UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDI DIN ARAD

,,ROLUL FAMILIEI I A ALTOR FACTORI SOCIALI N EDUCAIE

COORDONATOR TIINIFIC:
PROF.UNIV.DR. TEODOR PTRU

MASTERAND:
MOCAN CORINA ELENA

CUPRINS
1

CAPITOLUL I INTRODUCERE.....3
CAPITOLUL II-FAMILIA-CADRUL TEORETIC......4
2.1.Definiia i clasificarea familiei ...... 4
2.2.Familia i educarea caracterului.................................................................................................5
2.3.Importana modelului n educaie...............................................................................................7
2.4.Raportul printe - copil (istorie i actualitate)...........................................................................9
2.5.Factori ce influeneaz educaia n cadrul familiei .12
2.6.Sarcinile familiei n educaia copiilor ...13
2.7.Tipuri de prini. 14
2.8.Familia-un bun mediu educativ? ..18
2.9.Rolul familiei ca prim educator al copilului i partener n educatia copilului......................20
2.10.Rolul climatului din familie n educaie...........21
2.11.Rolul tatlui n educaia copilului.....23
2.12.Sprijinul din partea familiei in educaia copiilor cu cerine educative special............26
CAPITOLUL III-EFICIENTIZAREA RELAIEI COAL-FAMILIE COMUNITATE.......31
3.1.COMUNICAREA COAL-FAMILIE-COMUNITATE...31
3.2.FUNCIILE FAMILIEI N SOCIETATE....33
3.3.COMUNICAREA GRDINI-FAMILIE.....34
CAPITOLUL IV-FACTORI SOCIALI CARE INTERVIN N EDUCATIE......36
4.1.CE ROL JOAC GRUPUL DE PRIETENI?.................................................................... 36
4.2.Influenele mass-media.38
4.2.1.Efectele televizorului asupra educaiei copilului...39
4.2.2.Efectele reclamelor asupra copiilor ...... 40
4.2.3.Calculatorul n viaa celor mici......41
CAPITOLUL V-CADRUL PRACTIC-APLICATIV...43
5.1.Parteneriat educaional grdini-familie ,,S nvm mpreun......43
5.2.Chestionar pentru prini.......48
5.3.Planificarea activitilor de consiliere a prinilor...................................................................54
5.4.Planificarea activitii cu prinii la grupa mic( edine cu prinii, lectorate)...57
CAPITOLUL VI- CONCLUZII..........59
CAPITOLUL VII-BIBLIOGRAFIE.......61

MOTTO: ,,Ce poate fi mai frumos i mai bun n via dect o familie unittrind ntr-un
col de lume numai cu bucuriile ei mici, aa cum sunt ele, fr s rvneasc lucruri care n-ar
face dect s-o zbuciume i s-o frmieze(Tudor Muatescu)

CAPITOLUL I - INTRODUCERE
Actualmente despre educaie se vorbete mult i la toate nivelurile, n procesul educaional sunt
antrenai diferii factori: familia, coala, comunitatea etc. Contribuia acestora este foarte valoroas,
2

ns ponderea cea mai mare a influenelor le revine prinilor (sau persoanelor care i nlocuiesc) i
familiei n ntregime. Or, familia realizeaz o aciune sinergetic asupra copilului. Influena ei are o
putere considerabil mai mare dect suma influenelor fiecruia dintre membrii acesteia.
nc Platon n "Protagor" i Aristotel n "Politica", iar mai trziu Jan Amos Comenius menionau
c actul educaional va fi eficient doar atunci cnd familia, coala i societatea i vor unifica
eforturile. Chiar i n cadrul unui parteneriat educaional eficient familiei i revin, totui, cele mai
relevante funcii:

Asigurarea condiiilor favorabile pentru securitatea i dezvoltarea psihofizic a copilului;

Crearea mediului relaional care ar influena direct socializarea copilului;

Crearea unui climat psihologic favorabil pentru satisfacerea trebuinei de respect de sine a
copilului i a condiiilor oportune pentru explorarea sinelui/autocunoatere;

ncurajarea tentaiei copilului pentru autoeducaie;

Oferirea unor modele relaionale i comportamentale.

Familia ocup locul central n viaa copilului: aici el i triete primii ani, afl informaiile
iniiale, nsuete valorile, ncepe s descopere lumea i pe sine, acumuleaz i simuleaz modele de
comportament, care i determin ulterior personalitatea.
Educaia n familie const dintr-un ansamblu de aciuni sistematice orientate spre formarea i
dezvoltarea calitilor intelectuale, morale i fizice ale copilului, aciuni care ncep s fie realizate
odat sau chiar nainte de conceperea lui.Familia este rdcina educaiei. Aa cum ct de corect ai
sdit un pom, i pe ct de adnc a fost sdit, adic este rezistent, aa rol l are i familia n educarea
tinerii generaii. Cum natura a plmdit n pntece individul, aa i familia plmdete, numai c la
nivel spiritual.
Cei apte ani de acas acest fraz ne vorbete foarte multe de familia, credina, concepiile
oricrei persoane, de mediul n care s-a format individul.Familia este un factor primordial de
informare i de creare a copiilor i tineretului. Ea are rolul de al introduce pe copil n societate, de a
implementa practici educative, construcii cognitive. De observat faptul c, familia implementeaz
mai mult valori practice, dect teoretice.
Familia este mediul cel mai sntos i are o influen mare asupra individului. Individul, n cadrul
familiei se dezvolt multilateral, cupriznd mai multe ramuri de activitate. Un mediu tonifiant, va
ajuta la o nelegere mai adecvat a societii, omenirii, o educaie bun va ajuta la crearea unui
individ util societii. O societate prosper va favoriza mbogirea individului cu valori i concepii
noi.
3

Familia are rol mai mult s formeze dect s aduc la cunotin. Este foarte important educaia
din copilrie, deoarece individul, ia primele impresii din mediul nconjurtor, care, la vrsta frageda
a copilului, este familia. Tot din mediul familial, copilul, ca un burete, mai ia conduitele i
obiceiurile celor din jur. Individul va repeta i va imita oamenii din jur, va avea aceleai preri, idei,
concepii. Copilul va mima, gesticula exact ca persoanele din jur.

CAPITOLUL II-FAMILIA-CADRUL TEORETIC

Familia este coala n care eti deopotriv profesor i elev. - G.Pascu
2.1.Definiia i clasificarea familiei
Alaturi de coal i organizaiile de tineret, familia este unul din factorii care se preocupa de
educaia omului. De educaia oamenilor se ocupa i alte persoane, instituii i organizaii sociale,
dar influenele educative exercitate de acestea sunt mai puin organizate decat cele care privin din
familie, coal i organizaiile de tineret. Familia exercita o influen deosebit de adnc asupra
copiilor.
O mare parte dintre cunotinele despre natura, societate, deprinderile igienice, obinuinele de
comportament, elevul le datoreaz educaiei primite n familie. (Utilizarea n limbajul comun a
expresiei: "A avea cei apte ani de acas").
Din perspectiva sociologic, familia este instituia fundamental n toate societaile. Familia este
un "grup social relativ permanent de indivizi legai ntre ei prin origine, cstorie sau adopiune". n
societatea romneasc, suntem familiarizai cu anumite versiuni ale familiei: familia nucleu si
familia extins. Mai exist i un al treilea tip de familie, familia poligam.
Familia nucleu (nucleara) - "const n doi aduli de sex opus care intrein o relaie sexual
aprobat de societate, mpreun cu proprii lor copii sau adoptai". Familia nucleu poate fi de dou
feluri: de orientare i de procreare. Familia nuclear de orientare este familia n care ne natem i n
care ocupm statutul de copil. Familia nuclear de procreare este familia pe care o cream prin
cstorie i obinem statutul de adult.
Familia extinsa (cosangvina) - "const din doua sau mai multe familii nucleare unite prin legtura
printe-copil, care include legturile ntre frai i surori".
2.2.Familia i educarea caracterului

"Caracterul este o deprindere ndelungat."

(Plutarh)
Formarea caracterului copilului este un proces continuu de durat care solicit mult pricepere,
mult tact i efort, implicnd respectarea unor condiii fr de care e dificil a proiecta atingerea unui
rezultat pozitiv:
1. Iubirea fa de copil, exprimat prin trei atitudini (subordonate, firete, unui scop concret confortul moral al acestuia):
apropierea sufleteasc
ncrederea
nelegerea
2. Rbdarea
3. ncurajarea
4. Exemplul.
Deseori, din cele mai bune intenii, unii prini ajung la efecte contrare celor dorite, deoarece
folosesc un stil educativ greit. Cele trei erori principale, care deriv din stilurile parentale i
conduc la efecte contrar ateptrilor, snt urmtoarele:
1. Asprimea exagerat (care-1 determin pe copil s se nchid n sine sau s se revolte, ceea
ce, n ambele cazuri, afecteaz negativ educaia i formarea caracterului).
2. Descurajarea i umilirea (care-1 demobilizeaz pe copil n plan intelectual, volitiv i afectiv).
3. Lipsa explicaiei morale i a colaborrii cu copilul (care afecteaz educarea i manifestarea
corect a liberei voine).
Important este ca printele s nu suprime libera exprimare a voinei copilului, ci s o ncurajeze,
s se sprijine pe ea, s-o orienteze moral.
Un bun printe face tot ce este mai bine pentru copilul su, rspunde tuturor necesitilor lui,
indiferent de faptul c locuiete mpreun cu acesta sau separat. Nevoile copilului, pe care un bun
printe e dator s le satisfac, snt urmtoarele: nevoi fizice de baz (adpost i cldur, hran
adecvat i odihn, ngrijire i igien, securitate fizic i emoional), afective (admiraie i
tandree, atenie i observarea comportamentelor, aprobare, comunicare, colaborare), stimularea
potenialului nnscut (ncurajarea curiozitii, imaginaiei i a creativitii, asigurarea posibilitilor
de dezvoltare), responzabilizare, direcionare i control (disciplin i ordine), independen etc.
Dup J.Pearce (Families and Friends, How to Help Your Children Enjoy Happy Relationships,
Thorsons, 1991) formarea caracterului copilului este influenat de trsturile pozitive i negative
proprii prinilor lor.
5

Trsturile pozitive caracteristice prinilor snt:

cldura i afeciunea

stabilirea clar a limitelor

recunoaterea prompt a nevoilor

acceptarea neajunsurilor

capacitatea de a fi previzibil

fermitatea, stabilitatea

respectarea individualitii

recunoaterea calitilor.

Trsturile negative tipice prinilor snt:

rceala i ostilitatea

ngrijirea insuficient

indiferena fa de nevoile copilului

neglijarea/respingerea

nsuirea de a fi imprevizibil

lipsa de respect

superioritatea.

Un printe bun reuete s rspund adecvat necesitilor copilului su i s-i cultive acestuia
ncrederea n forele proprii, respectul de sine, autonomia i responsabilitatea de la cea mai fraged
vrst. Se constat un raport stabil ntre stilul parental i comportamentele sociale ale copilului.
Astfel, stilul permisiv (control slab, responsabiliti i norme de conduit puine) determin
comportamente imprecise, agresive i neascultare; cel autoritar (control puternic, susinere slab n
activitatea copilului, impunndu-i-se acestuia reguli i norme foarte rigide) - supunere, pasivitate,
dependen, lips de iniiativ i respect de sine; cel autorizat (mbin controlul sistematic cu
sprijinul parental, explicnd copului motivele pentru care e necesar s respecte anumite reguli,
situaiile n care acestea se aplic) - autonomie n gndire i aciune, curaj, raiune, responsabilitate.
Indiferent de stilul educativ, printele proiecteaz pentru copilul su anumite aspiraii i dorine
pe care n-a reuit personal s le realizeze n via. Pentru fiecare printe copilul constituie un nou
viitor. Fr a ine cont de posibilitile copilului, deseori prinii l consider drept o ans oferit de
destin pentru a nu repeta propriile greeli.
Majoritatea prinilor preiau modelul educaiei pe care au primit-o sau procedeaz exact invers,
n cazul n care n-au fost mulumii de experiena propriilor prini.
6

Practic, fiecare familie i formeaz propriul stil educativ, care presupune unitatea (armonic sau
dizarmonic) a stilurilor parentale personale ale ambilor prini. Pentru a-i ndeplini plenar rolul,
un bun printe se va deprinde:

s asigure o autoritate optim, fr a fi supraprotectiv, cu autoritate absolut sau permisiv;

s ofere copiilor dragoste i acceptare i s fie sensibil la nevoile lor;

s manifeste ncredere n munca i abilitile copiilor si;

s formuleze ateptri realiste;

s gseasc timp pentru a le mprti copiilor experiena sa, s ia masa mpreun, s se joace,
s-i petreac cu ei timpul liber;

s ntemeieze un mediu sigur, stabil, cu reguli clare de respectat;

s glumeasc, s ndrume activitile copiilor, s ncurajeze libera exprimare a opiniei;

s comunice liber cu copiii, cu sinceritate, s-i asculte i s formuleze mpreun aprecieri;

s ia decizii i s accepte responsabiliti;

s poat stpni stresul i s rezolve conflictele;

s vad lucrurile i din punctul de vedere al copilului;

s nu admit pedepse dure i s ncurajeze afirmarea comportamentelor pozitive.

2.3.Importana modelului n educaie

"Lung-i calea prin percepte, scurt i bun prin exemple".
(Seneca)
Unul dintre cele mai eficiente mijloace n educaia copilului este modelul sau exemplul. Este
esenial ca acesta s fie unul pozitiv i utilizat cu pricepere. Importana exemplului pozitiv n
procesul de educaie se bazeaz pe tendina nnscut a copilului de a imita. Din fraged copilrie el
imit persoanele care i snt mai apropiate (prinii, bunicii, fraii/surorile mai
mari etc.). Incontestabil, pentru copil prinii constituie primele modele de via i de
comportament. ns, printele care i subliniaz n permanen n prezena copilului performanele
sale deosebite i pierde treptat imaginea de model. Orict de mici ar fi, copiii observ fiece detaliu
n comportamentul prinilor, de aceea acetia nu trebuie s le atrag mereu atenia asupra
realizrilor lor.
n perioada adolescenei sfera de influen a exemplelor educative se extinde, copilul i gsete
modele de via n rndul educatorilor, profesorilor, cunotinelor pe care i respect i care se
bucur de prestigiu. Atunci cnd n mediul lui de via tnrul nu gsete modele satisfctoare, el le
caut n literatur, teatru, filme, n alte surse.
7

Indiferent de vrst, este foarte important ca prinii s-i ofere copilului modele pozitive, demne
de urmat. E necesar ca ei s cunoasc i s direcioneze domeniul de interese ale copilului, s-i
supravegheze lecturile, s-i propun opere literare, s practice lecturile n familie, vizionarea
filmelor, spectacolelor cu personaje valoroase, cu exemple pozitive de comportament.
Ulterior prinii vor discuta despre cele citite i vizionate, pentru a interveni cu precizrile
necesare, pentru a releva pildele demne de urmat, a-1 deprinde pe copil s anticipeze consecinele
modelelor de comportament pozitive i negative. Se vor discuta, de asemenea, i modele din
cotidian. n cadrul discuiilor copiii vor fi sensibilizai, atenia fiindu-le orientat asupra aspectelor
pozitive i negative ale modelului, asupra acelor caliti, pe care copilul urmeaz s le nsueasc
pentru propriul model de personalitate.
Astfel, treptat, selectnd din modelele oferite ceea ce este mai valoros, respingnd ceea ce nu
corespunde propriilor criterii valorice, copilul va fi ajutat s acumuleze experien de via, s-i
dezvolte spiritul critic, s-i creeze un model "sintetic", care va cuprinde tot ceea ce a gsit valoros
n modelele oferite.
Prinii vor recurge la oferirea modelelor comportamentale mai cu seam din fraged vrst, cci
pe msura creterii i maturizrii, copilul i gsete singur modelele de via i cele profesionale.
Prinii vor avea grij doar ca acestea s fie din cele dorite, pozitive.
Modelele de conduit oferite de prini, calitatea afectiv a cminului familial creeaz condiii
favorabile pentru formarea i afirmarea unei personaliti, apte a se integra eficient n societate,
respectnd normele i legile acesteia.
E bine s se in cont de faptul c, lipsii de influena benefic a unui mediu familial favorabil,
deseori din cauza stilului comportamental neadecvat al prinilor, al deficitului de afeciune i
ncredere n relaiile cu acetia, copiii ajung s svreasc abateri de la normele de convieuire
social.

