Preocuparile fata de problematica alegerii si dezvoltarii carierei au aparut cu mult timp n

urma, sub forma orientarii si reorientarii profesionale, att la noi n tara, ct mai ales n
strainatate. O atentie deosebita s-a acordat orientarii profesionale la vrste scolare mici,
pornindu-se de la ideea ca alegerea profesiei este o decizie importanta, cu un caracter n mare
parte irevocabil. Profesia, odata aleasa, este greu de schimbat deoarece schimbarea acesteia
implica pierdere de timp si energie. Din punct de vedere social, abandonarea unei meserii pentru
care s-au investit bani si energie n vederea pregatirii nseamna pierdere att pentru individ, ct si
pentru societate.
Preocuparile s-au intensificat din ce n ce mai mult n ceea ce priveste aceasta activitate,
mai ales fata de tineri. Premisa, logica de altfel, de la care s-a pornit n aceste preocupari, este
aceea ca, folosind o metafora, mai frumos si mai usor se dezvolta un copac daca l ngrijesti de
mic dect daca l formezi si modelezi dupa ce crengile i-au crescut dezordonat si nearmonios. La
noi n tara, preocuparile actuale n aceasta privinta sunt de a ngriji "copacii" dupa ce au fost deja
invadati de insecte sau cnd unele ramuri deja au crescut strmb n ncercarea de a gasi o alta
cale spre a ajunge la soare.
Orientarea profesionala si dezvoltarea carierei au fost privite mai mult la nivel individual,
cel organizational fiind doar implicit. Indiferent care este tendinta momentului de a denumi un
concept, realitatea este aceeasi. Ori ca se numeste orientare si consiliere profesionala, ori ca se
numeste dezvoltarea si consilierea carierei, dorintele, aspiratiile si motivatiile individuale nu pot
fi ignorate, iar cerintele societatii sau organizatiei nu pot disparea, chiar daca ele sunt diferite;
difera numai conditiile de realizare. Referindu-ne la metafora anterioara, copacul doreste sa
creasca oricum, ntotdeauna el va tinde sa caute soarele, indiferent de cum este ngrijit. Din
cealalta perspectiva, conteaza ceea ce doresti de la copac - mere padurete sau mere rosii.
Redescoperirea conceptelor de consiliere profesionala si dezvoltare a carierei, din perspectiva
managementului resurselor umane, constituie o abordare modernista a problematicii, venita mai
ales din necesitatea de a avea un limbaj comun si aceleasi preocupari cu practicienii din tarile
occidentului. Aspiratiile de integrare si colaborare cu specialistii din celelalte tari, cu rezultate
economice evidente, conduc la ntrepatrunderea stiintelor si a termenilor de specialitate, nu n
sensul cresterii ambiguitatii si confuziei, ci al interdisciplinaritatii si necesitatii de pregatire
complementara profesionala.

Toate definitiile din manuale si dictionare, indiferent ca se refera la orientarea

