Carte Educatia Prin Iubire

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României
SPIRIDON, SIMONA
Educa ia prin iubire / Simona Spiridon. - Gala i :
Arionda, 2009
Index
ISBN 978-973-8349-42-1
159.9
s s ! " #
# " $"% % s" s ss & %" &#
% " #
'! % ( )* + !
2
CUPRINS
CAP 1. Familia în tranzi ie de la tradi ional la modern.

Violen a familala - o tar a tranzi iei familiei române ..............................7
1.1 Familia: Rol, func ii, tipuri ..........…......................................................7
1.2 Familia de la tradi ional la modern .................. ..................................9
1.3 Familia disfunc ional ...................……..........… ..............................11
1.4 Violen a familial ...............................................…...............…………14
CAP 2 Metode de prevenire i combatere a violen ei familiale….……… 16
2.1 Educa ia parental ...........…………………….......….........................18
2.2 Consilierea individual i de grup .......................................…...........21
II. PARTE PRACTICA
1. Obiectivele lucrarii ...............................................................…………27
2. Descrierea proiectului.........…….............................................………27
3. Evaluarea ini iala ........................……........................………………..29
3.1 Prezentarea cazurilor.................... ……...............………………..29
3.2 Instrumente folosite în evaluarea ini iala………………..……..….31
4 Desfasurarea programului de consiliere educa ional ………...……….35
4.1. Structura sedin elor de grup…….….…………..………….………35
4.2 Descrierea sedin elor i analiza lor…………………..……..…….37
5. Evaluarea final …………………………………………………………. 109
5.1 Instrumente aplicate …………..…….…………………………. 109
6. Rezultate. Analiz i interpretare ………………..…………………. ... 111
6.1 Rezultate statistice……..…………..……………………………. 111
3
6.2 Rezultate individuale……….………………………………………113
6.3 Autoanaliz …………………..…………………………………… 114
7. Concluzii………………………………………………………………...…118
Bibliografie……………………….………………………………………… 121
ANEXE ……………………………………………………………………….123
4
P rin ilor mei, cu dragoste.
5
6
Cuvânt înainte
De ce este nevoie de educa ie parental ? Nu înv am pur i

simplu s fim p rin i i o facem bine, a a cum au f cut-o mul i al ii
înaintea noastr ?!
Poate c mul i înva din mers i e bine a a, îns realitatea
ne arat c colile sunt pline de cazuri de violent , p rin ii se plîng
c nu se mai în eleg cu copiii, auzim de cazuri de sinucidere la
copiii r ma i singuri ai c ror p rin ii au plecat pe alte meleaguri s
le asigure o via mai bun . De câte cazuri de sinucidere la copii se
auzea acum 20-30 de ani?
Au trecut vremurile când familia ca întreg, ca sistem
func iona dup reguli clare, imuabile, necontestate de nimeni, când
copiii i p rin ii î i aveau locul i rolul lor clar stabilit în cadrul
familiei. Ast zi str bunicii sau bunicii nu mai stau lîng noi s ne
arate cum s ne cre tem copiii, valorile de atunci nu mai sunt
valabile acum, copiii au acces la mult mai multe provoc ri decît
aveam noi acum 20-30 de ani i cu siguran mult mai multe decît
aveau p rin ii no tri acum 50.
Pe scurt, societatea s-a schimbat aducând noi provoc ri
familiei i realitatea ne arat c mul i p rin i, multe familii au uneori
7
mare nevoie de ajutor pentru a face fa dificult ilor inerente care
apar în deloc u oara ”meserie” de p rinte.
Acest ajutor poate veni sub forma educa iei parentale:
cursuri, întâlniri în care p rin ii s cunoasc mai multe despre
dezvoltarea copilului, despre nevoile i caracteristicile psiho-
fiziologice diferite în func ie de vârst copiiilor lor, întâlniri la care s
aib i posibilitatea s - i împ rt easc într-un climat cald,
securizant propriile probleme cu care se confrunt ca i p rinte.
Pionierat în domeniul educa iei parentale în România a
f cut Funda ia Holt prin programele “Cum s devenim p rin i mai
buni” destinate în principal p rin ilor ce adopt copii din centre de
plasament dar nu numai. Acum educa ia parental a devenit o
prioritate a psihologilor colari i consilierilor educativi. Prin
intermediul programelor de educa ie parental din coli p rin ii s-ar
putea implica mai mult în via a colii iar cadrele didactice ar afla
mai multe despre dificult ile cu care se confrunt mul i dintre
ace tia, s-ar crea un canal de comunicare permanent coal -
p rin i.
Cartea de fa se adreseaza în primul rând psihologilor i
consilierilor colari, tuturor celor implica i în programe de consiliere
a p rin ilor oferindu-le un studiu de caz pe un program bazat pe
seminariile unor psihoterapeu i americani cu o vast experien a în
consilierea familial . Cartea este util i p rin ilor, tuturor celor care
8
vor s cunoasc mai multe despre modalita i concrete de
organizare a consilierii de grup.
Cartea “Educa ia prin iubire “ prezint un program de
educa ie parental în 11 edin e desf urat în anul 2007 în cadrul
Funda iei diecezane Caritas destinat în principal p rin ilor din medii
defavorizate socio-economic provenind din familii în cadrul c rora
se înregistra o inciden crescut a cazurilor de violen familial ,
alcoolism, abuz fizic i emo ional etc.
Programul are la baz cartea “ Cele cinci limbaje de iubire
ale copiilor “ lui Gary Chapman i Ross Campbell, psihologi
americani specializa i pe consiliere familial , sus in tori a
numeroase cursuri i seminarii pe tema rela iilor p rin i-copii.
Programul respectiv este aplicabil cu succes în coli, putînd fi
adaptat în func ie de specificul grupului de p rin i.
Folosesc acest prilej pentru le mul umi celor care m-au
ajutat în demersul meu : Pr.Egidiu Condac, Dianei Tama , Claudiei
Sociu i celorlal i colaboratori ai mei de la Funda ia diocezan
Caritas i tuturor p rin ilor participan i pentru implicarea i pentru
lec iile de via pe care mi le-au oferit.
Ca întotdeauna, fiecare întîlnire semnificativ , prin oamenii
pe care îi întîlne ti î i ofer ansa unei lec ii de via , ansa la
dezvoltare spiritual .
9
La final, le mul umesc în primul rînd p rin ilor mei c rora le
dedic aceast carte, pentru iubirea pe care mi-au ar tat-o i pe
care mi-o arat zi de zi. Lor le datorez totul.
10
CAP I . Familia în tranzi ie de la tradi ional la modern. Violen a
familal - o tar a tranzi iei in familia român
1.1 Familia: Rol, func ii, tipuri
Oricît de cli eistic ar suna, familia reprezint "celula de baz “ a

societ ii. Din perspectiv sociologic , familia este institu ia
fundamental în toate societ ile. Familia reprezint , în orice
societate, o form de comunitate uman alc tuit din cel pu in doi
indivizi, uni i prin leg turi de c s torie i/sau paterne, realizînd mai
mult sau mai pu in o func ie biologic i/sau psihosocial . (Iolanda
Mitrofan, Cristian Ciuperc 1998)
Pornind de la aceast defini ie avem mai multe tipuri de familii,
din care vom aminti doar tipologiile esen iale:
Familia de origine (consagvina) reprezint familia în care
individul s na te i cre te, în timp ce familia de procreare
(conjugal ) reprezint familia constituita dup c s torie.
Dup gradul de cuprindere a grupului familial, familia este
nuclear , constituit din cei doi so i i copiii acestora i cea extins
( cuprinde i celalte rude pîn la gradul doi, trei, patru etc).
Dup structur i modul de exercitare a autorit ii avem familii
matriarhale, patriarhale sau egalitare, func ie de persoana care
exercit autoritatea în rîndul familiei: femeia cea mai în vârst în
11
cazul familiei matriarhale, b rbatul cel mai în vârst sau so ul în
cea patriarhal i ambii parteneri în egalitar .
În general familia ca grup primar de indivizi a îndeplinit

urm toarele func ii:
• Func ia economic care urm re te asigurarea condi iilor
materiale i a supravie uirii membrilor grupului familial se
manifest în general prin trei componente/dimensiuni:
- componenta ocupa ionala/profesional : fiecare membru al
familiei, inclusiv copiii în familia tradi ional , au o ocupa ie
aduc toare de venituri. În familia tradi ional ocupa iile se
transmiteau de la p rin i la copii;
- componenta productiv : ocupa iile membrilor familiei erau
orientate spre producerea de bunuri i servicii necesare
acoperirii nevoilor familiei;
- componenta financiar -care presupune administrarea
bugetului de venituri i cheltuieli i care revenea de multe
ori, mai ales în familia tradi ional , so iei.
• Func ia socializatoare care presupune transmiterea/ asimilarea
unor atitudini, valori i modele de comportament de la un grup
la altul, de la grup la indivizi. În cadrul acestei func ii de
socializare intr i educa ia copiilor cu scopul form rii adapt rii
i integr rii sociale a acestora.
12
• Func ia de solidaritate prin care se asigur unitatea, intimitatea,
suportul i siguran a afectiv membrilor grupului familial. Prin
aceast func ie se urm re te protec ia în fa a influen elor
disturbatoare ale mediului.
• Func ia sexual i reproductiv , care urm re te în principal
reproducerea, în vederea perpetu rii genelor familale. Accentul
pe reproducere sau pe sexualitate difer în familia modern de
cea tradi ional .
1.2 Familia de la tradi ional la modern
În cadrul familiei tradi ionale rolurile i status-urile erau clar definite.

La baza acestei structuri destul de rigide se afl autoritatea, care
apar ine b rbatului. B rbatul este activ, dominator, orientat spre
exterior în timp ce femeia este pasiv , supus , orientat spre
interior, familie i men inerea coeziunii ei.
Familia tradi ional consacra superioritatea p rin ilor asupra
copiilor, a vîrstnicilor asupra tinerilor, a b rba ilor asupra femeilor,
a fra ilor mai mari asupra celor mai mici. Valorile i structura
familiei tradi ionale erau considerate imuabile, nimeni nu le punea
în discu ie i le accepta ca pe ceva subîn eles ceea ce f cea
tranzi ia de la o genera ie la alta mult mai u oar . Cine se opunea
acestei ierarhii era condamnat atât în propria familie cît i în
13
comunitate, ceea ce f cea abaterile mult mai rare i mai pu in
probabile.
Func iile familiei sunt cele mai vizibile în familia de tip
tradi ional. Valorile comunit ii, grupului aveau întîietate intodeauna
în fa a valorilor individuale f r a intra în conflict cu acestea.
Structura, ierarhia, modul de rela ionare i comportamentul se
transmiteau de la genera ie la alta în mod firesc i general
acceptat.
Sub presiunea unor factori sociali care s-au manifestat cu
diverse decalaje temporare aproape pe întreg globul: revolu ia
industrial , urbanizarea i industrializarea excesiva a avut loc i o
schimbare la nivelul structurii i valorilor familiale.S-a trecut treptat
de la modelul tradi ional al familiei ce cuprindea 2-3 genera ii de
copii facilitind transmiterea cultural de la o genera ie la alta la
familia modern de tip nuclear din care fac parte doar cei doi so i i
copiii lor.
Intrarea femeilor în câmpul produc iei industriale a însemnat
schimbarea i a rolului i a statusului femei în cadrul familiei.
Femeia a renun at la rolul pasiv, submisiv i a intrat în competi ie
cu b rbatul, familia ajungînd de multe ori un câmp de lupt pentru
putere între cei doi.
14
De la valorile preponderent comunitare: Autoritate, Conformism
s-a trecut treptat la valori preponderent individuale: Competi ie,
Performan , Nonconformism.
A a cum sugereaz Mitrofan i Ciuperc (Mitrofan I., Ciuperc
C, 1998), modernitatea a provocat o redimensionare a func iilor
familiei dup urm torul tipar: cre terea importan ei func iei
economice i a celei afectiv sexuale (în dauna componentei
reproductive), concomitent cu sc derea importan ei func iilor de
socializare i de solidaritate pe fondul schimb rii rolului femeii în
familie i a prelu rii unor atribu ii specifice ei de c tre societate
(prin coal , gr dini etc).
Relativizarea modelelor culturale a dat na tere la o varietate de
tipuri familiale: celibatul, cuplul f r descedenti, concubinajul,
familia mono-parentala, c s toria deschis , famila reconstituit ,
familia reorganizat .
Din acestea totu i nici una nu îndepline te func iile atribuite în
mod clasic familei tradi ionale, fiecare configura ie tinzînd s
maximalizeze unele func ii (celibatul - func ia economic ), s
minimalizeze altele, sau chiar s le ignore (cuplurile f r
descedenti-func ia reproduc toare, familia monoparental -func ia
sexual etc).
15
1.3 Familia disfunc ional
Familia func ional este bazat pe independen a deplin a so ilor

i pe diferen ierea real , con tientizat i acceptat de c tre
membrii grupului domestic. (V. Miftode, 2003).
Disfunc ionalitatea familiei are adesea, a a cum afirm Ciuperc i
Mitrofan, drept cauz o defectuoas structurare i exercitare a
rolurilor conjugale. Conform unui studiu realizat între anii 1977 -
1986 de c tre Mitrofan (Mitrofan, Ciuperc 1998) s-au identificat
dou categorii principale de disfunc ii:
• Disfunc ii globale ale structurii de rol familial - semnificînd o
perturbare global a modului de asumare i exercitare a
sarcinilor de rol marital la ambii parteneri eviden iat în ponderi
diferite la nivelul diferitelor conduite de rol (sexual afectiv i
procreativ, socio-profesional etc).
• Disfunc ii specifice al rolului marital acoperind gama de
disfunc ii afectiv sexuale i procreative.- disfunc ii ale
comportamentului sexual (frigiditate, ejaculare precoce,
impoten a etc), disfunc ii ale comportamentului erotic etc.
Ne vom opri în special asupra primei categorii i a efectelor
acestora întrucît cele dou categorii de disfunc ii sunt
interrela ionate. Disfunc iile structurii de rol familial se traduc în
special prin:
16
1. Adoptarea i exercitarea inadecvat a rolului specific sexului
fie prin:
- exagerarea sau diminuarea tr s turilor fundamentale specifice
sexului în exercitarea rolului conjugal (tipul so ului tiran, autoritar
care anihileaz participarea i contribu ia so iei sau dimpotriv cel
al so iei tiranice, autoritare, ”sotie castratoare “care submineaz
autoritatea i ini iativa so ului).
- inversarea i/sau desincronizarea rolului de sex în diada marital
însemnînd în primul caz situa ia în care femeia joac rolul
b rbatului i invers, sau adoptarea de c tre cei doi parteneri a
rolurilor adecvate îns într-un mod desincronizat care nu
corespunde nevoilor i a tept rilor partenerului.
2. Adoptarea i exercitarea incomplet sau inautentic a rolului
familial, situa ie în care unul sau ambii parteneri sunt implica i
par ial sau ignor anumite aspecte ale rolului lor (de exemplu tat l
care las în sarcina so iei educarea copiilor sau sarcinile
administrativ gospod re ti, sau so ia care î i exercit idependent
func ia de socializare i loisir) sau î i exercit în mod fals,
inautentic atribu iile marital parentale în cadrul familiei.
Cele mai des intilnite distorsiuni sunt de genul hipertrofierii
rolului masculin sau feminin. În primul caz, domina ia i autoritatea
excesiva a so ului va avea tendin a s împing so ia spre o
supracompensare a rolului matern printr-o conduit excesiv de
17
afectiv de îng duitoare iar o hipertrofiere a rolului feminin printr-o
atitudine dominatoare, supraprotectiva a copiilor i a so ului va
submina autoritatea i competenta acestuia. Hipertrofierea rolulilor
de sex manifestate fie prin rigiditate i un comportament autoritar
din partea tat lui combinat cu o atitudine extrem de îng duitoare
i de protectiva din partea mamei fie prin domina ie i
hiperprotectie din partea so iei în d una autorit ii so ului determin
adoptarea din partea copiilor a unor comportamente nevrotice i
psihopatice. Copilul se va îndrepta fie spre o personaliate supus ,
submisiva, lipsit de ini iativ i de capacitate de decizie, fie va
evada de sub autoritatea patern sau matern adoptînd
comportamente de sfidare: consum de droguri, alcool, vagabondaj
etc.
Distorsiunile ap rute în exercitarea rolurilor specific sexului se
traduc evident mai tîrziu în dificult i de cristalizare i manifestare a
rolurilor de sex la copii. Copiii acestor cupluri, feti e sau b ie i au
toate ansele s î i formeze identit i de sex distorsionate
comportamental i atitudinal ceea ce se va reflecta mai tîrziu în
propriile alegeri maritale.
Astfel de cupluri ce prezint distorsiuni ale rolurilor maritarle au
în plus o inciden crescut a comportamentelor de natur
devianta: infidelitate conjugal , alcolism, violen familial , abuzul
18
sexual, abandonul copiilor sau al vîrstnicilor etc cu toate efectele
traumatizante ce decurg de aici asupra tuturor familiilor.
1.4 Violen a familial
Consiliul de Mini tri al Comisiei Europene define te violen a în

familie ca fiind "orice act sau omisiune comis în interiorul familiei
de c tre unul din membrii acesteia i care aduce atingere vie ii,
integrit ii corporale sau psihologice sau libert ii altui membru al
acelei familii i vat m în mod serios dezvoltarea personalit ii
lui/ei” (http://violentainfamilie.blogspot.com)
Violen a domestica se manifest intodeauna în cadrul unei
rela ii intime, în spa iu restrâns i privat. În familie se manifest
toate formele de violent : fizic , verbal i sexual . Ac iunile care
înso esc violen a sunt: intimidarea i manipularea, izolarea i
sechestrarea, controlul asupra banilor i abuzuri asupra copiilor.
Definit ca un act comportamental, violen a domestica are
caracter instrumental, inten ional i înv at.
( http://violentainfamilie.blogspot.com/)
• Instrumental agresorul controleaz victima, ob ine ceea ce
dore te de la ea. Comportamentele devin func ionale (persist )
dac au i rezultatul scondat. Un comportament care nu are
rezultatele a teptate pentru cel care-l aplic , tinde s nu se
repete dup o perioad de timp. La fel, comportamentele
tolerate prin neinterven ie înt rite, se accentueaz .
19
• Inten ional: se produce se produce cu inten ia de control i
dominare, de men inerea puterii, prin faptul c e repetiva (nu
apare doar izolat) îi confer caracterul de inten ie pe care de
regul abuzatorul nu o recunoa te, dar poate fi identificat prin
rezultatele pe care le produce. De exemplu, de ce un agresor
nu manifest violen e similare asupra efului la serviciu sau
persoanelor str ine, dac pornim de la ideea c el nu se poate
controla la furie?
• Înv at: violen a asupra partenerului nu este înn scut . Copiii
înv a prin imita ie, familia reprezint modelul din care î i
extrage valori, cunoa tere i comportamente. 60% dintre adul ii
care sunt violen i cu partenerele au crescut în familii cu
violen . Partea optimist este c fiind un comportament
înv at, el poate fi schimbat printr-un nou proces de înv are.
Dovada c violen a nu este genetic este procentul de 40%
dintre copiii care cresc în familii violente i care nu devin
agresori.
Elemente specifice care diferen iaz violen a familial de alte
forme de agresiune:
- Accesul permanent al agresorului la victim
- Existen a unui ciclu al violen ei ( repetare în timp, cu o
frecven a tot mai mare i o gravitate tot mai crescut
20
- Schimb ri produse în personalitatea celor implica i, cu
sc derea eficien ei lor în îndeplinirea func iilor sociale.
- Antrenarea întregului sistem familial
- Rela iile emo ionale între cei doi parteneri sunt manifestate
sau latente
- Caracterul privat, care face ca victima sa aib acces redus sau
s nu apeleze la surse de sprijin
- Tendin a celorlal i de a nu interveni, toleran social fa de
fenomen
- Aspecte de tortur a victimei
În general, victima este femeie, violen a fiind înr d cinat în
inegalit ile de gen i în structurile tradi ionale de putere
institu ionalizat .
Cauzele violen ei familiale ar putea fi identificate în interiorul
familiei în: lipsa de educa ie, lipsa sau deficitul de valori,
distorsiunile de rol sau structur , deficit de comunicare la nivelul
partenerilor iar în exterior într-un context dificil i traumatizant:
recesiune economic , s r cie, lipsa locurilor de munc sau
mutarea din locul de “ba tina”, relativizarea valorilor la nivelul
întregii societ i.
În ceea ce prive te situa ia din România, conform statisticilor
oferite de Inspectoratul de poli ie, violen a familial continu s se
afle pe primul loc, cu o treime din faptele de violent extrem . Dac
21
asasinatele comise între so i i între p rin i i copii reprezint 20%,
doar 0,4% reprezint conflicte între socri i gineri. În ceea ce
prive te spa iul în care au loc crimele, în mai mult de jum tate din
cazuri acestea se petrec în locuint , 10% în curte 25% pe strada.
B rba ii ocup un deta at loc întii în rândul autorilor de acte de
violen grav cu un procent de 94%. (www.adev rul.ro)
22
CAP II Modalit i de preven ie i combatere a violen ei
familiale
2.1 Educa ia parental
Începînd în special din 1990 în România, ca urmare a