2.4.Raportul printe - copil (istorie i actualitate)

"Este o dorin pioas a tuturor prinilor, ca ceea ce le-a lipsit s vad realizata la fiii lor, cam aa
ca i cum ar tri cineva pentru a doua oar i ar dori abia acum s se foloseasc temeinic de
experienele primului curs al vieii".
(Goethe)
n perioada dezvoltrii ontogenetice, individul trece prin etape succesive care l conduc de la
situaia de dependen total, biologic i social, la cea de independen.
8

n perioada prenatal embrionul, apoi ftul se afl ntr-o dependen total de organismul mamei.
O dat cu naterea, nou-nscutul devine independent biologic, dar este nc foarte dependent social.
El are nevoie de prezena mamei, care i este nc indispensabil. Copilul devine independent social
doar la vrst de 2 ani, dar se poate separa de familie doar atunci cnd devine independent i
economic. Pn la 18 ani copilul se afl sub controlul familiei, care i propune s-i satisfac toate
trebuinele. Abia dup aceea sarcina familiei se ncheie.
De-a lungul istoriei concepia societilor cu referire la relaia prini - copii i la rolul familiei n
educaia copilului a suferit modificri. Spre exemplu, n societatea sumerian tatl putea s-i vnd
copiii ca sclavi, iar sclava care i ntea un copil stpnului su devenea liber, n antichitate
egiptenii aveau familii numeroase, dar nu-i abandonau copiii nedorii. n societatea antic ebraic
autoritatea tatlui era absolut i incontestabil pentru ntreaga familie. El putea s-i vnd doar
fiicele ca sclave i s-i omoare fiii rzvrtii doar cu acordul comunitii. La vechii evrei copiii
erau considerai o binecuvntare, fiind educai ntr-o atmosfer de dragoste i grij, dar n spiritul
autoritii i valorii familiei. Copilul evreu care lovea n printe sau l blestema era pedepsit cu
moartea. n familia din societatea antic persan de educarea copiilor n primii 5 ani de via se
ocupa n exclusivitate mama. Statutul soului n familie era cu totul special, femeia i datora
ascultare absolut. Naterea n familie a unui copil de sex masculin era o mare srbtoare, avortul
fiind pedepsit cu moartea. n societatea antic indian existau dou ndatoriri principale ale familiei:
confesional i reproductiv. Avortul era echivalat cu asasinarea unui preot. n societatea antic
chinez fiecare familie era obligat s aib copii, iar sterilitatea femeii putea servi drept motiv
pentru divor. Fetiele erau considerate o povar pentru familie i puteau fi prsite n cmp s
moar de foame i frig. n Japonia antic o cstorie era valabil numai dup naterea primului
copil. n perioada clasic a civilizaiei greceti (sec.V .Hr.) venirea pe lume a unui copil era un
eveniment fericit. Copiii nedorii nu erau abandonai, ci lsai n locuri publice, de unde erau luai
de cineva (uneori pentru a fi vndui, ulterior, ca sclavi) sau sarcina creterii i educrii lor era
preluat de ctre stat. n Atena cetatea se ngrijea de educarea copiilor, astfel c n timpul lui
Pericle, puini dintre copii nu tiau carte. n civilizaia roman era recunoscut autoritatea nelimitat
a tatlui de a decide soarta att a mamei, ct i a copiilor. Copiii cu malformaii congenitale sau cei
care nu erau recunoscui legitim erau abandonai i lsai s moar. Prinii aplicau din plin pedepse
corporale severe. Cultura i civilizaia bizantin constituia o sintez a culturilor lumii antice n
declin. Sentimentul familiei i relaiile familiale erau mai intime i mai puternice n lumea bizantin
dect n antichitate. Copiii nelegitimi erau recunoscui alturi de cei nscui din cstorii legitime,
iar ncepnd cu sec. XII fetele aveau acces la coal.
9

nceputul sec. XX a nsemnat o schimbare radical a atitudinii fa de copil - sentimental i

ndelungat. Experiena orfelinatelor aduce n atenie problema hospitalismului ca o consecin a
separrii pe termen lung ntre prini i copii. Se lanseaz ideea educrii prinilor. n ultimii 20-30
de ani s-a ajuns la concluzia c raportul printe - copil este decisiv n dezvoltarea normal a
copilului, punndu-se n eviden rolul familiei n procesul de socializare n primii ani de via ai
acestuia. E vorba de familie ca instituie social i mediu de dezvoltare. Familia presupune i
prezena tatlui. Ataamentul psihic al copilului se obine eficient prin participarea tatlui la
ngrijirea copilului.
Relaia mam-copil ns este una deosebit. Se consider c primele zile dup natere constituie
perioada optim pentru dezvoltarea interaciunii mam-copil, ea fiind pregtit biologic, psihologic
i social pentru aceasta. Bonding-ul (din engl. bond - legtur, obligaie, datorie, asumarea
responsabilitilor pentru cineva) este un proces prin care prinii devin brusc extrem de ataai fa
de nou-nscut i percep c el este al lor pentru toat viaa. Imediat dup natere mama este apt
pentru bonding, acest fenomen fiind explicat din punct de vedere psihologic i hormonal. Ceea ce
se mtmpl cu tatl copilului este mai greu de neles, dar i el se ataeaz de nou-nscut (ntr-o
msur mai mic, probabil), atitudinea lui innd de cultur, experien, educaia social i suportul
moral pe care l reprezint copilul. (Carmen Ciofu, "Interaciunea prinicopii", Buc, 1989, p. 54)
Ca rspuns la dragostea parental, copilul i dezvolt ataamentul fa de prini, care ar putea fi
decodat ca un gest reciproc de a-i iubi prinii. Ataamentul copilului se dezvolt progresiv i
devine evident n jurul vrstei de un an.
S-a demonstrat c bonding-ul i calitatea relaiei tat - copil depind, n mare msur, de
includerea tatlui n actul naterii, acesta simindu-se mai angajat n ngrijirea ulterioar a copilului.
Dac tatl este suficient de interesat de copil, el va fi rspltit pe deplin prin ataament din partea
acestuia.
Indivizii snt actori ai propriilor lor viei, care pot accepta sau nu contextul n care devin
personaliti. Prinii nu-i pot revendica atotputernicia i promova ntotdeauna super-rolul de
printe i statutul de autoritate parental; este important ca ei s vad n copil nu doar un "debitor",
ci o persoan care poate ndeplini anumite sarcini, se poate simi "partener".
nc J.J.Rousseau susinea: "Copilul se nate bun, desvrit - l stric viaa i metodele
educaionale. .. .totul iese bun din minile Creatorului; totul degenereaz n minile omului." Mai
trziu psihologul austriac A.Adler meniona c n formarea personalitii copilului un rol important
l joac constelaia familial, relaiile dintre prini i copii. Impactul benefic al acestora se observ
atunci cnd adulii i iubesc copiii, le respect personalitatea, i ocrotesc de influenele negative ale
10

mediului social, le creeaz condiii pentru dezvoltarea maxim a potenialului, i nva s respecte
normele i regulile stabilite n societate i, desigur, s se respecte pe sine i pe cei din jur, tratndu-i
cu toleran i dragoste.
Respectul de sine este o dimensiune fundamental pentru orice fiin uman, indiferent dac este
copil sau adult, indiferent de cultur, interese, statut social, abiliti etc.
Prinii snt cei care au o influen definitorie n formarea la copil a respectului de sine. Dac
prinii au o imagine de sine sntoas, ei vor realiza ntr-un mod diferit educarea copiilor lor, dect
dac ar avea o imagine de sine sczut. Formarea respectului de sine la copii se afl ntr-o
dependen strict de acceptarea lui necondiionat din partea prinilor. Mesajul de valoare i
unicitate transmis copiilor din partea adulilor previne apariia nencrederii n sine. Dragostea
necondiionat din partea prinilor (nu doar dac copilul i face ordine n camer, ia note mari,
vine acas devreme etc.) precede aproape ntotdeauna acceptarea i respectul de sine. Iubirea
condiionat a prinilor fa de copii este n strict dependen de performanele acestora, i dac
performana nu este cea ateptat, iubirea nu se manifest. n cazul cnd copilul nu simte c merit
dragostea propriilor prini, el presupune c este nedemn de a fi iubit, de aceea nu are de ce s in
nici el la sine. n consecin, copilul se simte inutil - un nimeni - i i formeaz o imagine de sine
sczut. n Anexa 1 se propun unele sugestii pentru dezvoltarea imaginii de sine la copii.
Copiii cu un respect de sine sczut nu reuesc s fac fa situaiilor de risc, eecurilor, s
construiasc relaii interpersonale eficiente. i invers, cei cu un respect de sine avansat reuesc s
depeasc situaiile de criz, s construiasc relaii eficiente, s se afirme pozitiv n plan social.
Unele caracteristici ale copilului acceptat i ale celui neacceptat snt expuse n Anexa 2.
n relaiile familiale, inclusiv n cele dintre prini i copii, este foarte important de a evita
imperativele "Vreau!" i "Trebuie!", de a mbina exigena cu responsabilitatea pentru tot ce fac i
tot ce snt fiecare dintre membrii ei.
Deseori conflictele ntre prini i copii snt provocate de nelegerea diferit de ctre acetia a
noiunilor de maturitate, independen. Maturitatea nu vine neaprat doar o dat cu atingerea unei
anumite vrste. Matur este cel ce nelege tririle altor oameni, se strduie s nu le provoace nici
cele mai mici griji i necazuri. Modul de a gndi, seriozitatea atitudinii fa de sine i fa de cei din
jur, fa de via, responsabilitatea snt indicii ale maturitii i independentei. Un copil care
contribuie la soluionarea problemelor familiei, care nu-i mpovreaz prinii cu altele noi,
manifest responsabilitate fa de ndatoririle sale att n familie, ct i n afara ei, va fi neaprat
tratat de la egal la egal de ctre maturi. Cine este capabil a face fa dificultilor i provocrilor
11

vieii cu fermitate, de unul singur, fr sprijinul cuiva, va fi considerat independent de toat lumea,
inclusiv de proprii prini.
Pentru a exclude divergenele de opinii, e bine s ne deprindem a privi lucrurile cu ochii mamei
sau ai tatlui, s ne comportm aa cum credem c ar accepta ei, s nelegem imensitatea grijii ce
ne-o poart, profunzimea tririlor lor, mrinimia druirii de sine din prima clip i pe toat durata
vieii noastre.
Educaia copilului se va baza pe respectarea unor cerine fundamentale. De prim importan
este faptul ca prinii s aib un comportament afectiv, s fie duioi i blnzi, stimulnd astfel
dezvoltarea psihic a copilului, contribuind la formarea sentimentului de deplin siguran.
Cerinele fa de copil trebuie s aib un caracter permanent i s se ntemeieze pe posibilitile
reale ale acestora, astfel, prin aprecieri constante, pline de discernmnt, se va contribui la
cultivarea respectului de sine, la formarea voinei copilului.
2.5.Factori ce influenteaza educatia in cadrul familiei
In cadrul familiei moderne se produc unele mutatii, care consta in inlocuirea familiei formata din
trei generatii cu familia formata din doua generatii. De aici putem conclude ca bunicii participa din
ce in ce mai putin la educatia nepotilor. Alte influente sociale pot fi considerate migratia de la sat la
oras si urbanizarea satelor.
Astfel cresc posibilitatile de folosire a mijloacelor audio-vizuale, contactul cu tehnica,
preocuparile culturale si sportive, si rezulta o schimbare in mentalitatea familiei. Nivelul de trai
scazut obliga ambii parinti sa isi gaseasca cel putin un loc de munca pentru a putea asigura un trai
decent copiilor. In asemenea conditii supravegherea copiilor este limitata, sau este incredintata altor
persoane sau institutii sociale (ex: cresa, gradinita, etc).
Un caz aparte il constituie familiile in care unul dintre parinti este somer. Implicit, celalalt parinte
se ocupa mai mult de copii, dar problema majora a acestei familii este asigurarea celor necesare
pentru un trai modest. Situatia familiilor in care ambii parinti sunt fara loc de munca este critica,
deoarece cu doua ajutoare de somaj de abia se poate asigura hrana, neputandu-se vorbi nici macar
despre un trai modest.
2.6.Sarcinile familiei n educaia copiilor
Rolul familiei este foarte important in dezvoltarea copilului, din urmatoarele puncte de vedere :
1.Fizic
2. Intelectual
3. Moral
4. Estetic
12

1. Familia se preocupa de dezvoltarea fizica a copiilor. Ea asigura hrana si imbracamintea copiilor,

ii fereste de pericole, le lasa timp de joaca, le creaza conditii cat mai bune de odihna si se ingrijeste
de sanatatea lor. Un regim rational de viata nu poate avea decat urmari pozitive asupra dezvoltarii
sale fizice. Familia ii formeaza copilului primele deprinderi de igiena personala si sociala si il
obisnuieste sa utilizeze factorii naturali (apa, aerul, soarele) pentru bunastarea organismului. In
perioada pubertatii, schimbarile fiziologice produse in organism pun probleme noi pentru
dezvoltarea fizica a copilului; prin indrumari perseverente si afectuoase, prin modificarea regimului
de odihna, prin crearea unor noi deprinderi igienice, familia le va putea rezolva la timpul potrivit.
2. Dezvoltarea intelectuala. In cadrul familiei copilul isi insuseste limbajul. Volumul, precizia
vocabularului si corectitudinea exprimarii copilului depind de munca depusa de parinti in aceasta
directie. Ca prim factor de educatie, familia ofera copilului aproximativ 90% din cunostintele
uzuale (ex: despre plante, animale, ocupatiile oamenilor, obiecte casnice etc.). Familia se preocupa
si de dezvoltarea proceselor intelectuale ale copiilor. Ea le dezvolta spiritul de observatie, memoria
si gandirea. Parintii incearca sa explice copiilor sensul unor fenomene si obiecte pentru a le putea
intelege. Copiii pun cele mai multe intrebari in jurul varstei de 3-6 ani, iar parintii ii ajuta sa-si
insuseasca un numar mare de cunostinte, raspunzand cat se poate de corect si exact.
Cand sunt in scoala primara, familia vine in sprijinul ei, sustinand "gustul de citit" al elevilor. Cel
mai important este stimularea curiozitatii copilului de a citi, prin cumpararea unor carti care sa puna
bazele unei mici biblioteci. In preadolescenta este posibila o deviere de la subiectele strict legate de
scoala sau indicate varstei fragede; astfel, datoria parintilor este de a indruma copilul sa citeasca
ceea ce corespunde varstei sale. Dorinta de lectura poate deveni excesiva, copilul sacrificand astfel
orele de somn. Copilul obtine rezultatele la scoala in functie de modul in care parintii se implica in
procesul de invatare. Parintii trebuie sa-i asigure copilului cele necesare studiului: rechizite scolare,
carti de lectura, manuale scolare etc., cat si niste conditii bune de munca: un birou, un computer si
nu in ultimul rand liniste pentru a se putea concentra. Parintii trebuie sa-si ajute copiii la invatatura;
ajutorul trebuie limitat la o indrumare sau sprijin, nefiind indicat sa efectueze temele copiilor. Cu
timpul, parintii se vor limita la controlarea temelor de casa si a carnetului de note. Deci, atitudinea
parintilor trebuie sa fie una de mijloc: sa nu-l ajute prea mult pe copil, dar nici sa nu se intereseze
deloc de rezultatele acestuia.
3. Educatia morala a copiilor. In familie se formeaza cele mai importante deprinderi de
comportamant: respectul, politetea, cinstea, sinceritatea, decenta in vorbire si atitudini, ordinea,
cumpatarea, grija fata de lucrurile incredintate. In realizarea acestor sarcini, modelul parental ajuta
cel mai mult; parintele este un exemplu pentru copil. Parintii le spun copiilor ce e bine si ce e rau,
13

ce e drept si ce e nedrept, ce e frumos si ce e urat in comportamente. Aceste notiuni il ajuta pe copil

sa se orienteze in evaluarea comportamentului sau si a celor din jur. Tot in sens moral, familia il
indruma sa fie sociabil, sa fie un bun coleg si prieten.
4. Familia contribuie si la educatia estetica a copilului. Parintii sunt cei care realizeaza contactul
copilului cu frumusetile naturii (culorile si mirosul florilor, cantecul pasarilor, verdele campului
etc.), cu viata sociala (traditii, obiceiuri stravechi etc.).
Mijloacele mass-media si in mod special televiziunea, exercita o influenta puternica asupra
educatiei estetice. Nu se poate vorbi despre o influenta strict pozitiva sau strict negativa; pe de o
parte exista numeroase emisiuni culturale, de imbogatire a cunostintelor, dar pe de alta parte sunt
difuzate numeroase programe care pot deforma imaginatia inocenta a copiilor intr-un sens negativ.
Parintii trebuie sa controleze atat timpul pe care copilul il petrece in fata televizorului cat si
emisiunile pe care le urmareste. In unele familii preocuparea pentru cultura estetica a copilului
lipseste cu desavarsire, iar in altele aceasta este exagerata. Daca copilul nu are aptitudini si nici
placere pentru diferite arte (balet, muzica, teatru etc.), parintii trebuie sa respecte optiunea
copilului.
2.7.Tipuri de prini
Sa fim parinti poate fi att de usor si de placut uneori, dar si ngrozitor de greu uneori.Clipele pot
zbura jucndu-ne cu copilul sau pot ngheta n timp ce ochii nostrii privesc mariti i disperati cum
copilul cel drag se transforma ntr-un Dl.Goe si ne trezim depasiti de situatie, nu tim cum sa
reactionam. Putem preveni aceste crize, putem sa ne autocunoastem i sa ncercam sa ne
autodisciplinam nti pe noi, ca fiind cei maturi si responsabili.

Parintele indulgent

Stilul indulgent se caracterizeaza prin aceea ca parintele i permite copilului sa se manifeste cum
vrea el, fara a-i impune prea multe restrictii. Filosofia de viata a parintelui care adopta acest stil este
Copiii vor nflori singuri la timpul potrivit. Pentru el, cea mai mare valoare o reprezinta libertatea
de expresie. Parintele indulgent manifesta sensibilitate la drepturile altora, se consulta cu copilul
atunci cnd ia o decizie, manifesta caldura s i interes fata de tot ceea ce face copilul, iar cazurile n
care l pedepseste sunt foarte rare. Aceasta atitudine i permite copilului sa-si dezvolte o identitate
proprie si sa aiba o personalitate distincta, marcanta, originala. El se simte important, special, fapt ce
determina cres terea nivelului stimei de sine (care reprezinta o conditie esentiala n dezvoltarea
armonioasa a personalitatii). Un stil parental indulgent mai sta la baza dezvoltarii creativitatii si a
capacitatii de a lua decizii. Pe de alta parte, copilului crescut ntr-o maniera indulgenta, i va fi greu
sa nteleaga rolul limitelor, al regulilor si sa tina cont de ele atunci cnd situatia o va cere; de aceea,
14

pentru foarte multi dintre adulti, el poate fi considerat obraznic sau chiar copil-problema. Parintii se
pot astepta ca n curnd el sa preia controlul familiei n sensul ca nu va mai face dect ce vrea el si
cu greu va accepta sfaturi. Parintele va fi depasit.

