal.
ntre normalitate si stagnare
La un an si patru luni, Teodor
ncepe s a descopere lumea cu propriile picioare. Uneori c aderea este inevitabil a. Lucrnd cu copilul zi
de zi, Elena descoper a c a inteligenta lui este mai slab a si c a saltul se face treptat, uneori stagneaz a sau
chiar regreseaz a. B aietelul ei are nevoie de mai mult timp ca s a proceseze informattia, percepe mai greu,
prive ste mai mult un obiect pn a s a dea un r sspuns. n schimb, baia l distreaz a teribil. Datorit a acestei
descoperiri, Elena hot ar a ste s a mbine utilul cu pl acutul, ad augnd si gimnastica n ap a. B aiatul alearg a
singur, spre satisfactia familiei. Cu toate acestea, el are un mers mai greoi fat a de ceilalti copii si cade
39
mai u sor. Din experienta de zi cu zi, Elena si d a seama c a este mai sensibil la r aceal a si c a face febr a,
ochii sticlo si si respiratia greoaie i modic a activitatea. Uneori, din cauza durerii n gt, nu poate mnca.
Sunt momente cnd progresul devine prea lent. Dezvoltarea lui oscileaz a ntre normalitate si stagnare.
Boala se manifest a diferit de la o persoan a la alta, cu un ritm propriu, p astrnd totu si caracteristicile
de baz a. Alimentatia trebuie s a e una rational a, pentru c a unul dintre inconvenientele acestei boli este
predispozitia la obezitate. Pe lng a medicamentele care i sustin celula nervoas a, copilul urmeaz a un
program de gimnastic a bine stabilit. Plimb arile zilnice n parc devin obligatorii, este ajutat s a m annce,
s a prinda juc ariile cu mnuta sau s a pedaleze ca s a-si nt areasca musculatura picioarelor. Este prietenos
cu ceilalti copii, zmbe ste tuturor, iar alergarea dup a cinii si pisicile din parc devine o distractie. .
Terapie prin joc
Teodor are platfus, iar mersul leg anat, u sor nesigur, o determin a pe Elena s a cear a ajutorul unui profesor
de sport specializat in afectiuni motorii. n acela si timp, socializarea copilului nu este neglijat a. n afara
plimb arilor n parc sau mersului cu mama la magazin, este dus la munte si la mare. Fiul meu se dezvolt a
armonios, nu are malformatii sau alte deciente. Auzul i este n, iar strabismul de la ochi este corectat
cu ajutorul ochelarilor. Are probleme de pronuntie si vorbe ste uneori prea repede. Elena ncepe s a fac a
terapie prin joc, folosindu-se de imagini colorate, cartona se cu simboluri (plante, animale), juc arii care
se mbin a n diverse forme. Repet a cu el zilnic anumite propozitii, i spune pove sti, deseneaz a mpreun a
sau se joac a cu mingea. Lectiile dureaz a ntre 30 de minute si o ora. Uneori, copilul se plictise ste prea
repede. Pentru el, forma permanenta a procesului de recuperare este jocul. Lectiile zilnice, exercitiile
sunt privite ca un joc. nainte de nceperea lectiilor, Teodor si antreneaz a toate juc ariile, ncepnd cu
p apu sile, ursuletii, c atelu sii, le a saz a n semicerc si astfel ncepe joaca. Cnd copilul se sup ar a pe
nea steptate, are o atitudine de renuntare la lectii si atunci Elena inventeaz a pe loc o modalitate de a-l face
s a rd a sau i d a o recompens a. Acestea dou a au darul de a-l nveseli si a-l umple de energie. Uneori
nu vrea s a colaboreze deloc si dac a Elena insist a, devine nervos. Alteori obose ste prea repede si atunci
mama ntrerupe acivitatea temporar. Orict de mult lucrez cu el, nu poate pe moment s a reproduca tot,
ns a le inmagazineaz a n memorie si, cnd m a a stept mai putin, le spune. n unele dati, copilul se face
greu nteles. El are o idee a ceea ce vrea s a spun a, dar nu g ase ste cuvintele potrivite. Pronuntia este
adesea precar a si telegrac a. Din cauza sindromului, r aspunde mai greu la ntreb ari. Un rol important
n dezvoltarea lui l au semnele n timpul vorbirii, ce conduc la o cre stere semnicativ a a vocabularului.
Plnsul, strategie pentru atentie
Lui Teodor i place s a deseneze. De multe ori, spre disperarea tat alui, copilul i mzg ale ste
plan sele apoi se extinde n toat a casa: pe mas a, pereti ori u sile din jur. Este convins totu si s a se limiteze
la foaia de desen pe care o are n fat a. Elena observa c a micutul ei cere atentie prin plns, tipete sau b at ai
din palme. Reu se ste s a- si nving a impulsul de a-l lua imediat n brate si i urmareste reactiile f ar a ca el s a
observe. Dup a un timp, copilul se liniste ste singur, captat ind de
juc ariile care-i sunt la ndemn a. O alta problem a pentru care Elena duce munca de l amurire cu b aiatul
40
este obiceiul de a scoate limba (copiii cu Sindromul Down au limba mai mare dect media obi snuit a si
o gura mai mica). Ea corecteaz a decienta atr agndu-i atentia printr-o atingere u soar a a b arbiei, de cte
ori se ntmpla lucrul acesta. n cas a, este inv atat s a foloseasc a telecomanda si astfel poate urm ari singur
programele de desene animate sau de muzic a popular a pe acordurile c areia Teodor se leag an a, cnt a,
bate toba, uier a si bate din picioare. Pentru c a are nevoie de ajutor specializat, pn a la vrsta de trei ani,
Elena pastreaz a legatura permanent a cu medicul pediatru, psihologul, kinetoterapeutul, asistentul social. .
nvat a s a se apere singur
La sase ani este dus la gradinit a, unde este acceptat
cu greu. Din cauza faptului c a are o ntrziere psihomotorie deranjeaz a orele de curs, obose ste u sor, nu
este atent si nu ntelege mai nimic din tot ce i se spune, are dicult ati de concentrare... A sa c a problema
educatiei revine la Elena. La vrsta de opt ani este nscris n clasa nti, Scoala Ajut atoare din Alexandria.
Acomodarea este dicil a, ns a orele de muzic a, desen si lectur a l incnt a teribil. Nu prea-i plac matem-
atica si cusutul pe pnz a... La scoal a este dus dimineata, la 8.00, si este luat la prnz acas a unde, dup a
un program de odihn a de dou a ore, continu a lectiile al aturi de Elena. i plac n mod deosebit versurile
si exercitiile de dictie n fata oglinzii. Eventualele gre seli de pronuntie sunt corectate cu calm de mam a.
Cu timpul, din cauza faptului c a nu are prieteni, ncepe s a deteste ideea de scoal a. Ceilalti copii au o
atitudine negativ a fat a de el, unii chiar l lovesc. Din acest motiv, Elena se gnde ste s a-l retrag a de la
scoal a. Totu si nu o face. Neavnd alternativ a, Teodor nvat a s a se apere, tinndu-i la distant a pe b at au si.