contextului nou socio - economic i institu ional, speciali tii din
domeniul socio-uman s-au centrat pe nevoile i drepturile copilului
privit dintr-o perspectiv nou , de membru cu drepturi depline a a
comunit ii, fa de care familia sa are responsabilit i speciale,
nedetinind îns un drept suveran asupra sa. Nevoile copilului au
început s fie tratate nu ca simple nevoi pe care societatea poate
s le satisfac sau nu, ci drepturi a c ror satisfacere nu mai e
facultativa ci obligatorie.
Prin adoptarea de c tre Na iunile Unite în 1989 a Conven iei
Drepturilor Copilului s-a consfin it schimbarea statutului copilului de
la o fiin subordonat intereselor familiei c tre o pozi ie privilegiat
de protejat al familiei i societ ii în ansamblu urmat de
promovarea interesului superior al acestuia indiferent de ac iune.
Accentul pus pe copil în interven iile programelor sociale nu
putea totu i s eludeze mult timp interven ia la nivelul familiei acolo
unde se afl de fapta adev rata cauza a problemelor.
Au fost ini iate i implementate o serie de programe sociale care
vizeaz sprijinirea membrilor familiei s dep easc situa ia de
23
criz , s g seasc solu ii la problemele cu care se confrunt . Acest
ajutor oferit de c tre serviciile publice specializate sau de c tre alte
organiza ii private de sprijin, fie c este vorba de consiliere, suport
moral, informa ional, sprijin material/finaciar a avut drept scop
men inerea copiilor în familiile lor, reducindu-se riscul de abadon, al
institu ionaliz rii, a violen ei familiale.
Un aspect deosebit al interven iei sociale este educa ia
parental .
Ca form de interven ie social la nivelul grupului, educa ia
parental reprezint o “tentativ formal de a mari con tiin a
p rin ilor i utilizarea aptitudinilor parentale” (Stanciulescu E 1997,
apud Mocanu E, 2003).
Bazîndu-se pe un model educa ional dar împrumutînd elemente
din consiliere i terapie de grup, programele de educa ie parental
au rezultate benefice atît pentru familie cît i pentru copil,
atingindu- i în general scopul, cel de prevenire a abuzurilor asupra
copilului i de stimulare a dezvolt rii unor rela ii s n toase,
armonioase, reciproc valorizante între p rin i i copii. Ini iat i
realizat de c tre educatorul parental, interven ia social centrat
pe grup urm re te în elegerea i satisfacerea nevoilor p rin ilor, a
nevoilor de formare îndeosebi, plecînd de la analiza a tept rilor.
Cum intervine educa ia parental la nivelul grupului familial
producînd schimbare?
24
- In primul rînd prin faptul c familia este “scoasa” din izolare i vine
în contact cu alte familii.
- Mediul creat în cadrul cursurilor de educa ie parentala este de
regul neoficial, pl cut i confortabil, oferind o atmosfer în care
p rin ii se simt în siguran i confortabil unii în prezen a altora;
acest mediu este mai relaxant decît cel creat într-un cabinet de
consiliere în care nu toate famiile au curajul s p easc .
- Comunicarea între membrii unui grup cap t noi valen e, p rin ii
fiind încuraja i s discute liber, deschis f r inhibi ii; o persoan
care se confrunt cu o anumit problem va accept mai u or sa
comunice cu altele care au avut aceea i experien ;
- Se creeaz leg turi puternice între membrii grupului care ajut la
constituirea unei re ele de sprijin între p rin i. Prin împ rt irea
problemelor i a emo iilor, p rin ii î i dau seama de cît de mult au
în comun unii cu al ii, oferindu- i reciproc încurajare, încredere i
sprijin
- Se realizeaz o conectare a familiilor la resusele comunitare prin
informare de specialitate, astfel încît acestea s cunoasc i s
beneficieze de serviciile sociale existente la un moment dat
- Grupul se poate mobiliza pentru a produce schimb ri în plan
social vis- avis de problemele cu care se confunta; comunitatea va
fi mai receptiv la cerin ele unui grup decît ale unei singure
persoane;
25
- Interac iunea creat între membrii grupului favorizeaz
schimbarea de atitudine, valori i comportamente sociale prin
compara ie, feed back i sus inere din partea grupului
Programele de educa ie parental vizeaz de regul formarea
unor abilit i i transmiterea unor cuno tiinte care s vin în
sprijinul rela iei p rinte copil. Informa iile transmise sunt practice,
de regul referitoare la elemente de psihologia copilului, psihologia
dezvolt rii, se însu esc tehnici i metode de autocontrol, exprimare
i rela ionare pozitiv . În plus prin re eaua de sprijin creat se
faciliteaz con tientizarea, autocunoasterea i schimbarea de
atitudine i comportament.
În multe privin e grupul de educa ie parentala încep s se
asemene de multe ori cu grupul de suport, diferen a plecînd în
principal de la modelul educativ care st la baza programelor de
educa ie parental spre deosebire de modelul de dezvoltare
individual care st la baza consilierii de grup .
2.2 Consilierea individual i de grup
Spre deosebire de educa ia parental care punea accent pe

preven ie i viza în special exercitarea rolurilor parentale,
consilierea vizeaz tratamentul disfunc iilor famliale ce sunt de
multe ori cauza abuzului, violen ei, delicventei juvenile i altor tare
familiale. Din acest punct de vedere consilierea atît individual cît
26
i cea de grup cre te ca i nivel de complexitate punînd în centrul
interven iei individul i problema lui.
The British Association for Counselling fondat în 1977,
define te consilierea astfel: “Consilierea este utilizarea priceput i
principial a rela iei interpersonale pentru a facilita auto-
cunoa terea, acceptarea emo ional i maturizarea, dezvoltarea
optim a resurselor personale.” Scopul general este acela de a
furniza ocazia de a lucra în direc ia unei vie i satisf c toare i
pline de resurse. Rela iile de consiliere variaz func ie de cerere,
dar pot fi centrate pe aspecte ale dezvolt rii, pe formularea i
rezolvarea unor probleme specifice, luarea de decizii, controlul
st rilor de criz , dezvoltarea unui insight personal, pe lucrul asupra
tr irilor afective sau a conflictelor interne ori pe îmbun t irea
realatiilor cu ceilalt. (apud Dafinoiu 2001)
Consilierea are urm toarele caracteristici: durat scurt ,
urm re te schimbarea evolutiva, este centrat pe prezent, aici i
acum sau pe viitor, este orientat asupra proceselor de dezvoltare
i facilitare, prespune adoptarea din partea consilierului a unei
atitudini de acceptare necondi ionat , facilitativ i suportiv .
Consilierea individual are la baz o rela ie interpersonala de tipul
“face to face” prin care o persoan abilitat ajut o alt persoan
sa dep easc o situa ie de criz printr-o decizie proprie. În ciuda
27
resurselor existente, unele persoane nu pot g si solu ia problemei
lor din cel pu in dou motive (Dafinoiu 2002):
- nu formuleaz corect problema ( nu con tientizeaz cu exactitate
care este factorul cauzator al crizei );
- formuleaz corect problema dar ini iaz o singur solu ie de
rezolvare devenind “prizoniera” acesteia, solu ie care s-ar putea s
nu fie tocmai cea mai bun .
În primul caz, scopul consilierii îl constitue acordarea de sprijin
pentru client în vederea dezvolt rii unor alternative la formularea
ini ial a problemei iar în al doilea caz sarcina consilierului este cea
de stimulare a clientului pentru a dezvolta alternative la modalit ile
de rezolvare a problemei.
Consilierul i clientul parcurg împreun urm toarele etape:
1) construirea rela iei de încredere între cei doi parteneri prin
stabilirea de comun acord a obiectivelor i cadrului formal de
desf urare a terapiei, prin crearea unei atmosfere de deschidere
i suport etc.
2) etapa de evaluare în vederea diagnostic rii problemelor
clientului .
Evaluarea ini ial se refer la procesul de culegere a informa iilor în
scopul identific rii atît a problemelor cît i a nevoilor
clientului/familiei pentru a putea stabili obiectivele i planul de viitor.
28
3) stabilirea unui plan de interven ie împreun cu clientul i
implementarea acestuia.
Planul de interven ie este stabilit i realizat pas cu pas în acord cu
clientul iar obiectivele fixate trebuie s fie realiste, clare i
cuantificabile i în direct rela ie cu nevoile acestuia.
4) Evaluarea i încheierea rela iei de ajutor. Clientul este sprijinit de
specialist s analizeze eforturile depuse i rezultatele atinse, s
evalueze schimbarea survenit în urma demersului terapeutic.
Dac evaluarea sugereaz c problema a fost rezolvat , clientul i
consilierul decid de comun acord s încheie rela ia, dac nu, se
reia procesul terapeutic sau se decide încheierea rela iei.
Consilierea de grup include oarecum separat i consilierea
familiei, acesta fiind, pentru orice persoan , grupul de apartenen
primar . În grupul de apartenen primar sunt incluse toate
persoanele care se afl în raport afectiv real sau simbolic în
re eaua leg turilor familiale. Acesta ar putea cuprinde nu numai
membrii familiei nucleare sau extinse dar i vecini cu care am
stabilit rela ii foarte apropiate, baby sitters angajate etc.
Abordarea familiei i interven ia la nivelul acesteia necesit
respectarea de c tre consilier a urm toarelor principii (D.T bu c
2003):
29
- s recunoasc individualitatea i for a familiei i s respecte
diferitele modalit i de a face fa situa iei de criz ,
- s încurajeze i s faciliteze suportul intrafamilial i interfamilial
precum i lucrul,în re ea,
- s încurajeze i s faciliteze comunicarea i exprimarea
emo ional în vederea elimin rii blocajelor afective.
Consilierea de grup a cunoscut o dezvoltare i o popularitate
f r precedent în ultimele decenii. Consilierea de grup, cu excep ia
grupurilor familiale, se realizeaz în general sub forma grupurilor
de suport constituite din membri care au în comun acela i tip de
probleme i care prin intermediul intilnilor de grup decid sa se
dezv luie, s - i împ rt easc problemele i s se sprijine
reciproc în dep irea acestora.
Prin constituirea grupului de suport se urm re te:
- promovarea contactului social pentru reducerea alien rii i
izol rii sociale,
- promovarea interac iunii i a schimburilor interpersonale
complexe,
- încurajarea ajutorului mutual i al ajutor rii,
- asigurarea unui spa iu securizant în care pot fi exprimate
gînduri i tr iri f r teama stigmatiz rii
- identificarea problemelor comune i implicarea tuturor
membrilor în g sirea unor solu ii.
30
Grupul de suport reprezint o form de reasigurare emo ional
pentru membrii s i deoarece în interiorul grupului fiecare simte c
problema sa este în eleas , acceptat i împ rt it de ceilal i
membri ai grupului.
Etapele de dezvoltare ale grupului sunt relativ acelea i, îns în
func ie de grup exist multe variabile care pot fi rezolvate pe baza
spontaneit ii moderatorului de grup. Etapele ar putea fi sintetizate
astfel:
• Etapa comunic rii directe, a cunoa terii membrilor grupului
• Etapa construc iei matricei de grup, prin stabilirea de comun
acord a valorilor i a regulilor de grup
• Etapa exprim rii libere prin abordarea unor subiecte de
interes comun pentru to i
• Etapa aprofund rii personale cu accent pe împ rt irea
emo iilor i tr irilor personale, concomitent cu cre terea
coeziunii grupului
• Etapa depresiei grupului i dizolv rii lui treptate cu reg sirea
individualit ii securizante a membrilor
Consilierea individual , de familie sau de grup respect
principiul interven iei individualizate iar eficien a acestora depinde
atît de abilit ile i caracteristicile consilierului cît i, în egal
m sur dac nu mai mult, de voin a i resursele clientului.
31
Indiferent dac se bazeaz pe un model educa ional sau pe un
model al dezvolt rii biopsihosociale a individului atît consilierea cît
i educa ia parentala vizeaz dezvoltarea personal i stabilirea
unor rela ii intrafamiliale fire ti, s n toase i vizeaz dezvoltarea
personal i stabilirea unor rela ii intrafamiliale fire ti, s n toase i
valorizante pentru to i membrii familiei.
32
PARTE PRACTIC
1. OBIECTIVELE LUCR RII
Lucrarea de fa i-a propus s prezinte con inutul i rezultatele

unui program de consiliere psihologic i educa ional desf urat
în cadrul unui grup de suport pentru p rin i.
Programul “S -i educ m iubindu-i” s-a desf urat sub egida
Biroului de Asisten Social al Funda iei diocezane Caritas Ia i i
a constat în principal în organizarea a trei grupuri de suport pentru
p rin ii din medii defavorizate socio-economic cu scopul
îmbun t irii abilit ilor parentale a persoanelor incluse în program
i eradic rii violen ei i abuzului fizic i emo ional în rela ia cu
copiii.
Lucrarea prezint în detaliu con inutul i rezultatele unuia din
cele trei grupuri de suport avînd în componen a 7 mame.
2 DESCRIEREA PROIECTULUI
Obiectivele specifice ale proiectului au fost:

- Oferirea de informa ii despre modalit i alternative de educa ie
a copiilor ;
- Dezvoltarea abilit ilor parentale ale parintilor participanti ;
- Stimularea dezvoltarii personale i îmbun t irea capacita ilor
de rela ionare pozitiv ale participantilor la program ;
33
Obiectivele proiectului urmau a fi realizate în cadrul unor serii de 11
întâlniri de grup în ritmul de o întîlnire pe s pt mîn .
Perioada de desf urare a proiectului a fost de 12 s pt mîni (31
ianuarie-9 mai 2007)
Beneficiarele programului au fost 7 mame aflate în eviden a
Biroului de Asisten social , cu vîrste cuprinse între 19 i 39 de
ani, fiecare avînd cel pu in doi copii cu vîrste cuprinse între 10 luni
i 20 de ani, majoritatea cu educa ie sc zut i neavând în
momentul desf ur rii programului o slujb stabil .
Accentul pe educa ie parentala se realiza prin con inutul i
structura temelor fiec rei întîlniri, iar obiectivele vizînd dezvoltarea
personal , a abilit ilor de comunicare i interrela ionare a
participantelor urmau a fi îndeplinite prin realizarea în cadrul
edin elor a unui climat pozitiv de acceptare necondi ionat , prin
posibilitatea valoriz rii personale i împ rt irii experien elor
personale, prin jocurile i activit ile introduse în cadrul fiec rei
edin e.
Pentru fiecare din cele 12 edin e erau stabilite obiective
specifice. Sedintelele durau între 1h i 30 de minute i 2 h i erau
coordonate de c tre psiholog i asistentul care avea i rolul de
observator. De i fiecare edin avea o tematic anume, exista i
suficient flexibilitate pentru abordarea unor subiecte de interes
34
imediat pentru clien i (gen rela ia cu partenerul etc). edin a era
urmat de o evaluare a edin ei i o autoevaluare a particip rii
personale din partea coordonatorului i asistentului de grup.
3. EVALUAREA INI IAL
3.1. DESCRIEREA CAZURILOR
Grupul a cuprins 7 mame.

F.I, 39 de ani, mam a trei copii, o fat în vârst de 20 de ani
provenit din prima sa c s torie , un b iat de 4 ani i jum tate i o
feti de 3 ani i jum tate proveni i din concubinajul cu actualul
partener. Tot din rela ia actual a rezultat i un copil care a murit la
cîteva luni de la na tere datorit unor complica ii la plamîni. În
momentul în care a aderat la grup, mama se afla înc în doliu dup
copilul decedat iar începutul cursului a concis cu împlinirea unui an
de la decesul ultimului s u copil.
F.I a absolvit liceul economic, specializarea Comer dar, dup
disponibiliz rile de la ultimul loc de munc , în urm cu aproximativ
4 ani, întrerupt fiind i de na terea copiilor, nu a reu it s - i
men in un loc de munc stabil.
O persoan inteligent , F.I are totusi un istoric de alcoolism cronic
care a dus la pierderea primei relatii si la deteriorarea grava a
relatiilor cu familia de origine. A avut o rela ie defectuoas cu ambii
35
p rin i: o mam autoritar , posesiv , crescuta într-un centru de
plasament i un tat alcoolic.
A.D, 34 de ani, divor at , mam a trei fete de 3, 5 i respectiv 7
ani i jum tate. A.D este de meserie asistent medical, iar în
momentul derul rii programului era omer .
A.D este o persoan sociabila i comunicativ fiind aproape de
fiecare dat persoana care deschidea irul confesiunilor,
stimulindu-le astfel i pe celelate mame s se deschid i s - i
împ rt easc experien ele. Ca i F.I, A.D este nesigur pe sine,
extrem de exigent atît cu ea îns i cât i cu feti a cea mai mare,
care preluase o prea mare parte din responsabilit ile îngrijirii
celorlal i copii.
La rîndul ei A.D a avut o rela ie defectuoas cu mama ei, care i-a
p r sit ambele fete pe când ea avea 14 ani. P streaz rela ia cu
tat l ei cu care locuie te în prezent într-o locuin închiriat .
A.M, 19 ani, nec s torit , mam a doi b ie i, unul de 1 an i
jum tate i altul de 3 ani, ambii din rela ia cu actualul partener. A.M
provine dintr-o familie cu 7 fra i, ea fiind mezina familiei. A fost
crescut mai mult de m tu a ei, mama ei renun înd i la unii dintre
fra ii ei care a fost plasat într-un Centru de ocrotire a minorilor. A.M
a absolvit 8 clase primare i este casnic .
D.E, 32 de ani, mam singur cu doi copii proveni i dintr-o
rela ie anterioara, o fat de 8 ani i jum tate i un b iat de 5 ani.
36
D.E este orfan , a fost crescut într-un Centru de Ocrotire a
minorilor i nu cunoa te nici un membru al familiei sale naturale.
D.E a absolvit coala de Arte i meserii i în momentul începerii
cursului nu avea un loc de munc .
B.L, 26 de ani, c s torit , mam a doi copii, un b iat de 3 ani i
o feti de 1 an. B.L are studii medii, a absolvit liceul economic,
specializarea Administra ie public iar la momentul începerii
cursului nu lucra, fiind în concediu de maternitate pentru îngrijirea
feti ei mai mici.
Z.I, 26 de ani, nec s torit , mam a trei copii, un b iat de 7 ani
i dou feti e, în vârst de 5 i respectiv 3 ani to i proveni i din
rela ia cu actualul partener. Z.I a absolvit 8 clase i este casnic .
Fiind cea mai mare din cei 7 fra i a avut o copil rie nu tocmai
fericit : dup sinuciderea mamei sale pe când ea avea 12 ani a
trebuit s aib grij de to i fra ii mai mici i de tat l alcoolic. Z.I este
o persoan t cut , modest , calm i r bd toare.
B.A, 22 de ani, mam singur a doi copii, o feti de 8 ani i un
b ie el de 5 ani proveni i din rela ii diferite. A absolvit 8 clase, iar la
momentul începerii cursurilor era menajer la o funda ie care-i
asigura cazarea pentru ea i cei doi copii ai s i. Provenind dintr-o
familie de etnie rrom , B.A a avut o copil rie dificil , marcat de
neglijen , abuz fizic i verbal. B.A este o fire sociabil i
copil roas .
37
3.2. INSTRUMENTE FOLOSITE ÎN EVALUAREA INI IAL
Al turi de formularul de înscriere în grup, prin care se preluau date

despre client i se testa gradul i domeniul de interes al clientului
cu privire la acest curs, (a se vedea ANEXA A), participantelor li s-
au mai aplicat dou chestionare, care urmau a fi reaplicate în
momentul finaliz rii edin elor.
Am aplicat urm toarele instrumente de diagnostic:
1. Pentru m surarea abilit ilor de rela ionare, a fost folosit o
gril de observa ie cu 12 itemi: solidaritate, destindere, acord,
sugestii date, opinii emise, orient ri date, orient ri cerute, opinii
cerute, sugestii cerute, dezacord, tensiune, antagonism.(
ANEXA B 1 )
Sursa: “Joining togheter, Group theory and group skills” David
Johnson and Frank P.Johnson (Opera ionalizarea itemilor conform
ANEXEI B 2)
Fiec rui item îi este ata at o scal de evaluare de la 1 la 5 în care
1 (f. slab) i 5 (f. bine). Ultimii trei itemi: dezacord, tensiune,
anatagonism sunt invers scora i.
În cadrul fiec rei edin e, asistentul de grup avea rolul de a
observa i a evalua comportamentul verbal i nonverbal al
participantelor conform acestei grile.
38
2. Pentru m surarea abilit ilor parentale a fost folosit atît o
autoevaluare a participantelor dup o defini ie dat a calit ilor
unui bun p rinte ( a se vedea Sedinta 3) cît i Scala de
evaluare a adaptabilit ii i coeziunii familiei (FACES III,
ANEXA C), pornind de la principiul c o schimbare a
comportamentului unui membru într-o familie poate afecta
structura familial în ansamblu.
Din scal a fost folosit doar partea din scal referitoare la familia
actual , excluzîndu-se partea referitoare la familia ideal . Autor:
David H.Olson, Joyce Portner, Yoav Lavee.
Ce m soar scala : adaptabilitatea i coeziunea familial ;
Descriere: Scala de evaluarea a coeziunii i adaptabilit ii familiei
este un instrument ce cuprinde 20 de itemi, care m soar dou
dimensiuni importante ale func ion rii sistemului familial; coeziune
i adaptabilitate. Scala are la baz Modelul Circumplex al familiei
care afirm ca exist trei dimensiuni centrale ale func ion rii
sistemului familial: coeziune, adaptabilitate (flexibilitate la
schimbare) i comunicare.
Scala FACES III m soar dou din aceste trei dimensiuni, evaluînd
modul în care membrii î i percep propria familie i cum i-ar dori s
fie aceasta la modul ideal (familia ideal ).
Norme; testarea instrumentului s-a f cut pe 2453 de adul i de
vîrste diferite i 412 adolescen i. Sub aspectul adaptabilit ii, scorul
39
face diferen a între sistemele familiale haotice i cele rigide,
structurate iar sub aspectul coeziunii, între familiile separate,
dezintegrate, interconectate i cele “amestecate”, f r grani e clare
între subsisteme sau membrii.
Scorarea: Scorarea se face prin însumarea itemilor impari
pentru ob inerea scorului la factorul coeziune, i a itemilor pari
pentru factorul adaptabilitate. Cu cât este mai mare scorul pe
dimensiunea coeziune familial , cu atât este mai “amestecat ”, mai
omogen familia respectiv . Cu cât este mai mare scorul pe
dimensiunea adaptabilitate, cu atât este mai lipsit de structur
familia respectiv .
Fidelitate: Varianta în limb roman a scalei a fost pretestata pe
un num r de 53 de subiec i, 32 fete i 19 b ie i, studen i la
Psihologie, rezultînd un coeficient alpha de 0.79 pentru coeziune,
de 0.82 pentru adaptabilitate i de 0.86 pentru întregul instrument.
Validitate: Scala are o bun validitate de construct, îns exist înc
îndoieli în ceea ce prive te validitatea, discriminanta i
convergen a. (acord între membrii familiei sau între membrii familiei
i terapeu i ). (Corcoran Kevin, Fischer Joel 1984)
40
4. DESF URAREA PROGRAMULUI DE CONSILIERE
EDUCA IONAL
4.1. STRUCTURA EDIN ELOR DE GRUP
Cursul de educa ie parental a respectat urm toarea structur :