Parintele autoritar

Parintele care adopta stilul autoritar se caracterizeaza prin faptul ca i cere copilului sa respecte cu
strictete, fara sa comenteze, regulile impuse. Aceste reguli au o valoare absoluta, iar cea mai mica
greseala este urmata de pedeapsa. Filosofia de viata adoptata: ,Nimic nu e mai presus de lege!. Din
aceasta cauza, parintele nu se simte obligat sa raspunda ntrebarilor suplimentare: De ce? Pentru
ca sunt mama ta! Nu discutam!. Intentia copilului de a-si manifesta independenta este interpretata
ca o forma de razvratire, fapt ce reprezinta o sursa importanta a conflictelor parinte -copil. De obicei,
parintele este rece si detasat fata de copil, impunnd respectul muncii si al efortului. Astfel, stilul
autoritar l nvata pe copil sa devina ordonat, disciplinat, respectuos fata de cei de care i este frica; i
dezvolta simtul critic; l nvata sa devina perfectionist (Daca faci ceva, atunci fa-o perfect!). Din
pacate, adoptarea acestui stil parental atrage dupa sine numeroase dezavantaje, n primul rnd,
copilul crescut de parinti autoritari va nvata foarte greu sa devina maleabil, sensibil la dorintele
altora; el va fi neiertator cu cei care gresesc (Cum poate fi asa proasta?). De asemenea, acest copil
va ntmpina dificultati n realizarea unei comunicari eficiente; va fi frecvent lipsit de initiativa, de
curaj si vesnic nemultumit, deoarece se teme n permanenta ca ar putea gresi. Pentru el, a gresi e
sinonim cu a fi un ratat. De aceea, preocuparea lui majora este Ce va zice tata (mama) cnd va
afla? Trasaturile de mai sus reflecta diminuarea stimei de sine (Am gresit! Nu sunt bun de nimic!
Niciodata nu voi putea sa...!). Unele cercetari (W. Damon, D. Hart, 1988) arata ca un nivel scazut al
stimei de sine n copilarie are urmari negative marcante pe parcursul ntregii vieti, asemeni unui
cosmar care te urmareste n permanenta si de care (n cazurile fericite) scapi cu mare greutate.

Parintele indiferent

Parintele indiferent neglijeaza copilul, nu este preocupat de realizarile lui si nici nu manifesta
frecvent trairi emotionale pozitive pentru el. Mai mult chiar, n unele cazuri duse la extrem, lasa de
nteles ca acesta este n plus, reprezinta o povara de care s-ar putea lipsi oricnd. Filosofia de viata
pe care o sugereaza este: ,n viata nu te poti baza pe nimeni altcineva dect pe tine nsuti. Copilul al
carui parinte se manifesta indiferent, nvata ca parerea lui nu conteaza prea mult, se simte lipsit de
importanta si uneori absolvit de orice responsabilitate. El poate avea o stima de sine scazuta
(asemeni copilului crescut autoritar), poate deveni timorat si urmarit n permanenta de un puternic
complex de inferioritate (Niciodata nu voi fi n stare sa fac ceva suficient de bun ca sa-i multumesc
pe ai mei). Spre deosebire de copilul crescut autoritar (care toata viata se va ghida dupa regulile
15

stricte pe care le-a nvatat n copilarie), copilul crescut indiferent se va baza doar pe experienta lui de
viata. De aceea, dupa ce va ajunge la vrsta adulta s i se va pune problema sa primeasca sfaturi
referitoare la cum ar trebui sa se comporte, cum ar trebui sa-si educe copilul, de ce ar trebui sa se
fereasca etc, el nu va fi dispus sa asculte (Ce stii tu? Ai trait ce am trait eu?, Cine esti tu ca sa-mi
dai sfaturi?). Din cauza lipsei de afectiune, chiar daca, pe de o parte, l va face mai rezistent la
greutatile vietii, copilul crescut indiferent va fi mai rigid, mai insensibil, mai apatic, mai pragmatic.
Unii se grabesc sa-l eticheteze ca fiind un copil fara suflet, de gheata, fara sa banuiasca faptul ca
prejudiciul afectiv pe care l resimte l determina sa se ghideze dupa principiul Iubirea te face mai
vulnerabil, mai slab.

Parintele protector

Parintele protector este aparent un parinte model: el este extrem de atent la nevoile copilului si se
dedica cu toata fiinta sa meseriei de parinte. Prioritatea lui este sa-i ofere copilului securitate,
deoarece constientizeaza ca un copil este o fiinta foarte fragila, care are nevoie n permanenta de
sprijin si protectie. Educatia pe care i-o da copilului se cladeste n jurul ideii ca Nu tot ce zboara se
mananca si are grija sa-si nvete copilul ca, n primul rnd, sa fie precaut si rezervat fata de tot ce
vine din afara sferei familiei. Din pacate, uneori protectia acordata copilului este exagerata, parintii
devin vesnic ngrijorati, vad catastrofe si calamitati la fiecare colt de strada. Cnd si vad copilul
plngnd, ei devin agitati, crend fara sa-si dea seama, mai multa tensiune (Ce te doare, puiule?
Unde? Te doare rau? Vai, saracutul de tine!). Atunci cnd apare o problema, parintii exagerat de
protectori se grabesc sa caute vinovatii s i sa tina morala ( De cte ori ti-am zis... ?), fapt care
duce la scaderea eficientei rezolvarii conflictului si a nvatarii unor reguli de disciplina. Asemeni
parintilor autoritari, accepta greu situatia n care copilul ncepe sa-si dezvolte independenta, nsa ei
nu creeaza conflicte, ci intra n panica, se consuma. Acest stil parental mai atrage dupa sine alte
numeroase dezavantaje. Atunci cnd sunt mici, copiii care au parinti exagerat de protectori pot
manifesta tulburari ale somnului si ale regimului alimentar, precum si stari de frica nejustificate. O
data cu trecerea timpului, copilul se simte din ce n ce mai sufocat si are tendinta de a se ndeparta de
parinti; el gaseste ca este dificil sa comunice direct cu parintele despre problemele personale, de
teama ca acesta nu-l va ntelege si se va ngrijora (Mai bine nu-i spun mamei ca numai se
ngrijoreaza). Astfel, copilul va nvata sa ascunda informatii, va avea o viata secreta, personala,
nebanuita de parinte. De asemenea, atunci cnd va fi pus n situatia de a-si exprima frustrarea sau
mnia, prefer sa se exprime indirect prin acte de razbunare sau sabotaj.

Parintele democratic
16

Parintele care se comporta democratic are n vedere ntotdeauna ca drepturile copilului sa fie
respectate, fara a omite stabilirea unor reguli care sa fie aplicate consecvent s i urmate de toti
membrii familiei (cu exceptia situatiilor n care este imposibil acest lucru). Impunerea de reguli
implica o anumita flexibilitate, deoarece pentru el nu legea este cea mai importanta (asa cum este
pentru parintele autoritar), ci omul este pe primul loc. Parintele care mbratiseaza stilul democratic se
ghideaza dupa principiul Toti suntem egali n fata lui Dumnezeu si este mpotriva ideii Unii sunt
mai egali dect altii. Prin urmare, parintele care mbratiseaza acest stil parental este suficient de
indulgent, flexibil si deschis spre nou pentru a accepta tot ce ar putea ameliora viata copilului si a
familiei, nsa este n acelasi timp suficient de autoritar pentru a impune o disciplina riguroasa, a-l
nvata pe copil sa respecte reguli si sa ndeplineasca eficient sarcinile care i se dau. Pe de alta parte,
parintele care are un stil parental democratic este suficient de protector pentru a-i oferi copilului
securitatea de care are nevoie s i pentru a-l sprijini atunci cnd situatia o cere; nsa este suficient de
ntelegator si ncrezator n capacitatea copilului de a lua unele decizii personale. El ncurajeaza
copilul sa fie independent, respectndu-i opiniile, interesele si personalitatea. Manifesta caldura fata
de copil, l apreciaza, l considera un membru responsabil al familiei. Ca urmare a acestor atitudini
parentale, copilul s i va dezvolta un echilibru emotional care va sta la baza dezvoltarii armonioase a
personalitatii, si va dezvolta deprinderi de comunicare eficienta, va manifesta creativitate, initiativa,
capacitate decizionala, autonomie personala. Ca urmare a ncurajarilor si a ncrederii care i se
acorda, copilul va avea un nivel ridicat al stimei de sine, care i va permite sa obtina eficienta si
productivitate n actiunile ntreprinse. Respectul pentru om, cultivat de stilul democratic l va nvata
pe copil sa i respecte pe altii, sa ia n considerare opinia celorlalti, sa accepte observatii, avnd
totodata curajul sa-si exprime punctul de vedere. Pe masura ce va creste, independenta care i s-a
acordat l va ajuta sa-si identifice propriile aptitudini si sa aleaga meseria care i se potriveste mai
bine, sa si ndeplineasca propriile vise, nu pe cele ale parintilor. Cu toate ca n aparenta stilul
democratic are numai avantaje, totusi e bine sa mentionam faptul ca un copil crescut n acest mod se
va adapta cu greu stilului autoritar (pe care l poate ntlni la scoala, n grupurile de prieteni, n
armata etc). El ar putea fi considerat bleg pentru ca nu va executa prompt sarcinile care i se dau,
sau dimpotriva, impertinent' pentru ca discuta ordinele. Dupa cum se vede, fiecare stil parental are
avantajele si dezavantajele sale; mai mult dect att, n timp ce unii parinti considera anumite valori
ca fiind calitati (independenta, exprimare libera), altii le considera defecte (razvratire, comentarea
ordinelor). De aceea depinde numai de noi sa ncercam sa ne autocunoastem, sa ne stapnim s i sa
ncercam sa ne cres tem copilul pentru viata si nu pentru noi asa cum ni se pare mai comod. si nu n
ultimul rnd, poate ca nca o data regula de aur Calea de Mijloc - poate fi raspunsul la multe
17

ntrebari. Atunci cnd ne confruntam (din pacate inevitabil) cu unele neplaceri cauzate de
comportamentul copiilor nostrii, macar sa stim ca de cele mai multe ori cauza suntem noi.
2.8.Familia-un bun mediu educativ?
Titlul acestui subcapitol este conceput sub forma unei intrebari, care nu a fost pusa fara a sugera
un lucru foarte des intalnit: existenta unor tipuri de familie care nu reprezinta un bun mediu
educativ. Familia care reprezinta un bun mediu educativ Familia trebuie sa fie un colectiv sanatos,
adica in componenta sa sa existe toti membrii care alcatuiesc in mod normal un asemenea colectiv
(doi parinti), intre acestia sa fie relatii de intelegere, respect, intrajutorare, sa traiasca in deplina
armonie, sa duca o viata cinstita, onesta. Opiniile celor doi parinti referitoare la copil trebuie sa fie
convergente iar parintii trebuie sa fie un bun exemplu, avand in vedere cat de puternic este spiritul
de imitatie la copii. In comparatie cu familia cu un singur copil, familia cu mai multi copii
reprezinta

un

mediu

educativ

mai

bun.

Daca copilul este singur la parinti el tinde sa fie mofturos, egoist, capricios datorita parintilor care
doresc sa-i faca toate poftele. In familiile cu mai multi copii, afectiunea parintilor se indreapta catre
toti copiii. Parintii trebuie sa aiba o autoritate asupra copilului. Aceasta autoritate nu trebuie
obtinuta cu ajutorul pedepselor sau a violentei si nici printr-un exces de bunatate si satisfacerea
oricarei dorinte. "Adevarata autoritate deriva din exigenta parintilor fata de comportarea copiilor,
imbinata cu respectul fata de acestia". Copilul trebuie sa simta iubirea pe care parintii i-o poarta, dar
este

necesar

sa

stie

ca

nu-i

vor

ingadui

orice

capriciu.

"Dragostea este astfel nu numai cheagul familiei, ci si calea cea mai eficienta a educatiei, dar
numai daca ea e potrivita si cu masura". Nu in ultimul rand, "pentru a fi un bun mediu educativ,
familia trebuie sa aiba o situatie economica apta sa satisfaca trebuintele de prim ordin ale
membrilor sai". Educarea un copil nu este un lucru atat de usor. Unii parinti, avand conceptii
invechite, cred ca ei stiu cel mai bine sa-si educe copilul, neacceptand sfaturi din exterior. In
prezent, exista o multime de carti, filme si emisiuni special realizate pentru indrumarea pedagogica
a

parintilor.

Familia

care

nu

reprezinta

un

bun

mediu

educativ

a) Familia descompusa - familia care ramane descompusa in urma unui divort sau a unui deces, nu
este un mediu educativ ideal. Dar totusi conditia de viata a copilului orfan de un parinte depinde
foarte mult de puterea de dragoste a celui ramas, care poate compensa dragostea celui disparut. In
trecut divortul era extrem de daunator pentru copii. Cercetarile actuale par sa indice ca copiii se
simt mai bine daca parintii nefericiti divorteaza decat daca stau impreuna intr-o atmosfera de furie,
amaraciune,

violenta

si

ura.

b) Familia reconstituita - Recasatorirea creeaza o familie reconstituita sau combinata formata din
18

doi parinti, din care cel putin unul aduce in aceasta unitate familiala noua unul sau mai multi copii
dintr-o casatorie anterioara. Cuvintele mama mastera si tata vitreg sunt deja expresii peiorative.
Atunci cand copiii provin din doua familii diferite, mama va proteja pe ai sai, iar tatal pe ai lui,
plangandu-se fiecare impotriva copiilor celuilalt. In acest context merita sa ne punem cateva semne
de intrebare: Cine asigura disciplina in aceasta familie? Dar educatia? Care sunt indatoririle
parintelui biologic caruia i s-a luat copilul? Ce autoritate are acesta? Raspunsul la aceste intrebari
variaza

de

la

caz

la

caz.

c) Violenta in familie este un fenomen ce ia amploare. Maltratarea partenerului si a copiilor are loc
in toate clasele sociale, dar posibilitatea maltratarii creste o data cu problemele financiare. Cazurile
de maltratare a copiilor sunt in crestere. "Ca si in cazul maltratarii unuia dintre soti, sunt
responsabili mai ales barbatii. In multe cazuri, cei care maltrateaza au fost maltratati in copilarie,
astfel perpetuand un ciclu de violenta". Copiii maltratati sunt frustrati de dragoste, pierd bucuria de
dragoste

si

intelegere

semenilor,

sanatatea

lor

psihica

fiind

pusa

la

indoiala.

d) Alte cazuri in care familia nu este un bun mediu educativ: - Certurile si neintelegerile dintre
parinti au efecte traumatizante asupra copiilor. - Divergentele dintre parinti cu privire la masurile
educative au urmari negative asupra educatiei. - Daca parintii mint, fura, injura, sunt necinstiti, in
cele mai multe cazuri copilul va imita comportamentul acestora. In concluzie, as putea motiva
alegerea acestei teme: Am dorit sa demonstrez intr-un fel sau altul faptul ca nu este neaparata
nevoie

de

familie

cu

doi

parinti

pentru

fi

copilul

fericit.

Dupa cum am citat si din cartea lui Norman Goodman, copiii sunt mult mai fericiti daca cei doi
parinti care au permanent neintelegeri, divorteaza. Deci, chiar daca familia este completa, dar
climatul moral din ea lasa de dorit, ea nu poate constitui un bun mediu educativ.
2.9.Rolul familiei ca prim educator al copilului i partener n educatia copilului
Statutul familiei ca prim educator al copilului reprezint un factor important n
stabilirea parteneriatului ntre institutiile de educatie timpurie si familie. Eforturile depuse de parinti
si educatori trebuie sa se bazeze pe un schimb bogat de informatii, de experiente si pe colaborare in
asigurarea celor mai bune conditii de crestere si dezvoltare ale copiilor.Astfel, rolul familiei n
formarea omului este unul primordial. n familie copilul va fi nvat i deprins:

s iubeasc, s comptimeasc, s uite de orgoliu i s se druiasc celor apropiai;

s pstreze anumite tradiii;

s neleag corect i s respecte autoritatea prinilor, care servesc drept model

comportamental, respectnd anumite reguli, manifestnd autodisciplin, responsabilitate;
19

s-i formeze un sim sntos al proprietii private, punnd pre pe munc n calitate de
izvor al tuturor bunurilor.