Primii patru ani de scoal a au fost mai pl acuti, urm atorii au fost mai dicili, cu multe materii... Oricte
progrese ar nregistra un tn ar sau adult cu Down, el are nevoie de o persoan a care s a-l ajute, s a-l
supravegheze, s a-l nteleag a. El nu va independent n totalitate niciodat a. Succesul integr arii scolare
depinde de atitudinea si tactul psihopedagogice ale celor care se ocup a de educatia copilului. Prin reactia
pe care o au, persoanele care nu nteleg ca Sindromul Down este un alt fel de a si c a nimeni nu este vino-
vat de acest lucru i r anesc si i marginalizeaz a. Nu de putine ori, Teodor sufer a c a nu este acceptat sa joace
fotbal n spatele blocului sau este respins pur si simplu. Elena intervine de ecare dat a s a estompeze ntr-
un fel suferinta b aiatului. Respingerea celorlalti i creeaz a tendinta de a se nchide ntr-o lume a lui, din
care cu greu l mai poate scoate. si d a seama c a oriunde s-ar duce si orice ar face, ea trebuie s a intervin a
pentru c a o societate cu prejudec ati, care nu este preg atit a pentru el, l poate distruge psihic. Cnd este cer-
tat sau nenteles, devine sup ar acios sau chiar are accese de furie. n momentele de relaxare, Teodor decu-
peaz a fotograi cu actori si chiar merge singur la cump ar aturi, aproape de cas a. nvat a s a p astreze cur ate-
nia n camer a sa si igiena proprie. Pe lng a lectiile deja stabilite, care si m aresc timpul gradat, Elena i
intensic a antrenamentele sportive. Acestea sunt vitale pentru c a, pe lng a faptul c a-i tonic a organismul,
i dau o rezistent a mai mare la r aceli si infectii. Cu trecerea anilor, pe Teodor ncepe s a-l intereseze felul
cum arat a. Sportul l ajut a s a scape de tendinta de a merge leg anat si aplecat n fat a ori s a- si tr sie pi-
cioarele. Fiecare reusit a este recompensat a cu cuvinte de apreciere, fapt care-i d a o ncredere mai mare n
propriile forte. R asplata mea ca mam a a unui astfel de copil au fost dragostea, sinceritatea, c aldura, zm-
betul care m-au f acut mai bun a, mai r abd atoare si mai sensibil a la suferintele celor din jur, spune Elena.
41
Marea si unica iubire
Dac a pentru ecare pe lumea asta exist a un suet pereche, pentru Teodor de ce nu ar ?... Este Cr aciunul.
Aat n vizit a la Asociatia destinat a persoanelor cu Sindromul Down de la B aile sti, pe tn arul care acum
are 16 ani l a steapt a o surpriz a de proportii: chiar marea si unica iubire! Coincident a sau nu, pe fat a o
cheam a... Teodora. Iat a cum poveste ste Elena ntlnirea celor doi: Teodor se indreapt a timid spre sala
de activit ati, o ntlneste pe Teodora si n acea clipa se produce o scnteie. Seara, la lumina lumn arilor
din brad, el i ofer a ori si i spune: Ce mult te iubesc!. Ea i raspunde: De cnd te a stept!. Cele doua
mame nu pot dect s a plng a de emotie si fericire atunci cnd cei doi plutesc pe aripile valsului vienez si
se privesc n ochi f ar a cuvinte. Urmeaz a o iubire platonic a prin corespondent a... Apoi particip a amndoi
la Concursul International Special Olympics de la Constanta, unde Teodor ia medalia de aur la atletism,
proba de 100 metri. O invitatie peste granit a le d a ocazia s a mearg a n Italia, la un curs de instruire n
domeniul dansului. Urmeaz a concursul desf a surat n Spania,
unde Teodor mpreun a cu Teodora si alti participanti reu sesc s a ia un premiu special pentru Romnia.
Competitiile se tin lant si toate sunt ncununate de succes. Acum, dup a 20 de ani de lupt a cu Sindromul
Down si prejudec atile societ atii, Teodor este un tnar frumos, educat, destul de independent, campion
Special Olympics, absolvent a 11 clase (din care trei ani a urmat scoala profesional a de croitorie).
Monograa Sindromului Down trecut a prin suetul unei mame
Din dragoste
pentru Teodor si tinerii cu Sindromul Down, Elena inaugureaz a, n data de 6 decembrie 2006, Asociatia
D ai o sans a Centrul de zi, Sfntul Teodor, Alexandria. Scopul este de a scoate tinerii cu dizabilit ati
din ni ste tipare nedrepte create de societate: Nu este cazul ca ace sti tineri s a se ascund a, ci s a vin a cu
ncredere si sperant a la noi, spune Elena. Mai mult, cartea Dincolo de aparente a scris-o tot pentru
tinerii atin si de nemilosul sindrom si, dup a cum spune autoarea, este o alt a abordare a Sindromului
Down, o monograe a lui trecut a prin suetul unei mame. Nu s-ar supara deloc dac a cineva ar vrea s a
fac a un lm inspirat din carte si consider a c a ar o lectie de viat a pentru toat a lumea. Se pare c a destinul
ei se une ste tot mai mult cu al oamenilor care au nevoie de o raz a de lumin a n suete. Dac a n urma
cu 20 de ani privea cu team a spre viitor, acum boala aceasta nu mai are niciun secret pentru ea. Spune
cu senin atate c a mai are multe de f acut si c a ar fericit a dac a ar putea vorbi mamelor despre iubirea
pentru copiii lor, despre sacricii, dar si victorii n lupta cu boala. Mai mult, pl anuie ste al doilea volum
al c artii deja aptrute, dar si o carte de dictie cu fotograi pentru copiii care au dicult ati n vorbire.
42

Studiu de caz 4
Dup a o a steptare de 9 luni, cu foarte multe peripetii a venit pe
lume mult a steptatul b aie tel Vlad - George ,chiar ntr-o zi sfnt a Sfntul Gheorghe
n aprilie 2003, copil al unei familii de intelectuali de vrsta mijlocie. Imediat dup a
na stere, copilul a fost diagnosticat cu sindromul Down. Mie mi-a comunicat a doua zi
doctora copilului c a am n ascut un copil cu un handicap foarte grav care nu va mnca
,nu va vorbi, nu va merge si c a de si alti copii n ascuti cu aceea si problem a: au grave
malforma tii la inima. Totu si eu am norocul c a nu se aude nimic n neregul a la inim a.