1. Introducere:Cine sunt eu ca om? Autodefinire i
intercunoastere. Regulile i obiectivele grupului.
2. Familia de origine.Eu ca i copil
3. Familia actual .Eu ca i p rinte.Îmi cunosc eu copilul?
4. Iubirea este fundamentul oric rei rela ii
5. Limbajul nr. 1 al iubirii: Contactul fizic, mângâierile ;
6. Limbajul nr .2 al iubirii: Cuvintele ;
7. Limbajul nr. 3 al iubirii: Timpul oferit ;
8. Limbajul nr. 4 al iubirii: Darurile ;
9. Limbajul nr. 5 al iubirii: Serviciile ;
10. Iubirea i disciplina
11. Recapitulare. Premierea participantelor
Con inutul i tematica cursului a fost realizat dup structura i

con inutul manualului de educa ie parental “Cele cinci limbaje de
iubire ale copiilor“, Dr.Gary Chapman & Dr.Ross Campbell.
Dr. Ross Campbell este psihiatru i consilier pe rela ia p rinte
copil, fondator al al Southeastern Counselling Center din
Chattanooga, Tennessee i profesor asociat la catedra de pediatrie
41
i psihiatrie a Colegiului de Medicin din cadrul Universit ii
Tennessee, autor a mai multor c r i pe tema rela iilor dintre p rin i
i copii.
Dr.Gary Chapman este consilier familial, fiind cunoscut în SUA
pentru seminariile pe probleme de familie pe care le conduce în
întreaga ara, autor a numeroase c r i de succes pe tema rela iilor
interfamiliale.
42
4.2 EDINTELE
edin a nr.1
Introducere; Cine sunt eu ca om? Autodefinire i
intercunoastere. Stabilirea regulilor i obiectivelor grupului
Obiective generale;
• Intercunoasterea membrilor grupului;

• Stabilirea de comun acord a obiectivelor i regulilor grupului
Competen e specifice;
1. S se autodefineasc sub aspectul pasiunilor, intereselor

(ceea ce le place s fac precum i a ceea ce nu le place s
fac ) i al valorilor;
2. S interac ioneze i s vorbeasc deschis în fa a unui
auditoriu ;
3. S stabileasc obiectivele i regulile grupului.
Tehnici de lucru: exerci iu creativ, dialog.
Durat : 1h i 30 minute
Activitatea 1: Scurt prezentare a proiectului i a persoanelor

participante la grup, definirea a tept rilor
Moderatorul i observatorul întîlnirii (coordonatorii) se vor prezenta,
le vor ura bun venit mamelor prezente, iar unul dintre ei va vorbi
despre c l toria care va începe acum i care va dura trei luni. To i
43
cei prezen i î i vor spune numele precum i cu ce a tept ri vine la
acest grup.
edin a poate începe cu o rug ciune, se va întreba dac vrea
cineva dintre mamele prezente s o spun . În caz c nimeni nu va
dori, moderatorul va începe al turi de to i cu o rug ciune scurt .
(op ional, 2 minute)
Activitatea 2: Intercunoastere i rela ionare

Moderatorul va propune un exerci iu scurt. Grupul se va împ r i în
cupluri de cîte dou persoane, fiecare alegindu- i un partener din
cei prezen i pe cel care îl cunoa te cel mai pu in. Fiecare
participant se va descrie pe sine celuilalt r spunzînd la urm toarele
întreb ri:
• Cine sunt eu? (exemplu: sunt Mirela, am 35 de ani, sunt mam
a 3 copii, etc).
• Ce-mi place mie s fac? / care sunt lucrurile care îmi plac?
• Ce nu-mi place s fac?
• Care sunt lucrurile cu adev rat importante pentru mine?
Dup cinci- apte minute, dialogul dintre cupluri se va încheia, iar în

grupul reunit fiecare persoan va trebui s o descrie pe cealalt .
La sfîr it moderatorul va pune urm toarele întreb ri pentru
fiecare;
44
• Cum s-a sim it când a trebuit s vorbeasc despre sine?
• Cum s-a sim it când altcineva a vorbit celorlal i despre ea/el?
• În ce m sur a corespuns descrierea celuilalt cu ceea ce am
povestit eu? (15-20 minute)
Activitatea 3: Stabilirea regulilor i a obiectivelor grupului

Dup ce ne-am cunoscut, putem s formul m un cadru care se
desf oare intilnirile noastre.
Moderatorul roag participan ii s propun regulile pe care grupul
va trebui le respecte. Mamele î i vor alege un purt tor de
cuvînt/secretar i vor dezbate regulile grupului.
Purt torul de cuvînt/secretarul va nota tot ceea ce au stabilit de
comun acord i le va comunica tuturor la final.
Asistentul grupului va nota observa iile sale cu privire la exerci iu
pe fisa de observa ie, indici ai comportamentului agresiv, pasiv i
cooperant asertiv prezent la participante (15-20 minute, a se vedea
în ANEXA edin ei).
Dup dezbateri, regulile i obiectivul grupului vor fi communicate,
iar moderatorul le va scrie pe o plan ce va fi mereu prezent în
sal .
Observatorul va comunica i el observa iile sale grupului f r a da
nume.
45
Activitatea 4: Încheiere/Rezumat:
Fiecare participant va trebui s împ rt easc celorlal i ce a

descoperit în aceast edin a, cum s-a sim it i cu ce gînduri
pleac acas .
Dup ce to i membrii grupului au vorbit, moderatorul va da tema

pentru acas : fiecare s - i deseneze familia de origine a a cum
crede de cuviin (sub form de oameni, culori, buline etc).
Moderatorul i asistentul grupului vor împ rt i i ei ce au sim it

sau ce au aflat nou la aceast întîlnire, vor mul umi pentru
participare tututor (5-7 minute)
Referin e:
Steve Andreas, Charles Faulkner (ed) – “NLP i succesul”
David W.Johnson, Frank P. Johnson “Joining togheter. Group
theory and group skills”
Analiza edin ei
Au participat 9 mame.
Conform r spunsurilor la chestionarele aplicate, a tept rile
participantelor vizeaz în principal aflarea mai multor informa ii
despre copii i educarea lor iar printre problemele actuale cele mai
importante se num ra: lipsa resurselor financiare, g sirea unui loc
de munc , educarea copiilor.
46
La sarcina care prevedea autodefinerea se remarc descrierea
personal în termeni generali i s raci în con inut:” mam , X ani, X
copii”, f r referiri la profesie sau alte elemente ale identit ii
personale (e posibil ca i tematica cursului s fi influen at modul de
autoprezentare a participantelor). De asemenea preferin ele sau
respingerile sunt majoritar, cu mici excep ii (F.I i D.A) din mediul
casnic (s sp l, s g tesc etc.). Lucrurile importante sunt în
general: familia i copiii.
Pentru prezent rile în diade (partenerul vorbea în numele
persoanei care i se prezentase anterior în cadrul diadei), s-au
remarcat dificult i în a vorbi din pozi ia celuilalt, preferindu-se a se
vorbi mai mult “despre” cel lalt.
La sarcina de grup (stabilirea regulilor) s-a remarcat prezen a
comportamentelor agresive (verbal-repro uri, ironiz ri) i a celor
evitant pasive. F.I i -a asumat rolul de lider informal iar D.A pe cel
de mediator, catalizator al discu iei grup.
Obiectivele edin ei au fost îndeplinite, problemele întâmpinate
au inut de completarea numeroaselor chestionare, prea lungi, prea
dificile pentru nivelul de educa ie al mamelor.
S-a sugerat pentru edin a urm toare aducerea unor ecusoane
colorate pe care participantele s - i scrie numele.
47
edin a nr. 2
Familia de origine. Eu ca i copil.
Obiective generale;
- S identifice aspecte pozitive i negative din propria lor via de

copil. (ce anume îmi pl cea din ce f cea tata sau mama, ce
anume nu îmi pl cea)
- S identifice care erau nevoile lor ca i copii i cum i le
îndeplineau sau le erau îndeplinite de c tre parin i.
- S - i identifice modul în care anumite comportamente ale
p rin ilor le-a influen at modul lor de a fi.
Obiective specifice;
1. S verbalizeze în grup experien e din copil rie pl cute sau mai

pu in pl cute, dând exemple de lucruri/situa ii concrete care le-
au pl cut sau nu le-au pl cut în modul de a se comporta fa
de ei a p rin ilor lor ;
2. S fie capabile s ofere suport afectiv membrilor grupului dac
e cazul
Durat : 2h
Activitatea 1: Introducerea temei noi, împ rt irea experien elor

avute de la ultima întîlnire.
48
Dac apar persoane noi, se vor face din nou prezent rile i se va
vorbi despre tema acestei întîlniri: “Familia de origine. Eu ca i
copil”. Se vor recompensa verbal de c tre coordonator acele
persoane care i-au f cut tema (desenul reprezentind familia de
origine) .
Moderatorul ofer ocazia membrilor grupului s comunice liber, s
împ rt easc experien ele avute de la ultima întîlnire în via a
fiec ruia.
Tema va fi scris pe flipchart iar în mijlocul foii va fi desenat un
cerc în mijlocul c ruia va fi scris cuvîntul ”copil” (5 min)
Activitatea 2: Descrierea familiei de origine;
Participantele grupate în diade (pe baza criteriului îmi aleg partener

persona din grup pe care o cunosc mai pu in) î i vor descrie una
alteia familia de origine pornind de la urm toarele întreb ri: Ce fel
de rela ie am avut cu tat l meu? dar cu mama mea? Ce anume îmi
pl cea din ce f cea fiecare din ei? Ce anume nu-mi pl cea din ce
f cea mama, tat l meu? În ce fel m-a influen at
rela ia/comportamentul p rin ilor mei fa de mine?
Dup ce fiecare a terminat de povestit, persoanele se vor
regrupa i fiecare persoan va trebui s vorbeasc despre
experien a familial a colegei sale. (activitate de grup, 20-30
minute)
49
Activitatea 3: Nevoile mele ca i copil
Grupate în diade sau individual (la alegerea grupului), cu pauz de

1-2 minute, participantele vor vorbi despre:
“Care erau nevoile mele ca i copil? Ce mi-a fi dorit eu s primesc
de la p rin ii mei i am primit sau nu?” (8-10 minute)
Moderatorul va rezuma nevoile verbalizate de c tre
participante i le va scrie în dreptul cercului “Copil” pe foia de
flipchart.
Dup activitate, dac este cazul, (retr irea unei experiente
traumatizante de c tre participante) moderatorul roag
participantele s povesteasc fiecare experien a cea mai pl cut
din via a lor de copil.
Ie irea din starea de copil (op ional, func ie de starea
participantelor)
“Ne amintim de o experien pl cut pe care am avut-o la 7 sau la
8, sau la 10 ani. Îi vedem pe mama sau pe tata, sau pe amindoi,
sunt al turi de mine, m in în bra e iar eu m sim iubit i m simt
în siguran . E cald i e bine, mama i tata m iubesc i sunt al turi
de mine. M accept a a cum sunt. Cu aceast senza ie de calm
i de siguran încep s cresc, încet, încet, am 10, 12, 14, 20 de
ani, spatele îmi devine din ce în ce mai viguros, mîinile mai sigure,
sunt acum adult i sunt responsabil de deciziile pe care le iau.”
Durata: (10-12 minute)
50
Activitate de final: Încheierea i împ rt irea experien elor
La final moderatorul va ruga participantele s vorbeasc despre:
Cum s-au sim it la aceast întîlnire? dac au aflat ceva nou? i
care cred ca a fost sau poate fi contribu ia lor la grup? (5-7 minute)
Analiza edin ei nr.2

La edin au participat patru mame, din care o mam venit
pentru prima data. Pentru noua venit s-au reluat prezent rile
membrilor grupului.
Doar una din cele trei mame prezente i-a f cut tema pentru
acas (desenul reprezentind familia de origine). Tema data a avut
drept scop introducerea în primul exerci iu al edin ei care
presupunea prezentarea în cadrul diadelor formate a tipurilor de
rela ii din familia de origine. Pentru a elimina re inerile sesizate,
prezent rile au început cu diadele în care se aflau coordonatorul i
asistentul de grup. În ciuda repet rii cerin ei exerci iului ca fiecare
membru al diadei s vorbeasc despre cel lalt “ca i cum ar el ar fi
persoana în cauz ”, s-a sesizat aceea i dificultate de a vorbi “ca i
cum e ti persona respectiv ” preferindu-se a se vorbi “despre”
persoana respectiv . Cu toate acestea s-a remarcat cre terea
deschiderii din partea persoanelor prezente prin prezent ri
detaliate a rela iilor cu membrii familiei de origine (func ie de
preferin a participantelor, de exemplu prezentare detaliat a rela iei
51
cu tata, sau cu mama, în schimb ignorare aproape complet a
rela iilor cu celalat p rinte)
La exerci iul doi, mamele trebuiau s - i identifice nevoile lor ca
i copii prin întreb rile puse de coordonator. Cu r spunsurile lor a
fost completat desenul f cut pe flipchart. Au fost identificate
urm toarele nevoi : Armonie, în elegere, s m joc, s primesc
mici daruri, iubire, familie, s înv , s am timp liber pentru mine,
s fiu apreciat , s mi se acorde aten ie).
La finalul edin ei, la momentul împ rt irii gindurilor i
emo iilor mamele au afirmat c autodezvaluirile privind copil ria i
familia de origine le-au ajutat sa vad similitudinile dintre ele i s
le apropie mai mult.
În acest fel au fost îndeplinite obiectivele edin ei. S-a propus, la
ini iativa organizatorilor, ca mamele care nu au cu cine s -i lase,
sa- i aduca i copiii, urmînd ca un voluntar s se joace cu ei pe
durata edin elor într-un spa iu amenajat special pentru acest scop.
52
edin a nr.3
Familia actual . Eu ca p rinte. Îmi cunosc copilul?
Obiective generale;
- S - i autoevaluaze abilita ile parentale

- S descrie personalitatea fiec rui copil, vorbind despre
calit ile, defectele, opotunitatile i amenin rile cu care se
confrunt fiecare în func ie de vârst precum i rela ia
personal cu fiecare;
- S identifice care sunt pasiunile dar i nevoile copiilor în func ie
de vârst i contextul de via prin care trece fiecare;
Durata:1h i 30 de minute
Competen e specifice:
- S descopere punctele tari, punctele slabe, oportunit ile i

amenin rile cu care se confrunt copilul lor.
- S identifice nevoile copiilor lor i s numeasc modalit ile prin
care i le satisfac.
- S se autoevaluaze pe o scar de la 1 la 5 în ceea ce prive te
calit ile lor de buni p rin i.
Tehnici de lucru:
- Interviu semistructurat
- Analiza SWOT
53
- Autoevaluare
Activit i introductive: Împ rt irea experien elor avute de la ultima

întîlnire, introducerea temei noi
Participantele vor fi rugate s vorbeasc despre ce s-a mai

întîmplat de la ultima întîlnire, dac au mai reflectat la tema
precedent , dup care se va prezenta tema edin ei curente.
Desf urarea propriu zis a edin ei

1. Copilul meu: Ce îi place s fac , care sunt preferin ele lui?
care sunt nevoile lui actuale?
Grupa i în diade sau individual (func ie de op iunea mamelor)
participantele vor vorbi despre: Ce le place copiilor mei s fac ?
Care este rela ia mea cu fiecare din ei?Care cred eu c sunt
nevoile actuale ale copiilor mei? Îi sunt acestea îndeplinite?
2. Desenul analizei SWOT a copiilor lor
Moderatorul va ruga participantele sa deseneze sub forma unui
copac cu patru ramuri calit ile i defectele copiilor lor,
avantajele/oportunit ile fa de ceilal i copii i
dezavantajele/amenin rile cu care se confrunt comparativ cu al i
copii. (10-15 minute)
3. Ce înseamn un p rinte bun? Autoevaluare.
Coordonatorul va ruga participantele s r spund la întrebarea:
“Ce înseamn un p rinte bun? “
54
Coordonatorul va centraliza r spunsurile i va sintetiza o
defini ie pe care o va scrie pe flipchart. Apoi, mamele vor fi rugate
s se autoevaluze în ceea ce prive te calit ile lor de buni p rin i
pe o scal de la 1 la 5, în care 1 reprezint foarte slab, 2 slab, 3
mediu, 4 bun, iar 5 foarte bun.
Activitate de final În încheiere coordonatorul grupului va ruga
participantele s vorbeasc despre: Cum s-au sim it la aceast
întîlnire, dac au aflat ceva nou i care cred c a fost sau poate fi
contribu ia lor la grup (5-7 minute) .
Referin e: “NLP i succesul”, Steve Andreas, Ch.Faulkner

La edin au participat 4 mame.
Atît la exerci iul nr. 1 ( prezentarea intereselor, identificarea
nevoilor propriilor copii cît i la exerci iul nr. 2, analiza SWOT )
descrierile f cute de mame au fost extrem de sumare, de
generale. În ceea ce prive te pasiunile, la exerci iul 2, analiza
SWOT a fiec rui copil, fiecare mam s-a rezumat la enumerarea a
cel mult dou - trei calit i a copiilor, dar a unui num r cel pu in
egal sau chiar mai mare de defecte. În general nu s-a vorbit despre
oportunit ile i amenin rile cu care se confrunt fiecare copil. E
posibil ca termenii folosi i s nu fi fost în ele i.
55
Descrierile au fost sumare, de fiecare dat coordonatorul
trebuind s solicite repetat men ionarea i a calit ilor copiilor avînd
în vedere c în prezent rile f cute calit ile erau de multe ori omise
sau l sate la final.
La solicitarea coordonatorului de a g si împreun o defini ie a
“p rintelui bun”, grupul a formulat în final urm toarea defini ie: ”Un
p rinte bun este cel care asigur copiilor s i siguran material (îi
asigur nevoile de baz materiale), siguran psihologic (îl
iube te, îl ocrote te, îl încurajeaz ) i libertate s fac propriile
alegeri.”
Autoevalu rile mamelor în ceea ce prive te calit ile lor de bun
p rinte au fost urm toarele; F.I (2-slab); A.M (4-bun) Z.I (3-mediu),
D.E (4-bun)
Exerci iile f cute în cadrul acestei edin e au relevat faptul c
mamele fie nu pot descrie, (nu au vocabularul necesar) fie nu sunt
interesate sau aproape ignor aspectele ce in de individualitatea i
personalitatea fiec rui copil.
S-a remarcat cre terea coeziunii grupului: mamele au început
s - i ofere una alteia solu ii i recomand ri în ceea ce prive te
modul de a se comporta cu copiii într-o anumit situa ie, preferînd
în plus s vorbeasc direct grupului i nu în diade.
56
edin a nr. 4
Iubirea este fundamentul oric rei rela ii

Obiective:
1. S în eleag no iunile de: rezervor de iubire, iubire

condi ionat , iubire necondi ionat , disciplin
2. S identifice modul în care î i arat dragostea fa de copii
(condi ionat/ necondi ionat)
3. S identifice modalit i concrete prin care pot arata copiilor c
sunt iubi i (cre te nivelul rezervorului de iubire)
Tehnici de lucru;
• Prezentare
• Interviu semistructurat
1. Dezvoltarea capacit ii de interac iune deschis cu ceilal i

membri ai grupului
2. Dezvoltarea capacit ii de a primi i oferi feed back membrilor
grupului.
Durata: 2h
57
Activitate introductiv : Împ rt irea experien elor personale din
perioada scurs de la ultima întrevedere, scurt recapitularea a
edin ei trecute.
Dup salut i rug ciunea de început, moderatorul va oferi
membrilor grupului posibilitatea ca ace tia s - i împ rt easc
experien ele semnificative prin care au trecut de la ultima
întrevedere, eventual efectele pe care le-a avut ultima edin
asupra comportamentului personal sau al copiilor.
Moderatorul va face o scurt recapitulare a ceea ce s-a discutat
la întâlnirea anterioar pentru a face leg tur cu ceea ce se va
discuta la aceast întâlnire.
Desf urarea propriu-zis a edin ei:
Activitatea 1. Prezentarea moderatorului: ”rezervor de iubire “,