Familia reprezinta mediul socio-cultural n care copilului s-a nascut si n care creste si de aceea
este foarte important respectul pentru mostenirea culturala a fiecarei familii si valorificarea
acesteia n spatiul grupei.
Parintii trebuie sa regaseasca un sprijin n institutia de educatie timpurie, sa se simta bineveniti
pentru a colabora cu educatorii si a participa la orice activitati realizate cu copiii. Aici ei
trebuie sa fie familiarizati cu:
o informatii privind particularitatile de vrsta ale copilului,
o importanta interventiilor educationale,
o rolul important al mediului stimulativ cu care copiii interactioneaza
o necesitatea asigurarii protectiei si securitatii fizice si emotionale a mediului
o activitatile care se desfasoara n institutia de educatie timpurie.
Cooperarea dintre parinti si educatori este esentiala pentru a asigura coerenta si consecventa
actiunii educationale a celor doi factori de educatie asupra copilului, precum si a celor doua medii
in care copilul traieste cea mai mare parte din perioada lui timpurie.
2.10.Rolul climatului din familie n educaie
n concepia sociologic, familia este un grup primar, caracterizat nainte de toate prin relaii
directe, de la om la om, i, mai ales prin rolul fundamental pe care l joac n formarea trsturilor
sociale i a structurii spirituale a naturii umane.
Strnsa legtur de natur psihologic ce caracterizeaz relaiile dintre membrii ei, are ca
rezultat o anumit fuziune a indivizilor ntr-un ntreg, comun, n aa fel nct fiecare membru este
totodat scop al tuturor, viaa n comun a tuturor devenind central pentru fiecare. Exprimat n
modul cel mai simplu posibil, familia este NOI, un noi care are semnificaii puternice n ceea ce
privete sentimentele comune i identificarea reciproc. (Horton Cooley).
n cadrul familiei ca grup social primar se formeaz experienele umane i natura uman
de baz, esenial, n aa fel nct cultura familiei devine cultura fiecrui membru al ei. Din acest
motiv grupul pe care l reprezint ea mai poart numele de pepinier a naturii umane.
Revenind la relaiile ce se instaureaz ntre membrii si, acestea sunt de un tip special,
personale, spontane, emoionale. Direcia social de dezvoltare a individului uman, a personalitii
sale este dat tocmai de familie, care realizeaz, n acelai timp, socializarea,ntreinerea lui
20

biologic, cultural; constituind mediul uman prin care se asigur legtura cu societatea, pregtind
pentru responsabilizare social, oferind suport afectiv. Maturizarea fiecrui comportament se
petrece n timp i de la declanare pn la maturizare produce schimbri n dimensiunea psihologic
a personalitii.
Alturi de coal, familia, prin fora sa afectiv, este cea care trebuie s asigure satisfacerea
celor dou nevoi eseniale: securitatea i evoluia(schimbarea). Creterea rolului constructiv pe care
trebuie s-l joace familia n procesul de modelare a tnrului devine cu att mai necesar de
reconsiderat cu ct atacul anticultural i antivaloric al mijloacelor de circulaie i de difuzare a
informaiei este tot mai virulent, provocnd nu de puine ori mutaii chiar i la nivelul societii.
n contactele cotidiene cu prinii, copilul caut n mod incontient o concepie asupra
raporturilor de autoritate, de solidaritate, de dragoste, de for, de ajutor reciproc, de viclenie sau de
ipocrizie. Toate aceste concepii i vor pune amprenta asupra modului n care viitorul adult i va
construi un loc n societate. Rolul printelui este deci nu doar acela de educator, ci de partener, de
asociat al acestuia, impunndu-se asocierea copilului la preocuprile familiei(n msura n care este
posibil), excluznd astfel cele dou forme extreme de atitudini parentale: autoritarismul i/sau
protecia nelimitat. Apelul la capacitile de nelegere i de simpatie ale copilului, dezvluirea i
autointuirea consecinelor posibile ale faptelor dau copilului posibilitatea cunoaterii rului pe care
l-ar putea provoca faptele sale i responsabilizarea(asumarea responsabilitii).
Climatul(atmosfera, ambiana) familial autoritar nu este cel care va determina puberul s accepte
atitudinea adultului; cel mult va provoca team i anxietate ce pot deveni declanatori ai unor
conduite de respingere, violente sau chiar delicvente.
Climatul educativ familial democratic, care asigur n acelai timp dragoste necondiionat i o
atenie focalizat , fr a altera autoritatea parental, presupune calm i echilibru, indiferent de
situaie i un cuplu familial care s vin permanent n ntmpinarea nevoilor copilului,
sprijinindu-l nencetat.
Nu pot s nu fie aici amintii prinii care, chiar fr s-i dea seama, au tendina de a impune
copiilor propriile exigene i dorine, modele. Un astfel de copil i va construi o plato, un gen de
impermeabilitate la dorinele i nevoile celorlali, devenind, nu de puine ori, incapabil de a iniia
relaii profunde cu acetia. n cele mai multe cazuri membrii mediului socio-cultural n care acest
tip de persoane ncearc s se integreze, l izoleaz.
Pentru dobndirea capacitii de autonomie(evolund de la dependen absolut) i buna
integrare social, copilul are nevoie de un mediu familial, stabil, coerent i sigur, de cldur
21

emoional i ncredere, de toleran i ajutor, dar i de o disciplin constructiv, ordonatoare i

pozitiv structurat.
S nu cdem ns n capcana culpabilizrii excesive i n exclusivitate a prinilor n situaia
unui puber sau a unui adolescent care are dificulti. Responsabilitatea prinilor n cadrul
educaiei este imens, ea nu este ns total (). ntr-o form sau alta, rspunderea formrii
tinerilor dincolo de copilrie, a fost ntotdeauna, n tot cursul istoriei, problema ntregii comuniti.
Deoarece o adaptare eficient la lume reclam flexibilitate i declanarea unor variate
tendine determinante n situaii diferite i avndu-se n vedere complexitatea personalitii,
adaptarea este un element important n evaluarea comportamentului uman, fiind criteriul cel mai
generic(D. Prelipceanu) la care se raporteaz. Fenomen cu vdite tente finaliste,() adaptarea
este un echilibru care se stabilete ntre personalitate i lumea nconjurtoare i n realizarea ei pot
fi utilizate unele mecanisme stereotipe sau scheme comportamentale din care unele au fost
nvate(urmare a asimilrii i algoritmizrii), iar altele au doar o presupus finalitate, prezentnd
un oarecare risc pe care individul i-l asum.
Ideea (auto)perfecionrii individului n scopul creterii eficienei aciunilor sale a depit
de mult limita siturii doar n consideraiilor filosofilor; dup mai bine de un secol intensificndu-se
ca urmare a dezvoltrii economico-sociale i a creterii orientrii ctre factorul uman. Ea se
materializeaz la acest nceput de mileniu n ceea ce a fost numit personalitate optimal. O
asemenea personalitate depete cu succes problemele vieii utilizndu-i productiv capacitile
intelectuale i abilitile creative. Caracterizat de un nivel ridicat al contiinei este deschis la
contacte impersonale, avnd n acelai timp tendin spre autonomie.(M. Zlate)
Individul se adapteaz socio-cultural n funcie de propriile capaciti, artnd
disponibiliti pentru ndeplinirea rolurilor sociale. Aciunea vieii sociale d loc unor interaciuni
ntre individul aflat n dezvoltare i cei ce se afl n preajma sa i interaciunea se realizeaz prin
ntregul complex al proceselor i fenomenelor psihice, alturi de toate componentele sistemului
personalitii. O fiin uman bine adaptat i flexibil adaptabil nu doar va evolua n plan sociocultural, integrndu-se i manifestndu-se, dar procesul va asigura i acel confort psihic care va
determina noi retroaciuni i implicri optimizator - dezvoltante.
Concluzionnd, climatul afectiv al familiei constituie una dintre premisele pozitive ale
abordrii cu succes a tuturor problemelor care vizeaz familia n ansamblul su, dar i fiecare
membru n parte, cu noianul su de probleme crora, ntr-un mediu ct mai educativ-afectiv, le va
gsi rezolvare.
22

Pana de curand, cercetatorii au studiat cu preponderenta relatia copilului cu mama sa. Parea mult
mai firesc sa pui in relatie dezvoltarea copilului cu modul in care mama si copilul isi construiesc
interactiunea. S-a constatat insa necesitatea cercetarii influentei relatiei de atasament pe care copilul
o are cu tatal sau.
2.11.Rolul tatlui n educaia copilului
Pana de curand, cercetatorii au studiat cu preponderenta relatia copilului cu mama sa. Parea mult
mai firesc sa pui in relatie dezvoltarea copilului cu modul in care mama si copilul isi construiesc
interactiunea. S-a constatat insa necesitatea cercetarii influentei relatiei de atasament pe care copilul
o are cu tatal sau.
Un tata de succes este acela care a trecut prin toate etapele educative alaturi de copilul sau. Tatal
este pentru copilul mic o a doua mama, mai putin prezenta desigur, dar din partea caruia se asteapta
la aceleasi manifestari de tandrete si de aprobare, la aceleasi schimburi afective prin intermediul
micilor jocuri si uneori chiar la ingrijiri pe care tatal modern le acorda cu mare placere (schimbatul
scutecelor, baita).
Este evident ca tatii se ocupa din ce in ce mai mult de copiii lor. Au trecut vremurile cand
considerau ca de bebelusi se ocupa numai femeile.
Nu cu mult timp in urma, multi dintre ei se simteau jenati sa se plimbe impingand un landou, sau
umiliti cand schimbau un scutec. Astazi, a devenit ceva banal sa treci pe langa un tata tanar care
poarta bebelusul intr-un sac-cangur pe burta.
De multe ori tatal, impresionat de bebelus, se simte stangaci: nu stie cum sa-l tina, nici cum sa
comunice cu el. Pentru ca mama dobandeste foarte repede experienta prin contactul zilnic cu
copilul, se produce o anumita distantare fata de tata, care este ocupat cu activitatile lui profesionale.
In momentul acesta, cercul vicios se inchide: tatal, devenit de fapt mai putin competent decat
mama si simtindu-se tinut la distanta, o va lasa pe ea sa se ocupe de tot.
Cu toate acestea, a te ocupa foarte devreme de bebelus, ca tata, este cel mai bun mijloc de a depasi
teama si de a crea o buna relatie cu el. Devii tata printr-un exercitiu concret al paternitatii si toti cei
care s-au ocupat de bebelusul lor au gasit in aceasta o mare placere.
Chiar daca schimbatul scutecelor de catre tata nu se realizeaza frecvent, chiar daca preparatul
laptelui de seara nu se desfasoara in modul cel mai adecvat cu putinta, iar la baita uneori tatal mai
mult priveste si da indicatii mamei, totusi participarea la toate etapele educative sporeste sansa unei
bune legaturi si unui atasament emotional solid fata de copil.
Faptul ca nu au timp suficient nu este o scuza pentru ca tatii sa nu se ocupe de educatia copiilor,
rolul lor fiind esential in dezvoltarea armonioasa a acestora. Daca tatal lasa la indemana altor
23

persoane educatia copiilor, exista momente in care este posibil sa fie depasit de evenimente.
In asemenea momente, tatal poate descoperi ca exista principii educative la care nu adera, dar care
au fost folosite pe copilul sau.
Poate regreta ca nu a fost alaturi de copil cand acesta a deprins abilitati-cheie si poate sa incerce sa
compenseze absentele printr-o supraimplicare emotionala (care, in momentul in care va fi retrasa,
va produce cu siguranta o reactie emotionala puternica din partea copilului).
Educatia copiilor nu inseamna numai informatii si supraveghere. Un element important in
educarea copilului este concordanta de mesaje intre persoanele care se ocupa de cresterea lui.De
multe ori, simpla validare din partea tatalui (in termeni de "bravo" sau batai incurajatoare din
palme) a unor progrese in educatie raportate de mama, bona sau de bunica are o valoare imensa in
intarirea pozitiva a invatarii.
Tatal este cel care ar trebui sa dea o consistenta morala educatiei si care, in momente-cheie, poate
introduce conceptele de "nu", "nu ai voie", "sub nici o form". Daca nu devin "sperietoare" pentru
copii lor, tatii au sansa sa transmita mesaje clare despre ceea ce este bine si rau, gresit sau corect,
permis sau nepermis.
Tatal ar trebui sa fie cel care, cu blandete, dar si fermitate, pune limitele unei explorari a realitatii,
debordante si haotice, pe care o efectueaza cei mici.
Autoritatea paterna ar trebui utilizata in momente cheie, pentru insusirea unor principii de viata.
Tatal stabileste normele, el este cel care impune regulile, fiind un element important de control al
comportamentului copiilor.
Totusi, un tata rece si distant va fi cu siguranta ocolit de catre copii sai, asa cum un tata care "una
spune si alta face" va fi discreditat de catre odrasle, oricat de bune ar fi sfaturile sau informatiile
sale.
Cercetatorii au concluzionat ca taticii care sunt prezenti mai mult timp in cadrul familiei au copii
cu un grad de dezvoltare mult mai mare, sunt mult mai responsabili si mai abili verbal.
Acest fapt deriva din structura nativa a barbatului de a fi mai ferm in anumite situatii, cand mama
este coplesita de emotie. Aici, rolul tatalui este important in a asigura fermitatea deciziilor.
Statistic, tatal este persoana care petrece cel mai putin timp cu copilul. De aceea, momentele
petrecute impreuna ar trebui sa fie momente extrem de intens traite. Exista insa tati care prefera sa
faca mai multe lucruri deodata, mai ales atunci cand se joaca cu copiii.
Unii vorbesc la telefon, altii, mai scriu cate un mail, stau cu un ochi la copil si cu unul la televizor.
Bunul simt (dublat de parerea specialistilor) spune ca atunci cand ne jucam cu copiii nostri ar trebui
sa nu facem nimic altceva.
24

S-a constatat ca tatii adopta o functie de "deschidere catre lume" pentru copiii lor. Copilul are
nevoie de stimulare intr-un mediu securizant. Prin intermediul interactiunilor cu preponderenta
lucide si fizice cu copilul, tatal il ajuta pe acesta sa se consolideze din punct de vedere emotional si
cognitiv.
Tatal devine catalizator pentru copil, il ajuta sa invete sa isi asume riscuri, sa aiba initiative, sa
exploreze, sa faca fata obstacolelor, sa se afirme ca personalitate in fata celorlalti care-l inconjoara.
De exemplu, un "meci de fotbal" cu tatal, pentru un copil prescolar este un mod in care el se poate
repera intr-un mediu competitiv, dar intr-un cadru extrem de securizant.
"Simplul" fapt ca tatal sau are incredere in el in asemenea maniera incat fac impreuna o echipa,
este valorizat si securizant pentru copil, caci potentialul esec este suportat de amandoi (deci si de un
adult care stie si are puterea sa gestioneze esecul), iar reusita este o bucurie pentru amandoi.
S-a emis ipoteza ca absenta sau prezenta discontinua a tatalui in viata copilului poate explica
problemele de adaptare sociala a adolescentilor, mai ales a baietilor.
De asemenea, s-a estimat ca exista posibilitatea de a fi o legatura intre relatiile saracacioase in
schimburi afective ale copiilor cu tatii lor si dificultatile de interiorizare a unor reguli sociale si
incalcarea lor, comportamente deviante si abandonul scolar.
Exista teorii care, pentru a caracteriza rolul tatalui in dezvoltarea copilului, vorbesc despre "relatia
de activare". Practic, sunt separate rolurile mamei si al tatalui: mama ofera securitate, pe cand tatal
ii ofera sansa de a se activa si autodepasi.
Figura tatalui in peisajul familiei este o parte esentiala dintr-un puzzle care se formeaza in mintea
unui copil. Lipsa acestei parti importante creeaza in sufletul celui mic o lacuna majora de
dezvoltare psihica. De aceea, prezenta tatalui asigura pilonul pe care anumite trasaturi de caracter
ale celui mic trebuie sa se sprijine.
Si aici, vorbim de increderea in sine, de capacitatea organizatorica, de posibilitatea de a relationa
cat mai mult cu cei din jur si gasirea unui sprijin puternic. Sigur ca toate acestea pot fi gasite si prin
modelul matern, insa aceasta latura tinteste mai mult catre alte aspecte ale personalitatii, precum
trairea emotiei, spiritul de organizare si perfectare, perseverenta si abilitati cognitive subtile.
Fiecare tata ar trebui sa petreaca zilnic un moment de intimitate cu copilul lui si sa se ocupe de el,
singur, in fiecare saptamana, un timp mai indelungat, o jumatate de zi sau o zi intreaga.Tatal, mama
si copilul nu au decat de castigat. Psihologii accentueaza faptul ca, in dezvoltarea armonioasa a
copilului, influentele educative venite pe filiera materna si pe cea paterna sunt la fel de importante,
existand o complementaritate a acestora.
25

2.12.Sprijinul din partea familiei in educaia copiilor cu cerine educative speciale

n toat lumea, ca i n Romnia, angajarea i responsabilizarea familiei n educaia copiilor este
fundamental pentru reuita participrii colare. La orice copil, n mod particular la copiii cu cerine
educative speciale, gradul de interes i de colaborare a prinilor cu coala este cel mai adesea direct
proporional cu rezultatele colare obinute de copii. Psihopedagogia modern centrat pe copil se
bazeaz pe convingerea c familia este primul educator i cu cel mai mare potenial de educare.
Familiile copiilor cu CES sunt adesea responsabile de copiii lor tot restul vieii.
Un rol foarte important al colii n context este acela de a sprijini familiile s aib ncredere n
resursele proprii, pentru a face fa greutilor cu care se confrunt.
Implicarea familiilor n ameliorarea educaiei copiilor cu CES a condus la multe schimbri
positive, adesea n modaliti radicale. n Romnia familiile i asociaiile de persoane ori de prini
ai copiilor cu dizabiliti au contribuit n mod substanial, mai ales dup 1990, la adoptarea unor
msuri de ameliorare a calitii colarizrii copiilor cu CES.
Donellan i Mirrenda (1984, apud Shea i Bauer, 1994) propun cteva standarde fundamentale
pentru programele de colaborare a prinilor n educaia special:
- toate interveniile ar trebui s plece de la presupunerea c nu prinii sunt cauza dizabilitilor
copiilor lor; se are n vedere riscul ca prinii s fie blamai pentru dizabilitile copiilor lor;
- cadrele didactice ar trebui s aplice criteriul celei mai puin periculoase presupuneri; de pild,
dac un program educaional utilizat de un printe a fost ineficient, aceasta s-a ntmplat nu pentru
c familia a aplicat necorespunztor acest program;
- o explicaie complet a dificultilor copilului la coal este esenial pentru prini;
- niciun specialist sau cadru didactic nu ar trebui s le spun prinilor c nu mai este nimic de fcut
pentru copilul lor;
- programele de intervenie i sprijin ar trebui s implice familiile la maximum. Ele ar trebui s fie
construite astfel nct s satisfac nevoile copilului n contextual larg al nevoilor familiei. Prinii ar
trebui s fie recunoscui ca fiind cei mai potrivii n relatarea istoriei, comportamentului i nevoilor
copilului. Ei ar trebui s aib acces total la informaiile educaionale i la diagnosticele copilului.
n multe ri dezvoltate ale lumii prinii au drepturi sporite (mai puternice dect cele actuale n
Romnia) n ceea ce privete participarea la educaie a copilului cu CES. n SUA, de pild, prinii
au dreptul de:
- a controla toate datele despre educaia copilului lor;
- a face o evaluare independent, o caracterizare a copilului lor ca elev;
- a primi ntiinri scrise despre orice schimbare n identificarea, evaluarea i orientarea copilului
26