profesionala la nivel scolar sau la cariera profesionala, inclusiv a adultilor, fac referire prin
continutul lor la aspecte psihologice ce tin de aptitudini, aspiratii, motivatii individuale, corelate
cu cerintele sistemului n care individul si desfasoara activitatea. Aspectul important este cel al
perceptiei individuale fata de propria cariera, corelat cu aptitudinile personale si posibilitatile de
realizare. Aici intervine realismul persoanei n aprecierea proprie, situatie pe care consilierul o
poate obiectiva, precum si nivelul de aspiratie si motivatia individuala.
In managementul resurselor umane, in sens traditional, cariera profesionala nseamna o
succesiune de etape n urma carora individul ajunge ntr-o functie importanta, cu recunoastere
sociala si bine platita (cariera didactica, militara, medicala etc.). Lund n considerare si
aspectele psihosociale implicate n cariera profesionala, din necesitatea de a acorda importanta si
protectie individului, specialistii straini din domeniul resurselor umane au ajuns la concluzia ca
acest concept are mai multe sensuri, sensuri care constituie de fapt modalitati diferite de
perceptie individuala a carierei. Astfel, se delimiteaza mai multe "ntelesuri" ale carierei:
avansare, profesie, succesiune de posturi de-a lungul vietii, serie de roluri de-a lungul vietii
legate de experienta, percepere individuala a succesiunii de atitudini si comportamente (cariera
subiectiva), cadrul dinamic n care o persoana si percepe viata n ntregul ei. Se face distinctia
ntre cariera obiectiva (care include dezvoltarea personalului si implica promovare, specializare,
motivare, planificare a resurselor umane etc.) si cariera subiectiva (care are n vedere perceptia
de sine si rolul profesiei n viata fiecarui individ). Apreciem ca nu ar trebui sa existe aceasta
diferentiere dect din motive stiintifice si/sau pedagogice, deoarece realitatea nu face distinctie
ntre social si individual. Singura deosebire este aceea a perspectivei din care se abordeaza
problematica - a individului sau a organizatiei.
Cariera este o succesiune de activiti i poziii profesionale pe care o persoan le atinge,
ca i atitudinile, cunotinele i componentele asociate, care se dezvolt de-a lungul timpului.
cariera i managementul carierei trebuie abordate prin prisma progreselor nregistrate n
domeniul managementului resurselor umane din care face parte integrant i managementul
carierei. Resursele umane prin abiliti, creativitate i spirit de angajare au devenit elementul
esenial al competitivitii, att la nivelul organizaiilor ct i la nivel naional.

Managementul carierei trebuie vzut prin prisma intereselor organizaiilor i ale

angajailor. n aceast idee, managementul carierei are n vedere att procesul de planificare a
carierei care vizeaz modul de avansare a angajailor n cadrul organizaiei conform necesitilor
acesteia, performanele angajailor, potenialul acestora i preferinele lor, ct i asigurarea
succesiunii manageriale cu menirea de a asigura pe ct posibil organizaia c va dispune de
persoanele de care are nevoie pentru a-i atinge obiectivele .
Privit din punct de vedere al celor dou categorii de interese, managementul carierei
trebuie s rspund celor trei scopuri generale :

s asigure satisfacerea necesitilor organizaiei n ceea ce privete succesiunea

managerial;

s ofere angajailor cu potenial instruire i experien practic pentru a-i pregti pentru
nivelul de responsabilitate pe care ar putea s-l ating;

s ofere angajailor cu potenial ndrumarea i ncurajarea de care au nevoie pentru a i-l

fructifica i pentru a face o carier de succes n cadrul organizaiei sau nu, conform
talentului i aspiraiilor proprii.
ntr-o asemenea abordare, managementul carierei este neles ca un proces de proiectare

i implementare a scopurilor, strategiilor i planurilor care s asigure organizaiei satisfacerea

nevoilor de resurse umane, iar indivizilor atingerea scopurilor propuse pentru carier .
Managementul carierei vizeaz planificarea i modelarea progresului angajailor n cadrul
organizaiei n raport de evalurile nevoilor organizaiei, dar i n raport de performanele
potenialului i preferinele individuale ale angajailor.
Practic, aa cum sugereaz specialitii n managementul resurselor umane, managementul
carierei reprezint un model care implic multiple interdependene funcionale dintre
planificarea carierei individuale, planificarea carierei organizaionale i dezvoltarea carierei.
Cariera este o succesiune evolutiv de activiti i poziii profesionale pe care le atinge o
persoan ca i atitudinile, cunotinele i competenele asociale, care se dezvolt de-a lungul
timpului.
Cariera influeneaz mai multe aspecte ale vieii unei persoane :

ci bani va ctiga ;

ce haine va purta ;

ce beneficii va avea n urma slujbei ;

3

pentru ce organizaie / companie va lucra;

oamenii cu care va intra n legtur ;

ce munc va presta;

unde va lucra ;

ct timp va lucra ;

ce responsabiliti va avea ;

ce lucruri va nva ;

ce abiliti i trebuie ;

ce interese personale i vor gsi expresia n munc.

Cariera este un aspect important al vieii unui om i cuprinde mai multe stadii:

exploatarea, stabilizarea; avansarea i meninerea, finalul carierei.