"iubire condi ionat , vs iubire neconditionat ”
Desf urarea propriu-zis a edin ei va începe cu explicarea
sensului sintagmei „rezervor de iubire”. Ne vom folosi de un
exemplu din via a personal : Fiecare din noi avem un rezervor de
iubire care ne men ine s n toase i armonioase. Dac diminea a
plec m de acas zimbitoare i pline de elan este pentru c acel
rezervor de iubire este plin. Pe parcursul zilei, o alterca ie în
tramvai, o ceart cu eful, o glum proast din partea unui coleg, o
problem nerezolvat care ne preseaz nu fac decât s consume
58
din acest "rezervor”. Acesta se gole te cu fiecare mic sup rare,
jignire, nereu it pe care o suferim în via de zi cu zi. Ca i o
ma in , noi avem nevoie de acest combustibil. Combustibilul
nostru este iubirea.
Cu rezervorul plin, ma ina este func ional i poate fi condus
de c tre ofer. Tot la fel i copilul are un rezervor de iubire care
trebuie umplut ca s se poat dezvolta i cre te ca un adult
s n tos i armonios. Când copilul se simte iubit, este mai u or de
disciplinat i de format decât atunci când simte c „rezervorul s u
emotional” e aproape gol. Fiecare copil are un „rezervor pentru
iubire” iar copilul are nevoie de acest combustibil pentru a se putea
dezvolta fizic, afectiv i intelectual. Un copil crescut într-un mediu
s rac în iubire, într-un centru de plasament de exemplu, este diferit
din punct de vedere fizic, intelectual i emo ional de un copil
crescut într-o familie. Nevoia de iubire a copilului st la baza tuturor
celorlalte nevoi. De aceea, dezvoltarea i comportamentul lor
reprezint în egal m sur r spunderea mea i a lor.
Cum putem cre te nivelul rezervorului de iubire al copilului?
Iubindu-l necondi ionat.
Ce înseamn iubire neconditonata?
Iubirea necondi ionat este iubirea total , care accept i confirm
existen a copilului a a cum este el i nu datorit a cee a ce face el.
Orice ar face (sau n-ar face) p rin ii tot îl iubesc.
59
Iubirea condi ionata se bazeaz pe ceea ce face copilul i este
adesea asociat cu recompense precum: daruri, aprecieri fizice
sau verbale, încuraj ri, pentru un comportament dorit de p rin i.
Desigur copiii no tri trebuie disciplina i/forma i, dar dup ce
rezervorul lor de iubire este plin. Dac copiii se simt cu adev rat
iubi i sincer de c tre p rin i, ei vor fi mai receptivi la sfaturile mamei
i tat lui lor în toate privin ele. Sunt mai multe modalit i în care
copiii (oamenii în general) exprim i în eleg iubirea. Acestea pot fi;
mângâierile fizice, cuvintele de încurajare, timpul acordat, darurile
i serviciile.
Cel mai bine putem defini iubirea necondi ionat ar tând care
sunt rezultatele ei. Iubirea necondi ionat înseamn a- i iubi copilul
orice-ar fi. Noi iubim copilul indiferent de cum arata, indiferent de
ce talente manifest sau în devenire, ori ce handicapuri are,
indiferent de cum am vrea s fie, i, ceea ce este mai greu,
indiferent de ceea ce face. Asta nu înseamn c vom accepta orice
tip de comportament ar afi a sau c îi vom arata iubirea noastr tot
timpul, chiar i când se comport inadecvat.
Iubirea sau educarea condi ionat fa de copilul
dumneavoastr . poate duce la nesiguran , nelini te, o proast
p rere de sine i la mânie. În ce m sur copilul dumneavoastr d
dovad de a a ceva? Da i posibilitatea grupului s împ rt easc
momentele în care au dat dovad de iubire condi ionat .
60
Activitatea 2. Interviu semistructurat de grup:
• Gândi i-v la propriile amintiri din copil rie. Cum reu eau
p rin ii dumneavoastr s v umple rezervorul de iubire pentru
a v da mai mult încredere? Ce amintiri pl cute din copil rie
ave i legate de modul concret în care p rin ii dumneavoastr v
ar tau c v iubesc i c sunte i important/important pentru
ei?
• Recapitula i mai multe momente în care v-a i sim it iubi i sau v-
a i exprimat iubirea fa de copilul dumneavoastr . în
majoritatea cazurilor, acest lucru a avut leg tur cu cu vreo
reu it ori cu confirmarea unor a tept ri?
• Cum le ar ta i concret copiilor dumneavoastr c îi iubi i? Dac
ei ar fi întreba i cum tiu ei c mama sau tat l lor îi iube te, ce
ar r spunde?
• Dac ar fi s m sura i de la zero la zece nivelul din rezervorul
de iubire al copilului dumneavoastr ., cam pe unde crede i c
s-ar situa el? tiu copiii dumneavoastr c sunt iubi i?
Discu ie liber dup fiecare întrebare (30-40 minute)
Încheierea edin ei. Tema de reflec ie: Cum ne ar t m iubirea fa
de copiii no tri? Formatorul va mul umi pentru participare i va ruga
participantele s împ rt easc grupului cum s-au sim it, dac au
înv at nou, cu ce gînduri pleac acas .
61
Apoi va face un rezumat al întâlnirii i va da tem de reflec ie
pentru acas : Cum le ar t m copiilor no tri c îi iubim
necondi ionat?
Referin e: Gary Chapman, Ross Campbell”Cele cinci limbaje de

iubire ale copiilor” (Pg11-28, pg 198-199)
Analiza edin ei nr. 4

Toate mamele, inclusiv coordonatorul grupului i asistentul au
vorbit despre modul în care au sim it în copil rie c sunt iubite.
Cîteva dintre participante au vorbit i despre lipsa de iubire pe care
o resim eau din partea unuia sau a altuia dintre p rin i. (F.I, A.D)
La întrebarea privind modalit ile concrete de exprimare
personal a iubirii r spunsurile au fost destul de sumare i
generale referindu-se în general la acoperirea nevoilor materiale
ale copiilor cu pu inii bani ai familiei, la contactul fizic mam copil,
la darurile f cute la diverse ocazii speciale. În ceea ce prive te
evaluarea nivelului de iubire din ”rezervorul” copiilor, majoritatea
cu o excep ie, nu a formulat un r spuns clar. A revenit în discursul
mamelor motiva ia situa iei financiare personale precare.
Comparînd r spunsurile cu ale celorlalte participante, unele
dintre mame au recunoscut c uneori gre esc manifestindu- i
iubirea într-un mod condi ionat.
62
La finalul edin ei coordonatorul a amintit participantelor defini ia
unui ”parinte bun ” g sit de grup la edin a anterioar i a rugat
mamele care nu au fost prezente atunci s se autoevaluze din
aceast perspectiv .
Autoevalu rile au fost: A.D. (4-bun) i B.A (4-bun). Obiectivele
edin ei au fost în mare îndeplinite, urmînd ca mamele s aib ca
tem de reflec ie pentru data viitoare g sirea i a altor modalit i
prin care î i pot arata concret iubirea fa de copii.
63
edin a Nr. 5
Limbajul nr.1 al iubirii: contactul fizic

Obiective:
Participan ii trebuie:
1. S în eleag no iunea de limbaj de iubire ;
2. S ofere exemple din copil ria lor în ceea ce prive te modul în
care p rin ii î i manifestau fizic iubirea fa de ei ;
3. S identifice care sunt semnele prin care copiii î i exprim
dorin a de a fi mângâia i ;
4. S identifice i alte modalit i prin care î i pot manifesta iubirea
i acceptarea fizic a copilului lor.
Tehnici de lucru;
- Prezentare
- Interviu semistructurat
- Joc de rol
1. S manifeste deschidere, s participe activ la discu iile din

cadrul grupului
2. S fie capabile s identifice i s exprime cum se simt în
anumite situa ii simulate într-un joc de rol
3. S primeasc i s ofere feed back celorlal i membri ai grupului
64
Durata: 2 h
Activit i introductive: Împ rt irea experien elor, tema de reflec ie
Dup salut, moderatorul va ruga mamele s împarta easca
grupului ce evenimente semnificative pl cute, sau mai pu in
pl cute au tr it de când nu s-au mai v zut. Participan ii vor trebui
noteze pe un bile el experien ele nepl cute pe care le-au tr it în
ultimile zile (în cazul în care au tr it ceva de genul acesta).
Moderatorul va strînge toate bile ele, le va rupe i le va arunca la
co .
Li se va aminti mamelor de tema de reflec ie de s pt mîna
trecut , mamele fiind rugate s vorbeasc despre “Cum anume le
arat concret copiilor lor c -i iubesc i îi apreciaz ?”
1. Prezentarea Limbajului nr.1 al iubirii: contactul fizic
Se va începe cu prezentarea temei acestei edin e: limbajul nr.1 al

iubirii - contactul fizic. Coordonatorul va explica membrilor grupului
sintagma: limbaj de iubire i va enumera cele cinci limbajele de
iubire ale copiilor.
Limbajul de iubire este un mod concret prin care ne exprim m
iubirea fa de copilul nostru. În general sunt cinci modalit i
concrete prin care ne ar t m iubirea: prin contactul fizic
(îmbr i are, inutul în bra e, s rutul, jocurile fizice etc ), prin
65
cuvinte, timp acordat, daruri i serviciile care le efectu m pentru
cel lalt.
Bebelu ul abia n scut ia contact cu mediul i implicit cu p rin ii
s i, în primul rînd fizic. În momentul în care mama î i ia copilul în
bra e ea îl accept i îi spune “bine ai venit în lumea noastra”.
Înainte de a fi mult mai mult de atît, bebelu ul este în primul rînd o
prezent fizic iar atunci când este leg nat, hr nit, îmb iat, ters,
îmbr cat, el intr în contact fizic cu lumea i cu mama sa, un
contact prin care i se spune: “exi ti, e ti viu, te accept i îmi place
s fiu cu tine”.
Mul i p rin i î i mângâie copiii când e absolut necesar, la
îmbr care sau la dezbr care. Exist p rin i care nu sunt con tien i
de marea nevoie a copiilor de a fi mângâia i i de cât de u or ar
putea folosi aceast mijloc pentru a p stra rezervorul emo ional al
copilului plin cu iubire. Mul i p rin i î i cresc copiii în func ie de ceea
ce- i doresc ei de la copiii lor i mai pu in de ceea ce are el nevoie
sau de calit ile lui, de ceea ce posed . Cînd ajung la adolescen
ace ti copii încep s - i manifeste frustarile, s fie agresivi i s
resping comunicarea cu p rin ii.
Contactul fizic este un limbaj adînc s pat în incon tient i e
limbajul de iubire cel mai simplu de folosit necondi ionat pentru c
e primul limbaj prin care copiii i-au dat seama c sunt iubi i,
accepta i. P rin ii nu vor avea niciodat nevoie de ocazii speciale
66
ca s - i mângâie copilul. Unii p rin i o fac cît se poate de vizibil,
al ii aproape c evit s - i mângâie copilul.
Adesea aceast leg tur fizic limitat apare pentru c p rin ii
nu- i dau seama ce fac, sau nu tiu cum s schimbe lucrurile.
Fundamentul iubirii a ezat în primii ani de via afecteaz
capacitatea copilului de a înv a i determin în mare parte
momentul în care va fi capabil s sesizeze i un alt tip de informa ii.
Mul i copii merg la coal nepreg ti i s înve e pentru c ei nu sunt
preg ti i emo ional s înve e.
Unii p rin i presupun c dac î i iubesc copiii ace tia din urm
tiu de la sine. Mul i copii nu se simt iubi i necondi ionat. Nu este
suficient s -i spui unui copil: “te iubesc!”. Î i po i exprima
sentimentele prin cuvinte dar nu este suficient pentru ca un copil s
se simt iubit necondi ionat. Copiii reac ioneaz la ni te fapte, la
ceea ce face i împreun . A adar, pentru a ajunge pân la ei,
trebuie s -i iubi i în termenii lor, într-un limbaj pe care ei s -l
în eleag . Cel pu in pîn la vârsta de 2-3 ani contactul fizic este
principalul mod prin care ei se simt iubi i i accepta i.
Limbajul fizic nu se reduce doar la îmbr i ri i s rut ri, ci
include orice tip de apropiere fizic cu condi ia ca aceasta s nu
dauneaze integrit ii fizice i psihice a copilului.
67
2. Interviu semistructurat:
Moderatorul va adresa întreb ri participan ilor care vor r spunde

liber (asistentul i moderatorul întîlnirii fac parte activ din grup i
r spund la toate întreb rile care vizeaz experien a personal ).
Dup ce toate mamele i-au prezentat punctul de vedere,
moderatorul poate face complet ri sau sugestii care in de
psihologia dezvolt rii copilului;
2.1 V aminti i când i cum era i voi mingiati de p rin ii vo tri?
Cum v sim ea i?
2.2 Când i cum v mingiiati voi fiecare copil? Când a f cut ceva
bun sau când are el nevoie? Vine el la dumneavoastr i cere s
fie îmbr i at? Cum v da i seama c vrea s fie mingiat?
2.3 Când i cum pot fi mângâia i sugarii sau copii mici (pân la
vârsta de 7ani)? ( inutul în bra e, strânsul la piept, inutul în bra e al
copilului în timp ce se cite te o poveste devine o amintire pentru tot
restul vie ii etc)
2.4 Când i cum pot fi mângâia i copiii în primii ani de coal ?
O îmbr i are dat la plecare la coal în fiecare diminea poate
inspira siguran , o îmbr i are dat la întoarcere poate sta la baza
unei dup -amiezi lini tite, unei activita i mentale i fizice pozitive ;
Trecutul mâinii prin p rul copilului, mângâierea pe um r sau pe
bra , b tutul pe spate sau pe picior înso ite de cuvinte de încurajare
sunt binevenite când copilul este r nit fizic, ori emo ional, obosit,
68
când s-a petrecut ceva nostim sau trist etc.
Mul i b ie i între 7 i 9 ani trec printr-o faz în care se opun
mângâierilor fizice i totu i au nevoie de o leg tur fizic . Ei par a fi
mai receptivi la un contact brutal cum ar fi: lupta corp la corp pe
du umea, ghionturile, loviturile în joac , c l ritul p rin ilor i alte
mângâieri în joac care sunt absolut vitale pentru dezvoltarea
emo ional al copilului. Fetele par i ele încântate de aceast tip de
leg turi fizice dar nu se opun mângâierilor blânde, pentru c ele,
spre deosebire de b ie i, nu trec prin aceea faz de refuz a
afec iunii ;
2.5 Crede i c feti ele au mai mare nevoie de mângâieri fizice decât
b ie ii? (b ie eii i feti ele au în egal m sur nevoie de afec iune
fizic din partea p rin ilor chiar dac b ie ii sunt mai pu in r sf a i
decât feti ele, chiar dac b ie ii se comport ca i cum nu le-ar
p sa)
2.6 Cum pot fi mângâia i adolescen ii?
(p rin ii trebuie s tie c nu trebuie s - i îmbr i eze fiul în
prezen a colegilor s i deoarece el încearc s - i dezvolte o
personalitate independent i un asemenea comortament îl
stânjene te iar ulterior va fi inta glumelor celorlal i. El poate fi
îmbr i at acas sub forma unui masaj masculin pentru mu chii
prea solicita i, masaj pentru gâtul prea în epenit de la statul în
69
banc , o mingaiere pentru relaxare etc. Multor copii le place s fie
sc rpina i pe spate chiar i dup ce ajung mari la casele lor.
Nu trebuie s impune i o apropiere fizic dac fiul/fiica
dumneavoastr se fere te când vre i s -l/o strânge i în bra e. S-ar
putea s nu aib nici o leg tur cu dumnevoastr pentru c
adolescen ii sunt plin de emo ii, gânduri i dorin e i uneori pur i
simplu nu vor s fie atin i. Dac refuz permanent atunci trebuie s
v g si i timp s sta i de vorb pentru a afla care sunt motivele.
2.7 Care este motivul pentru care este important s fie mângâia i
copiii în perioada dinaintea adolescen ei?
Copiii în general trebuie s se simt iubi i, trebuie s aib o p rere
bun despre sine. Fetele cu o p rere bun i s n toas despre
sine i cu o identitate sexual clar pot face fa mai bine
tensiunilor negative din partea colegilor, sunt preg tite s
gândeasc f r ajutorul nim nui.
Pe m sur ce ve i urm ri fetele ve i constata c o parte dintre
ele stabilesc greu rela ii cu sexul opus, fie sunt timide i retrase, fie
flirtreaza exagerat. Aceste fete nu sunt preg tite emo ional pentru
perioada adolescen ei.
2.8 Crede i c pe m sur ce copilul cre te i devine mai activ are
nevoie de mai pu in mângâiere fizic ?
70
To i copiii au nevoie de o leg tur fizic de-a lungul copil riei i
adolescen ei, mul i b ie i trec printr-o faz în care se opun
mângâierilor fizice i totu i au nevoie de o leg tur fizic .
2.9 Ce se poate întâmpla cu copiii care nu sunt mângâia i?
Lipsa de mângâieri poate duce la încercarea copilului de a atrage
aten ia asupra sa. Aceast deoarece copiii sunt confrunta i zilnic la
coal cu noi experien e pe care le tr iesc extrem de intens.
3 Joc de rol
Moderatorul va propune participan ilor un joc de rol, desf urat în
diade în care participan ii sunt o mam i un copil. Mama va trebui
s - i mângâie sau s - i îmbr i eze copilul în func ie de vârsta pe
care o are. Rolurile se vor schimba, apoi fiecare va fi întrebat cum
s-a sim it în cele dou posturi:cea în care acord mingieri i cea în
care prime te.
Încheierea edin ei: Împ rt irea experien elor avute, tema pentru
acas .
Se va face rondul final prin care membrii grupului î i împ rt esc
cum s-au sim it, ce au aflat nou, cu ce gînduri pleac acas .
Tema pentru acas : S - i fac timp în s pt mîna care urmeaz s
urm reasc reac ia copilului la mîngiere sau alt tip de contact fizic.
Este el încîntat? Respinge contactul fizic?
71
Referin e: ”Cap 1. Limbajul nr.1 de iubire: mingiierile fizice din
“Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor “Gary Chapman, Ross
Campbell

Au participat 4 mame, din care una pentru prima oar .
Toate mamele, inclusiv coordonatorul grupului i asistentul au
vorbit despre contactul fizic cu tat l i cu mama. Multe dintre
participante au vorbit i despre lipsa acestui contact fizic cu unul
dintre p rin i sau cu ambii, lips care s-a resim it mai tîrziu în modul
de rela ionare cu partenerul sau cu copiii.
Fiecare mam a vorbit despre modalita ile de contact fizic
diferen iat pe care îl are cu fiecare dintre copiii s i, în func ie de
sexul copiilor.
Una din mame a vorbit despre rela ia cu fiica ei mai mare în
vârst de 7 ani pe care o consider ”prea mare “ca s mai
primeasc mîngîieri.
De i nici una din mamele prezente nu avea copii la vârsta
adolescen ei s-a vorbit i despre contactul fizic la aceast vârst ce
trebuie diferen iat în func ie de sexul copiilor. Nu s-a p strat în mod
clar structura interviului preferindu-se s se pun accent pe
descrierile mamelor privind rela ia fizic cu copiii.
Jocul de rol care presupunea efectuarea unui gest de apropiere
fizic (îmbr i at, mîngîiat etc.) în dou roluri alternative: mam i
72
copil, a surprins participantele i doar una din cele 4 mame
prezente a fost de acord s intre în acest exerci iu.
La analiza exerci iului s-a urm rit identificarea i recunoa terea
emo iilor, senza iilor tr ite în cele dou posturi. Una din mamele
care nu au participat la jocul de rol a recunoscut c senza ia de
disconfort e cauzat de lipsa contactului fizic cu mama sa în
copil rie.
Obiectivele edin ei au fost îndeplinite, mamele avînd ca tem
pentru data viitoare s urm reasc reac ia copilului la mîngiere sau
alt tip de contact fizic.
73
edin a nr.6
Limbajul nr. 2 de iubire: Cuvintele
Obiective:
• S con tientizeze impactul pe care-l au cuvintele pozitive cât i

negative
• S în eleag importan a cuvintelor de încurajare în reu itele
copiilor de fiecare zi;
• Dezvoltarea sim ului de responsabilitate asupra propriilor
cuvinte.
Tehnici de lucru:
• Joc creativ: grupul statuar

• Prezentare
• Dialog
• Joc de rol
1. Dezvoltarea capacit ii de interac iune deschis cu ceilal i

membri ai grupului în realizarea sarcinilor
2. Con tientizarea importan ei cuvintelor folosite în comunicare în
general i în comunicarea cu copilul în special.
74
Obiective opera ionale:
1. S - i aminteasc momente când au primit cuvinte de