lor sau despre orice schimbare n PEI (Planul Educaional Individualizat) al copilului;
- a participa n mod egal cu personalul colii n dezvoltarea i revizuirea PEI a copilului.
Ca i n cazul copiilor, familiile sunt foarte diferite; necesitile lor de a fi sprijinite sau
posibilitile de a oferi sprijin sunt extrem de diverse. Fiecare familie are potenialul i nevoile sale
unice, care trebuie valorizate corespunztor de ctre coal.
Comunicarea i colaborarea eficient dintre cadrele didactice i prini se bazeaz pe cteva
elemente (Beckman, Newcomb, 1996, apud Step by Step, 2001):
- Respectul (reciproc) poate fi modelat adesea de ctre cadrele didactice. Este important s se
plece de la premisa c prinii sunt cei mai importani profesori din viaa copilului; respectul i
tactul dovedit de cadrul didactic fa de complexitatea unor probleme poate induce respectul
reciproc
- Atitudinea imparial, care solicit gndirea pozitiv i deschis despre familii, evitarea
judecilor evaluative i dezaprobatoare. Atitudinea imparial nseamn ncurajarea familiilor de
ctre cadrele didactice s-i evaluaze propriile decizii fr a influena cu propria lor prere;
- Empatia fa de printe poate fi uor sesizat de acesta prin deschiderea la dialog i comunicare
sincer.
Shea i Bauer (op. cit.) descriu un continuum al activitilor colaborative, bazate pe urmtoarele
elemente:
- timpul disponibil n care aceste activiti pot fi fcute;
- cantitatea i calitatea dorit de implicare a persoanelor;
- calitatea sprijinului din partea personalului colii, pe care i-o doresc prinii i pe care o pot
obine.
Formele de colaborare i sprijin reciproc ntre coal i familie sunt:
* Activitile de oferire a informaiilor n cadrul acestora familile primesc informaii din partea
persoanelor autorizate (aviziere, scrisori i bilete, carnete de coresponden, telefoane, publicaii /
buletine periodice ale colii, diferite tiri, programe de ntlnire cu prinii, edine.
* Activitile de mprtire a informaiilor cele mai obinuite activiti de acest tip sunt edinele
prini cadru didactic. n educaia cerinelor speciale, edinele cu prini iau foarte des forma
unor edine axate pe PEI. Se planific acum activitile de colaborare i se rezolv problemele
aprute n aplicarea planului. Informaiile sunt oferite de asemenea prin intermediul unor carnete n
care se noteaz istoria devenirii copilului, performanele acestuia, dar i problemele ntmpinate.
nformaiile pot veni att de la cadrul didactic la printe, ct i invers.
* Sprijinul colaborativ pentru curriculum-ul colar activitile de sprijin presupun o implicare
27

activ a membrilor familiei n cadrul programelor colii. Cele mai obinuite activiti de acest gen
sunt interveniile comune familie coal, n care membrii familiei lucreaz mpreun cu cadrele
didactice pentru fixarea obiectivelor PEI. Prinii pot juca rolul de profesori acas i pot
supraveghea studiul suplimentar al copilului n scopul sprijinirii derulrii PEI sau a temelor
colare.
* Colaborarea cu comunitatea colar - presupune cooperarea pentru ndeplinirea unei sarcini
anume mpreun, membrii familiei i cadrele didactice. n cardul acestei colaborri, membrii
familiei pot juca rolul n cadrul colii de instructori, voluntar, membri de comitet de intervenie,
tutori, instructori de minipredare, asisten n cadrul cltoriilor n afara colii, ajutor n
pregtirea materialelor didactice i echipamentului necesar.
* Pregtirea prinilor cere att prinilor ct i specialitilor s-i aloce timp pentru pregtirea i
programele educaionale ce vor fi aplicate. Pregtirea prinilor este o activitate foarte constructiv
deoarece implic nvarea i acumularea cunotinelor i tehnicilor folositoare prinilor n
schimbarea comportamentelor neadecvate ale copiilor. Sensibilizarea prinilor pentru obiectivele,
intele, abilitile programelor este esenial n educarea i pregtirea acestora.
Situaiile de non-colaborare ntre coal i familie sunt frecvente. Ele sunt cauzate de motive
diverse, de percepii diferite ale prinilor i cadrelor didactice cu referire la valoarea colii, a
copiilor etc. n munca cu problemele prinilor, Bemporad, Ratey i ODriscoll (1987, apud Shea i
Bauer, 1994), susin c exist trei tipuri de asemenea probleme, cu care coala se confrunt:
- problemene native ale prinilor: vigoarea fizic i energia psihic de a putea tri i sprijini copilul
care are o dizabilitate;
- tendinele psihologice de aprare folosite de prini pentru a face fa epuizrii, furiei i durerii
survenite n urma necazurilor derivate din situaia de printe;
- apare o schimbare a experienelor sociale ale prinilor ca rezultat al dizabilitii copilului; adesea
prinii i aloc o mare parte de timp i resurse financiare pentru a se documenta singuri n
problematic specific dizabilitii, pentru a cuta servicii de reabilitare adecvate, pentru a ncerca
s devin chiar ei intervenani n ameliorarea unei situaii.
Recunoaterea complexitii problemelor personale ale elevilor poate crete sensibilizarea cadrelor
didactice fa de nevoile prinilor.
Sunt i prini ale cror dificulti nu pot fi atenuate prin intervenia cadrelor. Aceti prini trebuie
orientai ctre specialiti calificai (consilieri, psihologi, psihopedagogi, asisteni sociali, medici
etc.). Orientarea este binevenit atunci cnd prinii:
- resimt probleme financiare;
28

- sunt implicai n nenelegeri maritale sau alt gen de crize;

- simt deseori sentimente de neajutorare, disperare;
- cred c nu sunt pregtii pentru educarea copilului lor;
- sunt situai constant la nivele nalte de stress;
- ncep deseori s se plng mai degrab de probleme personale dect de cele manifestate de copil
sau de programul educaional al acestuia.
Modaliti de stimulare a implicrii familiale cu referire la grdini (Step by Step, 2001):
Invitarea prinilor n activiti la clas (grup) poate nlesni o experien pozitiv prin:
- selectarea unei activiti care poate fi demonstrat uor;
- angajarea prinilor s lucreze doar cu grupuri mici de copii (2-3);
- ncurajarea bunei dispoziii, a unei atmosfere relaxante;
- evitarea declarrii de nvingtori;
- consilierea n ndrumarea comportamentului copiilor.
Grupurile de sprijin constituite din prini (ai copiilor cu CES)
Prinii acestor copii au nevoie de a se ntlni cu ali prini care au copii cu CES, mai ales dac este
vorba de probleme de acelai fel sau asemntoare. Grupurile de sprijin constituite din prini le
ofer acestora ansa de a-i comunica informaii, de a da i de a primi un suport emoional, de a
lucra ca o echip cu interese comune n favoarea copiilor.
Iniiativa constituirii unor asemenea grupuri este bine s vin de la prini. Modalitile de
organizare i activitile pe care i le propune grupul de sprijin pot fi foarte diverse, n funcie de
problematica i potenialul copiilor, ale colii, ale contextului comunitar etc. Ceea ce este important
i esenial n buna funcionare a grupului este cultivarea sentimentului de comunitate.
Pstrarea confidenialitii informaiilor este foarte important, cel puin din dou motive. Pe de
o parte, prinii copiilor cu CES au nevoie de mai multe informaii pentru a se putea implica, pe de
alt parte multe din aceste informaii pot fi dureroase.
Implicarea prinilor ca factori de decizie este esenial.
Prinii copiilor cu CES i stabilesc, cel mai adesea anterior venirii la coal (grdini) relaii cu
specialiti i servicii ale comunitii, sunt ei nii surse de informaii, deci pe ansamblu resurse
importante pentru coal, pentru ali prini. Informaiile oferite de prini pot fi incluse n
modaliti diverse de luare a deciziilor privitoare la copiii cu CES.
Formarea unei echipe de sprijin care s includ i prinii.
Funcionarea unor asemenea echipe formate din cadre didactice i / sau diveri specialiti este
optimizat dac ele cuprind i printele copilului, ca i cadrul didactic care pred la clasa
29

respectiv. Uneori chiar i membri ai personalului nedidactic al colii pot aduce date utile la
reuniunile acestei echipe.
n concluzie, instituirea respectului reciproc, a relaiilor empatice, ca baz a unei colaborri
autentice ntre cadrele didatice, elevi, familiile lor i specialiti este un proces complex, care cere
timp, energie, pruden, adesea mult bun sim i bun credin. Este important de menionat c n
acest proces nu numai copiii sunt cei care nva, ci i adulii.

CAPITOLUL III. EFICIENTIZAREA RELAIEI COAL-FAMILIECOMUNITATE

Educaia este ceea ce ramane dupa ce-ai uitat tot ceea ce ai invatat in scoala.(Albert Einstein)
3.1.COMUNICAREA COAL-FAMILIE-COMUNITATE
coala i familia sunt cei doi piloni de rezisten ai educaiei, iar ntre acetia i comunitatea,
mediul extracolar i extrafamilial, penduleaz copilul, obiect i subiect al educaiei. Dac aceste
medii educaionale se completeaz i se susin , ele asigur ntr-o mare msur buna integrare a
copilului n activitatea colar i pe plan general n viaa social .
coala trebuie s aib contacte cu toate instituiile sociale interesate direct sau tangenial de
domeniul educaiei copilului de vrst colar i s stabileasc relaii de cooperare i colaborare.
Ea contribuie la transmiterea motenirii culturale i faciliteaz nvarea individual i colectiv .
Totodat coala face posibil participarea grupurilor i colectivitilor la viaa public ,
elaborarea i luarea deciziilor. Schimbul de informaii favorizeaz interaciunea social i permite
unui numr mare de oameni s ia parte activ la soluionarea problemelor care i privesc
Toi avem ndatoriri unii fa de ceilali , dar ndeplinirea acestora nu este un lucru greu dac de
mici ne obinuim s respectm , s ajutm , s fim politicoi ,nelegtori , s iubim munca s
apreciem binele, adevrul , frumosul , s luptm pentru triumful acestora.
ntre membrii unei comuniti se stabilesc o mulime de relaii : de prietenie , de vecintate ,de
rudenie , de munc , de competiie. Toi avem nevoie de semenii notri, de comunitate , dar n
acelai timp i comunitatea are nevoie de noi. Societatea i modeleaz pe oameni dar la rndul lor
, oamenii intervin permanent n procesul de transformare a societii.
Mihai Eminescu spunea c Oamenii nu se deosebesc att prin ceea ce zic , ct prin ceea ce
fac.
Comunitatea este cea care ofer mediul prielnic pentru desfurarea unor activiti comune
-Vizite la muzee , expoziii ;
30

-Vizionarea de filme , spectacole ;

-Excursii i vizite organizate n ora sau n afara oraului ;
-nsoirea elevilor la concursuri colare , festivaluri artistice ;
-Simpozioane , seminarii avnd ca tem relaiile coal familie comunitate.
Comunitatea are aadar un rol important alturi de coal i familie n educaia elevului.
Valoarea educaiei crete ntr-o lume n care schimbrile s-au accelerat simitor , ntr-o societate
a opiunilor individuale i sociale multiple , marcat de o multitudine de tranziii , de naturi
diferite .Educaia este somat s rspund provocrilor unei lumi a societilor i indivizilor n
derut , o lume n care s-au pierdut i se pierd repere , sisteme de referin , iar sistemele etice se
afl n criz. Ea trebuie s construiasc drumuri noi pentru speran , prin formarea unor cadre ct
mai flexibile , a unor capaciti i comportamente capabile s fac fa schimbrii permanente i
s adapteze elevul la incertitudine i complexitate . coala este chemet s contribuie decisiv la
reconstrucia spiritual , la redefinirea unor noi sisteme de valori.
Educaia rspunde att cererii sociale ct i nevoilor i aspiraiilor individuale . Presupune
eliberarea de energii luntrice i depirea , prin mplinirea armonioas i creatoare , a
insecuritii , inferioritii i dependenei pe care le poate simi fiina uman ntr-o societate aflat
n schimbare rapid.
n prezent Romnia cunoate o ncercare de redefinire a rolului social al educaiei , n contextul
unui parteneriat pentru educaie , un dialog deschis , lucid , responsabil , ntre toi factorii
educaionali (familie , Biseric , coal , comunitate local ).coala se deschide spre mediul
comunitar i se fac propuneri de realizare a osmozei coal- comunitate (coala n comunitate i
comnitatea n coal ) , n perspectiva nelegerii colii ca un centru cultural i civic , centru
complex de nvare la ndemna tuturor , tineri i mai puin tineri.
Prin programe i aciuni specifice se creeaz i se dezvolt legturi multifuncionale i societatea
civil.
Personalitatea educatorului este izvorul i reglatorul actului educativ i c scopul formal al
educaiei moral civice nu poate fi altul dect acela al formrii omului destoinic a se conduce
singur pe calea binelui, a adevrului, a dreptii i a frumosului . Conturarea profilului moral al
individului i moralitate se obin cu fapta, nu cu vorba i, n nici un caz cu indiferen, fr
angajarea educatorului . Este nevoie de reacii i atitudini deschise , exprimate n beneficiul celui
educat.
Educatorul va trebui , apreciaz Spencer, s i arate pe fa cu vorba i cu fapta, mhnirea i
indignarea pentru abateri, bucuria i satisfacia n caz de bun purtare. Elevul s nu fie ns lipsit
31

de dragoste, de afeciune.
Pentru a deveni om cu adevrat , pentru a se cunoate i domina pe sine , omul trebuie s caute
s i satisfac trebuine psihosociale specifice , cum sunt nevoia de identitate, de apartenen la
grup , de acceptare i apreciere din partea celorlali , nevoia de statut i de participare.
n vederea asigurrii depline a proteciei copiilor, Codul Familiei precizeaz caracterul
drepturilor printeti subliniind c prinii exercit drepturile lor n interesul copiilor, indisolubil
legate de interesele societii democratice.
Andre Berge spunea c Mediul familial l satisface pe copil n msura n care rspunde
trebuinelor sale elementare , adic n msura n care este un mediu afectiv i protector , dubl
condiie indispensabil pentru ca fiina tnr s nvee s se construiasc pe sine , s se situeze n
raport cu ceilali efectund , fr pericol , primele sale experiene sociale i sentimentale .
Cretera copiilor constituie pentru prini nu numai o datorie fa de copil , dar i o sarcin fa
de comunitate.
3.2.FUNCIILE FAMILIEI N SOCIETATE
Familia are n societate funcii bine determinate :
- Funcia biologic care const n perpetuarea speciei umane prin procrearea i creterea copiilor ,
condiie primordial a existenei societii . Capacitatea fiinei umane de a avea urmai este
singura ei revan asupra morii . Funcia social prin care familia confer individului
sentimentul de siguran , l ajut s depeasc obstacolele , s dobndeasc echilibrul emoional
. n familie , copilul gsete cldura sufleteasc de care are atta nevoie.
- Funcia economic const n crearea condiiilor materiale necesare vieii i dezvoltrii
membrilor familiei .
- Funcia educativ se refer la faptul c familia are un rol foarte important n transmiterea
limbii , a obiceiurilor , a modelelor comportamentale , urmailor ei . n familie , copilul nva s
se aprecieze pe sine i pe ceilali , depinde de un anumit mod de via , vine n contact cu valorile
i normele societii . Familia joac un rol important n ecucaia civic a copiilor .
- Funcia cultural care , dei st la baza procesului de educare a copiilor , ea nu trebuie
confundat cu funcia educativ i are ca finalitate integrarea eficient a individului n societate ,
dar urmrete i crearea de individualiti bine pregtite care s aduc o contribuie maxim la
transformarea i progresul societii .
n Declaraia Universal a Drepturilor Omului se precizeaz c Familia constituie elementul
fundamrntal al societii .Ea ocrotete copilul i are dreptul la ocrotire din partea societii.
Copilul stabilete primele relaii i experiene sociale cu prinii i fraii si , deci n familie.
32

Integrarea lui social va fi mai uoar dac va nelege de timpuriu c alturi de drepturi , i revin
i anumite responsabiliti.
3.3.COMUNICAREA GRDINI-FAMILIE
Grdinia este prima treapt a nvmntului extrem de important datorit faptului c pune
bazele personalitii colarului de mai trziu, iar colaborarea cu familia este esenial n reuita
actului instructiv-educativ.
Obiectivul principal al aciunii educative este formarea personalitii copilului , care este
urmrit att n familie , ct i n grdini , astfel nct sarcinile grdiniei i ale familiei n
materie de educaie i instrucie se mpletesc i se sprijin reciproc.
n cadrul abordrilor contemporane ale fenomului educaional se impune tot mai mult implicarea
cadrelor didactice n relaii de cooperare cu prinii copiilor i cu ali factori sociali interesai de
educaie . Rolul cadrelor didactice nu se reduce doar la educaia la catedr sau n sala de grup, ci
presupune o activitate de acest gen n fiecare relaie cu precolarii i familiile acestora ,
desfurnd o munc de dezvoltare , de conducere i de ndrumare. O relaie eficient cadru
didactic printe presupune , printre altele , o ascultare activ , implicarea familiei n aciunile
extracolare ale copilului , cultivarea i practicarea toleranei fa de un punct de vedere diferit.
Comunicarea grdini-familie se face prin multiple modaliti n funcie de dificultile
identificate la fiecare grup i nivel de vrst, astfel:
-Activiti de informare i consiliere a prinilor , care pot fi zilnice sau sptmnale;
-edine cu prinii;
-Parteneriate cu prinii;
-Proiecte educative cu prinii precolarilor,
-Vizite la domiciliu de cte ori e nevoie ;
-Vizite tematice mpreun cu prinii,
- Lectoratele cu prinii lunar ;
-Chestionare aplicate prinilor;
-Activiti demonstrative pentru prini ;
-ntruniri ale comitetului de prini pe grupe ;
-Comunicarea prin pota electronic, e-mailuri ;
-Comunicarea prin telefon ;
-Afiarea unor nouti la avizierul grdiniei;
-Existena n grdini a cutiuei ,,De vorb cu prinii notrii unde prinii pot aduga sugestii
33

referitor la acivitatea didactic i nu numai;

n funcie de categoria n care se nregistreaz prinii precolarului (interesai sau dezinteresai
de tot ceea ce se ntmpl cu propriul copil ) cadrul didactic parcurge o serie de etape menite s
optimizeze relaia grdini familie :
- i fixeaz i ntreine ct mai multe discuii individuale cu prinii copiilor n funcie de
particularitile individuale ale fiecruia;
- Iniiaz i menine o legtur strns cu familia i poart un dialog deschis i sincer extins n
afara orelor de activitate didactic prin convorbiri telefonice , scrisori ;
- Stabilete i planific din timp tematica edinelor i lectoratelor cu prinii ;
- n cazul familiilor dezorganizate se implic activ n procesul de educare a familiei , ea
reprezentnd sursa principalelor atitudini greite ale copiilor. Familia trebuie convins c numai
acordnd timp i atenie copilului va putea s-l ajute s depeasc dificultile aprute;
-ncearc stabilirea unei legturi reciproce , apropiate i permanente cu prinii pentru ca acetia ,
din proprie iniiativ , s contacteze cadrul didactic pentru a se interesa de progresele copiilor;
-Prinii pot participa alturi de cadrul didactic i de copii la activitile desfurate n cadrul
grdiniei sau la activiti extracurriculare.