Programele de formare iniial concepute de MEC i propun ca finalitate asigurarea
competenelor didactice, n accepiunea de standarde profesionale minim admise la care trebuie
s se ridice absolvenii: tiinifice, psiho-pedagogice, practic-aplicative, psihosociale,
manageriale, instituionale, de management al carierei, morale. Unele din aceste competene pot
fi standardizate, astfel nct pot fi descrise concret activitile care se cer desfurate,
performanele ateptate n activitatea profesorului i criteriile dup care i va fi evaluat prestaia.
Pe de alt parte, exist i competene nestandardizabile, care in de arta predrii, de elementele
personale ale educatorului, care nu pot fi surprinse n performane msurabile, dar care fac
activitatea educativ autentic i adaptat contextual. De aceea este absolut necesar desfurarea
practicii pedagogice de calitate, pentru a da ocazia studenilor s se confrunte cu ct mai multe
situaii imprevizibile, generatoare de competene profesionale nestandardizabile.
Orientarea carierei cu toate implicaiile a reprezentat punctul de interes al cercettorilor
care au elaborat teorii legate de identitatea ocupaional a individului.

Teoria

ancorelor

carierei stipuleaz c pe msur ce persoana se cunoate mai bine i capt o identitate

ocupaional mai clar se formeaz percepia unui tipar distinct al talentelor, scopurilor, nevoilor
i valorilor proprii. Individul este centrat pe munci de tipuri de activitate cum ar fi : competena
tehnic / funcional, competena managerial, sigurana, autonomia i creativitatea.
Teoria motivaional are n vedere nevoile i scopurile individului din punct de vedere
cognitiv. Adaptarea vocaional este expresie a procesului de motivare i adaptare a persoanei
4

care caut roluri s fie compatibile cu ele i s se reorienteze dup unele schimbri sau pierderea
unei poziii anume. Aceste roluri vocaionale pot fi executate n diferite arii ale societii (munc,
familie, comunitate, vacan). Rolurile prin munc sunt importante deoarece celelalte pot fi
realizate dac o persoana i ctig existena prin munc. Rolul omului n societate este s
munceasc s-i aduc contribuia la evoluia societii. Pentru a ptrunde ntr-un anumit grup
sau organizaie, pentru a avea un anumit rol, statut, educaia este esenial n acest sens.
Metodele de alegere a carierei sunt astfel dependente de ceea ce a nvat individul s
fac i cum s fac i de ct de mult o carier de succes este importana pentru el. Perceptia
individului asupra carierei poate sa fie diferita, pentru fiecare cariera profesionala nsemnnd
altceva. Indiferent care sunt conotatiile individuale ale termenului, ele sunt legate de activitatea
profesionala, ca scop sau ca efect, iar raportarea la cariera sa face n mod obligatoriu lund n
considerare si organizatia (n general sau particular), ca mediu de realizare a carierei
profesionale.
Stabilirea planurilor pentru viitor este o sarcina dificila in societatea noastra. Procesul de
autocunoastere iti dezvaluie alternativele de succes, iti extinde paleta optiunilor. Asa poti avea
convingerea ca te afli pe drumul cel bun. Un inventar personal iti poate reliefa propriile abilitati,
interese si atitudini si iti va defini punctele "tari", dar si pe cele slabe. Tu esti punctul de plecare.
Ce stii sa faci cel mai bine si ce-ti place sa faci? Raspunsurile te vor ajuta sa identifici calitatile
de care dispui. Majoritatea oamenilor incearca sa se adapteze "job"-urilor mediatizate. Firmele
care angajeaza au de ales dintre multi candidati bine pregatiti. Tu vei fi in mod real apreciat
pentru un post aratand ca stii cine esti, ce poti oferi sau incotro te indrepti.
Uneori este greu sa identifici un punct vulnerabil. Nimeni nu este in egala masura bun la
toate. Daca doresti sa-ti imbunatatesti o capacitate, munceste cu tine. Va trebui sa sacrifici o parte
din timpul tau pentru a-ti pregati inventarul personal. Onestitatea si calitatea efortului in
intocmirea inventarului constituie premisa nivelului de succes. Scrie-ti raspunsurile si concluziile
la care ai ajuns pe un caiet permanent al gandurilor tale. Aceste date vor fi o resursa importanta
pe masura ce continui in planificarea carierei si in activitatea de perfectionare.