încurajare din partea p rin ilor;
2. S enumere câteva situa ii când i-au încurajat copiii;
3. S descopere alte cuvinte prin care î i pot
încuraja/l uda/aprecia/ copilului
4. S înve e s - i cear scuze de la copii pentru cazurile în care
mânia chiar justificat a afectat rela ia cu copilul i s - i
însu easc o modalitate de a înlocui cuvintele furioase cu o
exprimare.
Activit i introductive: Joc “Grupul statuar “
Un membru al grupului va adopta o pozi ie în spa iu i va r mîne în

acea pozi ie ca i cum ar fi o statuie. Apoi fiecare va lua o pozi ie în
func ie de cel lalt avînd dreptul s modifice un singur lucru la cel
dinaintea lui. La final va rezulta un grup statuar care va reflecta
rela iile existente în cadrul grupului de p rin i.To i participan ii vor
spune cum s-au sim it dup acest exerci iu.Va urma analiza
exercitiului i împ rt irea experien elor avute.
(se va observa structura generala i rolul adoptat de fiecare pentru
sesizarea elementelor de dinamic a grupului de participan i )
75
1. Scurt recapitulare a temei trecute, trecerea în revist a temei

pentru acas (observarea reac iei copilului la exprimarea
afec iunii prin diferite forme de contact fizic)
2. Prezentarea moderatorului: Importan a cuvintelor în formarea
imaginii de sine a copilului
Imaginea de sine a copilului se formeaz în primii ani în cea mai
mare parte din ceea ce-i spun p rin ii despre el. Cel pu in pîn la 7
ani când copilul iese “ în lume”, p rin ii sunt aproape singura lui
oglind . Ceea ce spun p rin ii despre copil în diferite moduri va fi
definitoriu pentru modul cum se raporteaz la sine viitorul adult.
Cuvintele afectuoase i tandre, cuvintele de laud i de
încurajare, cuvintele care dau un imbold pozitiv, toate spun „tin la
tine”. De i se spun cu u urin , asemenea cuvinte se uit greu.
Copilul în elege înainte de a se putea exprima i sesizeaz cu
u urin natura cuvîntului din tonul vocii, mimic . Pentru el aceste
cuvinte sunt definitorii.
Cuvinte de genul: “ce frumoas e ti!”, “ce de teapt e ti!”
spuse unei feti e sau: “ce b iat curajos are tata!” spuse unui b iat,
sunt cuvinte care vor fi re inute toat via a i vor sta la baza
form rii identit ii sexuale i intelectuale ale copiilor. Pe de alt
parte, vorbele t ioase adresate copilului pot d una p rerii bune de
76
sine i pot arunca îndoieli asupra capacit ilor sale. Copiii sunt
convin i c noi credem sincer ceea ce le spunem.
Cuvintele de laud . Ne exprim m o laud legat de ceea ce face
copilul fie când reu e te ceva, fie pentru comportament ori pentru o
atitudine con tient . E foarte important s fie bine plasate.
Dac l uda i prea des sau la întâmplare, cuvintele nu vor avea
efect pozitiv prea mare. Copiii se obi nuiesc atât de tare cu ele,
încât presupun c este ceva firesc i se a teapt s li se acorde
pur i simplu. Este mai eficient s spune i acest lucru atunci când
copilul a f cut ceva de care se simte mândru i a teapt un
compliment.
Cuvintele de afec iune i tandre e
Afec iunea i iubirea înseamn exprimarea recunoa terii existen ei
pur i simplu a copilului. Copiii recepteaz mesaje emo ionale cu
mult înainte s poat în elege cuvintele. Ceea ce în eleg sugarii
atunci când p rin ii le vorbesc depinde de ceea ce v d pe chipul
nostru i de sunetele afectuoase combinate cu apropierea fizic .
Iubirea este o ideee abstract . Copiii au tendin a s gândeasc
concret. Cuvintele „te iubesc” pot fi în elese de copil când sunt
asociate cu sentimente afectuoase ceea ce adesea înseamn o
apropiere fizic .
Cuvintele de încurajare
Încerc m s le d m curaj copiilor pentru a reu i în mai multe
77
situa ii. Pentru un copil mic, aproape orice experien este ceva
nou. S înve e s umble, s vorbeasc sau s mearg pe biciclet ,
toate acestea presupun un curaj constant. Prin cuvintele noastre, îl
încuraj m sau îl descuraj m în eforturile sale. Când merge la
coal are parte de multe experien e unele pozitive, unele
negative. Este important sa apreciem nu doar reu ita ci i
comportamentele pozitive în general.
Ne încuraj m copiii i în momentele când îi apreciem pentru
ceea ce au f cut. De exemplu: „Am observat c i-ai dat i fratelui
t u mai mic ni te plastilin s se joace. Mi-a pl cut asta.
Via a e mai u oar atunci când înv am s împ r im totul cu
ceilal i.” Asemenea comentarii îi dau copilului o motiva ie interioar
suplimentar pentru a se lupta cu sentimentul natural de a fi egoist.
Exprimarea emo iilor negative fa de copil: De cele mai multe
ori ne desc rc m furia pe copil prin cuvinte grele pe care mai apoi
sfîr im prin a le regreta. Copiii nu prea au cum s riposteze iar
cuvintele spuse la minie: jignirile, învinuirile, ironia, minimalizarea
provoac r ni adînci în sufletul unui copil. Cu cât un p rinte este
mai mânios, cu atât se va desc rca mai tare pe copii. Rezultatul va
fi c ace ti copii î i pot forma o imagine de sine negativ , pot
deveni nesiguri i se pot autoinvinovati pentru orice sau pot deveni
recalcitran i (nesupu i, înc p âna i) la ideea de autoritate.
78
3. Interviu semistructurat de grup;
• V rog s v aminti i momente din copil rie când a i fost

încurajat sau l udat ? Cum v alintau p rin ii vo tri?Cum v
sim ea i? Ce impact au avut asupra voastr mai tîrziu acele
cuvinte?
• Cuvinte de laud ; Când i cum le adresa i copiilor vo tri cuvinte
de laud ?
• Cuvintele de încurajare;Când i cum îi încuraja i pe copiii
vo tri?
• Cuvintele de afec iune i tandre e: Cum îi alinta i pe copiii
vo tri? Când i cum le spune i “te iubesc”?
• Cum s ne control m mânia? Ce face i când sunte i
miniosi/nervo i pe copiii vo tri?
O mare influen asupra reac iei copilului o are tonul vocii pe care
p rintele îl folose te atunci când i se adreseaz . Este nevoie de
mult exerci iu pentru a înv a s vorbe ti blând. Când suntem
tensiona i, putem înv a s vorbim în prezen a copiilor pe un ton
pl cut, adesea terminându-ne propozi iile printr-o întrebare, atunci
când este posibil, i nu printr-o porunc . Când ceva ne sup r , de
fapt acel ceva este comportamentul copilului i nu copilul în sine.
Îndreptînd aten ia asupra comportamentului putem evita
autoinvinovatirea copilului sau formarea unei imagini de sine
79
negative: „Cum ai putut s faci a a ceva? Nu e ti bun de nimic!”
poate fi înlocuit cu „M-a sup rat foarte tare ceea ce ai f cut. M
a tept ca data viitoare s nu se mai repete/s repari ceea ce ai
stricat.”
3. Jocul de rol
Se va juca rolul de mam i de copil. “Copilul” imagineaz o

situa ie la care “mama” va trebui s g seasc cuvinte de
încurajare, de laud , de afec iune i s se adreseze copilului cu
voce tare. Se vor schimba rolurile iar la final mamele vor fi
întrebate cum s-au sim it în fiecare rol i care tip de cuvinte le-a
fost mai dificil s le rosteasc .
Încheierea edin ei: Împ rt irea experien elor tr ite, tema pentru
acas
Dup rondul de grup în care fiecare va spune cum s-a sim it, ce-a
înv at nou, cu ce gînduri pleac , mamele vor primi ca tem pentru
acas :
1. s g seasc un mod alternativ de a reac iona la mînie
2. s g seasc prilejuri s le spun copiilor acele cuvinte care le-
au identificat în jocul de rol ca fiind greu de rostit .
80
Referin e: Cap.2 Limbajul nr. 2 de iubire; Cuvintele de încurajare
din “Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor” pg.43-55 Gary
Chapman, Ross Campbell

Toate mamele au vorbit despre comunicarea cu p rin ii,
exemplificând cu modalit ile în care erau încurajate, l udate sau
alintate de c tre p rin i. Participantele au vorbit i despre lipsa
încuraj rilor sau laudelor din partea p rin ilor, lips care s-a resim it
mai tîrziu în modul de rela ionare cu partenerul sau cu copiii iar una
dintre participante a relatat modul cum a afectat jignirile aduse de
p rin i modul în care s-a privit pe ea îns i timp de mul i ani.
Ca urmare s-a vorbit despre cuvintele “etichet “care jignesc i
afecteaz imaginea de sine a copiilor i despre cum putem înlocui
în situa iile de conflict cuvintele “etichet “care afecteaz i r nesc
cu referirile la comportament care stimuleaz schimbarea.
R spunzînd întreb rilor coordonatorului, mamele prezente au
dat exemple din modul în care î i încurajeaz , laud , alint copiii.
Unele au recunoscut c nu obi nuiesc s rosteasc prea des astfel
de cuvinte deoarece nici ele nu au fost obi nuite cu un astfel de
comportament din partea p rin ilor.
81
În cadrul jocului de rol participantele au trebuit s fie pe rînd
mam i copil, imaginindu- i situa ii în care mama roste te cuvinte
de încurajare, laud i afec iune dup caz.
La analiza exerci iului s-a urm rit identificarea i recunoa terea
emo iilor, senza iilor tr ite în cele dou posturi. Obiectivele edin ei
au fost îndeplinite, mamele avînd ca tem pentru data viitoare s
g seasc ocazii s le spun copiilor acel tip de cuvinte pe care le-
au identificat în jocul de rol ca fiind greu de rostit (cuvinte de
încurajare, laud , afec iune etc)
82
edin a nr 7
Limbajul nr. 3 al iubirii „timpul oferit”.
Obiective
• S cunoasc semnifica ia „timpului oferit” copilului;
• S înve e s ofere un contact vizual pozitiv cu copilul;
• S înve e cum s impartasesca sentimente, experien e
personale copilului;
• S înve e s - i asculte activ copilul;
Tehnici de lucru:
• Prezentare
• Joc de rol
Obiective opera ionale:
• S r spund la întreb rile adresate de coordonator referitoare

la tema sesiunii
• S participe activ la discu iile din cadrul grupului
• S identifice i alte modalit i prin care putem oferi timp
copilului
83
Durata: 2 h
Activitatea introductiv : Împ rt irea experien elor avute, tema
pentru acas
Moderatorul va întreba mamele ce s-a mai întîmplat semnificativ de

s ptamina trecut , va întreba de tema întâlnirii anterioare. Mamele
vor vorbi despre momentele în care i-au putut st pîni mînia i/sau
despre reac ia copiilor lor la cuvintele de încurajare sau laud
rostite.
Desf urarea propriu-zis a edin ei:.
1. Prezentarea temei: limbajul nr.3 al iubirii „timpul oferit”.
Mul i copii au nevoie de toat aten ia din partea p rin ilor. Într-
adev r, mare parte din comportamentul nedorit al copiilor are la
baz încercarea de a sta cât mai mult cu m mica i taticul. În
ultima vreme, s-a vorbit mult despre aten ia acordat pentru c în
tot mai multe familii ambii so i lucreaz sau copiii sunt crescu i de
un singur p rinte. Chiar i copiii iubi i sincer de p rin i au
rezervoarele de iubire goale i pu ini sunt cei care tiu ce e de
f cut. Timpul oferit se bazeaz pe aten ia dat copilului.
Asta înseamn o aten ie neîmp r it . Timpul oferit este darul pe
care p rintele îl ofer prin prezen a sa fiec rui copil în parte.E
84
modul prin care p rintele îi transmite: ”esti important pentru mine,
îmi place s fiu cu tine.”
Celor mai mul i sugari li se acord foarte mult timp. Numai
al ptatul i schimbatul solicit ore întregi de aten ie din partea
p rin ilor. În acest timp un frate se poate sim i neglijat i poate
adopta un comportament neadecvat, f r ca ceilal i s - i dea
seama ce se întimpl cu el.
Pe m sur ce copilul cre te, e tot mai greu s -i acorzi foarte mult
timp, pentru c aceasta presupune un sacrificiu real din partea
p rin ilor. A-i oferi copilului timpul necesar poate însemna
renun area la o prioritate de pe lista de preferin e. Timpul oferit nu
înseamn s merge i undeva anume în mod special. Pute i s -i da i
toat aten ia cuvenit aproape oriunde. A petrece timp cu copilul
înseamn nu doar a fi doar o prezen fizic ci i a desf ura a
activitate împreun cu el, chiar a primi ajutor de la el la o munc
casnic .
Timpul oferit mai înseamn i a v cunoa te mai bine copilul. Pe
m sur ce ve i petrece mai mult timp împreun cu copiii, ve i
constata c reu i i în mod firesc s vorbi i despre tot ceea ce
conteaz în via a lor. Atunci când p rintele î i înva copilul cum s
spele vasele, sau cum s se comporte la coal se creaz un
mediu propice în care se pot aborda subiecte mai importante.
85
2. Interviu semistructurat de grup;
(Moderatorul poate aduce complet ri, sugestii dup ce mamele au

r spuns la întreb ri)
• Din cîte v aminti i avea i un moment al zilei sau al saptaminii
pe care-l petrecea i cu p rin ii vo tri? Ce f cea i de regul
împreun ?
• Ave i momente speciale pe care le petrece i cu fiecare din copiii
vo tri? Descrie i.
• Ce putem face atunci când petrecem timp cu copiii no tri?
Ne putem juca jocul lui favorit, putem alege un joc care s -l juc m
întreaga familie, ne putem plimba, face cump r turi dac e vorba
de copii mai mari, putem face treburile casnice cu ajutorul copiilor
astfel încât i ei s se simt utili i capabili i în acela i timp s
petreac timp cu noi, sport, alte activit i care-l pasioneaz pe
copil, împ rt irea experien elor etc.
• Când oferim timp copiilor no tri?
În momentele importante ale vie ii lor. Atunci când înva s se
târasc , pute i s sta i lâng ei pe jos. Când fac primii pa i, ar
trebui s le fi i aproape, încurajându-i s continuie. Când ajung s
se joace în nisip sau când înva s arunce mingea sau s dea cu
piciorul în ea, e bine s fi i prezen i. Când lumea lor se extinde,
86
ajungându-se la coal i la tot felul de lec ii, trebuie întotdeauna
s ine i pasul cu ei.
Cu cât copilul este mai mare, cu atât fi mai greu, mai ales dacâ ve i
încerca s g si i un timp anume pentru fiecare copil. Unui
adolescent poate c nu-i place s petreac timp cu “babacii” dar
de fapt el are nevoie de o abordare plin de tact prin care s -i
respect m intimitatea dar i care s -l faca s simt c îi suntem
al turi în crizele existen iale ale adolescen ei.
• ti i s v asculta i copilul?
Vi s-a întâmplat ca cineva apropiat, ca de exemplu p rin ii s nu v
priveasc în ochi atunci când au fost sup ra i pe dumneavoastr ?
Ce a i sim it?
Timpul oferit copilului trebuie s presupun i un contact vizual
pl cut i plin de afec iune. A v privi copilul în ochi este o
modalitate foarte eficient de a transmite iubirea dumneavoastr
copilului. Studiile au ar tat c majoritatea p rin ilor folosesc
contactul vizual mai ales în mod negativ, atunci când ceart un
copil sau îi d instruc iuni foarte precise.
Dac v privi i astfel copilul doar când el v face pe plac, ve i
c dea în capcana iubirii condi ionate. Asta poate afecta negativ
pentru totdeauna dezvoltarea personal a copilului dumneavoastr .
Uneori membrii unei familii refuz s se priveasc unul pe altul
pentru ca astfel s -l pedepseasc pe cel lalt. V aminti i
87
asemenea tratamente din partea p rin ilor în copil rie? Acest lucru
are o influen negativ asupra p rerii despre sine pe care i-o vor
forma ulterior copilul.
Joc de rol: ascultarea activ

Moderatorul le va vorbi mamelor despre elementele ascult rii
active: contact vizual, pozi ie relaxat u or înclinat spre ascult tor,
încuraj ri verbale ;
Grupate în diade, mamele vor exersa abilitatea de a-si asculta
copilul, folosind contactul vizual pozitiv, încuraj rile verbale,
eventual atingerile încurajatoare etc., dup care vor schimba
rolurile. La final, vor fi întrebate cum s-au sim it în cele dou roluri,
de ascult tor i de ascultat, fiecare mam trebuind s - i evalueze
partenera dac a reu it sau nu s fie un bun ascult tor.
Încheierea edin ei: Rezumatul edin ei, împ rt irea experien elor
avute, tema pentru acas
Dup un scurt rezumat al edin ei, moderatorul va cere fiec ruia s

se gîndeasc la un moment special pe care mamele s i-l
petreac cu fiecare din copiii lor (dac acesta nu exist înc ) sau la
ceva alternativ pe care l-ar putea face împreun .
Fiecare p rinte va trebui s - i planifice timp pe care s -l
petreac cu fiecare copil în parte. Dup care va trebui s pun în
88
practic pân data viitoare când vor fi întreba i ce efect a avut
asupra fiec rui copil timpul oferit.
Referin e;” Cap.3 Limbajul nr. 3 de iubire: Timpul acordat din “Cele
cinci limbaje de iubire ale copiilor” pg.43-55 Gary Chapman, Ross
Campbell

Toate mamele inclusiv coordonatorul grupului, asistentul au vorbit
despre momentele speciale petrecute cu mama sau cu tata, oferind
exemple din copil rie. Participantele au vorbit despre lipsa unor
astfel de momente speciale mai ales în familiile în care pe primul
loc era munca. R spunzînd întreb rilor coordonatorului, mamele
au vorbit despre momentele speciale pe care le petrec cu copiii lor.
F.I a recunoscut c petrece fizic mult timp în apropierea copiilor ei
de cinci i de trei ani, dar emo ional nu este al turi de ei fiind prea
ocupat de conflictele cu so ul, de lipsa resurselor financiare etc.
Este tot timpul trist i indisponibil emo ional pentru copiii ei. A
recunoscut c î i respinge în special b ie elul mai mare atunci
când acesta încearc s se joace cu ea. A.D a recunoscut c
petrece prea pu in timp jucindu-se cu fiica mai mare de 7 ani
considerînd-o mai mult ajutorul sau în îngrijirea celorla i doi copii
mai mici decât doar un copil.
89
R spunzînd întreb rilor coordonatorului, participantele au vorbit
despre cum i ce pot face împreun cu copiii lor în momentele
speciale petrecute cu ei i mai ales dac i când are nevoie un
copil de astfel de momente.
În cadrul jocului de rol mamele i-au exersat abilitatea de a-si
asculta copilul, folosind contactul vizual pozitiv, încuraj rile verbale,
eventual atingerile. Obiectivele edin ei au fost îndeplinite, mamele
avînd ca tem pentru data viitoare s - i planifice un timp pe care
s -l petreac cu fiecare copil în parte i s le urm reasc reac iile
pe care le au.
90
edin a nr. 8
Limbajul nr. 4 al iubirii: „darurile”
Obiective:
• S perceap care este semnifica ia darurilor pe care le facem

copilului;
• S fac diferen a între dar, plat , r splat , mit ;
• S înve e cum s ofere daruri ca expresie a iubirii lor fa de
copil;
• S înve e s nu foloseasc darurile ca înlocuitor al lipsei de
implicare personal în via a copiilor;
Tehnici de lucru:
• Prezentare
• Interviu semistructurat de grup
1. dezvoltarea capacit ii de interac iune deschis cu ceilal i

membrii ai grupului
2. con tientizarea modului principal în care ofer daruri copilului
(ca substitut sau recompens sau ca gest de afec iune)
Activitatea introductiv . Împ rt irea experien elor avute, scurt
recapitulare a edin ei anterioare, verificarea temei pentru acas
91
Coordonatorul va întreba mamele ce s-a mai întîmplat semnificativ
de s pt mîna trecut , apoi va face o scurt recapitulare a ceea ce
s-a discutat la sesiunea anterioar , solicitînd sprijin i din partea
membrilor grupului. Coordonatorul grupului va întreba mamele
despre reac ia copiilor la timpul petrecut împreun în urma
planific rii de data trecut .
Desf urarea propriu-zis a edin ei: Prezentarea temei