Ciudat este faptul c a la dou a ore dup a na stere cnd sotul mi-a adus copilul s a-l v ad i-am
spus pleac a de aici, copilul meu este frumos, tu nu vezi c a mi-ai adus un chinez? Unde
este copilul meu? Mai ciudat este c a tot ceea ce mi-a spus doctora c a nu va face nu s-au
adeverit. A fost un copil mnc acios, l-a nici doua luni - si tinea capul, la nici patru luni
am fost socat a cnd dimineata s-a trezit lng a tat al s au , m-a c autat disperat cu privirea
prin camer a strigndu-m a mama, ba mai mult, n aceea si zi la insisten tele surorii sale a
spus si kiki, numele lui. Dup a acest incident a nceput s a zic a apa si tot timpul au existat
discu tii ntre mine si sotul meu c a este un cuvnt involuntar rostit de el, dar pn a nu-i
d adeam apa l repeta n continuu. La sapte luni l-am pus n premerg ator si dup a ceva
timp a nceput s a mearg a nnapoi cu premerg atorul. A nceput s a mearg a la un an si
trei luni si dup a putin timp s-a speriat la plaje de ap a si n afar a de ap a nu a mai vrut s a
scoat a nici un cuvnt. n perioada de pn a la un an a fost mai tot timpul bolnav. Dup a
43
ecare imbolnavire vedeam un regres n tot ceea ce f acea si o luam de la cap at. La doi
ani si cinci luni l-am dat la cre s a . Prima zi a fost socant a pentru cei de acolo. Citeam
pe fata asistentei disperarea si eu ncercam s a-i explic c a nu vreau s a-l abandonez ci
vreau s a-l integrez cu ceilal ti copii de vrsta lui. n scurt timp a nv atat lucruri noi si sa
ata sat de una din asistente, ba chiar mai mult era si ndr agostit de o fetit a Ana c areia
i rostea numele si o imit a ntru-totul. Totul era bine din punct de vedere social dar cu
mboln avirile repetate eram disperat a. Dou a s apt amni era la cre s a si dou a s apt amni
acas a cu antibiotice. Am constatat n scurt timp ca suul sistolic care i-a ap arut pe la
opt luni s-a intensicat si n urma investigatiilor pe care i le-am f acut am aat c a are
o grav a malforma tie la inim a si anume o comunicare interatrial a, o comunicare atriu
stang ventricol drept, un cleft de valv a mitral a si un sant la nivel atrial. La trei ani si opt
luni a fost operat la inima si putem spune c a avem un copil nou. Am crezut c a tot ce-a
acumulat n ace sti ani va pierdut si iar vom avea un regres n dezvoltarea lui, dar mare
ne-a fost mirarea cnd am constatat c a nu a regresat deloc doar c a se vedea pe chipul
s au o intristare care a disp arut dup a un timp. i place foarte mult muzica , s a picteze, n
ultimul timp i place s a stea foarte mult la desene animate, chiar pot spune c a m a ajut a
la schimbarea lenjeriei de pe pat si i place foarte mult s a dea cu aspiratorul. La patru
ani si cinci luni l-am dat la gradinita de stat unde era ntr-o grup a preg atitoare cu 28 de
copii. Educatoarea la acceptat si chiar am fost uimit a cnd mi-a spus c a vorbe ste cu ea
si c a vrea s a-l las singur la gr adini t a pentru c a nu este nici o problem a. n scurt timp
am constatat c a nu-l trata ca si pe cailalti copii. Vlad era l asat singur s a se joace cu ceea
ce dorea n timp ce ceilal ti copii erau la mese si lucrau. Dac a cu speciali stii lucreaz a
la nivelul unui copil de vrsta lui oare de ce la gr adini t a este l asat tot timpul n voia
lui? Greu de nteles dar am decis s a-l retrag de la acea gr adini t a. L-am mutat apoi la o
gradinit a particular a unde am constatat c a educatoarea este disperat a c a este un copil
operat la inim a. Degeaba ncerc s a-i explic c a are o inim a normal a. Mai mult, unul
dintre p arin ti declar a c a copilul lui este inuen tat de copilul meu deoarece nu vorbe ste.
Dup a trei zile de stat n noua gr adini t a constat c a sunt tot la nivelul zero si trebuie s-o
iau de la cap at cu capitolul gradinita. Concluziile la care am ajuns
sunt: am un b aie tel frumos si afectuos, ce are nevoie de dragoste si acceptare ca orice
alt copil, ns a pe zi ce trece constat c a societatea noastr a este cea care are un handicap
si nu dr agutul ngera s care probabil nc a nu pricepe de ce este purtat tot timpul dintr-o
parte n alta. Dup a exact doi ani de la na sterea lui Vl adut, n aceea si zi, am mai n ascut
un b aie tel perfect s an atos. Eu , ca mam a, nu pot s a fac o evaluare a intelectului lui Vlad
deoarece el este ntr-o continu a competi tie cu fratele s au. Nu v ad nici o deosebire ntre
ei. n scurt timp va mplini cinci ani si pot declara c a sunt foarte mul tumit a pn a la
acest moment de el. Limbajul este cel care ne d a nc a de furc a, dar sper am s a rezolv am
si aceast a problem a. Cteodat a m a intreb dac a nu cumva am eu probleme de-l tot plimb
44
de la logoped la psiholog , la kinetoterapeut si a sa mai departe si nu-l las si pe el s a se
bucure de copil arie ca toti copii. Cei din exterior numai cnd aud de Sindromul Down
se uit a la el ca la o ar atare extraterestr a, nici nu doresc s a-l cunosc a , nici nu accept a
s a-l studieze, sa vada daca este sau nu un copil ca toti ceilal ti , posibil putin mai ncet n
tot ceea ce face. Pentru mine ,dup a o zi lung a si grea n urma c areia simt c a suetul este
foarte departe de trup numai zmbetul si hohotele de rs ale lui Vladut sunt cele care
m a readuc la viat a.
Studiul de caz 5.
Pe data de 7 Noiembrie
2007 se na ste la Spitalul Judetean Constanta un baietel care datorit a apropierii zilei Sntilor Mihail si
Gavril a fost botezat Mihai Gabriel. nc a de la nceput medicii i-au spus mamei ca micutul este suspect de
sindrom down. Copilul s-a n ascut la 7 luni si a avut o greutate de 1,600 kg. nc a de la na stere au nceput
problemele de s an atate ale micutului. La inima lui se auzea un suu iar la o lun a de zile abdomenul i s-a
umat si s-a nvinetit. Medicii au spus c a ar suspect de peritonit a si a fost dus de urgent a la radiograe
si la chirurg. O operatie n acel moment ar nsemnat 90 % sanse s a nu supravituiasc a. Astfel, p arintii s-
au hot art s a l boteze n sptal. Cum nu au reusit s a i g aseasc a pe nasi, eu , care n ascusem cu 2 s apt amni
dup a mama lui Mihaita, l-am botezat pe data de 8 Decembrie n salonul de spital, deoarece Mih ait a era
la incubator. Surprinz ator este faptul c a, la foarte putin timp dup a botez, coplului i-a sc azut febra iar un
alt chirurg care a venit s a l vad a a spus c a nu este peritonit a si c a trebuie s a a stept am s a si fac a efectul
tratamentul care i-a fost administrat. O problem a mare a fost faptul c a din cauza antibioticelor copilul
s-a mboln avit la cat si a trebuit s a fac a un tratament cu polivitamine si fer-sol. Mama copilui nu stia
nimic despre aceasta boala iar eu i-am explicat ce nseamn a aceast a boal a si ce urm ari are. Eu lucrasem
cu doi ani nainte la o asociatie care se ocup a de copii cu handicap zic si asociat iar acolo am avut copii
cu sindrom down. I-am explicat c a cel mai important lucru de care are nevoie este dragostea. Mihait a a
ie sit din spital dup a dou a luni de la na stere avnd o greutate de 2,600 kg. De cnd a ajuns acas a nu a mai
avut probleme de s an atate. La 3 luni si jum atate a nceput s a m anance m ar cu biscuite si s a bea sucuri de
mar si morcov. Copilul este lini stit si i-a n greutate bine. Eu am mers cu Mih ait a la Mn astirea Trgu sor
unde preotul l-a b agat n altar, l-a nchinat la icoane si l-a mpart a sit. Sper ca acest copil s a nu aib a
probleme de s an atate si cu ajutorul special stilor s a nu aib a deciente mari. Eu o s a l ajut ct o s a pot.
FISA
de dezvoltare psihomotrica Portage
V.M. 0-6 ani
LIMBAJ
4.Indeplineste comenzi simple insotite de gesturi.
45
5. Inceteaza activitatea 75% din cazuri cind i se spune : NU!
Raspunde prin gesturi la intrebari simple.
7. Combine doua silabe diferite in jocul vocal.
8. Imita intonatia vocii altuia.
9. Foloseste un cuvant cu sens ca sa denumeasca o persoana sau un obiect.
10. Vocalizeaza ca raspuns la vorbirea altei persoane.
11. Spune cinci cuvinte diferite (poate folosii acelasi cuvant pentru obiecte diferite).
12.Poate cere "mai mult" .