Canal de comuni-

PRECOLAR

Canal de comunicare

care
GRDINI
GRDINI

Fig.1

FAMILI
E

CANAL DE
COMUNICARE

CAPITOLUL IV-FACTORI SOCIALI CARE INTERVIN N EDUCAIE

34

4.1.CE ROL JOAC GRUPUL DE PRIETENI?

Omul este o fiinta bio-psiho-sociala. De modul n care se integreaza n grupurile sociale, n care
stabileste relatii interpersonale, de modul n care comunica cu cei din jurul sau depinde sanatatea lui
mintala si nu numai. De aceea grupul (grupurile) de prieteni n care este integrat copilul constituie un
element-cheie care sta la baza dezvoltarii armonioase a acestuia.
De ce este grupul att de important? Ce rol joaca n dezvoltarea copilului?
Relatiile care apar ntre copiii de aceeasi vrsta ofera o sansa uriasa de a nvata reguli de
comportament social, normeculturale si valori promovate de mediul n care este integrat, dezvoltarea
unei stime crescute fata de propria persoana etc. Acest lucru se datoreaza mai multor motive, dintre care
mai importante sunt urmatoarele:
-timpul pe care l petrec mpreuna. Numarul de ore petrecute cu prietenii creste o data cu naintarea n
vrsta, ajungndu-se ca, pe la 11 ani, acesta sa egaleze (iar apoi sa depaseasca) timpul petrecut cu
parintii.Evident ca acest raport variaza n functie de numerosi factori (preocuparea parintilor si timpul
alocat de acestia pentru educatia copiilor, conditiile socio-economice, gradul de sociabilitate al
copiilor, conditiile de mediu etc).
-experienta unica de nvatare pe care o ofera grupul. Daca relatia dintre parinte si copil este inegala (n
sensul ca adultul oricnd se poate impune n fata copilului si poate spune ultimul cuvnt), relatia copilcopil este mult mai echilibrata. Copiii interactioneaza n scopul atingerii unor obiective comune, au
aceleasi preocupari. De obicei, atunci cnd realizeaza mpreuna o activitate sunt foarte motivati
si entuziasmati, situatie n care nvatarea este mult facilitata.
-regulile grupului sunt foarte rigide, stricte (n special n anii mai mici ai copilariei). n cazul n
care copiii nu se conformeaza acestora, ei sunt exclusi din colectiv. Spre deosebire de adulti, n
general, membrii grupurilor de copii sunt mai neiertatori n ceea ce priveste abaterile de la regula,
fapt care l ajuta pe copil sa si formeze un set de principii, (norme) morale.
-competitia care se naste ntre copii, i mpinge la stabilirea unor ierarhii de popularitate".
Aceste ierarhii au o contributie importanta la formarea unei imagini pozitive sau negative fata de
propria persoana, ceea ce atrage dupa sine cresterea sau scaderea eficientei n activitatile pe care le
vor desfasura n viitor.
Cnd devine grupul un element important n educatia copilului? La ce trebuie sa se astepte parintele?
Preocuparea copilului pentru cei din jurul sau nu este ntotdeauna la fel de mare. Ea cunoaste o
evolutie spectaculoasa ncepnd de la vrsta corespunzatoare gradinitei si atinge punctul
culminant n perioada liceului. De aceea, consideram ca este util sa prezentam cititorilor n urmatoarele
35

rnduri,

rolul

pe

care

joaca

grupul n

dezvoltarea prescolarului, a scolarului

mic si a (pre)adolescentului.
a.Prescolaritatea
nca de la nastere, copilul este nconjurat de diferite persoane familiare care i ofera securitate si
caldura afectiva, nsa primele contacte sociale autentice apar abia dupa ctiva ani. Acestea debuteaza
cu initierea de activitati comune desfasurate alaturi de alti copii de aceeasi vrsta.Nu vi s-a ntmplat
sa asistati la o discutie ntre doi copii, n care fiecare povestea ceea ce avea pe suflet" fara sa manifeste
interes fata de celalalt? Cum v-ati explicat acest fenom?Gndirea centrata predominant pe propria
persoana (egocentrismul) reprezinta o caracteristica a prescolarilor, iar acest lucru i mpiedica sa poata
ntelege ca altii pot avea sentimente, gnduri si dorinte diferite de ale lor. De aceea, o observare mai
atenta a conversatiilor ce au loc ntre copiii de aceasta vrsta, poate scoate n evidenta faptul ca
practic ei realizeaza monologuri, desi lasa impresia ca discuta unul cu celalalt.
Tot la vrsta prescolaritatii, se poate observa cum copiii se grabesc sa i numeasca prieteni pe ceilalti
copii cu care vin n contact, deoarece se joaca mpreuna cu ei sau se afla n vecinatatea
lor. Conflictele care se creeaza sunt generate de obicei de revendicarea unor drepturi (Eu vreau sa
stau lnga mama!", Eu vreau jucaria aceea!"), nsa pe ct de repede apar, la fel de repede dispar.
Prin urmare, desi la vrsta prescolaritatii apar primele contacte sociale, acestea se dovedesc a
fi superficiale si rezulta doar n urma interesului comun manifestat fata de o anumita activitate. De
aceea, notiuni ca prieten" sau prietenie" nu au o semnificatie prea mare pentru prescolar, iar grupul de
prieteni nu exercita o influenta importanta n educatia lui.
b. colaritatea mica
Intrarea n scoala reprezinta pentru fiecare copil, un pas hotartor n ceea ce priveste viata sociala. Daca
pna acum prietenii nu constituiau altceva dect niste indivizi cu care interactiona n anumite situatii,
din acest moment ncepe sa se dezvolte sentimentul de apartenenta la grup, iar scolarul ncepe sa fie
interesat tot mai mult de parerea celuilalt. De ce tocmai acum? Ce schimbari se produc la aceasta
vrsta?
Evolutia gndirii duce la scaderea egocentrismului care l caracteriza pe prescolar. De pe la
vrsta de 8 ani, copilul ncepe sa i vada pe ceilalti ca fiind altfel dect el, ca pot avea dispozitii sau
trasaturi de personalitate diferite de ale sale.Daca pna la aceasta vrsta copilul i caracteriza pe ceilalti
colegi ca fiind fata cu parul galben" sau baiatul care m-a lovit", de acum el ncepe sa i descrie
n termeni psihologici (prietenos", rau", cuminte" etc).Dezvoltarea vocabularului duce la
formarea unor abilitati de comunicare mult mai eficiente dect cele de pna acum, iar, dupa cum bine
se stie, comunicarea sta la baza relatiilor care se stabilesc ntre orice indivizi. Astfel, scolarii si pot
36

rezolva problemele pe calea dialogului, nu doar lovind sau plngnd.Notiunea de prieten" ncepe sa
dobndeasca dimensiuni noi la aceasta vrsta, mult mai adecvate.Prietenii nu mai sunt vazuti ca
fiind cineva care-mi place" sau cineva cu care ma joc", ci au un rol mult mai nsemnat: prietenii sunt
persoane care i ajuta la greu, persoane cu care si mpartasesc dorintele, sentimentele, gndurile
ascunse

etc.La

baza

acestor

relatii

sta

umorul,

caldura,

armonia,

momentele

de

divertisment, recompensele etc. De acum, copiii se comporta frumos cu prietenii lor nu fiindca, asa
trebuie", ci pentru ca, daca nu s-ar comporta astfel, ar risca sa le piarda prietenia, iar acest lucru ncepe sa
doara. O alta trasatura care se poate observa n debutul scolaritatii o reprezinta formarea grupurilor de
prieteni, a caror componenta ramne relativ stabila timp ndelungat. Din punct de vedere al
apartenentei sexuale, n clasele primare se remarca o omogenitate a grupurilor: acestea sunt
alcatuite numai din baieti si numai din fete.n general grupurile de fete sunt mai mici (fiecare eleva
avnd 2-3 cele mai bune prietene") si sunt sustinute n general de confesiuni reciproce, destainuirea
si pastrarea secretelor etc. Pe de alta parte, grupurile de baieti sunt n general mai mari, iar coeziunea
acestora este sustinuta de activitatile desfasurate n comun (de obicei, jocurile sportive).
Desi cele doua categorii de grupuri nu interactioneaza dect ntmplator si, de cele mai multe ori
interactiunile apar sub forma de hartuieli", cicaliri", att baietii, ct si fetele ncep sa cheltuie din ce n
ce mai multa energie ncercnd sa demonstreze ct sunt de dezinteresati" de ceilalti. Astfel iau
nastere primele semne ale preadolescentei. O caracteristica specifica grupurilor de scolari o
reprezinta normele care stau la baza lor. ncercarea de a ncalca regulile care sunt impuse de membrii
grupului atrage dupa sine sanctionarea celui vinovat prin excluderea din grup.Aceasta forma de
penalizare este deosebit de dureroasa, iar importanta ei creste o data cu naintarea n vrsta, atingnd
apogeul pe la mijlocul adolescentei.
4.2.Influenele mass-media
Copilul contemporan nu-i mai poate imagina casa lipsit de televizor, calculator, telefon, primind
nc de mic puternic influen mass media care i contureaz de cele mai multe ori o imagine
eronat asupra lumii.Conform unui studio recent, s-a stabilit c annual, copilul petrece, n medie,
900 de ore la coal i aproape 1.023 de ore n faa televizorului.
Conform unor statistici intocmite in Canada, copii petrec in fata televizorului intre 15-20 ore pe
saptamana (in unele cazuri mult mai mult). Exista mai multi factori de care depinde modul in care
televizorul influenteaza viata copiilor: cate ore petrec ei in fata micului ecran, varsta, personalitatea,
faptul ca privesc la televizor singuri sau cu parintii si nu in ultimul rand discutiile pe care le au sau
nu cu parintii vis--vis de programele vizionate. Pentru a putea insa micsora efectele negative pe
care televizorul le poate avea, trebuie sa intelegem influenta pe care acesta o are asupra copiilor
37

nostri.

Iata

cateva

exemple:

Violenta - In decursul ultimelor doua decenii numeroase cercetari au avut ca obiectiv analiza
influentei continuturilor violente asupra copiilor si tinerilor. Desi este dificil de aratat clar o relatie
cauza-efect, s-a demonstrat faptul ca anumiti copii sunt vulnerabili la imagini sau mesaje cu
continut violent. Cercetatorii au identificat 3 posibile reactii la copii care au vizionat programe cu
un

continut

sau

mesaj

violent:

- Cresterea fricii Copii, in special fetele, sunt mult mai predispusi decat adultii sa devina victime
ale violentei de la televizor, iar asta le poate induce teama fata de lumea care ii inconjoara.
- Desensibilizarea fata de violenta, in general Cateva desene animate pentru copii sunt printre
programele cele mai violente de la televizor. Acest lucru este cu atat mai grav cu cat violenta este
prezentata intr-o lumina comica iar consecintele reale sunt rar aratate pentru a fi intelese de copii.
- Cresterea comportamentului agresiv Aceasta este valabila in cazul copiilor mici, care sunt mult
mai predispusi sa afiseze un comportament agresiv dupa ce au vizionat un program sau un film cu
secvente de violenta.
Parintii ar trebui sa acorde o atentie deosebita si stirilor televizate la care privesc si copii ilor.
Studiile au aratat faptul ca este mult mai periculoasa violenta prezentata in cadrul stirilor decat din
orice alt tip de emisiune. Cu cat copii urmaresc mai multe astfel de programe, cu atat mai mult frica
insuflata de aceste evenimente portretizate in buletinele de stiri creste pentru ca nu mai sunt capabili
sa faca distinctia intre violenta reala si cea fictiva.
4.2.1.Efectele televizorului asupra educatiei copilului
Televizorul poate avea efecte nocive asupra invataturii si a performaneti scolare. Timpul liber al
copilului, mai ales la o varsta tanara, trebuie sa fie cu totul dedicat jocului, cititului, explorarii
naturii, muzicii sau practicarii unui sport. Statul la televizor este o activitate pasiva si un factor
determinant in problemele de obezitate la copil. Conform Fundatiei bolilor de inima din Canada
aproape unul din 4 copii in varsta de 7 pana la 12 ani este obez. Incurajand mai degraba un mod de
viata sedentar, televizorul contribuie in aceeasi masura si la obezitatea infantila prin promovarea
intensa a produselor alimentare, mai ales a dulciurilor. Conform Organizatiei Canadiene de
Pediatrie majoritatea spoturilor publicitare alimentare difuzate in timpul programelor pentru copii
recomanda produsele de fast-food, bomboanele si cerealele zaharoase, in timp ce reclamele la
alimentele sanatoase nu constituie decat 4% din publicitate.

4.2.2.Efectele reclamelor asupra copiilor

38

Scopul reclamei este acela de a influenta mintile grupului tinta, fapt care in final ar trebui sa se
reflecte in vanzarea produsului sau serviciului respectiv.
Are reclama o influienta puternica asupra modului in care gandim sau actionam? Dicteaza mass
media nevoile si dorintele noastre?
Ei bine, sunt multe teorii despre efectele publicitatii. Diverse minti creative care apartin
diferitelor agentii de publicitate dezvolta adesea noi modalitati pentru a livra mesajul lor publicului.
Motivul principal al oricarei reclame este de a convinge telespectatorul despre calitatea
produsului si sa declanseze in privitor nevoia de a achizitiona. Astazi, publicitatea joaca un rol
important in societate si tinde sa influenteze mintile tinere in special. Copiii alcatuiesc si ei un grup
tinta pentru publicitate.
La copii, mesajele trebuie sa fie transmise intr-o maniera diferita. Bunurile sunt special
impachetate pentru a atrage atentia generatiei tinere. Copiii in ziua de azi sunt mult mai specifici in
ceea ce priveste nevoile si necesitatile lor. Copiii sunt asadar recunoscuti, ca fiind o forta de
cumparare majora de catre agentiile care vand publicitate.
Publicitatea poate avea o influenta negativa asupra mintilor tinere daca parintii nu sunt intradevar atenti si nu le explica copiilor importanta banilor. In multe cazuri, copiii tind sa interpreteze
gresit mesajele transmise prin intermediul reclamelor.
Publicitatea influenteaza mintile copiilor, prin aceea ca creeaza o nevoia de a detine acel produs
caruia i se face publicitate. Imaginile stalucitoare din reviste sau de pe pancarte sau flashurile
publicitare la televizor creeaza dorinta de cumparare impulsiva. Parintii care nu pot sa se descurce
cu problemele ridicate sau cu temperamentul furios au tendinta sa cedeze cerintelor copiilor lor.
Copiii se obisnuiesc apoi cu un anumit stil de viata, care este aratat la televizor sau prin diverse
surse media. Acest lucru creeaza o impresie deformata asupra mintilor lor tinere, facandu-i sa isi
piarda abilitatea de a trai o viata fara a se baza pe bucuriile materiale. Astfel, puterea publicitatii nu
poate fi ignorata.
De exemplu, un copil poate prefera doar un anumit tip de jeans de marca in comparatie cu alte
haine disponibile in magazin. Copilul ar putea dori sa traiasca viata care este proiectata in reclame.
El ar putea dicta parintilor lui despre preferintele personale in ceea ce priveste imbracamintea,
mancarea, jucariile, etc.
Ei bine, cu aceste tipuri de efecte de publicitate, ne-am putea intreba cine este de vina in toata
aceasta problema. Parintii joaca un rol important in acest caz. Ei trebuie sa monitorizeze cum sunt
influentate mintile copiilor. Parintii trebuie de asemenea sa fie fermi cu copiii oricand se intensifica
cerintele acestora. Copiii au nevoie sa li se spuna cu gentilete ca un "nu" nu poate fi convertit in
39