Oferirea i primirea de daruri pot exprima cu putere iubirea, fie pe
moment, iar adesea chiar i ani de zile mai târziu. Un dar oferit
înseamn “ in la tine, am vrut s - i fac o bucurie”
Dac darul este meritat atunci este o form de r splat .
Adev ratul dar nu înseamn o r splat pentru unele servicii
acordate; ci mai degrab exprim iubirea pentru o anumit
persoan .
Atunci când un p rinte îi ofer ceva în dar copilului care î i face
ordine în camer , nu este vorba despre un dar propriu-zis, ci
despre o r splat pentru un serviciu f cut. Când un p rinte îi
promite copilului o înghe at la cornet cu condi ia s se uite la
televizor în urm toarea jum tate de or , înghe ata nu mai este un
dar, ci o mit , c ci urm re te manipularea comportamentului
copilului. Chiar dac acel copil probabil c nu cunoa te cuvintele
plat sau mit , în elege ideea. Un dar este oferit de bun voie, nu
92
ca o recompens pentru confirmarea unor a tept ri, ci pur i
simplu ca s -i faci celuilalt o bucurie.
Un dar spune “cand tu te bucuri i eu m bucur, dorin ele tale
sunt importante pentru mine “.
Uneori este tentant s v cople i i copiii cu cadouri ca substitut
pentru celelalte limbaje de iubire. Din multe motive, p rin ii recurg
uneori la cadouri în loc s fie cu adev rat prezen i în via a copiilor
lor. Ca un înlocuitor al lipsei de implicare personal în via a copiilor
mul i p rin i exagereaz cu cump rarea de daruri. Ei încearc s
foloseasc d ruirea ca un leac universal. Acest abuz de daruri este
foarte des întâlnit atunci când copilul locuie te doar cu unul dintre
p rin i sau cu un tutore, în urma unui divor sau a unei desp r iri
îndelungate de luni sau ani de zile ca urmare a plec rii în
str inatate a unuia sau a ambilor p rin i.
P rintele care nu a primit copilul în grij sau care a fost mult
timp plecat este adesea tentat s - i cople easc fiul/fiica cu daruri,
probabil i din pricina suferin ei pe care a reprezentat-o desp r irea
ori dintr-un sentiment de vinov ie pentru c i-a p r sit familia.
Atunci când aceste daruri sunt exagerat de scumpe, prost alese
sau folosite cu scopul de a ar ta ce nu poate oferi p rintele/tutorele
care îl are în grij sunt de fapt o form de mituire, o încercare de a
cump ra afec iunea copilului.
93
Acest lucru îi poate face uneori pe copii foarte materiali ti i
manipulatori pentru c îi înva s se joace cu sentimentele
oamenilor tocmai prin intermediul acestor cadouri folosite
inadecvat. Acest tip de înlocuitor poate avea rezultate tragice în
formarea caracterului copilului i mai ales a integrit ii sale.
Interviu semistructurat de grup:
• Primea i daruri de la p rin ii vo tri? Care daruri au trecut testul
timpului i de ce?
• Denaturarea oferirii de daruri; cînd i în ce mod oferi i daruri?
Oferi i daruri ca recompens pentru confirmarea unor a tept ri
sau uneori ca plat pentru mici servicii f cute de copii?
• Profita i la maximum de capacitatea de a oferi. Ce fel de
cadouri oferi i? Sunt ele utile sau sunt m car pe gustul
copilului?
Favoarea de a d rui n-are prea mare leg tur cu dimensiunea sau
costul cadoului, ci doar cu iubirea. Probabil c v aminti i de vreun
bunic care va povestit cum a primit o portocal i vreun obiect
simplu de îmbr c minte la un Cr ciun când erau ei mai tineri. Dac
nu oferim daruri ca expresie a iubirii, copiii s-ar putea s le
perceap ca „de la sine intelese”. Un dar oarecare poate s devin
o form de exprimare a iubirii: împacheta i frumos noile haine
pentru coal i oferi i-le atunci când e toat lumea adunat la cin
94
de exemplu. Dac le d rui i frumos, vre i s fie primite frumos,
indiferent dac este un cadou mare sau mic.
Copiii î i doresc multe lucruri, unele de care aud la un prieten
sau le v d în reclamele la TV. Nu toate sunt utile, nu toate
înseamn ceva. Dac ne d m de ceasul mor ii încercând s -i
facem pe plac copilului, el nu va mai ti care sunt limitele, care sunt
lucrurile posibile i care nu. În plus trebuie s fiu atent i la ce
mesaj comunic aceast juc rie copilului meu. Are un efect pozitv
sau negativ? Nu cump ra i niciodat juc rii inutile, mai ales dac
nu vi le pute i permite. Nu toate juc riile trebuie s aib o valoare
educa ional dar cel pu in s serveasc unui scop pozitiv în via a
copiilor dumneavoastr .
• Ce fel de cadouri le plac fiec ruia dintre copiii dumneavostra?
În afar de cele de Cr ciun sau anivers ri, majoritatea darurilor ar
trebui alese împreun cu copiii. Acest lucru este valabil mai ales pe
m sur ce copilul cre te i are propriile lui gusturi în leg tur cu
hainele, înc l rile, gen ile etc.
Nu toate darurile se cump r de la magazin. Pute i oferi lucruri
speciale confec ionate de dumneavoastr în iv : un desen frumos,
un pulover împletit, o juc rie confec ionat în cas , flori culese,
multe lucruri pot deveni daruri atunci cînd sunt frumos împachetate
sau oferite cu imagina ie
95
• Vi s-a întâmplat s observa i vreodat când a i oferit daruri
copiilor dumneavoastr . ca nu to i s fie la fel de încânta i?
Nu to i copiii prefer darurile. Sunt adolescen i care ar prefera s
tie c au mai mult libertate sau c p rin ii au mai mult încredere
în ei decât s primeasc diverse obiecte. Dac un copil nu este
foarte încîntat de ceea ce a primit poate fi pentru c el î i dorea cu
totul altceva, fie un alt obiect sau altceva de alt natur . Forma prin
care ne exprim m iubirea trebuie s corespund nevoii copilului,
vîrstei, personalit ii sale.
Încheierea edin ei: Rezumatul edin ei, împ rt irea experien elor
avute, tema pentru acas
Dup un scurt rezumat al edin ei, moderatorul va cere fiec ruia s

se gîndeasc la alte daruri pe care le-ar putea face copiilor lor,
altele decît cele pe care le fac mod obi nuit.
Referin e; Cap.4 Limbajul nr. 4 de iubire; Darurile din “Cele cinci

limbaje de iubire ale copiilor” pg.43-55 Gary Chapman, Ross
Campbell

Toate mamele, inclusiv coordonatorul grupului asistentul au vorbit
despre acele daruri speciale primite în copil rie care au trecut
96
testul timpului, au însemnat ceva pentru fiecare.
Participantele au relatat experien e din copil ria lor. De exemplu
coordonatorul grupului a relatat experien a unui Craciun în care a
primit cea mai frumoas papu din via a ei dar cu care ulterior i s-
a interzis s se joace pentru c era folosit drept papu bibelou în
sufragerie. Acea experien a fost una nepl cut pe care i-o
reaminte te destul de des.
vorbit despre ce fel de daruri ofer copiilor lor i când. O
participant a recunoscut c î i r sfa prea mult copilul de trei ani
cu juc rii pentru a compensa într-un fel timpul pu in pe care-l
petrece cu el. S-a vorbit despre darul folosit ca i compensare sau
ca i plat pentru mici servicii. F.I a recunoscut i ea c uneori
compenseaz lipsa de disponibilitate pentru copiii s i cu diferite
dulciuri sau juc rii.
F.I este tot timpul trist i nefericit i î i respinge în special
b ie elul mai mare atunci când acesta încearc s se joace cu ea.
În consecin i acesta este agresiv cu sora mai mic care
prime te mai mult aten ie pozitiv . A.D a recunoscut c petrece
prea pu in timp jucîndu-se cu fiica mai mare de 7 ani considerînd-o
mai mult ajutorul s u în îngrijirea celorla i doi copii mai mici decât
doar un copil. În consecin fiica mai mare prefer s stea mai mult
în bra e la bunicul.
97
R spunzînd întreb rilor coordonatorului, participantele au vorbit
despre cum i ce pot face împreun cu copiii lor în momentele
speciale petrecute cu ei i mai ales dac i când are nevoie un
copil de astfel de momente.
La finalul edin ei participantele i-au împ rt it impresiile.
Obiectivele edin ei au fost îndeplinite, mamele avînd ca tem
pentru data viitoare s se gîndeasc la alte daruri pe care le-ar
putea face copiilor lor, altele decât cele pe care le fac în mod
obi nuit.
98
edin a nr. 9
Limbajul nr. 5 al iubirii: „Serviciile”
Obiective:
• S în eleag semnifica ia limbajului de iubire „serviciile”;

• S con tientizeze c serviciile solicit din punct de vedere fizic
i emo ional;
• S înve e s ofere servicii copiilor în func ie de vârst ;
• S înve e s ofere servicii i partenerului de via în special, i
altor persoane;
• S enumere câteva tipuri de servicii pe care copilul le poate
face p rin ilor
Tehnici de lucru:
• Prezentare
Durata: 2h
1. dezvoltarea capacit ii de interac iune deschis cu ceilal i

membrii ai grupului
2. s participe activ la discu iile din cadrul grupului;
99
Activitatea introductiv : Împ rt irea experien elor avute, scurt
recapitulare a edin ei anterioare, tema pentru acas
Coordonatorul va întreba mamele ce s-a întîmplat semnificativ de
la ultima intrevedere, apoi va face o recapitulare a ceea ce s-a
discutat la sesiunea anetrioar , solicitînd sprijin din partea
membrilor grupului. Coordonatorul grupului va solicita mamele s
vorbeasc despre ce alte daruri au oferit sau s-au gîndit s le ofere
copiilor.
Desf urarea propriu-zis a edin ei. Prezentarea temei
Tema de ast zi se nume te limbajul nr.5 al iubirii „serviciile”.
Unii oameni au ca principal limbaj de iubire serviciile. Chiar dac
nu e cazul copilului dumneavoastr , trebuie s ti i c a fi p rinte
înseamn s ai voca ie de persoan dispus s fac diverse
servicii. În ziua în care a i aflat c ve i fi p rinte practic v-a i înrolat
într-un serviciu cu norm întreag .
Desigur c p rin i fiind, v servi i copiii, dar principala motiva ie nu
este neap rat aceea de a-i mul umi. Scopul de baz este s face i
ceea ce e mai bine pentru ei. Ce anume i-ar încânta cel mai mult
pe copii în momentul respectiv nu este neap rat cea mai bun cale
de exprimare a iubirii dumneavoastr . Trebuie s face i pentru
copiii dumneavoastr ceea ce ei nu pot face. Atunci când v servi i
copiii principala motiva ie trebuie s fie binele lor. Scopul final al
100
serviciilor f cute copiilor este de a-i ajuta s devin adul i capabili
s se descurce singuri, inclusiv s ofere iubire altora f r s
a tepte o recompens special .
Serviciile pline de iubire sunt un dar, nu o necesitate i se fac de
bun voie, nu din obliga ie. Atunci când p rin ii nu mai au resurse
emo ionale i fizice i î i servesc copiii cu resentimente i f r chef,
chiar dac nevoile fizice ale acestora sunt satisfacute, dezvoltarea
lor emo ional pe termen lung va avea de suferit. E mai bine s
spui unui copil; ”Imi pare r u, acum sunt obosit i nu m simt bine,
am s te ajut mai târziu la lec ii “ decât s te r oie ti la el f cîndu-l
s se simt vinovat c te-a solicitat. Chiar dac tu nu crezi , copii
pot în elege foarte multe.
Aceste servicii nu trebuie s fie o manifestare a unei iubiri
condi ionate. Atunci când p rin ii se dedic mai mult copiilor lor
doar când sunt mul umi i de comportamentul acestora, asemenea
servicii sunt condi ionate. Copiii no tri vor înv a s fac diverse
lucruri pentru ceilal i, doar dac acest lucru le aduce foloase.
Interviu semistructurat de grup;
• V aminti i ce servicii f ceau p rin ii vo tri pentru
dumneavoastr ? Ce a i înv at din ceea ce f ceau ei pentru
familie?
101
• Ca s v pute i îndeplini cât mai bine rolul d-voastr de p rinte
de ce crede i c a i avea nevoie? Se vor completa r spunsurile
grupului cu ideile de mai jos dac e cazul.
Serviciile solicit din punct de vedere fizic i emo ional. De aceea
trebuie s fim foarte aten i la s n tatea noastr . To i avem nevoie
de un somn echilibrat, hran s n toas , relaxare. Pentru s n tatea
familiei este nevoie de o rela ie de sprijin reciproc în c snicie.
Deoarece copiii au nevoie de o mam i un tat care s le fie un
model de echilibru, faptul c g si i timp pentru rela ia conjugal
are un rol esen ial în a reu i s fi i p rin i buni.
• Cu ce sunt diferite serviciile pe care le fac pentru un copil de
trei ani de cele pe care le fac pentru unul de 8? de 12?
Sigur c la ase ani nu le mai da i s m nânce cu ligurin a. Pentru
copilul de patru ani, s -i face i patul este un serviciu. La opt ani i-l
poate face i singur. Copiii nu trebuie s a tepte s ajung la liceu
pentru a înv a s g teasc , s dea cu m tura, s spele vasele.
Dac p rin ii sunt prea ocupa i pentru a- i înv a copiii s - i spele
rufele sau sunt prea perfec ioni ti ca s -i lase s-o fac , înseamn
c nu-i iubesc pe ace ti copii ci îi dezavantajeaz .
• Enumera i servicii pe care copiii d-voastr le fac pentru voi sau
pentru familie.
Se vor completa r spunsurile grupului cu ideile de mai jos.
102
Noi suntem modele pentru copiii. Pe m sur ce se maturizeaz ,
copiii observ tot mai mult ce se face pentru ei i sunt con tien i i
de ceea ce s-a f cut în trecut. Sigur c nu- i mai amintesc cum li s-
au schimbat scutecele i cum au fost al pta i. Dar v d al i p rin i c
procedeaz astfel cu sugarii lor i- i dau seama c s-au bucurat de
acelea i privilegii. Fiind siguri c sunt iubi i cu adev rat, devin
capabili s aprecieze altfel serviciile pe care le face i pentru ei.
Încheierea edin ei: Rezumatul edin ei, împ rt irea impresilor,
tema pentru acas
Dup un scurt rezumat al edin ei i împ rt irea impresiilor
mamelor, moderatorul va cere fiec ruia s identifice care este
limbajul de iubire al copilului s u plecând de la urm toarele
întreb ri.
Tema pentru acas :
Descoperirea principalului limbaj de iubire al copilului nostru
1. Observa i felul în care copilul î i exprim iubirea fa de
dumneavoastr .
Umariti-v cu aten ie copilul: se prea poate s se exprime în
propriul s u limbaj de iubire.
Acest lucru este valabil în special în cazul copiilor mici, care î i
exprim iubirea în limbajul în care î i doresc s o primeasc . Dac
un copil între cinci i opt ani v face deseori complimente, cum ar
fi: „Mamico, ce mi-a pl cut cina! Sau „taticule, mul umesc, m-ai
103
ajutat la lectii”, „te iubesc m mico”, pe dreptate pute i b nui c
principalul s u limbaj de iubire este limbajul, cuvintele de
încurajare. Acesta este cazul cel mai adesea al copiilor între cinci
i zece ani.
2. Observa i felul în care copilul dumneavoastr . î i exprim iubirea
fa de ceilal i.
Dac pu tiul de clas întâi î i dore te mereau s duc daruri
înv toarei, acesta ar putea fi un indiciu c principalul s u limbaj
de iubire sunt darurile. Un copil al c rui limbaj sunt darurile are
marea pl cere de a cump ra cadouri i altora, dorindu- i ca ace tia
s se bucure în aceea i m sur . El presupune c ace tia vor sim i
ceea ce simte el atunci când prime te un cadou.
3. Asculta i cu aten ie care sunt cele mai dese rug min i ale
copilului dumneavoastr .
Dac el se roag deseori s face i sport împreun , s v plimba i
sau s sta i s îi citi i ceva, înseamn c dore te s -i acorda i mai
mult timp. Dac aceast rug minte se potrive te acestui model de
limbaj, înseamn c i-o dore te mai presus decât orice i are
nevoie de aten ia dumneavoastr total . Evident c to i copiii au
nevoie s li se dea aten ie; dar în cazul celor care primesc mai
profund iubirea în acest fel, rug min ile de a petrece timpul
împreun sunt mai frecvente decât la ceilal i.
104
4. Observa i care sunt lucrurile de care se plânge cel mai des
copilul dumneavoastr .
Aceast abordare are leg tur cu cea anterioar ; îns în loc s
cear în mod direct ceva, de data aceasta copilul se plânge c nu
prime te ceva din partea dumneavoastr . Dac spun „niciodata nu-
i g se ti timp pentru mine” sau: „mereu ai grij de cel mic” sau:
„noi nu mergem niciodat în parc”, atunci probabil c î i dezv luie
o form de frustrare în raport cu fratele mai mic. El spune c de
când a ap rut acesta pe lume se simte mai pu in iubit. Prin aceste
nemul umiri, el cere în mod clar s i se acorde mai mult timp i
aten ie.
Fiecare copil se mai plânge din când în când dar acesta nu e
neap rat un indiciu al unui limbaj de iubire. Când plângerile devin o
obi nuin i se refer mai mult la unul dintre limbajele de iubire,
atunci devin un indiciu .
5. Oferi i-i copilului posibilitatea de a alege.
Determina i-l pe copilul dumneavoastr s aleaga între dou
limbaje de iubire. De exemplu: “In weekend am ceva timp liber.
Am putea s ne plimb m sau s facem cur tenie împreun . Ce
alegi?”. Dac ve i oferi asemenea posibilit i vreme de mai multe
s pt mâni, încerca i s ine i socoteala alegerilor copilului. Uneori
s-ar putea s nu aleag nimic sau s sugereze altceva. Trebuie s
ine i minte aceste rug min i, pentru c ele deven un indiciu
105
important.
Referin e: Cap.5 Limbajul nr. 5 de iubire; Serviciile din “Cele cinci
Campbell
Au participat 3 mame. Toate mamele, inclusiv coordonatorul

grupului i asistentul au vorbit despre ceea ce f ceau tat l sau
mama pentru fiecare. Una din participante a vorbit i despre situa ii
în care sim ea c p rin ii lor fac prea multe pentru ea, ceea ce o
f cea s se simt vinovat .
O participant a recunoscut c se simte vinovat pentru o situa ie

în care întreaga familie a încercat s -i fie pe plac i cu toate
acestea ea nu era mul umit . De i unele lucruri pe care le fac par
subîn elese, pentru p rin i acestea înseamn multe sacrificii pe
care le în elegem tîrziu, eventual abia din postura de p rin i.
vorbit despre serviciile pe care le fac ele pentru copiii lor, despre
când fac astfel de servicii i cum sunt diferen iate în func ie de
vârsta i abilit ile copilului
S-a vorbit i despre ce au nevoie p rin ii c s poat face fa
cerin elor “meseriei” de p rinte, despre echilibrul emo ional,
106
s n tate i despre odihn i despre serviciile pe care le pot face
copiii pentru p rin i lor.
A.D a vorbit despre cîte poate face feti ei cea mai mare
recunoscând în acela i timp c spre deosebire de al i copii feti a
cea mare face chiar prea multe avînd grij i de fra ii mai mici, de i
are doar 7 ani.
Dup un scurt rezumat al edin ei i împ rt irea impresiilor,
participantelor li s-a dat ca tem pentru acas s identifice care
este limbajul de iubire al copiilor lor plecând de la o gril de
întreb ri.
Obiectivele edin ei au fost îndeplinite.
107
edin a 10
Iubirea i disciplina
Obiective generale:
• s - i formeze abilitatea de a identifica cauza unui

comportament disruptiv al copilului ;
• s tie s trateze întîi cauza comportamentului ;
• s înve e modalit i alternative de control al comportamentului.
• s analizeze comportamentul copiilor lor în diverse situa ii