13. Spune:"Gata/Nu e".
14. Executa comenzi simple fara a i se da indicatii prin gesturi.
15. Poate da sau arata la cerere (cind i se spune: da-mi sau arata-mi).
16.Arata 12 obiecte familiare cind sint numite.
17. Indica 3-5 imagini dintr-o carte, cind acestera sint denumite.
18. Arata 3 parti ale propriului corp.
19. Isi spune la cerere numele sau porecla (diminutivul).
20. Raspunde la intrebarea: "Ce e asta?"-denumund obiectul.
21. Combina cuvintele si gesturile pentru a-si face cunoscute dorintele.
-2-
1-2 ani
22. Numeste altiu membri din familie, inclusiv animalele preferate.
23. Numeste 4 jucarii.
26. Pune intrebari folosind o intonatie urcatoare la sfarsitul cuvantului sau a propozitiei.
27. Numeste 3 parti la o papusa sau o alta persoana.
28. Raspunde armativ sau negativ la intrebari care cer raspunsuri tip DA/NU
2-3 ani
29. Alatura un substantiv si un adjectiv sau doua substantive in propozitie de 2 cuvinte (mingea mea,
mingea, masa)
30.alatura un substantiv si un verb in propozitia de doua cuvinte (tata pleaca).
31. Foloseste un cuvant anumit pentru nevoia de a merge la toaleta.
32. Alatura un verb cu un substantiv cu acolo sau aici in propozitia de doua cuvinte:Scaunul aici.
33. Alatura doua substantive ca sa exprime posesia (masina tatalui).
34. Foloseste NU in vorbirea spontana.
46
35. Raspunde la intrebarea: ce face? Pentru activitati spontane.
36. Raspunde la intrebarea: unde este?.
37. Numeste sursa unor sunete familiare din mediu.
38. Da cel mult un obiect cand i se cere folosind pluralul (cuburi).
39. In vorbire se refera la sine prin numele proprii.
40. Indica imaginea unui obiect uzual descris prin imaginatia lui.
41. Arata pe degete cati ani are.
42. Isi spune sexul cind este intrebat (baiat-fata).
43. Indepline4ste doua comenzi legate intre ele.
44. Foloseste forma continua (limba romana).
45. Foloseste forma obijnuita apluralului (cub-cuburi).
46. Foloseste cateva verbe neregulate la trecut (a fost; aplecat; a facut).
47. Pune intrebarea: ce e asta?.
48. Isi controleaza volumul vocii 90% din timp.
49. Foloseste Asta si Aia in vorbire.
50. Foloseste este si e in armatia: asta e mingea.
51. Foloseste mai mult eu: sau al meu decat numele propriu.
52. Indica un obiect care nu este: nu este o minge.
53. Raspunde la intrebari cu : cine? indicand numele.
54. Foloseste forma de posesiv: a lui tata.
55. Foloseste articolul hotarat si nehotarat in vorbire pentru masculin si feminin.
56. Foloseste cateva substantive care desemneaza categorii (animale, mancare, jucarii).
57. Foloseste uneori Pot si forme de viitor.
58. Poate descrie lucruri ca ind inchis sau deschis.
-3-
62. Isi spune numele intreg cind I se cere.
63. Raspunde la intrebari simple de tip cum, cand.
64. Foloseste trecutul verbului.
65. Povesteste despre lucruri care i s-au intamplat recent.
66. Spune la ce folosesc obiectele uzuale.
67. Exprima ce se va intampla folosind formula Vreau , doresc sa.
68. Schimba ordinea cuvintelor in modul adecvat pentru a pune intrebari:Pot sa merg la?.
47
69. Foloseste cateva substantive.
70. Relateaza doua evenimente in ordinea intamplarii lor.
4-5 ani
71. Indeplineste o serie de comenzi legate intre ele.
72. Demonstreaza intelegerea propozitiilor:Iata ca a fost lovita de baiat.
73. Poate alege o pereche de obiecte sau imagini la cerere.
74. Foloseste verbe la optiune (conditional-operativ: As dori, etc).
75. Foloseste fraze: Am lovit mingea si a sarit in strada
76. Poate gasi partea de jos si de sus a diferitelor obiecte.
77. Poate sa sesizeze si sa indice absurditatile din imagini.
78.
79.Foloseste cuvinte: sora, frate,bunic,bunica.
80. Spune cuvintele corespunzatoare care lipsesc:fratele baiat,sora este. . . ?
81. Poate spune o poveste familiara fara ajutorul imaginilor.
82. Numeste o imagine care nu se incadreaza intr-o anumita categorie.
83. Spune daca doua cuvinte rimeaza sau nu.
84.Foloseste propozitii complexe: ea vrea ca eu sa intru pentru ca. . .
5-6 ani
85. Poate sa spuna daca un sunet este tare sau incet.
86. Poate indica unde sint cateva, multe, sau mai multe obiecte.
87. Isi spune adresa.
88. Isi spune numarul de telefon.
89. Spune glume simple.
90. Poate sa-ti indice unde sint putine, mai multe sau cateva obiecte.
91. Poate sa relateze intimplari din experienta sa zilnica.
92. Descrie pozitia sau miscarea folosind propozitii: Prin, de la, catre, peste, departe.
93. Raspunde la intrebarea :de ce? cu o explicatie.
94. Aseaza in ordine 3-5 imagini reprezentand o poveste si poate spune povestea.
95. Deneste cuvinte.
FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE
V.M. 0-6 ani
SOCIALIZARE
48
1. Urmareste persoane care se misca in fata sa.
2. Zambeste ca un raspuns la atentia acordata.
3. Vocalizeaza ca un raspuns la atentia acordata.
4. Priveste la propriile maini ,zambeste si vocalizeaza.
5. In cercul familiei, zambeste, vocalizeaza si inceteaza plansul.
6. Zambeste si vocalizeaza la imaginea din oglinda.
7. Zambeste la expresia faciala de adult
8. Bate si trage (par, nas, ochelari) cand este in brate.
9. Ajunge la obiectele oferite.
10.Ajunge la persoanele cunoscute.
11.Ajunge sau bate in oglinda cind vede imaginea unui copil.
12.Tine si examineaza obiecte primite (1 minut).
13.Scutura obiectele din mana facand zgomot neintentionat.
14.Se joaca nesupravegheat 10 minute.
15.Cauta contactul ochilor 2-3 minute.
16.Se joaca linistit langa adult timp de 15-20 minute.
17.Vocalizeaza cand i se da atentie.
18.Imita jocul Bau-Bau.
19.Bate din palme imitatie.
20.Face din mana pa-pa imitatie.
21.Ridica mainile asa mare imitatie
22.Ofera jucarii, obiecte, hrana, dar nu intodeauna le elibereaza.
23.Imbratisaza, saruta persoane cunoscute.
24.Raspunde la propriul nume privind sau intinzand mainile.
25.Scutura obiecte pentru a face zgomot.
26.Manipuleaza jucarii sau obiecte.
27.Ofera jucarii la adulti si le elibereaza.
28.Imita miscarile unui copil in joc.