"da" cu lacrimi sau certuri! Parintii trebuie de asemenea sa induca obiceiuri bune si sa ajute copiii sa
diferentieze intre bine si rau. Si cu cat i se spun aceste lucruri mai repede copilului, cu atat mai bine
va fi pentru el si ulterior pentru parinti.
Persoanele care fac publicitatea pe de alta parte, ar putea de asemenea incerca sa faca mesajul
reclamei sa fie creativ si sa aiba ca tinta intreaga familie, nu doar copiii. In acest fel si parintii pot
monitoriza cerintele copiilor. Cu o abordare echilibrata, efectele negative ale publicitatii pot fi
inlaturate sau macar controlate.
4.2.3.Calculatorul n viaa celor mici
Studiind impactul calculatorului asupra copiilor, psihologii si pediatrii au ajuns la concluzia ca
utilizarea excesiva a acestuia, fara vreun control din partea adultilor, poate fi periculoasa. Astfel,
copiii care petrec mai mult de cinci ore in fata aparatului risca sa devina supraponderali. O pozitie
incomoda in fata tastaturii, mentinuta ore in sir, poate afecta tinuta copilului, iar privitul ecranului ii
poate strica vederea. in cazul in care isi petrec toata ziua in fata unui monitor, ei nu vor invata sa-si
imparta lucrurile, sa-si astepte randul si uneori nu vor cunoaste lucruri de baza, simple, cum ar fi
bunele maniere. Copiii au nevoie sa interactioneze cu alti copii si adulti. Ei au nevoie sa
experimenteze lucrurile ei insisi, nu prin intermediul unui calculator. Adolescentii care petrec prea
mult timp pe Internet, intrand in legatura cu necunoscuti, au trecut prin etape de deprimare si
singuratate, iar uneori risca sa divulge prea multe informatii unor pedofili. scolarii care se afla sub
magia computerului si se joaca mai mult ajung, in mod inconstient, sa se identifice cu un personaj
din aceste jocuri. Astfel, identificarea se face cu eroi duri si agresivi, mai ales la baieti, sau cu
personaje atotcunoscatoare, precum vrajitoarele, mai ales la fete.Unii dintre baieti identifica
utilizatorul computerului cu personaje dure, sadice, nonconformiste. Un copil este dependent de
calculator (Internet si jocuri) daca este tot timpul obosit, dedica putin timp somnului, are probleme
scolare (de invatare, neefectuarea temelor, isi diminueaza interesul pentru alte hobby-uri, se
izoleaza de prieteni, e frustrat si rebel, mai ales din cauza faptului ca parintii nu inteleg problema
si nu vad ce este atractiv sau fascinant la acest instrument. De aceea, parintii ar trebui sa le faca un
program echilibrat copiilor si sa le explice de ce este nociv pentru ei sa petreaca atatea ore stand pe
scaun, cu ochii lipiti de ecranul monitorului.Ei ar trebui sa stabileasca un program de folosire a
calculatorului si sa verifice daca il respecta, mentionand consecintele pe care copilul le va avea de
suportat pentru incalcarea lui, dar si recompensele pe care le poate primi (o excursie, o intalnire cu
prietenii etc.).
Pe de alta parte, studiile arata si consecintele pozitive ale folosirii calculatorului de catre copii.
Evident, principalul avantaj este acela ca invata, in joaca, sa stapaneasca un instrument fara de care
40

viata lui de viitor adult va fi de neconceput. in plus, manevrarea tastaturii perfectioneaza

coordonarea ochi - maini si accelereaza viteza de reactie a copilului. Programele interesante si
educative ii ofera celui mic posibilitatea sa exploreze lumea si sa creeze opere originale.
Folosirea e-mailului si a programelor de chat sporeste abilitatile comunicationale ale copilului. in
plus, jocurile pe calculator ajung subiecte predilecte de conversatie intre copii, ele contribuind la
stabilirea unor relatii interpersonale. Iar atunci cand joaca in retea, cei mai rapizi si atentie vor
capata, evident, o mai buna parere despre ei insisi. S-a mai constatat, de asemenea, ca acei copii
care au dificultati de invatare isi pot imbunatati performantele scolare cu ajutorul calculatorului.
Cumpararea unui computer personal pentru copil este o alegere buna odata ce acesta a implinit
varsta de 5 ani. Exista calculatoare care au softul special realizat pentru a putea fi usor utilizat de
copii. incepand cu aceasta varsta, simturile sunt dezvoltate aproape complet si copilul poate procesa
cu usurinta imagini cu rezolutie inalta, fara a obosi atat de repede.
Ca o concluzie, cei mici se pot bucura de calculator daca acesta e folosit cu cap. Parintii care isi
supravegheaza copiii cand acestia utilizeaza calculatorul pot fi mai linistiti ca aproape totul este in
siguranta. Calculatorul face parte din valul viitorului, dar tehnicile clasice de invatare si educatie nu
trebuie uitate sau date deoparte. Un copil trebuie sa reactioneze fizic cu alti oameni si nu trebuie sa
invete absolut totul de la calculator.

CAPITOLUL V-CADRUL PRACTIC-APLICATIV

5.1.PARTENERIAT GRDINI-FAMILIE
CONTRACT DE PARTENERIAT EDUCAIONAL,, S NVM MPREUN
(GRDINI-FAMILIE)
ncheiat azi 19.09.2013 pentru 3 ani ntre Grdinia ,,Mircea SntimbreanuBrad reprezentat prin
director profesor Mihe Ancua i educatoarele grupei Mocan Corina i Potrniche Cosmina i
COLECTIVUL DE PRINI al grupei reprezentat prin preedintele acestuia Chira Violeta.
Parteneriatul se va desfura pe parcursul a trei ani colari, respectiv pentru grupele mic, mijlocie
i mare, urmrind n final contientizarea prinilor cu privire la nevoile de educaie i dezvoltare a
copiilor n aceast perioad de vrst, pentru intregarea fr dificultate n coal i via.
41

MOTIVAREA PEDAGOGIC A PARTENERIATULUI

,,Eu sunt copilul.
Tu ii n minile tale destinul meu.
Tu determini n cea mai mare msur, dac
Voi reui sau voi eua n via.
D-mi, te rog acele lucruri care
S m ndrepte spre fericre,
Educ-m, te rog, ca s pot fi
O binecuvntare pentru lume.
(din Childs Appeal, Mamie Gene Cole)
Acest apel, este de fapt, ndemnul oricrui copil ,,formulatimediat dup natere i ,,adresat
direct prinilor.
Iniierea n educaie conine ca moment fundamental, cunoaterea i nelegerea copilului.Ea ne
cere s precizm, ori de cte ori are loc,ce este educaia i ce nelegem prin copii i copilrie.Pentru
noi, orice demers educativ are nevoie de o delimitare conceptual clar, deo analiz explicit a
conceptului de copil i a universului pe care l presupune i creeaz acesta.Cu alte cuvinte, un act
educativ competent nu se poate realiza dac precizarea conceptului de copil este ignorat sau
abandonat n imprecizia i banalitatea simului comun, a simplei i superficialei opinii. Copilul
este ,,punctul cel mai fraged al vieii n care se poate totul hotr, n care totul se poate nnoi, cci
acolo, scria Maria Montesouri ,,totulpalpit arznd de via, acolo sunt ascunse tainele sufletului,
acolo se plmdete creaia omului. J.Piaget scrie,, copilul nu se nate nici bun nici ru, att din
punct de vedere intelectual, ct i din punct de vedere moral, dar se nate stpn pe destinul lui.
Deducem de aici c ceea ce trebuie s tim i s reinem de fapt, este c nimeni nu are dreptul s-i
proiecteze i s-i impun copilului alt destin, dect cel pe care i-l concepe el nsui; c a nclca
dreptul copilului la destinul propriu ar fi o grav eroare moral a adultului.n al doilea rnd,
deducem, c ceea ce ete mai important, nu sunt originea i calitatea lui moral sau intelectual, ct
posibilitatea i sprijinul pe care l poate da adultul copilului de a fi el nsui.n al treilea rnd,
deducem c dezvoltarea intelectual i moral a copilului, depinde pn la urm, de modul cum tie
adultul s-l susin n a-i edifica propriul destin.Destinul copilului se mpletete, pe de o parte, din
libertatea i iniiativa personal i, pe de alt parte, din susinerea mediului la constituirea
acestuia.R.Cousinet consider c mpreun cu trebuina de cretere, de securitate, de aciune,, de
afectivitate, de posesiune, de ordine i de socializare, de ncredere, libertatea este, i ea, o trebuin
natural a copilului, astfel cum arat i L.Tolstoi: ,,n fiecare copil exist o tendin spre
42

independen pe care nu ne este ngduit s o strivim. n lumea educaiei, J.J. Rouseau a fost
primul care a cerut clar i insistent respectarea libertii naturale a copilului.A-i lsa pe copii s fac
mai mult pentru ei nii i a cere ct mai puin de la alii, a-i lsa s se ajute ct mai mult singuri,
erau constantele lui ndemnuri. Este important, ca mereu s se comunice cu copiii, s le fie acordat
libertate specific vrstei i s nu le fie impuse constrngeri inutile cci se poate nmpla ca sub
mormanul de constrngeri i de reguli, copilul s nu mai tie precis ce simte, dac nu exist o
perpetu i sistematic comunicare cu el. n aceast situaie, copilul devine mai timid, nu mai are
ncredere n forele lui proprii, i pierde naturaleea.Desigur, atta timp ct copilul este mic, este
normal ca el s depind de prini, de educatori, dar dependena nu presupune o ngrdire a
personalitii lui, ci trebuie s fie o comunicare permanent, o explicaie a tuturor fenomenelor,
pentru a se elimina timiditatea i a i se dezvolta ncrederea n forele proprii. Grupa este locul
desfurrii relaiei comunicative educatoare-copil. Este locul unde are loc o ntlnire uman, o
interaciune psihologic n timpul creia personalitile acioneaz unele asupra altora i se
stimuleaz reciproc. Grdinia trebuie s constitue o etap fundamental n dezvoltarea copilului, nu
doar prin coninutul tiinific al procesului instructiv-educativ, ci i prin libertatea de aciune oferit
precolarului care-i stimuleaz interesele de cunoatere i contribuie la lrgirea cmpului de relaii
sociale. Intrarea copilului n grdini constitue un moment crucial n viaa sa, date fiind ,,statutul
i ,,rolul de mic colar, natura relaiilor cu adulii i cu colegii de grup, noutatea condiiilor de
activitate i mai ales specificul nvri, act complex care angajeaz dintr-o nou perspectiv,
ntreaga sfer a vieii sale psihice, diferitele structuri anatomo-fiziologice, toate cunotintele si
deprinderile pe care le va dobndi n anii de grdini.
Parteneriatul grdini familie ,aciunile ce se desfoar de comun acord i sunt cuprinse n
planul de aciune, continuarea de ctre familie a activitatilor desfaurate n grdini ,nu fac dect s
duc la o mai bun formare a copilui , s se pun bazele omului modern de mai tarziu.Copilul nu
este un adult n miniatur, el este o fiin sui- generis, deosebit de adult. Avnd felul su propriu de
a gndi i de a simi el are n faa problemelor vieii o nelegere, o atitudine i un comportament
propriu, care difer de cel al adultului. Grupa este locul desfurri relaiei comunicare educatoarecopil . Relaia comunicativ la grup depinde mai mult de aspectul comunicri educatorului de ct
de aspectul ei pur informaional. n cadrul comunicri educator copil ct i printe copil
atitudinea trebuie s fie una pozitiv, de acceptare raionl i afectiv. Folosind tehnici verbale i
nonverbale att educatoarele ct i prinii trbuie s conving copilul c nvarea este benefic
pentru formarea personalitii copilului. Dac sunt folosite corect procedeele de comunicare copilul
se deschide sincer, devine mai recptiv la dialog, reuete s ptrund dincolo de cuvinte s pun
43

ntrebri ajungndu-se la cooperare comunicaional care este idealul n activitatea educaional att
a familiei ct i a grdiniei .
SCOPUL PROIECTULUI
-Colaborarea dintre familie i grdini pentru o implicare ct mai activ n procesul de formare a
precolarului.
-Consilierea prinilor privind cunoaterea propriilor copii i aplicarea unor strategii educaionale
corecte, att n cadrul familiei ct i n instituia precolar.
OBIECTIVE GENERALE
-Formarea unor deprinderi i bune practici de relaionare i comunicare intre precolari,prini i
educatoare.
-Dezvoltarea unor atitudini pozitive fa de problemele educative ale precolarilor ,dar i eliminarea
discriminrilor de orice natur.
OBIECTIVE SPECIFICE
-Identificarea responsabilitilor membrilor parteneriatului;
-Educarea prinilor n vederea exercitrii unei educaii corecte asupra copiilor;
-Derularea unor activiti specifice , pregtite pentru stimularea unor procedee de colaborare ntre
membrii .
-Dezvoltarea unui parteneriat cu prinii n vederea asigurri unor cerine comune n grdinifamilie;
-Promovarea conceptului de educaie a prinilor cu privire la nevoile de dezvoltare i educaie a
copiilor de vrst precolar;
-Implicarea major a prinilor n rezolvarea unor probleme ale grupei;
-Cunoaterea individual a copiilor , pentru o mai bun colaborare grdini- copil,grdini
familie.
-mbuntirea abilitilor parentale, promovarea bunelor practici i a rezultatelor n cadrul
parteneriatului.
GRUP INT: Copiii grupei ,,TRUMFII
PLANIFICAREA TEMELOR PROIECTULUI
PERIOADA DE DESFURARE : ani colari 2013-2014, 2014-2015, 2015-2016.
PARTENERI IMPLICATI
-Educatoarele de la grupa mic;
-Prini i bunici;
44

-Precolarii nscrii n grupa mic etc

OBLIGAII COLATERALE
-Educatoarele au obligaia de a fi prezente la activitile intreprinse ;
-Educatoarele au obligaia de a media i soluiona problemele ce pot aprea n urma unor dezbateri
i lecturri de materiale;
-Prinii particip liber consimit la aciunile desfurate la grup,dar au obligaia de a asigura
mijloacele necesare pentru precolari.
-Prinii se implic activ n activitile desfurate i particip n soluionarea unor probleme de tip
educaional;
LOCUL DE DESFURARE
Grdinia ,,MIRCEA SNTIMBREANU-BRAD.
RESURSE:
-UMANE: Precolarii de la grupa mic
Educatoarele de la grup;
Prinii precolarilor;
Reprezentani ai comunitii.
-MATERIALE cri ,pliante, reviste, fie, calculator , ecusoane;
-FINANCIAREbugetul minim alocat de membrii proiectului ;
MODALITATI DE REALIZARE
edine cu prinii ;
Lectorate pe diverse teme;
Vizite ,excursii,drumeii, concursuri tematice;
Activitti desfaurate mpreun cu prinii;
Srbtorirea zilelor de natere sau onomastic;
Expoziii cu lucrrile copiilor ;
Serbrile realizate n diferite momente ale anului;
Concursuri naionale sau locale.

PLANIFICAREA TEMELOR PARTENERIATULUI

Organizarea unor ntlniri cu prinii n cadrul grdiniei i informarea acestora cu :
45

activitatea i programul specific grdiniei;

curriculum pentru precolari;

reviste specifice nvmntului precolar;

auxiliare didactice specifice nvmntului precolar pentru educatoare i copil,

informarea prinilor despre parteneriatul familie i grdini.

Antrenarea prinilor pentru organizarea unor expoziii de picur pe lemn sticl cu ocazia
srbtorilor de iarn.
Implicarea familiei n pregtirea costumelor pentru serbarea de iarn.
ntrirea legturi dintre mame i copiii prin prezentarea unui program artistic dedicat ,,Zilei
Femeii- ,, Mama-fiina cea mai drag.
Realizarea unei expozii cu vnzare a felicitrilor de Pati realizate de copiii.
Implicarea prinilor pentru srbtorirea Zilei de 1 Iunie .
Organizarea serbrii de sfrit de an colar , confecionarea de constume.
Stabilirea unor obiective pentru vacana de var.
Evaluarea parteneriatului la nivelul colaborrii grdini- familie, educatoare- prinii i
stabilirea obiectivelor pentru anul viitor colar.
Evalurile sumative i finale se vor realiza mpreun cu specialiti, cadre didactice, prini,
copii din alte grupe, invitai.

5.2.CHESTIONAR PENRU PRINI

Stimate colaborator,
V rugm respectuos s rspundei la urmtoarele ntrebri. V asigurm c la acest chestionar,
adresat unui numr mare de persoane, nu exist rspunsuri bune sau rele. Rspunsurile vor fi
utilizate ntr-un studiu despre rolul familiei n educaie i sunt confideniale. Pentru o mai bun i
relevant prelucrare statistic a datelor, v rugm s completai i rubricile incluse n acest
preambul.
V mulumim pentru colaborarea dumneavoastr!
Instruciuni de completare a chestionarului:
La ntrebrile 5, 6(e), 7(c), 18(c), 19, 21, 24(d), 26(e) se completeaz informaia

cerut, n spaiile libere, n cuvinte.

46

 ntrebrile 8, 10, 27, 28, 29 se completeaz prin bifarea variantei de rspuns

corespunztoare.
ntrebril de la 1 la 4, 6, 7, 9, de la 11 la 20, de la 22 la 26 i 30 se completeaz

prin ncercuirea variantei de rspuns corecte.