• s identifice cauza unui anumit tip de comportament
• s ofere solu ii alternative la situa ii problematice cu care se
confrunt .
Durata: 2 h
Tehnici de lucru:
• prezentarea
• interviu semistructurat
Activitatea introductiv : Împ rt irea experien elor avute, scurt
recapitulare a edin ei anterioare, tema pentru acas .
108
Coordonatorul va întreba mamele ce s-a mai întîmplat semnificativ
de s pt mina trecut , apoi va face o scurt recapitulare a ceea ce
s-a discutat la sesiunea anterioar , solicitînd sprijin i din partea
membrilor grupului. Coordonatorul grupului va solicita mamele s
vorbeasc despre principalul limbaj de iubire al copiilor lor.
Desf urarea propriu-zis a edin ei.
Prezentarea temei. Disciplina i limbajele iubirii
Disciplin înseamn “ a forma”. De multe ori acest termen e

asociat de prea multe ori cu pedeapsa. A disciplina nu înseamn
întotdeauna a pedepsi ci a înv a copilul s respecte anumite
regului i valori f r de care nici familia i nici societatea nu ar
putea func iona.
Cel mai important atunci când vrem s corect m un
comportament nedorit este s ne punem întrebarea: Ce anume a
determinat acel comportament nedorit? Care este CAUZA acelui
comportament?
Dac primul lucru pe care îl facem este s ne pedepsim copilul
(mai ales folosind b taia), nu tratam cauza ci efectul si nu vom
obtine decit rezultate pe termen scurt. Pe termen lung
comportamentul respectiv poate reaparea sau copilul se poate
manifesta mai tîrziu sub alt form .
109
De multe ori un copil care se comport neadecvat sufer de
lips de iubire. El fie e gelos pe fratele s u mai mic sau mai mare
care prime te mai mult aten ie, fie mama sau tat l sunt prea
ocupa i sau sunt mult timp pleca i de acas ca s -i arate c -l
iubesc sau exist alte situa ii prin care un copil poate sim i c nu
este iubit. Un comportament neadecvat e de multe ori un mod prin
care copilul spune “Uite-m , exist ! i eu sunt aici dac tu nu vrei
s m vezi”
De abia dup ce ne-am întrebat care e cauza comportamentului
nedorit i ne-am asigurat c acest comportament nu a ap rut din
lips de iubire putem trece la disciplin . Este mult mai u or s
disciplinezi un copil când acesta se simte sincer iubit, în special
dac acel comportament neadecvat este o rezultant a unui
rezervor de iubire gol.
Înainte de a aplica o corec ie unui comportament neadecvat al
copilului nostru trebuie s ne întreb m ce va în elege copilul meu
din ceea ce fac eu acum. Va în elege c acel comportament ne-a
deranjat i c nu am vrea s se mai repete sau c noi ca i p rin i
suntem autoritatea suprem i putem aplica pedepse în mod
arbitrar (ceea ce nu va duce decât la frustare i al mânie)?! Un
copil trebuie s fie con tient pentru ce anume i se aplic pedeapsa,
acesta s fie discutat i explicat eventual negociat astfel încât
aplicarea ei s nu mai atît de frustrant pentru el.
110
Interviu semistructurat de grup:
- Din cîte v aminti i care au fost principalele metode pe care le-au

aplicat p rin ii dumneavoastr pentru a v disciplina? Ce p rere
ave i despre modul lor de a privi disciplina?
- Ce crede i c determin de regul comportamentul neadecvat cel
mai frecvent întîlnit al copilului dumneavoastr ?
- Ce metod folosi i de regul în disciplinarea copiilor
dumneavoastr ?
(dup ce mamele au r spuns la ultima întrebare, moderatorul va
adauga urm toarele idei ca i sugestii sau recomand ri alternative)
1. Comunicarea adecvat
Copiii vo tri trebuie s tie foarte bine ce anume a tepta i de la ei.
Dac cerin ele voastre sunt neclare sau spuse într-un mod negativ
(r stit, ipat etc) e foarte posibil ca reac iile copiilor s nu fie tocmai
cele pe care le a tepta i, uneori s fie exact contrariul. Cea mai
indicat forma de comunicare a unei cerin e este cea prin care
ar t m respect fa de copil i îl tratam ca pe un partener egal cu
putere de discern mînt. O rug minte, spre deosebire de un ordin,
arat c îl respect m pe copil, îl trat m ca pe egalul nostru i-i d m
posibilitatea de a alege.
111
Ve i spune probabil: “daca-l rog, nu face nimic !”. Cu siguran ,
dac a fost înv at s fac doar la ordin, atunci când s-a ipat sau
s-a r stit cineva la el, rug mintea nu va mai avea efect.
Formularea cerin elor sub form de rug min i este mult mai
eficient decât ordinele i mai tîrziu copilul î i va respecta mult mai
mult p rin ii pentru c va sim i nu doar c îi spun ce trebuie s
fac , ci c ei sunt mai înainte de toate interesa i de ceea ce este
mai bine pentru el.
2.Imperativele
Comenzile sunt i ele uneori necesare la momentul potrivit. Evident

c rug min ile sunt superioare atunci când ave i de ales dar uneori,
când rug min ile nu func ioneaz , sunt necesare i comenzile.
Atunci trebuie s fi i fermi, presupun un ton mai aspru, o voce mai
ap sat i o anumit inflexiune a vocii, dar e important de re inut
c folosirea comenzilor nu stimuleaz responsabilizarea copilului.
Cu cât folosi i mai mult tehnicile autoritare precum comenzile,
certatul sau ipetele cu atît deveni i mai pu in eficien i. Dac în mod
normal folosi i rug mintea, utilizarea ocazional a comenzilor va fi
eficient .
3. Ignorarea comportamentului disruptiv, deturnarea aten iei
De multe ori insistând asupra unui comportament care ne

deranjeaz la copilul nostru nu facem decât s -l amplific m.
112
Schimbîndu-i copilului aten ia spre altceva, acel comportament va
disp rea, poate copilul dumneavoastr suferea de lips de
activitate.
4. Modificarea comportamental
Aceasta presupune fie acordarea unei recompense atunci când

copilul ne confirm ni te a tept ri (o înghe at pentru c i-a f cut
temele singur) fie deprivarea lui de un element considerat de el
pozitiv atunci când adopt un comportament nedorit (nu mai are
voie la calculator timp de dou zile).
Cum altfel crede i c a i putea proceda în situa ia respectiv ?
Descrie i. (20-30 minute)
Încheierea edin ei: Rezumatul edin ei, împ rt irea impresilor,

tema pentru acas
Dup un scurt rezumat al edin ei i împ rt irea impresiilor

mamelor, moderatorul va cere fiec ruia s pun în practic pîn
data viitoare solu iile alternative la care s-a gîndit pentru
disciplinarea copiilor lor i s observe reac iile acestora.
Referin e: ” Cap.8 Disciplina i limbajele iubirii din Cele cinci

Campbell
113
Dup formula introductiv a edin ei, participantele au trebuit s
prezinte tema pentru acas : limbajul de iubire al fiec ruia din copiii
lor. Dou din cele trei mame prezente au fost de p rere c
limbajele de iubire ale copiilor lor sunt în general contactul fizic,
cuvintele i darurile. S-a vorbit despre faptul c modul prin care
simte un copil c e iubit se schimb de-a lungul timpului pentru c
i nevoile sale evolueaz i în general nu exist un singur limbaj
prin care s ne ar t m iubirea ci fiecare copil prefer combina ii în
propor ii mai mari sau mai mici în func ie de vârst i de nevoile lui
din acel moment.
Dup partea introductiv s-a prezentat tema edin ei: disciplina i
iubirea.
Participantele au rememorat modul în care p rin ii lor obi nuiau
s le disciplineze i au vorbit despre cum le-au folosit sau nu mai
tîrziu experien ele avute.
vorbit despre modul cum folosesc disciplina în educarea copiilor lor
oferindu- i uneori una alteia sugestii în ceea ce prive te modul de
a reactiona într-o anumit situa ie. S-a pus problema dac e bine
sau nu s folosim b taia, avînd în vedere c multe din mame au
recunoscut c folosesc b taia ca mijloc de disciplinare. B.A a
114
recunoscut c î i bate fiica mai mare atunci când consider c nu a
avut grij de fr iorul mai mic, dar nu o laud atunci când face ceva
bun.
Coordonatorul întîlnirii a vorbit despre importan a identific rii
cauzei comportamentului disruptiv. Înainte de a aplica o metod
disciplinar trebuie s ne întreb m ce anume a cauzat acel
comportament, altfel risc m s trat m efectul i nu cauza. Sufer
copilul meu de lips de aten ie, este nefericit cumva etc?
Dup ce ne-am l murit c nu lipsa de iubire determin acel
comportament, putem apela la cîteva metode pentru educarea
copiilor no tri i anume: comunicarea adecvat , non agresiv ,
ignorarea comportamentului distructiv i deturnarea aten iei,
modificarea comportamental prin intermediul sanc iunilor i
recompenselor.
F.I a recunoscut c nu tie cum s procedeze în cazul în care
b iatul mai mare de 5 ani o bate în mod repetat pe sora mai mic
de trei ani. În urma discu iei avute cu moderatorul a reie it c este
mai mult decât gelozie fraterna ci o imitare a comportamentului
violent al so ului iar o sugestie pentru ea a fost ca, pe cît posibil, s
nu mai lase copiii s asiste la certurile i violen a dintre ei doi. B.L
care a lipsit la cîteva sedinte, dar care a revenit spre finalul
cursului, a cerut sprijinul afectiv al grupului în momentul dificil pe
care-l traversa: so ul ei o în ela i se întreba dac s divor eze sau
115
nu, avînd în vedere c avea doi copii mici, unul de trei ani i unul
de un an. Întreg grupul i-a manifestat sus inerea.
Dup un scurt rezumat al edin ei i împ rt irea impresiilor,
moderatorul a cerut fiec ruia s pun în practic pîn data viitoare
metode alternative de disciplinare a copiilor i s observe reac iile
acestora. Participarea a fost redus , poate i datorit contextului
(s pt mîna de dup s rb toarea Pa telui) dar obiectivele edin ei
au fost îndeplinite.
116
edin a nr.11
Recapitulare. Premierea participantelor
Obiective generale:
• evaluarea i autoevaluarea abilit ilor parentale ale

participantelor la finalul cursului
• scurt recapitulare a temelor anterioare
• recompensarea/premierea participantelor
• formularea din partea participantelor a unor direc ii de viitor în

ceea ce prive te rela iile cu copiii, familiale sau personale
• împ rt irea impresiilor i a experien elor deosebite avute în
cadrul grupului
Durata: 2 h
Activitatea introductiv ; Scurt recapitulare a edin ei anterioare,
tema pentru acas
Dup formula de început, coordonatorul grupului va întreba

mamele dac au avut ocazia s aplice metode alternative de
disciplinare i care a fost reac ia copiilor lor.
Desf urarea propriu-zis a edin ei. Recapitularea limbajelor de

iubire, autoevaluarea calit ii de “bun p rinte”
117
Folosindu-se de material didactic i cu ajutorul mamelor
coordonatorul întîlnirii va face o scurt recapitulare a limbajelor de
iubire.
Dup recapitulare coordonatorul va aminti participantelor de
defini ia “parintelui bun “ rezultat în edin a nr. 3 i va cere
mamelor s autoevaluze din nou pe o scar de la 1 la 5 în ceea ce
prive te calita ile unui “bun p rinte”.
Încheierea edin ei; Împ rt irea impresiilor i experien elor avute,

gânduri de viitor, exerci iu de final, premierea participantelor
Mamele vor fi rugate s spun ce anume a însemnat pentru ele

acest curs, cum s-au sim it, ce au înv at nou i ce gînduri de viitor
si-au formulat în ceea ce prive te rela ia cu copiii, familial sau
doar în plan strict personal.
Exerci iu final: Cu ochii închi i în stare de medita ie (lini te)

participantele vor rosti în gînd pe rînd urm toarele: “Ma iert i m
accept a a cum sunt. M iubesc din toat inima.” i “Te iert pe
ine____ i te accept a a cum e ti. Î i mul umesc pentru binele
f cut.”
Mamele prezente vor fi premiate pentru participarea lor si
interesul manifestat pentru curs i vor fi rugate s completeze
chestionarele finale.
118
Dup formula introductiv a edin ei, participantele au trebuit s
prezinte tema pentru acas : modul cum au reac ionat copiii la un
mod alternativ de disciplinare.F.I a vorbit despre faptul c a început
s - i îmbr i eze i s - i mîngîie b iatul i fata separat atunci când
cel lalt copil doarme iar b ie elul nu i-a mai b tut sora în ultima
s pt mîn .
Dup o scurt recapitulare cu ajutorul mamelor a celor cinci
limbaje de iubire, participantele i-au reevaluat calit ile de bun
p rinte. Autoevalu rile participantelor au fost urm toarele: F.I (3
mediu) ; A.M (3 mediu), Z.I (4-bun); D.E (3-mediu) ;A.D (3-mediu)
;B.A (4-bun); B.L(4-bun)
Spre final mamele au fost rugate s spun ce anume a
însemnat pentru ele acest curs, cum s-au sim it, ce au înv at nou
i cu ce gînduri de viitor pleac în ceea ce prive te rela ia cu copiii,
familia sau doar strict personal.
Toate participantele au vorbit despre schimb rile care au avut
loc în via lor în ultimul timp i i-au împ rt it planurile de viitor
manifestindu- i dorin a de a se mai reuni ca grup.
119
R spunzînd solicit rii coordonatorului, mamele prezente au
participat la exerci iul de “Iertare i acceptare” ca punct de început
i de sfîr it a unei c l torii prin via a lor, c l torie pe care au
parcurs-o de-a lungul edin elor. Cîteva mame au afirmat c le vine
greu s rosteasc cuvintele propuse de exerci iu, aceasta r mînînd
ca viitoare “tem permanent pentru acasa”.
La finalul edin ei participantele au fost felicitate i premiate.
Finalul a fost festiv, pl cut i emo ionant pentru toate participantele.
5. EVALUAREA FINAL
5.1. Evaluare final . Instrumente aplicate
A cuprins: reaplicarea Scalei de Adaptabilitate i Coeziune

Familial , m surarea de c tre observator la toate edintele a
abilit ilor de rela ionare a participantelor prin cei 12 itemi ai grilei
de observa ie (solidaritate, destindere, acord, sugestii date, opinii
emise, orient ri date, orient ri cerute, sugestii cerute, dezacord,
tensiune i antagonism) precum i autoevalu rile calit ii de bun
p rinte.
Autoevaluarea calit ii de bun p rinte a participantelor a avut la
baz defini ia formulat de grup în cadrul edin ei nr.3:”Un p rinte
bun este cel care-i asigur copilului siguran afectiv (îl iube te, îl
ocrote te, îl încurajeaz ), material (îi asigur îndeplinirea nevoilor
120
de baz materiale; hran , îmbr c minte etc) i libertate astfel încât
copilul s poat face propriile alegeri.”
În ceea ce prive te autoevalu rile participantelor privind calit ile
lor de bun p rinte, acestea au fost:
F.I (3 mediu) ; A.M (3 mediu), Z.I (4-bun); D.E (3-mediu);A.D (3-
mediu) ;B.A (4-bun); B.L(4-bun)
În ceea ce prive te evaluarea abilit ilor de rela ionare a
participantelor, pentru fiecare edin s-a f cut o medie individual
a celor 12 itemi ai grilei (solidaritate, destindere, acord, sugestii
date, opinii emise, orient ri date, orient ri cerute, sugestii cerute,
dezacord, tensiune i antagonism). S-a f cut o medie pe fiecare
edin la care a participat fiecare. Unii itemi au fost invers scora i
(dezacord, tensiune, antagonism) Fiecare item avea o scal de
evaluare de la 1 la 5 în care 1(f.slab) i 5 (f.bine)
Rezultatele evalu rilor finale au fost; F.I (4.75), A.M (3.33), D.E
(3.08), A.D (4.41), B.L(3.71), Z.I (3.08), B.A (3.91).
În ceea ce prive te modific rile gradului de adaptabilitate si
coeziune în rîndul familiilor participantelor ca urmare a participarii
mamelor la programul de educatie parentala, aplicarea scalei de
Adaptabilitate i Coeziune familial , ini ial i final , a relevat
urmatoarele:
În urma aplic rii metodei statistice Paired Sample T Test
coeziunea familial per grup a sc zut u or de la 38.29 la 32.86
121
îns a sc zut nesemnificativ t(6)=1.630 p > 0.01 (Conform tabelului
nr 1 ). Adaptabilitatea familial a crescut u or de la 27.86 la 31.86,
îns a crescut nesemnificativ t(6)=2.73 p>0.01. (Conform tabelului
nr.2 ) (A se vedea ANEXA D)
Tabelul nr.1 Coeziune
Paired Sample Medie N Devia ie Eroarea

Statistics standard standard de
devia ie
Coeziune ini ial 38.29 7 5.15 1.95
Coeziune final 32.86 7 10.29 3.89
Tabelul nr.2 Adaptabilitate
Paired Sample Medie N Devia ie Eroarea

Statistics standard standard de
devia ie
Adaptabilitate 27.86 7 5.46 2.06
ini ial
Adaptabilitate 31.86 7 7.78 2.94
final
122
M surarea adaptabilita ii i coeziunii familiale ini iale i finale prin
aplicarea metodei statistice Paired Sample T Test. (Conform
ANEXEI D)
6. REZULTATE. ANALIZ I INTERPRETARE
6. 1 Rezultate statistice
În ceea ce prive te evaluarea abilit ilor de rela ionare a

participantelor, distribu ia rezultatelor pe structura test - retest a
fost urm toarea;
Ini ial: F.I (3.25) ; A.M (2.42); D.E (3.58) ; A.D (3.92) ; B.L (3.91);
Z.I (2.42) ;B.A (3.58)
Final: F.I (4.75), A.M (3.33) ;D.E (3.08); A.D (4.41); B.L(3.71) ; Z.I
(3.08); B.A (3.91).
Cu o singur excep ie, scorurile individuale au avut toate
tendin a de cre tere. Mediile calculate pe fiecare edin au urmat
aceea i tendin general de cre tere.
Media grupului a crescut semnificativ de la 2.78 la 3.78.
Abilit ile de rela ionare s-au îmbun t it semnificativ individual cît
i la nivelul grupului în urma celor 11 edin e de grup.
În ceea ce prive te autoevalu rile participantelor privind calit ile
lor de bun p rinte, acestea au avut urm toarea evolu ie:
123
Ini ial; F.I (2-slab); A.M (4 - bun) ;Z.I (3-mediu); D.E (4 - bun); A.D.
(4 - bun) i B.A (4-bun).
Final; F.I (3-mediu) ; A.M (3-mediu), Z.I (4-bun); D.E (3-mediu) ;A.D
(3-mediu) ;B.A (4-bun); B.L(4-bun)
Tabelul nr.3 Abilit ile parentale

Paired Sample Medie N Devia ie Eroarea standard
Statistics standard de devia ie
Abilit i parent 3.50 6 0.84 0.34
ini iale
Abilit i parent 3.33 6 0.52 0.21
finale
M surarea abilit ilor parentale ini iale i finale prin aplicarea

metodei statistice Paired Sample T Test
(Conform ANEXEI D)
Media per grup a sc zut dar nesemnificativ (T(5)=0.695 > 0.01).

Sc derea s-ar putea explica prin faptul c unele mame nu erau
con tiente ini ial de greselile în educa ie pe care le f ceau i î i
supraevaluau calit ile de bun p rinte, iar în urma cursului au
con tientizat propriul comportament, obiectivându- i autoevaluarea
(a se vedea mai jos, descrierea rezultatelor pe fiecare caz).
124
Con tientizarea gre elilor i evaluarea real nu poate fi decât un
cî tig pentru fiecare.
În ceea ce prive te rezultatele obtinute în urma aplic rii scalei
de Adaptabilitate i Coeziune familial , ini ial i final , sc derea
coeziunii familiale i cre terea adaptabilit ii s-ar putea explica prin
schimb rile de percep ie i mentalitate ale mamelor participante,
care au destabilizat u or structura familial i au crescut u or în
schimb adaptabilitatea familiei. Schimbarea comportamentului unui
membru al familiei poate schimba structura sistemului familial în
ansamblu.
6.2 Rezultate individuale
FI 39 de ani, mam a trei copii, o fat în vârst de 20 de ani