-2-
1-2 ani
29. Imita daultul in si9mple obiceiuri (scuturarea hainelor).
30. Se joaca cu alt copil ecare facind o activitate separata.
49
31. I-a parte la jocuri, impinge o masina, arunca o minge la alt copil (2-5 minute).
32. Accepta absenta parintilor continuindu-si jocul.
33. Activ, vrea sa cunoasca imprejurarile.
34. I-a parte la jocuri de manipulare impinge, intoarce mainile cu alte persoane.
35. Imbratisaza sau cere papusi sau jucarii noi.
36. Repeta actiuni care produc ris si atentie.
37. Tine cartea adultului sa o citeasca sau trage de el.
38. Trage de o persoana pentr a-i arata o actiune sau un obiect.
39. Retrage mana, spune :nu: cand este langa un obiect interzis.
40. Asteapta sa e luat de pe un scaun in altul.
41. Se joaca cu 2-3 copii.
42. Imparte obiecte sau hrana cand I se cere.
43. Saluta egalii, sau adultii familiari cind sint cunostinte.
44. Coopereaza cu parintii 50% din timp.
2-3 ani
45. Poate aduce sau lua obiecte sau gasi persoana din alta camera.
46. Asculta muzica sau povesti 5-10 minute.
47. Spune te rog multumeste cand i se aminteste, i se cere.
48. Incearca sa ajute parintii cu sarcini, facand o parte din munca.
49. Se joaca de-a imbracatul cu hainele adultului.
50. Face o alegere cind e intrebat: Pe cine iubesti?.
51. Intelege sentimentele prin verbalizare : dragoste, tristete, ris.
3-4 ani
52. Respecta reguli de joc imitand actiunile altor copii.
53. Saluta adulti din familie fara a i se aduce aminte.
54. Respecta reguli din joc condus de adulti.
55.Cere voie sa foloseasca o jucarie cu care se joaca alt copil.
56. Spune te rog si multumesc fara sa i se aminteasca in 50% din cazuri.
57. Raspunde la telefon, cheama adultul sau o persoana cunoscuta.
58. Asteapta sa-i vina randul.
59. Respecta reguli de joc in grup condus de un copil mai mare.
60. Indeplineste cerintele formulate de adulti in 75% din cazuri.
50
-3-
61. Sta in zone delimitate de curtea spitalului, cresei, casei.
62. Se joaca alaturi si vorbeste cu alti copii timp de 30 minute.
4-5 ani
63. Cere ajutor cand intimpina greutati.
64. Contribuie la conversatia parintilor.
65. Repeta versuri, cantece sau danseaza pentru altii.
66. Lucreaza independent la o sarcina de rutina timp de 20 minute.
67. Isi cere scuze fara a i se aduce aminte in 75% din cazuri.
68. Isi asteapta randul intr-o activitate de grup de 8-9 copii.
69. Se joaca pe rand cu 2-3 copii timp de 20 minute.
70. Foloseste comportamente asociale d.p.d.v. social cand e de fata public.
71. Cere voie sa foloseasca obiecte care apartin altora in 70% din cazuri.
5-6 ani
72. Numeste sentimente pe care le incearca: suparare, furie, fericire, dragoste.
73. Se joaca cu 4-5 copii cooperand intr-o activitate fara sa e supravegheat.
74. Explica altora regulile unui joc, ale unei activitati.
75. Imita roluri de adult.
76. Participa la conversatii in timpul mesei.
77. Isi consoleaza prietenii de joc cand acestia sint suparati.
78. Isi alege singur prietenii.
79. Proiecteaza si construieste folosind obiecte simple: plan inclinat.
80. Isi xeaza singur obiectivele si le duce la bun sfarsit.
FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTORIE PORTAGE
V.M. 0-6 ANI
AUTOSERVIRE
0-1an
1. Suge si inghite lichide
2. Mananca alimente l;icheate (fulgi pentru copii, etc)
3. Vara si apuca biberonul.
4. Mananca alimente strecurate.
5. Tine biberonul fara ajutor timp de 1 minut.
51
6. Controleaza miscarea biberonului-il apropie sau il departeaza de la gura.
7. Mananca alimente facute piure gata de parinti.
8. Bea din ceasca tinuta de parinti.
9. Mananca alimente semi-solide date de parinti.
10. Se hraneste singur cu degetele.
11. Bea lichide din ceasca tinind-o cu ambele maini.
12. Duce ajutat la gura lingura umpluta cu mancare.
13. Intinde mainile si picioarele atunci cind il imbracam.
1-2 ani
14. Mananca independent la masa , folosind lingura.
15. Tine ceasca cu mana si bea din ea.
16. Introduce mainile in apa si isi pune mainile ude pe fata in semn de
spalare imitatie.
17. Sta pe olita sau pe scaun de toaleta timp de 5 minute.
18. Pune palariuta sau caciulita pe cap si si-o scoate.
19. Isi scoate sosetele.
20. Introduce mainile in maneci si picioarele in pantaloni.
21. Isi scoate pantoi cind sireturile sint dezlegate, slabite.
22. Isi scoate haina cind este descheiata.
23. Isi scoate pantalonii cand sint descheiati.
24. Inchide si deschide fermoare mari fara sa actioneze inchizatorul.
25. Foloseste vorbe sau gesturi prin care indica nevoia de a merge la baie.
26. Se hraneste singur folosind lingura sau ceasca (varsa putin continutul).
2-3 ani
27. Ia prosopul de la parinti, isi sterge mainile si fata.
28. Suge, inghite din pahar sau ceasca.
29. Foloseste furculita.
30. Mesteca si inghite numai substante comestibile.
31. Isi sterge mainile fara ajutor cind i se da prosopul.
32. Cere sa mearga la toaleta chiar daca este tarziu pentru a evita
accidentele.
33. Isi controleaza scurgerea salivei din gura.
52
34. Urineaza sau are scaun la olita, de 3 ori pe saptamana atunci cand e
asezat pe ea.
35. Isi pune pantalonii, se incalta.
36. Se spala pe dinti imitand adultul.
37. Isi scoate hainele simple care au fost descheiate.
38. Foloseste toaleta pentru scaun, un singur accident pe saptamana.
39. Ia apa de la robinet fara ajutor, atunci cind este pus la dispozitie un
scaun sau o treapta.
40. Se spala pe maini si pe fata folosind sapunul, cand adultul ii potriveste
temperatura apei.
41. Cere sa mearga la baie in timpul zilei pentru a evita accidentele.
42. Isi aseaza haina intr-un cuier pus la inaltimea sa.
43. Mananca incet in timpul somnului de dupa-amiaza.
44. Evita pericolul, cum ar colturile de mobilier intilnite, scarile deschise
45. Foloseste servetelul atuncicand i se aminteste.
46. Inge furculita in alimente si le duce la gura.
47. Toerna dintr-un ibric intr-un pahar fara ajutor.
48. Desface capsa de la imbracaminte fara ajutor.
49. Se spala singur pe maini si pe picioare atunci cand este imbaiat.
50. Isi pune sosetele.
51. Se imbraca cu haine, jachete, camasa.
3-4 ani
52. Mananca singur inteaga masa.
53. Se imbraca ajutat, cu pulover peste cap si se incheie singur.
54. Isi sterge nasul cind i se aminteste.
55. Din sapte dimineti se trezeste uscat doua dimineti.
56. Baietii urineaza la toaleta stand in picioare.
57. Incepe si termina imbracatul cu exceptia inchizatorilor in 75% din
cazuri.
58. Incheie haina cu capse si copci, isi sua nasul.
59. Evita pericolele comune (sticla sparta) isi pune hainele pe umeras si
umerasul, pe o bara joasa la indicatia adultului.
53
60. Se spala pe dinti cand i se dau indicatii verbale.
61. Isi pune manusi cu un deget, deschide nasturii mari la jacheta pusa pe o
platforma pentru invatare.