Vrsta: ________ ani ________ luni
Sex: a) feminin
b) masculin
Starea civil: a) necstorit()
b) cstorit()
c) divorat()
d) uniune consensual
e) vduv()
Mediul de provenien: a) rural
b) urban, cu prini nscui i crescui n rural
c) urban, cu prini nscui i crescui n urban
Profesia dvs.:______________________
Profesia soului[soiei]:_____________________
Studii: a) submedii
b) medii
c) superioare
1. V cunoatei copilul?
a) foarte bine
b) bine
c) suficient
d) insuficient
e) deloc
2.Ct timp stai cu copilul dvs. pe zi?
a) foarte mult
b) mult
c) suficient
47

d) puin
e) foarte puin
3.Ct timp i alocai efectiv lui?
a) foarte mult
b)mult
c)suficient
d)puin
e)foarte puin
4.n ce const timpul alocat copilului?

a)m joc cu el
b)i citesc poveti
c)vizionm programe TV
d)ne plimbm
e)l antrenez n sarcini gospodreti
5.Ct timp aloc copilul:
a)TV-ului.....................................
b)calculatorului.........................
c)jocurilor.................................
d)prietenilor..............................
6.Cine se ocup mai mult de educaia copilului?
a) mama
b) tata
c) amndoi
d) fraii
e) alte persoane. Care?..............................
7.Sunt i alte persoane care se ocup de educaia copilului?
a) bunica/bunicul
b) bona
c) altcineva. Cine?...................................
8.Cnd considerai c ar trebui s nceap educaia n familie?
La 3 ani
La 1 an
48

 De cnd se nate
9.De care dintre prini este ataat copilul?
a) mama
b) tata
c) ambii prini
10.Care-i motivul pentru care ai adus copilul la grdini?
Din dorina disciplinrii copilului.
Ca pe o ultim soluie pentru rezolvarea problemei supravegherii copilului.
Din imitaie (pentru c i ali prini fac la fel).
Recunoatei importana grdiniei n educaia copilului pentru coal i societate.
11.Dac ai avea destul de mult timp liber v-ai ine copilul acas?
a) da
b) nu
12.ntrebai zilnic copilul de activitile susinute n grdini?
a) da
b) nu
c) cteodat
13.Copilul relateaz - fr s fie ntrebat - tot ce se ntmpl la grdini n fiecare zi
a) da
b) nu
c) cteodat
14.Ct de bine i cunoatei interesele copilului dvs. legate de grdini?
a)foarte bine
b)bine
c)suficient
d)insuficient
e)deloc
15.Ce activitate desfurat n cadrul grdiniei credei c-i place cel mai mult copilului dvs.?
a)activiti artistico-plastice: pictur, desen, modelaj
b)activiti din domeniul tiin: matematic, cunoaterea mediului
c)activiti din domeniul limb i comunicare: poveti, poezii, lecturi, cntece
d)activiti din domeniul om i societate: educaie moral-civic, abiliti practice
49

e)activiti psiho-motrice: sport, jocuri de micare

16.Educatoarea afieaz la vedere lucrri practice, picturi, desene, fie, probe de evaluare ale
copilului?
a)tot timpul
b)adesea
c)ocazional
d)rar
e)niciodat
17.i cunoatei grupul de prieteni?
1.da
2.nu
3.puin
18.Unde are prieteni copilul dvs.?
1.la grdini
2.acas
3.altundeva. Unde?............................
19.Cum l afecteaz prietenii?
1n bine
2.n ru
3.nu-l afecteaz
4.nu cunosc
20.Dac ai bifat a sau b, motivai
rspunsul............................................................................... ................................................................
.................................................................................
21.Cunoatei comportamentul copilului dvs. la grdini?
1.da
2.nu
3.nu m intereseaz
22.Ce v place n comportamentul lui?
.................................................................................................................................................
23. Ce v displace?
.................................................................................................................................................
50

24.Credei c activitile desfurate n grdini sunt importante pentru educaia copilului dvoastr ?
1. da
2. nu
3. nu tiu
25.Care credei c ar trebui s fie obiectivul prioritar al programului din grdini?
1.jocul
2. pregtirea pentru coal
3.dezvoltarea intelectual
4.pregtirea pentru via
5.educaia pentru mediu/sntate/fizic
26.n ce activiti ai dori s fii antrenai n grdini ?
1.serbri, expoziii, excursii
2.lecii deschise
3.activiti gospodreti
4. altele. Care?.........................................
5. niciuna
27.Ce ateptai de la doamna educatoare?
1.s nu-mi spun nimic
2.s nu m deranjeze mereu
3.s coopereze
4.s-mi spuna tot timpul cum evolueaz copilul
5.nu tiu
28.Ce atitudine v-ai propus s avei fa de doamna educatoare? (grdini?)
1.deschis
2.retrasa
3.neutr
4.m implic/activ
5.alta.....................
29.Ai dori s primii informaii cu privire la formarea i dezvoltarea personalitii copilului
precolar?
Da
Nu
51

30.Dac da, bifai din urmtoarele teme:

Caracteristicile psihice ale copilului precolar
Rolul familiei n structurarea personalitii copilului
Modaliti moderne de informare a prinilor privind progresele individuale ale
copiilor
31.Suntei mulumit de interesul pentru grdini i de rezultatele copilului?
foarte mulumit
mulumit
nemulumit
32.Ai stabilit noi relaii de colaborare ntre d-voastr, prinii i educatoare (grdini)?
1.da
2.nc nu
3.nu

Chestionarul a fost aplicat pe un eantion de 50 prini(de la Grdinia Mircea

SntimbreanuBrad i s-au constatat urmtoarele:

70
%

2%

Figura 2.

25
%

-70% dintre prini comunic eficient att cu copiii ct i cu grdinia;

-25% dintre prini comunic mai puin cu copiii i grdinia deoarece sunt foarte ocupai;
-2% dintre prini nu comunic cu copiii sau grdinia(familiile dezorganizate
52

5.3. PLANIFICAREA ACTIVITILOR DE CONSILIERE A PRINILOR

1 or/ sptmn ( luni - ora 13 - 14)
NR.

TEMA

DATA

Specificul vrstei precolare

16 sept.

Reguli pentru a deveni un parinte competent

2013
23 sept.

3.

PRINII-un model de urmat

2013
30 sept.

4.

ntrebrile prinilor!

2013
07 oct.

5.

Ce nseamn s fii un printe bun?

2013
14 oct.

Sntatea fizic,emoional i social pentru copilul

2013
21 oct.

nostru

2013

Fiecare copil este unic

28 oct.

8.

Emoiile negative-o problem pentru copilul meu!

2013
11 nov.

9.

Modele de prini-negative sau pozitive?

2013
18 nov.

10.

Recompense i pedepse pentru copilul nostru.

2013
25 nov.

Comunicarea dintre prini i copii!

2013
02 dec.

12.

Cum s mi motivez copilul spre lucruri pozitive?

2013
09 dec.

13.

Sntoi i bucuroi!

2013
16 dec

14.

Violena domestic-o traum pentru copil

2013
20 dec.

Grdinia i familia-balana calitilor i a defectelor

2013
06 ian

CRT.
1.
2.

6.

7.

11.

15.

53

OBS.

O familie fericit pentru sntatea mintal a copilului

2014
13 ian.

tu

2014

Rolul grupului n dezvoltarea personalitii copiilor

20 ian.

Copilul nostru cu adevrat cel mai bun !

2014
27 ian.

19.

Psihiatru este o team pentru prini i bunici?

2014
10 feb.

20.

Desenele animate ,, moderne i efectele lor asupra

2014
17 feb.

copiilor

2014

21.

De ce se tem prinii i bunicii de psihiatru?

28feb.

22.

Comunic cu el...

2011
24 feb.

23.

Se mai spun poveti copiilor?

2014
03 mart.

Sportul potrivit pentru cel mic

2014
10 mart.

25.

Importana grupului de prieteni

2014
17 mart.

26.

Cum ne alegem prietenii?

2014
24 martie.

27.

O vacan reuit pentru copii i prini

2014
31martie.

Las-l s se joace i s experimenteze

2011
07 apr.

29.

Televizorul i calculatorul-pozitivi si negativi

2014
28 apr.

30.

Copilul meu nu este cuminte?

2014
05 mai

31.

Mmici,s evitm btile de cap!

2014
12 mai

Tendine greite n educarea copiilor

2014
19 mai

Spaiul copilului!

2014
26 mai

16.

17.
18.

24.

28.

32.
33.

2014
54

34.
35

Este bine s ne ludm copiii?

2 iunie

Fi ferm n educaia copilului tu!

2014
9 iunie
2014

5.4. PLANIFICAREA ACTIVITAII CU PRINII

GRUPA MIC ,,TRUMFII
SEMESTRUL I
LUNA
OCTOMBRIE

ACTIVITATEA
edin cu prinii:-Alegerea comitetului de prini;
-Prezentarea programului grdiniei;

2013

-Prezentarea orarului orientativ;

-Discuii privind acomodarea i

NOIEMBRIE

integrarea n colectivitate a copiilor;

Lectorat cu prinii:,,ntre laud i pedeaps

2013
DECEMBRIE
2013

edin cu prinii:-Prezentarea progresului copiilor la

grupa mic;
-Pregtirea costumelor pentru serbarea de Mo
Crciun;
-Obinerea unor sponsorizri pentru punga lui Mo

IANUARIE
2014

Crciun;
Lectorat

cu

prinii:,,Influenele

negative

ale

lumii

moderne

SEMESTRUL II
LUNA
FEBRUARIE

FORMA DE REALIZARE
LECTORAT

TEMA
,,Copilul meu este nervos

2014
MARTIE

EDIN CU PRINII

,,Implicarea prinilor n

2014

organizarea i desfurarea
55

APRILIE
2014
MAI

LECTORAT

Trgului de Pate
,,Desenele animate i sntatea

EDIN CU PRINII

copiilor
Parteneriatul cu prinii ,,S

2014

nvm mpreun
Pregtirea costumelor pentru

IUNIE

LECTORAT

serbare
,,Somnul de amiaz este

2014

obligatoriu?!

EXEMPLU DE LECTORAT CU PRINII

INFLUIENELE COMPUTERULUI ASUPRA SNTTII COPIILOR
Viaa cotidian pare s confirme faptul c trim ntr-o ,,epoc a vitezei , c totul n jurul nostru
se grbete,-bebeluul se grbete s mearg i s articuleze primele sunete, precolarul se grbete
s scrie, s citeasc sau s dezlege tainele computerului, adolescentul se grbete s iubeasc sau s
devin adult, ziua se grbete s plece pentru a veni noaptea i, uite aa anul se grbete s treac
,pentru a face localtuia.
,,TIMPUL LIBER NU NSEAMN DOAR JOC LA CALCULATOR!
n toat aceast grab, fiecare printe dorete pentru copilul su tot ce-i mai bun i nu este lucru
ru.Fiecare printe cumpr pentru familia sa un computer, iar precolarul curios, dornic de a nva
ct mai multe lucruri noi, l transform brusc n prietenul cel mai bun.
Credem noi c lipsa unei activiti adecvate dup ce copilul ajunge de la grdini l face pe acesta
dependent de computer.n calitatea noastr de cadre didactice credem c nu trebuie fcut din
prietenia precolarului cu calculatorul o obsesie i acesta s fie uitat n faa calculatorului .
S nu uitm de pericolul care-1 prezint micul ecran" i pentru sntatea copiilor notri atunci
cnd i petrec n ntregime timpul liber n faa lui, aducnd prejudicii nendoielnice att sntii
fizice ct i celei psihice. Specialitii n psihiatrie i psihologie infantil presupun c principalele
boli ale copiilor secolului XXI vor fi cauzate de televiziune i computere. Ieromonahul (Preotul
clugr) Anatolie Berestov, doctor n tiine medicale, explic detaliat modul n care televizorul
duneaz sntii copiilor:
Cinescopul produce o iradiere care conduce la dereglri neuro-somatice n organismul copilului,
56

n urma acestei iradieri, sistemul nervos al acestuia se epuizeaz rapid. ederea prelungit n faa
ecranului de televizor conduce la tulburri asteno-nevrotice. Din pricina sedentarismului se
deregleaz funcionarea intestinului, din organism se elimin defectuos produii de catabolism i
copiii se mbolnvesc frecvent.
Pe aceti copii dependeni de televizor, de jocuri pe calculator i internet i-am putea numi copiiecran", care vor reproduce exact comportamentele personajelor de pe ecran. Copiii risc s imite n
viaa real comportamentul nvat nu prin educaie, ci prin informaiile dobndite de la televizor
sau calculator, iar responsabilitatea aparine n primul rnd prinilor. Televizorul i calculatorul
tind s se transforme n prini electronici" pentru majoritatea copiilor.

CAPITOLUL VI- CONCLUZII

Pecetea pe care parintii o lasa asupra structurii si
profilului spiritual - moral al personalitatii propriilor
copii se mentine toata viata " . (M. Golu)
Educaia este o aciune la care i dau concursul coala, familia, ntreaga societate, iar
colaborarea este absolut necesar.coala trebuie s colaboreze cu familia :
- n domeniul nvrii elevului ;
- n domeniul comportamentului ;
- n domeniul dezvoltrii fizice ;
- in domeniul dezvoltrii intelectuale, morale i estetice ;
- n domeniul deprinderilor i priceperilor de munc, deprinderilor igienico - sanitare ;
- n domeniul activitilor libere, angajrii copilului n diferite domenii de activitate n afara clasei
i a colii. Rolul familiei este foarte important n dezvoltarea copilului.
Uneori familia ,din diverse motive, i face n jurul ei un zid care nu este uor de trecut. Alteori,
lipsa de educaie a prinilor nii este att de profund, nct ai impresia c nu mai poi face nimic.
Familia actual nu mai este cea de acum 20 de ani, nici mcar cea de acum 10 ani. S inem seama
de acest fapt. i, mai ales, s ncercm s inem pasul, s nu ne lsm pclii sau intimidai, pentru
c noi suntem cei care putem aduce sperana i cei care vom forma caracterele, personalitile i
valorile viitoare.
Fara participarea parintilor efortul educativ organizat prin institutiile scolare poate fi frnt, deviat
sau deformat. Asa cum arata si H. H. Stern "orice sistem de educatie, oricat ar fi de perfect, rmne
neputicios daca se loveste de opozitia sau indiferenta din partea parintilor".
57

n toate societile au existat i vor exista legturi ntre prini i copii, mamele se ocup n special
de copii la vrste mici, n toate societile copiii vor considera prinii responsabili de necesiti,
reuite i insuccesele lor. Relaiile ntre prini i copii presupun un mecanism deosebit, filtrat
social, ele au la baz statuarea comunicrii n care se realizeaz un model, un patern de conduit. n
cadrul acestor relaii prinii ncearc i de multe ori muli dintre ei reuesc s socializeze copiii,
contribuie la modificarea i perfecionarea stilului de interrelaionare din copilrie; ambele pri ale
ecuaiei au nevoie de deprinderi, abiliti sociale pentru facilitatea intercomunicrii, dar toate
ncercrile familiei sunt continuate de coal mai apoi.Educaia din familie va fi completat de
educaia colar i asfel se vor pune bazele solide al personalitii copiilor.

58

CAPITOLUL VII-BIBLIOGRAFIE
1.Bonta Ioan, Pedagogie, Ed. ALL, Bucureti
2.Batranu Emilia, ,,Educaia n familie-Ed.Politica, Bucureti, 1980
3.Bernstein B., ,,Studii de sociologie a educaiei-Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1978
4.Bunescu Gheorghe-,,coala i valorile morale,Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1998
5.Bunescu Gh., Alecu Gh., Badea D.-,,Educaia prinilor, Ed. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1998
6.Cosmovici A., Iacob L. (coord) - ,, Psihologie colar, Editura Polirom, Iai, 1998
7.Cozma, Teodor - ,,Educaia formal, nonformal i informal, n Psihopedagogie, Editura
Spiru Haret, Iai, 1997
8.Chombat De Lauwe M. J.-,,Compoziia familiei i tulburrile de comportament la copii-n
,,Sociologia Francez Contemporan.
9.Ciobanu-Bcanu, M. (coord.)-,, Cultura, identitatea naional i educaia Ed. Paralela 45,
Piteti, 2002
10.Cuzneov, L.-,, Etica educaiei familiale Chiinu: Complexul editorialpoligrafic, ASEM,
2000, 297 p.
11.Cuzneov, L.,, Dimensiuni psihopedagogice i etice ale parteneriatului educaional.
Chiinu: UPS "Ion Creang", 2002, 107 p
12.Cuzneov, L., Banuh, N. -,,Filosofia educaiei- Ghid metodologic. Chiinu: UPS "Ion
Creang", 2004, 230 p.
13.Cuzneov, L.- ,,Curriculum. Educaia pentru familie. Chiinu: Museum,
2004, 280 p.
14.Dave, R.H. (sub redacia) i colaboratorii Fundamentele educaiei permanete Bucureti,
Editura Didactica i Pedagogica, 1991.
15.Dumitrana, M.-,,Copilul, familia si gradinita, Editura Compania, Bucureti, 2000
16.Dumitrescu, Ioan -,, Adolescenii-lumea lor spiritual i activitile educative Editura
Scrisul Romnesc, Craiova, 1980
17.Dima, S.(coord.), Copilria- fundament al personalitatii, Imprimeria Coresi, Bucureti, 1997
18.Granaci, L., Granaci, M., Cuzneov, L. -,, Dragostea, Viaa, Familia, Ghid pentru profesori.
Chiinu: Epigraf, 2000, 309 p.

59

19.nvmntul primar, nr. 1-3, 2006, Ed. Minipred, Bucureti

20.Neacu I. -,,Instruire i nvare, Ed. tiinific, Bucureti, 1996
21.Osterrieth, P- Copilul si familia Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1973.
22.Piaget Jean - ,,Psihologia inteligenei Editura tiinific, Bucureti, 1998
23.Pro Educaia, revista de specialitate a nvmntului mehedinean, Editura Stef, Drobeta
Turnu-Severin, 2006
24.Sticulescu, Camelia - ,,Premise teoretice i practice ale descentralizrii sistemului de
nvmnt n Lefter V., Rpan F., Malo G., Ciobanu O (coord.), Educaie i instruire calitate, etic, descentralizare, Editura Universitii Naionale de Aprare "Carol I", Bucureti,
2006
25.Sticulescu, Camelia -,, Managementul parteneriatului coal familie, ,,Managementul
grupului educat, Editura ASE, Bucureti, 2006
26.Stnciulescu, Elisabeta - ,,Teorii sociologice ale educaiei, Editura Polirom, Iai, 1996
27.Stern H.H.-,, Educaia prinilor n lume, Bucureti, Editura Didactica i Pedagogica, 1972
28.Sclifos L., Uzicov N., Postica V.-,, Educaie pentru dezvoltarea comunitii, PRO
DIDACTICA-2005;
29.- ,,S comunicm cu plcere. Ghid pentru prini,educatori i alte persoane implicate n
lucru cu copii care au dificulti de comunicare, UNICEF-2003
30.erdean Ioan- ,,Teme de pedagogie, Ed. V&I Integral, Bucureti,1999
31.Toth Georgiana, Toth Alexandru, Voicu Ovidiu, Mihaela tefnescu - ,,Efectele migratiei:
copiii rmai acas, www.soros.ro, Bucureti, 2007
32.Videanu George - ,,Educaia la frontiera dintre milenii, Editura Politic, Bucureti, 1998
33.Zlate Mielu - ,,Eul i personalitatea Editura Trei, Bucureti, 1994

60