provenit din prima sa c s torie i înc doi, un b iat de 4 ½ ani i o
feti de 3 ½. Al patrulea copil al ei decedase cu un an în urm , la
cîteva zile de la na tere.
A avut o participare bun (10 din cele 11 edin e). A afirmat c
în urma cursului i-a îmbun t it rela ia cu b ie elul mai mare de 5
ani, care se manifesta agresiv fa de sor lui mai mic , de 3 ani.
F.I a recunoscut c datorit lipsurilor finaciare i certurilor violente
cu so ul nu era disponibil emo ional pentru copiii s i i reac iona
violent la cererile lor ceea ce nu f cea decât s acentueze
comportamentul neadecvat al micu ilor.
125
De i nu poate stopa violen a din familie, F.I a devenit mai
con tient de efectul comportamentului ei i al so ului asupra
copiilor s i. În cadrul edin elor de grup a recunoscut c este
alcoolic i c pe toat perioada cursului (aproape 3 luni) nu a
b ut.
La finalul cursului a optat pentru 4 edin e de consiliere
individual dup care a fost îndrumat spre un grup de suport
pentru alcoolici.
F.I i-a îmbun t it atât ablitatile de rela ionare cât i modul cum
se percepe ca mam . Înainte de finalizarea celor 4 edin e de
consiliere individual s-a angajat, lucru pe care nu-l mai f cuse de
peste 3 ani.
A.M, 19 ani, c s torit , doi b ie i (3 ½ ani i 1 an i ½). A
participat la 7 din cele 11 edin e ale grupului, ea fiind mezina
grupului.
Cel mai important câ tig dup acest curs este, dup cum afirm ,
c a înv at s petreac timp cu copiii i s -i asculte atunci când
acestiau vor s -i comunice ceva.
Având un caracter u or impulsiv avea tendin a de a reac iona
exagerat, f r r bdarea necesar , a m rturisit c avea probleme
cu fiul mai mare de 3 ani1/2 ani care era extrem de neastimparat i
pentru care nu avea niciodat suficient timp. A înv at c trebuie s
acorde timp atît rela iei cu partenerul cît i copilului mai mare, f r
126
s -l neglijeze pe cel mai mic. A.M i-a îmbun t it ablitatile de
rela ionare, iar acum se percepe mai critic ca mam .
A.D, 34 de ani, divor at , mam a trei fe e de 3, 5 i respectiv
7½ ani, a participat la 6 din cele 11 edin e.
A.D este o persoan sociabil i comunicativ , fiind aproape de
fiecare dat persoana care deschidea irul confesiunilor,
stimulîndu-le astfel i pe celelate mame s se deschid i s - i
împ rt easc experien ele.
Principalul ei câ tig al acestui curs a fost c a devenit mai
con tient de gre elile pe care le f cea în rela ia cu fiica mai mare
de 7 ½ ani pe care o supraresponsabiliza. A.D a recunoscut c
evita s o trateze pe fiica ei ca pe un copil (adic s o mîngîie, s o
lase s se joace, s -i spun ca o iube te) responsabilizind-o i
considerând-o mai mult un partener în educarea celorlalte dou
feti e mai mici. A admis c i-a fost greu s admit c gre e te atâta
timp cît ea îns i se afla într-o situa ie dificil i se considera
victim i s - i schimbe comportamentul fa de fiica ei.
D.E e mam singur a unei feti e de de 8 A½ ani i a unui b iat
de 5 ani. A participat la 9 din cele 11 edin e ale grupului. Este
orfan , a fost crescut într-un Centru de Ocrotire a minorilor i nu
cunoa te nici un membru al familiei sale naturale. A recunoscut c
nu avea o rela ie tocmai bun cu feti a ei pe care o considera
r spunz toare de tot ce se întîmpla r u în cas . În urma cursului a
127
afirmat c a înv at s - i aprecieze fiica, s petreca mai mult timp
cu ea i s o ajute la lec ii.
B.L, 26 de ani, c s torita, mam a doi copii, un b iat de 3 ani i
o feti de 1 an. B.L a participat la 4 din cele 11 edin e.
Principala ei problem era de fapt rela ia cu so ul. A cerut sprijinul
grupului întrucât aflase ca so ul care nu o sprijinea deloc în
educarea copiilor, o în ela. Principalul ei câ tig al acestui curs a
fost, dup a afirmat, încrederea în sine i suportul afectiv pe care l-
a primit atunci când avea nevoie. A decis s nu divor eze i a ajuns
la o în elegere cu so ul.
Z.I, 26 de ani, nec s torit , mam a trei copii, un b iat de 7 ani
i dou feti e, în vârst de 5 i respectiv 3 ani, to i proveni i din
rela ia cu actualul partener. Z.I, o persoan timid , t cut ,
modest , calm i r bd toare, a participat la 4 din cele 11 edin e
ale grupului. Principalul ei cî tig a fost, dup cum afirma, c a
înv at s se cunoasc mai bine pe ea îns i. Avînd o copil rie
dificil (mama ei s-a sinucis pe când ea avea 12 ani, ea trebuind s
aib grij de to i fra ii mai mici i de tat l alcoolic, a înv at s nu
cear prea multe. În cadrul grupului a realizat c nu este cu nimic
diferit de ceilal i, c are anumite calit i care o fac o bun mam i
c mai are de spus multe despre ea îns i. Z.I i-a îmbun t it atît
abilit ile real ionale cît i modul cum se percepe ca mam .
128
B.A, 22 de ani, mam singur a doi copii, o feti de 8 ani i un
b ie el de 5 ani proveni i din rela ii diferite. A participat la 3 din cele
11 edin e.
Provenind dintr-o familie de etnie rom , B.A a avut co copil rie
destul de dificil marcat de neglijen , abuz fizic i verbal.
Principalul ei cî tig a fost, dup cum afirma, c s-a sim it acceptat
i apreciat în grup. Rela ia ei cu ambii copii s-a îmbun t it în
ultimul an întrucât are unde locui i cei care o înconjoar (asisten ii
sociali) sunt persoane care o accept i o trateaz
nediscriminatoriu.
Dincolo de rezultatele pe care le-am înregistrat în cadrul acestui
grup de consiliere i educa ie parental , întregul proiect a avut
pentru mine o valoare curativ pe care am recunoscut-o i în
cadrul grupului ca parte activ a acestuia. edintele au fost înso ite
de un jurnal personal în care îmi analizam evolu ia personal i
profesional.
În cadrul fiec rei edin e, am fost în acela i timp i coordonator
dar i simplu membru al grupului, care î i împ rt e te
experien ele, ceea ce simte i ceea ce gânde te despre temele
respective, dar dintr-o alt perspectiv . De fiecare dat am vorbit
din perspectiva copilului, nu din cea a p rintelui i fiecare tem a
edin ei a fost pentru mine un prilej de a le spune p rin ilor mei prin
intermediul altor p rin i “a a mi-a fi dorit s îmi ar ta i c m
129
iubi i”. Fiecare edin din cele trei grupuri coordonate a fost pentru
mine un prilej de a m elibera, de a ierta i de a m deta a. Le
mul umesc celor al turi de care am avut ocazia s o fac.
7. CONCLUZII
Acest proiect a urm rit s ofere informa ii despre modalit i
alternative de educa ie a copiilor; s dezvolte abilit ile parentale,
s stimuleze dezvoltarea personal i îmbun t easc abilit ile de
rela ionare pozitiv ale participantelor prin creearea unei re ele de
sprijin.
Pentru aceasta, o regul a desf ur rii edin elor a fost s se
asigure participan ilor din partea coordonatorului o rela ie
congruent i integrat , o aten ie pozitiv , acceptarea
necondi ionat a experien elor clien ilor. S-a urm rit în mod
continuu asigurarea unui climat de grup deschis i pozitiv, favorabil
împ rt irii experien elor personale.
Tehnicile folosite în cadrul edin elor de c tre coordonator au
fost cele specifice consilierii umaniste non directive: clarificarea
sentimentelor, acceptarea necondi ionat , reformularea mesajului
clientului etc dar i cîteva specifice orient rilor experien iale: jocul
de rol, desenul, mi carea corporal etc.
Dac urm toarele dou edin e dup cea introductiv (de auto
i intercunoastere) au avut valoare preponderent diagnostic ,
130
con inutul edin elor urm toare (de la edin a 4 la 10) a cuprins în
mare parte ideile prezentate de Dr.Gary Chapman i Dr.Ross
Cambell în manualul lor; “Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor “
(Ed.Curtea veche, Bucure ti, 2001).
A tept rile mele în ceea ce prive te urm rile programului vizau
îmbun t irea abilit ilor de rela ionare i a abilit ilor parentale
reflectat în special prin cre terea coeziunii i adaptabilit ii
familiale i prin autoevalu rile participantelor cu privire la calit ile
de bun parinte.
Dac în ceea ce prive te abilit ile de rela ionare s-au
îmbun t it atît per ansamblu la nivelul grupului cît i individual,
îmbun t irea abilit ilor parentale a fost mai greu de pus în
eviden .
Autoevalu rile au sugerat dimpotriv o sc dere la nivel
individual a acestora (sc dere nesemnificativ la nivelul grupului )
ceea ce s-ar putea explica printr-o cre tere a gradului de
con tientizare i o obiectivare a autoperceptiei cu privire la calit ile
de bun p rinte ale mamelor participante.
În ceea ce prive te fenomenele m surate la nivelul coeziunii i
adaptabilit ii familiale acestea s-ar explica prin schimb rile de
percep ie i mentalitate ale mamelor participante care au
destabilizat u or structura familial i au crescut u or în schimb
adaptabilitatea familiei. Schimbarea comportamentului unui
131
membru al familiei poate schimba structura sistemului familial în
ansamblu.
În ceea ce prive te limitele acestui program acestea au constat
în primul rînd cred, în modalit ile de evaluare.
Autoevalu rile participantelor trebuiau s se fac poate nu
global pornind de la o defini ie formulat de ele ci individual pe
aspecte ceea ce ar fi adus mai mult obiectivism i rigurozitate.
Scala de adaptabilitate i coeziune familial este un instrument
care nu diferen iaz între diferitele tipuri de familii. În plus nu exist
o leg tur foarte clar între îmbun t irea abilit ilor parentale i
nivelul de coeziune i adaptabilitate familial .
Ca i con inut, cursul de educa ie parental a pus accent pe
con tientizare i informare. Forma de desfa urare a cursului ca
program de consiliere de grup, respectiv grup de suport, a pus
accent pe dezvoltarea abilita ilor de rela ionare i pe oferirea de
sprijin afectiv participantelor.
În ce m sur schimb rile observate de-a lungul celor aproape
trei luni sunt efective i de durat , r mâne de v zut.
132
Bibliografie
1. Andreas Steve, Faulkner Charles NLP i succesul, Editura
Curtea veche Bucure ti 2006
2. Brum Viorica, Prevenirea violen ei intrafamiliale prin programe
de educa ie parental , coal de var Holt în asistent social Ia i
2003
3. Corcoran Kevin, Fischer Joel, Measures for Clinical Practice, a
sourcebook Coller Macmillan Publishers London 1994
4. Chapman Gary, Campbell Ross, Cele cinci limbaje de iubire ale
copiilor, Editura Curtea veche Bucure ti 2001
5. Dafinoiu Ion, Elemente de psihoterapie integrativ , Editura
Polirom Ia i 2001
6. Dafinoiu Ion, Hipnoz clinic Editura Polirom Ia i 2003
7. Johnson W.David, Johnson P.Frank Joining togheter Group
theory and group skills Editura Allyn and Bacon London 1994
8. Lungu Ovidiu, Ghid introductiv pentru SPSS 10.0, Seria
Psihologie experimental i aplicat Ia i 2001
9. Miftode Vasile Popula ii vulnerabile i fenomene de
automarginalizare - strategii de interven ie i efecte perverse,
Editura Lumen 2002
10. Mitrofan Iolanda, Ciuperc Cristian, Incusrsiune în
psihosociologia i psihosexologia familiei, Editura Press Mihaela
SRL Bucure ti 1998
133
11. Mitrofan Iolanda, Vasile Diana Terapii de familie Editura SPER
Bucure ti 2001
Resurse web:
www.adevarul.ro
www.violentainfamilie.blogspot.com
www.politiaromana.ro/violenta_in_familie.htm
134
ANEXA A
CHESTIONAR
GRUP DE SUPORT
V rug m s r spunde i la acest chestionar. R spunsurile d-voastr ne

vor ajuta în organizarea grupului de suport pentru p rin i.
Confiden ialitatea datelor este p strat , datele ob inute fiind folosite doar
cu scop statistic.
1. A i mai participat la întâlniri de grup? :

________________________________________________________
2. Dac da, unde i când? Pe ce teme?

___________________________________________________________
3.A i sim it o diferen în via d-voastr prin participarea la astfel de

întîlniri ?dac da, cum ? În ce fel ?
___________________________________________________________
4. Ce a tept ri ave i de la aceste întâlniri de grup?

___________________________________________________________
5. V rog s nota i pe o scar de la 1 la 5 cît de importan i sunt pentru d-

voastr urm torii factori ca s v sim i i bine într-un astfel de grup
1-foarte important ;2-important ;3-indiferent ; 4- pu in important ;5-
neimportant
Posibilitatea de a vorbi mai mult despre propriile probleme ;
S ascult mai mult ;
S -mi cunosc i s m în eleg cu colegele de grup ;
Relevan a informa iilor , cît de mult îmi folose te ce se discut
la grup
Altceva (numi i) _____________________________________
6 Cî i copii cu urm toarele vîrste ave i
0 – 1 ani ________
135
1 - 3 ani ________
3 – 6 ani ________
6- 12 ani ________
12-18 ani ________
> 18 ani ________
7. Care considera i c este cea mai important problem din via a familiei
dumneavoastr în acest moment?
8. A i dori s ajuta i la organizarea unor astfel de întîlniri ?

Dac da, numi i modul în care pute i contribui (bifa i varianta/variantele
alese) :
a. Oferind din timpul meu pentru a ajuta la organizarea intilnirilor ;
b. Donind o mic sum de bani pentru cump rarea unor r coritoare, mici
gust ri etc.
c. Vorbind altor oameni despre acest gen de întîlniri i incurajindu-I s
participe
d. Altfel (descrie i)
________________________________________________________
9. Dac ave i sugestii pentru intilnirile de grup :
a. În ceea ce prive te temele pe care le dori i abordate :
________________________________________________________
b. În ceea ce prive te alte activit i care a i dori s fie organizate în cadrul
intilnirilor sau în afara lor :
________________________________________________________
10. În momentul de fa cunoa te i serviciile oferite de BAS Caritas?

Despre ce alte servicii a i dori s afla i informa ii ?
________________________________________________________
Nume :
Vârst : Ocupa ia:

Studii: Religia:
Nr. copii: Starea civil :
Venit :
136
ANEXA B 1 Fi de evaluare a abilitatilor de relationare a participan ilor la grup
Observator:
Nr. Numele i Soli- Destindere Acord Suges Opinii Orient ri Orient ri Opin Sugestii Deza- Tensiu Antagonism
prenumele daritat tii date emise date cerute ii cerute cord ne
e ceru
te
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Punctaj:1(f. slab),2(slab),3(mediu),4(bine), 5(f. bine)
Data: Semn tura:
137
ANEXA B 2
Fi de lucru pentru observatorul grupului de suport
Itemii care trebuie urm ri i de c tre observatorul întâlnirilor de grup
Nr. crt. Denumire item Descrierea itemului

1. Solidaritate Oamenii fac dovada c se
încurajeaz
2. Destindere Caut s diminueze tensiunea,
glumesc
3. Acord Î i dau acordul, accept , se în eleg
4. Sugestii date Fac sugestii dar îi respect pe ceilal i
5. Opinii emise Î i exprim dorin ele, sentimentele
6. Orient ri date Se informeaz , repet , clarific
7. Orient ri cerute Cer informa ii, repet , confirm
8. Opinii cerute Evalueaz , analizeaz
9. Sugestii cerute Privind mijloace de ac iune
10. Dezacord Resping, refuz ajutorul
11. Tensiune Se manifest tensionat, se retrag,
refuz dialogul
12. Antagonism Se opun, îi deranjeaz pe ceilal i, se
laud
Se acord punctaj de la 1 (cel mai mic) – 5 (cel mai mare) pentru

fiecare persoan din grupul de suport.
140
ANEXA C
Scala de evaluare a adaptabilit ii i coeziunii familiei (FACES-III)
Autor: David H.Olson, Joyce Portner, Yoav Lavee
V rug m s descrie i familia d-voastr folosind urm toarele

r spunsuri :
1. Aproape niciodat
2. Rar
3. Uneori
4. Frecvent
5. Aproape întotdeauna
Descrie familia ta a a cum este acum :
1. Membrii familei î i cer unul altuia ajutorul

2. In rezolvarea problemelor sunt urmate i sugestiile venite din partea
copiilor.
3. Suntem de acord cu prietenii fiec rui membru al familiei ;
4. Copiii au un cuvînt de spus în ceea ce prive te disciplina lor.
5. Ne place s facem lucruri împreun doar cu familia.
6. În familia noastr persoane diferite au rol de conduc tor/lider.
7. Membrii familiei se simt mai apropia i între ei decît fa de alte
persoane din afara familiei.
8. Modul în care se îndeplinesc sarcinile se mai schimb în familia
noastr .
9. Noua ne place s petrecem timpul liber împreun .
141
10. P rin ii i copiii discut pedepsele ce le trebuie aplicate.
11. Ne sim im foarte apropia i unii de al ii.
12. Copiii iau deciziile în familia noastr .
13. Cînd ne adun m pentru diferite activit i, toat lumea este prezent ,
nimeni nu lipse te.
14. In familia noastr regulile se mai schimb .
15. Avem multe lucruri pe care le facem împreun ca familie.
16. Responsabilit ile casei mai sunt schimbate între noi.
17. Membrii familei se consult cu ceilal i în luarea unor decizii
personale.
18. E greu s - i dai seama cine este liderul/ eful în familia noastr .
19. Solidaritatea familial este foarte important pentru noi.
20. E greu de spus ce sarcin are fiecare în cas .
V mul umesc.
142
ANEXA D
M surarea coeziunii familiale ini iale i finale prin aplicarea metodei statistice Paired
Sample T Test.
Paired Samples Statistics
Mean N Std. Std. Error
Deviation Mean
Pair 1 coeziuneinitiala 38,29 7 5,15 1,95
Pair 1 coeziuneinitiala 38,29 7 5,15 1,95
coeziunefinala 32,86 7 10,29 3,89
Paired Samples Correlations

N Correlation Sig.
Pair 1 coeziuneinitiala 7 ,516 ,235
&
coeziunefinala
Pair 1 coeziuneinitiala 7 ,516 ,235
&
coeziunefinala
Paired Samples Test
Paired t df Sig. (2-tailed)
Differences
Mean Std. Std. 95% Confidence
Deviation Error Interval of the
Mean Difference
Lower Upper
Pair 1 coeziune initiala 5,43 8,81 3,33 -2,72 13,58 1,630 6 ,154
– coeziune finala
M surarea adaptabilita ii familiale ini iale i finale prin aplicarea metodei statistice
Paired Sample T Test.
Deviation Mean
Pair 1 adaptabilitateinitiala 27,86 7 5,46 2,06
adaptabilitatefinala 31,86 7 7,78 2,94
N Correlation Sig.
Pair 1 adaptabilitateinitiala 7 ,890 ,007
&
adaptabilitatefinala
144
Paired Samples Test
Paired t df Sig. (2-
Differe tailed)
nces
Mean Std. Std. 95% Confidence
Deviation Error Interval of the
Mean Difference
Lower Upper
Pair 1 adaptabilitateinitiala - -4,00 3,83 1,45 -7,54 -,46 -2,763 6 ,033
adaptabilitatefinala
M surarea abilit ilor parentale ini iale i finale prin aplicarea metodei statistice Paired
Sample T Test.
Deviation Mean
Pair 1 abilitati parent 3,50 6 ,84 ,34
initiale
abilitati parent 3,33 6 ,52 ,21
finale
145
N Correlation Sig.
Pair 1 abilitati parent 6 ,000 1,000
initiale &
abilitati parent
finale
Paired Samples Test

Paired t df Sig. (2-
Difference tailed)
s
Mean Std. Std. Error 95% Confidence
Deviation Mean Interval of the
Difference
Lower Upper
,17 ,98 ,40 -,87 1,20 ,415 5 ,695
146

Carte Educatia Prin Iubire

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte Educatia Prin Iubire

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României

CAP 1. Familia în tranzi ie de la tradi ional la modern.

De ce este nevoie de educa ie parental ? Nu înv am pur i

1.1 Familia: Rol, func ii, tipuri

Oricît de cli eistic ar suna, familia reprezint "celula de baz “ a

În general familia ca grup primar de indivizi a îndeplinit

1.2 Familia de la tradi ional la modern

În cadrul familiei tradi ionale rolurile i status-urile erau clar definite.

Familia func ional este bazat pe independen a deplin a so ilor

Consiliul de Mini tri al Comisiei Europene define te violen a în

2.1 Educa ia parental

Începînd în special din 1990 în România, ca urmare a

2.2 Consilierea individual i de grup

Spre deosebire de educa ia parental care punea accent pe

Lucrarea de fa i-a propus s prezinte con inutul i rezultatele

Obiectivele specifice ale proiectului au fost:

3. EVALUAREA INI IAL

3.1. DESCRIEREA CAZURILOR

Grupul a cuprins 7 mame.

Al turi de formularul de înscriere în grup, prin care se preluau date

Cursul de educa ie parental a respectat urm toarea structur :

Con inutul i tematica cursului a fost realizat dup structura i

• Intercunoasterea membrilor grupului;

1. S se autodefineasc sub aspectul pasiunilor, intereselor

Activitatea 1: Scurt prezentare a proiectului i a persoanelor

Activitatea 2: Intercunoastere i rela ionare

Dup cinci- apte minute, dialogul dintre cupluri se va încheia, iar în

Activitatea 3: Stabilirea regulilor i a obiectivelor grupului

Fiecare participant va trebui s împ rt easc celorlal i ce a

Dup ce to i membrii grupului au vorbit, moderatorul va da tema

Moderatorul i asistentul grupului vor împ rt i i ei ce au sim it

- S identifice aspecte pozitive i negative din propria lor via de

1. S verbalizeze în grup experien e din copil rie pl cute sau mai

Activitatea 1: Introducerea temei noi, împ rt irea experien elor

Activitatea 2: Descrierea familiei de origine;

Participantele grupate în diade (pe baza criteriului îmi aleg partener

Grupate în diade sau individual (la alegerea grupului), cu pauz de

Analiza edin ei nr.2

- S - i autoevaluaze abilita ile parentale

- S descopere punctele tari, punctele slabe, oportunit ile i

Activit i introductive: Împ rt irea experien elor avute de la ultima

Participantele vor fi rugate s vorbeasc despre ce s-a mai

Desf urarea propriu zis a edin ei

Referin e: “NLP i succesul”, Steve Andreas, Ch.Faulkner

Analiza edin ei nr.3

Iubirea este fundamentul oric rei rela ii

1. S în eleag no iunile de: rezervor de iubire, iubire

1. Dezvoltarea capacit ii de interac iune deschis cu ceilal i

Desf urarea propriu-zis a edin ei:

Activitatea 1. Prezentarea moderatorului: ”rezervor de iubire “,

Referin e: Gary Chapman, Ross Campbell”Cele cinci limbaje de

Analiza edin ei nr. 4

Limbajul nr.1 al iubirii: contactul fizic

1. S manifeste deschidere, s participe activ la discu iile din

Desf urarea propriu-zis a edin ei:

1. Prezentarea Limbajului nr.1 al iubirii: contactul fizic

Se va începe cu prezentarea temei acestei edin e: limbajul nr.1 al

Moderatorul va adresa întreb ri participan ilor care vor r spunde

Analiza edin ei nr. 5

Limbajul nr. 2 de iubire: Cuvintele

• S con tientizeze impactul pe care-l au cuvintele pozitive cât i

• Joc creativ: grupul statuar

1. Dezvoltarea capacit ii de interac iune deschis cu ceilal i

1. S - i aminteasc momente când au primit cuvinte de