62. Isi incalta ghetele cu ajutor.
63. Isi incalta ghetele fara ajutor.
4-5 ani
64. Curata locul unde a varsat ceva, luandu-si singur carpa, evita otravurile
si substantele periculoase.
65. Isi descheie hainele singur.
66. Isi incheie singur hainele.
67. Curata locul la masa si poate inchide un fermoar, se spala pe maini si
fata.
68. Foloseste tacamurile pentru a manca.
69. Se trezeste din somn noaptea pentru a folosi toaleta.
70. Isi sterge si isi sua nasul in 70% din cazuri fara sa i se aduca aminte,
se spala singur cand face baie cu exceptia gatului si a spatelui.
71. Foloseste cutitul pentru a unge unt sau gem pe paine, inchide si
deschide catarama la haine.
72. Se imbraca singur complet, se serveste la masa din castron cu polonic (
castronul tinut de adult).
73. Ajuta la pusul mesei folosind corect farfuriile, servetelele.Se spala pe
dinti, merge la toaleta la vreme, se dezbraca, se sterge si se imbraca
fara ajutor.
74. Se piaptana sau se perie daca are parul lung.
75. Poate merge in vecinatatea casei fara sa e supravegheat permanent.
76. Insira sireturile la panto si ii leaga.
5-6 ani
77. Este responsabil pentru o sarcina gospodareasca, una pe saptamana si o
indeplineste la cerere.
78. Isi alege imbracamintea potrivita in functie de timp si ocazie.
79. Se opreste la colt, se uita in ambele parti si traverseaza strada fara
indicatii verbale.
54
80. Se serveste la masa si da mai departe platoul.
81. Isi prepara singur mancarea simpla (Fulgi de ovaz cu lapte, etc).
82. Este responsabil pentru sarcina gospodareasca zilnica (dusul gunoiului
din casa sau alta sarcina).
83. Isi poate potrivi temperatura apei pentru baie sau dus si isi poate
pregati singur o tartina.
84. Merge la scoala, gradinita sau magazin la distanta de cel mult 2 strazi.
85. Incearca sa taie alimente mari cu cutitul (banane, carto erti), gaseste
toaleta potrivita cu sexul in locuri publice.
86. Deschide o sticla cu lapte.
87. Poate lua, duce si aseza cu putin ajutor tava, in cantina cu autoservire.
88. Isi poate incheia sireturile la gluga si-si poate incheia centura de
siguranta la masina.
FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE
V.M. 0-6 ANI
Comportament cognitiv (108 items)
0-1an
1. Isi indeparteaza de pe fata o panza care-I acopera vederea.
2. Cauta un obiect care a fost indepartat de linia directa avederii.
3. Poate indeparta un obiect dintr-un container deschis.
4. Plaseaza un obiect intr-un container deschis.
5. Plaseaza un obiect intr-un container la comanda verbala.
6. Scutura o jucarie sunatoare agatata pe o sfoara
7. Poate pune trei obiecte intr-un container.
8. Poate transfera un obiect dintr-o mana-n alta.
9. Lasa sa cada o jucarie si o ridica.
10.Gaseste un obiect ascuns intr-un container.
11.Face un tren din trei cuburi si apoi il impinge.
12.Se poate juca cu un cerc pe o ata.
13.Poate pune o piesa cilindrica in planseta cu oricii.
14.Executa gesturi simple la cerere bate din palme.
1-2 ani
55
15.Scoate unul cate unul sase obiecte dintr-un container.
16.Poate indica o parte a corpului.
17.Suprapune trei cuburi la cerere.
18.Asociaza obiecte asemanatoare.
19.Mazgaleste cu creionul.
20.Arata spre sine cind este intrebat.
21.Pune cinci obiecte cilindrice in planseta cu oricii.
22.Asociaza obiectele cu imaginea lor.
23.Indica o imagine numita.
24.Indica paginile din carte 2-3 odata.
2-3 ani
25.Gaseste o anumita carte de copii la cerere.
26.Completeaza un incastru de trei guri.
27.Numeste imagini ale unor obiecte asemanatoare pana la patru.
28.Deseneaza o linie verticala imitativ.
29.Deseneaza o linie orizontala imitativ.
30.Copiaza un cerc.
31.Asociaza materiale dupa textura.
32.Indica obiecte mari si mici la cerere.
33.Deseneaza o cruce imitativ.
34.Asociaza trei culori.
35.Plaseaza obiecte in, pe, sub, la cerere.
36.Numeste obiecte ce produc sunete.
37.Pune cuburi unu intr-altul, dupa marime.
38.Numeste actiunea din imagine.
39.Asociaza forme geometrice cu imagini ale formelor.
40.Aseaza pe un baston inele sau discuri in ordinea marimii.
3-4 ani
41.Numeste obiecte mari si mici in numar mare.
42.Indeca zece parti ale corpului la comanda verbala.
43.Indica un baiat si o fata la comanda verbala.
44.Poate spune de un obiect ca e mai usor sau mai greu.
56
45.Alatura doua parti ale unei forme pentru a face un intreg.
46.Numeste doua evenimente sau doua personaje familiare din povesti.
47.Repeta jocuri cu degete saucu mainile, cu cuvinte sau actiuni.
48.Asociaza cate una, pana la trei sau mai multe obiecte.
49.Indica obiecte lungi sau scurte.
50.Spune care obiecte sau categorii de obiecte se potrivesc.
51.Numara pana la trei imitativ.
52.Arenjeaza obiecte pe categorii.
53.Deseneaza o linie diagonala de la un colt la altul al unui patrat cu latura de 10 cm.
54.Deseneaza o linie in forma de v imitativ.
55.Numara zece obiecte imitativ.
56.Construieste un pod din trei cuburi (imitativ).
57.Realizeaza un sir de culori sau margele, respectand o secventa.
58.Poate sa copieze o serie de linii frante unite.(vvvvv)
59.Adauga un picior sau o mana la un desen incomplet.
60.Completeaza un joc din sase culori fara incercari sau erori.
61.Numeste obiecte care sint lafel si diferite.
62.Deseneaza un patrat imitativ.
63.Numeste trei culori la cerere.
64.Numeste trei forme geometrice (cerc, patrat, triunghi).
4-5 ani
65.Ia un numar specicat inainte la cerere.
66.Numeste tipuri de texte.
67.Copiaza un triunghi la cerere.
68.Isi aminteste patru obiecte dintr-o imagine.
69.Numeste timpul de zi asociat cu anumite activitati.
70.Repeta rime familiare.
71.Spune ca un obiect este mai greu sau mai usor cu diferenta de 500 grame.
72.Spune ce lipseste cind se indeparteaza un obiec dintr-un grup de trei.
73.Numeste opt culori.
74.Numeste trei monede diferite: 1 leu, 5 lei, 10 lei.
75.Asociaza simboluri, litere si numere.
57
76.Spune culoarea obiectelor denumite.
77.Reda 5 fapte importante dintr-o poveste auzita de 3 ori.
78.Deseneaza un om: un cap, un trunchi si 4 membre.
79.Canta cinci versuri dintr-un cantec.
80.Construieste o piramida din 10 cuburi.
81.Numeste obiecte lungi si scurte.
82.Plaseaza obiecte in spate, langa si dupa.
83.Asociaza seturi egale de la 1 la 10 obiecte.
84.Numeste sau arata o parte, lipsa imaginii unui obiect.
85.Numara de la 1 la 20.
86.Numeste propozitiile: prima, cea de la mijloc si ultima.
5-6 ani
87.Numara pana la 20 obiecte si spune cite sint.
88.Numeste 10 numere scrise.
89.Numeste stanga si dreapta raportat la propriul corp.
90.Spune literele alfabetului in ordine.
91.Isi scrie numele cu litere de tipar.
92.Numeste 5 litere ale alfabetului scrise.
93.Aranjaza obiecte in secventa dupa latime si lungime.
94.Numeste litere mari ale alfabetului.
95.Pune numere de la 1 la 10 in secventa adecvata.
96.Numeste pozitiile obiectelor: primul, al doilea, al treilea.
97.Numeste literele mici ale alfabetului.
98.Asociaza literele mari cu literele mici ale alfabetului.
99.Arata numere numite de la 1 la 25.
100. Copiaza un romb.
101. Completeaza un labirint simplu.
102. Numeste zilnic adunari si scaderi.
103. Poate face adunari si scaderi cu numere pana la 3.
104. Isi poate spune ziua si data nasterii.
105. Recunoaste 10 cuvinte scrise.
106. Poate face unele prevederi,inlegatura cu ce se va intimpla.
58
107. Arata obiecte intregi si jumatati.
108. Poate numara de la 1 la 100.
FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTORICA PORTAGE
V.M. 0-6 ANI
COMPORTAMENT MOTOR
0-1 an
1. Intinde mana dupa un obiect la 15-20 cm.
2. Apuca un obiect suspendat in fata sa la 7-8 cm.
3. Se intinde dupa obiecte suspendate in fata sa si le apuca.
4. Intinde mana dupa un obiect preferat.
5. Introduce un obiect in gura.
6. Se sprijina pe brate in timp ce sta pe abdomen.
7. Sustine capul si pieptul sus cu sprijin pe un brat.
8. Pipaie si cerceteaza obiectul cu gura.
9. Se intoarce pe abdomen pe o parte si isi mentine aceasta pozitie 50% din timp.
10.Se rostogoleste de pe burta pe spate.
11.Inainteaza pe burta pe o distanta egala cu lungimea corpului.
12.Se rostogoleste de pe spate pe o parte.
13.Se intoarce de pe spate pe burta.
14.Sta in pozitie sezanda cind apuca degetele adultului.
15.Intoarce capul nestingherit cind corpul este sprijinit.
16.Isi mentine 2 minute pozitia sezanda.
17.Da jos din mana un obiect pentru a se intinde dupa altul.
18.Ridica si lasa sa cada un obiect intentionat.
19.Se tine pe picioare cu sprijin maxim.
20.Salta in sus si-n jos ind sprijinit sa stea in picioare.
21.Merge deabusilea pentru a lua obiecte de la o distanta egala cu lungimea lui.
22.Sta singur sprijinit.
23.Din pozitia sezanda se intoarce in pozitia de mers de-a busilea.
24.Se ridica de pe burta.
25.Sade fara sa se sprijine cu mainile.
26.Arunca obiecte la intimplare.
59
27.Sprijinit pe genunchi si coate se leagana inainte si inapoi.
28.Transfera un obiect dintr-o mana-n alta ind in pozitia sezand.
29.Retine doua cuburi cu latura de 2,5 cm intr-o mana.
30.Se ridica singur in pozitia pe genunchi.
31.Se ridica singur in picioare.
32.Foloseste penseta pentru a lua un obiect.
33.Se taraste.
34.Apuca cu o mana din pozitia titire.
35.Sta in picioare cu minimum de sprijin.
36.Isi linge mancarea din jurul gurii, cand se murdareste.
37.Sta singur in picioare un minut.
38.Indeparteaza un obiect dintr-un container.
39.Intoarce paginile unei carti mai multe odata.
40.Incearca sa ia mancare singur cu lingurita.
41.Pune obiecte mici intr-un container.
42.Se coboara singur din pozitia in picioare in pozitia sezanda.
43.Bate din palme.
44.Merge cu minimun de ajutor.
45.Face cativa pasi fara ajutor.
1-2 ani
46.Urca scarile deabuselea.
47.Se ridica singur in picioare din sezand.
48.Rostogoleste o minge imitand adultul.
49.Se urca singur pe un scaun de adult si incearca sa se aseze pe el.
50.Poate pune inele pe un suport metalic.
51.Scoate piese cilindrice cu 2,5 cm din planseta cu oriciu.
52. Pune piese cilindrice cu 2,5 cm in planseta cu oricii.
53.Face un turn din trei cuburi.
54.Face semne cu creionul.
55.Merge independent.
56.Coboara scarile deabuselea cu picioarele inainte.
57.Se aseaza singur intr-un scaun de copil.
60
58.Se aseaza pe vine si se ridica din aceasta pozitie in picioare.
59.Impinge si trage o jucarie in timp ce merge.
60.Se da intr-un balansor.
61.Urca scarile cu ajutor.
62.Se apleaca de la mijloc ca sa ridice obiecte fara sa cada.
63.Imita o miscare circulara.
2-3 ani
64.Insira patru margele mari in 2 minute
65.Rasuceste butoane, apasa pe clanta.
66.Sare pe loc cu ambele picioare odata.
67.Merge cu spatele.
68.Coboara treptele cu ajutor.
69.Arunca o minge adultului la o distanta de 1,5 m.
70.Construieste un turn din 5-6 cuburi.
71.Intoarce paginile una cite una.
72.Despacheteaza un obiect mic.
73.Indoaie o jumatate de hartie in scop imitator.
74.Desface si imbina jucarii.
75.Monteaza si demonteaza jucarii ce intra una in alta.
76.Da cu picioarele intr-o minge ce sta pe loc.
77.Face bilute din plastelina.
78.Apuca creionul intre degetul mare si aratator,sprijinind-ul pe degetul mijlociu.
79.Poate face tumba inainte cu ajutor.
80.Loveste cu ciocanul 5 cuie din 5.
3-4 ani
81.Taie cu foarfeca.
82.Poate pune doua papusi fata in fata sa se sarute.
83.Sare la o inaltime de 20 cm.
84.Da cu piciorul intr-o minge care vine inspre el.
85.Merge pe varfuri.
86.Alearga 10 pasi cu miscari coordonate alternand bratele.
87.Pedaleaza pe tricicleta.
61
88.Se da in leagan daca este balansat initial de adult.
89.Se urca si isi da drumul pe topogan.
90.Se da tumba inainte fara ajutor.
91.Urca scarile alternand picioarele.
92.Merge in pas de mars la comanda.
93.Prinde o minge cu ambele maini.
94.Traseaza dupa sabloane.
95. Taie dealungul unei linii drepte lunga de 20 cm cu abatere de 6 mm in medie.
4-5 ani
96.Sta intr-un picior 4-5 secunde.
97.Alearga schimband directia.
98.Merge in echilibru pe o scandura lata.
99.Sare intruna de 10 ori.
100.Sare peste o sfoara ridicata la 5 cm inaltime.
101.Sare inapoi de sase ori.
102.Loveste si prinde o minge mare.
103.Face forme de plastelina si le pune impreuna cate 2-3.
104.Taie de-a lungul unei linii curbe.
105.Poate sa insurubeze un obiect xat pe un let.
106.Coboara scarile alternind picioarele.
107.Pedaleaza pe tricicleta si face intoarcere la colt.
108.Sare intr-un picior de 5 ori.
109.Decupeaza un cerc cu diametrul de 5 cm.
110.Deseneaza masini, case, pomi.
111.Decupeaza si lipeste imagini simple.
5-6 ani
112.Poate scrie litere de tipar mari separate pe hartie.
113.Merge pe o scindurica lata inainte, inapoi, lateral.
114.Poate sa faca diferite sarituri.
115.Se da in leagan imitand si mentinind miscarea.
116.Desface degetele si isi atinge ecare deget cu degetul mare.
117.Poate sa scrie litere mici.
62
118.Urca scari cu trepte sau treptele unui topogan, inalt de 3 metri.
119.Bate un cui cu ciocanul.
120.Dribleaza migea cu directie.
121.Coloreaza in interiorul unui contur (forme), 90% din desen.
122.Poate decupe poze din reviste la 0.5 cm de contur.
123.Foloseste ascutitoarea de creioane.
124.Poate face unele desene mai complicate.
125.Rupe din ziare guri simple.
126.Impatureste ziarul de 2 ori pe diagonala pentru a face un patrat.
127.Prinde o minge cu o mana.
128.Poate sari coarda.
129.Loveste mingea cu o paleta sau un bat.
130.In timp ce alearga ridica de jos obiecte.
131.Poate sa patineze 3-4 m.
132.Merge pe tricicleta.
133.Se da pe gheata (derdelus) cu sania.
134.Merge sau se joaca in bazinul de inot inalt pina la talie.
135.Conduce un carucior avansand cu un picior.
136.Sare si se invarte intr-un picior.
137.Isi poate scrie numele pe o hartie gata liniata.
138.Sare de la inaltime de 20 cm si aterizeaza fara sa cada.
139.Sta intr-un picior fara ajutor cu ochii inchisi 10 secunde.
140.Se tine de o bara orizontala 10 secunde, sprijinindu-si greutatea pe un brat.
82 83 98 99 103 104 105 106 107 108 135 136 137 138 139 140
80 81 95 96 97 100 101 102 101 102 103 104 105 129 130 131 132 133 134
77 78 79 92 93 94 97 98 99 96 97 98 99 100 123 124 125 126 127 128
75 76 98 90 91 94 95 96 91 92 93 94 95 117 118 119 120 121 122
73 74 86 87 88 91 92 93 87 88 89 90 112 113 114 115 116
71 72 83 84 85 87 88 89 90 83 84 85 86 108 109 110 111
69 70 80 81 82 82 83 84 85 86 78 79 80 81 82 105 106 107
67 68 77 78 79 77 78 79 80 81 73 74 75 76 77 102 103 104
65 66 74 75 76 72 73 74 75 76 68 69 70 71 72 99 100 101
63
64 71 72 73 68 69 70 71 65 66 67 96 97 98
61 62 63 68 69 70 64 65 66 67 59 60 61 62 63 64 92 93 94 95
58 59 60 65 66 67 60 61 62 63 53 54 55 56 57 58 88 89 90 91
55 56 57 62 63 64 56 57 58 59 47 48 49 50 51 52 84 85 86 87
52 53 54 59 60 61 53 54 55 41 42 43 44 45 46 81 82 83
51 53 54 55 56 57 58 48 49 50 51 52 37 38 39 40 77 78 79 80
49 50 47 48 49 50 51 52 42 43 44 45 46 47 34 35 36 73 74 75 76
47 48 41 42 43 44 45 46 36 37 38 39 40 41 31 32 33 70 71 72
46 35 36 37 38 39 40 31 32 33 34 35 28 29 30 67 68 69
45 29 30 31 32 33 34 27 28 29 30 25 26 27 64 65 66
41 42 43 44 25 26 27 28 23 24 25 26 22 23 24 60 61 62 63
37 38 39 40 20 21 22 23 24 19 20 21 22 19 20 21 55 56 57 58 59
33 34 35 36 15 16 17 18 19 16 17 18 17 18 50 51 52 53 54
29 30 31 32 11 12 13 14 14 15 15 16 46 47 48 49
24 25 26 27 28 9 10 12 13 12 13 14 38 39 40 41 42 43 44 45
19 20 21 22 23 7 8 9 10 11 9 10 11 30 31 32 33 34 35 36 37
14 15 16 17 18 5 6 7 8 7 8 22 23 24 25 26 27 28 29
9 10 11 12 13 3 4 5 6 5 6 14 15 16 17 18 19 20 21
4 5 6 7 8 2 3 4 3 4 6 7 8 9 10 11 12 13
1 2 3 1 1 2 1 2 1 2 3 4 5
0-1
2-3
3-4
4-5
5-6
1-2
Octav Marcovici, Dirigentie. Consiliere si orientare, Editura Tribuna nv at amntuluiBucure sti, 1 998,
pag. 5.
Maria Bulgaru, Sociologie volumul II, Editura CEUSM, Chisinau 2003, pag. 103.
Adina B aran-Pescaru,. Parteneriat i educatie familie scoal a comunitate, Editura Aramis Print
Bucure sti, 2004 pag.30;
Adina B aran Pescaru, Familia azi. O perspectica socopedagogic a, Editura Aramis Print, Bucure sti,
2004, pag.13.
64
G. Ferreol, Les transformations de linstitution familiale, integration et exclusion dans la societe
francaise contemporaine, Press Universitaires de Lille, 1992, pag. 311.
Maria Bulgaru, op. cit.
Autor: colectiv, "Concepte fundamentale din stiintele comunicarii si studiile culturale", Editura
Polirom, Iasi 2001, pag. 39.
Emile Durkheim, Educatie si sociologie, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti , 1980, pag. 33.
Margaret Mead si Roda Metraux, Cultural Patterns and Technical Change, Philadelphia, ed. 1953.
M. Cajal, Educarea copilului in familie, Editura Medicaqla, Bucuresti, 1975pag. 9.
http://www.trinitas.ro/editura/cm/2001/07-8/familia.php
St anciulescu, E.,Teorii sociologice ale educatiei,Ia si, Polirom, 1996, pag. 213.
MITROFAN N.,Dictionar al vietii de familie, EDP
IONESCU A., 1988). Ionescu, M., Radu, I., (coord.) Didactica modern a, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
Ioan Mih ailescu, Sociologie general a, Editura Polirom, Ia si, 1999, pag. 125;
Elisabeta Stanciulescu Sociologia educatiei familiale (vol. II) ,Editura Polirom, Iasi 1998, pag.
75.
(A. Kriekemans,1967
DEBESSE M., op. cit., pag.
Unicef si Asociatia RENINCO Romnia, Set de instrumente, probe si teste pentru evaluarea
educational a a copiilor cu dizabilit ati, Editura Arta grac a libris, Bucure sti, 2003, pag.1;
Cristina Neamtu, Alois Ghergut, Psihopedagogie special a, Editura Polirom Bucure sti, 2000, pag. 12;
Cristina Neamtu, Alois Ghergut, op. cit., pag. 13;
http://facultate.regielive.ro/cursuri/pedagogie/concepte_fundamentale_ale_psihopedagogiei_educatiei_speciale_2-
21453.html
http://www.inclusion-europe.org/FFOR/RO/RO_Guidance_Note.pdf
http://www.iccv.ro/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2006.1-2.a04.pdf
Cristina Neamtu, Alois Ghergut, op. cit., pag. 40.
Cristina Neamtu, Alois Ghergut, op. cit., pag. 47;
http://www.sfatulmedicului.ro/articole/Psihiatrie/Sindromul_Down__mongolismul/Investigatii_970_6.html
65
Emil Verza, Psihopedagogie speciala, Manual pentru clasa a XIII- a, scoli normale, Editura Didactica si
pedagogica, Bucuresti, 1995, pag. 28.
Roxana Pioaru, Revista Medic.ro, N. 15, Studiu clinic
Georgeta Istrate, Felicia o revista pentru suetul tau.AN III, NR.83, JOI, 7 FEBRUARIE 2008
66