Cuprins

Introducere

1. Noțiuni teoretice

2. Principalele trăsături de personalitate ale femeii întreprinzător

3. Principii de bază privind ţinuta vestimentară a femeii întreprinzător

4. Dezvoltarea spiritului întreprinzător al femeilor din România

5. Dificultăţi întâmpinate de femeile întreprinzător

6. Diferenţe între bărbaţii şi femeile întreprinzător

7. Analiză comparativă între Statele Unite ale Americii și România privind

situația femeii întreprinzator

8. Antreprenoriatul feminin câștigă teren în România

9. Chinezoaicele, cele mai bogate femei din lume

10.Exemple de femei întreprinzator de succes din România

Concluzii

Bibliografie

Introducere
 Ce este necesar pentru a reuşi în afaceri? Iată o întrebare care îi frământă enorm pe cei
care îşi doresc foarte mult să intre în domeniul afacerilor. Nimeni nu poate să prescrie
ingredientele care ar conduce cu certitudine spre reuşită. Însă, este incontestabil faptul că
fiecare om atribuie succesului un sens aparte, cel adecvat necesităţilor sale la un moment dat
precum şi scopurilor pe care şi le propune să le atingă. De aici deducem că, succesul variază
direct porporţional în funcţie de dimensiunile intereselor şi realizarea scopurilor propuse în
viaţă. Mintea omului este programată să-şi propună anumite scopuri şi să încerce să le atingă.
Această trăsătură a fost denumită de I. P. Pavlov "Reflexul scopului",ca şi instinct care
împinge orice vietate spre căutarea a ceva nou - informaţie nouă, cunoştinţe noi; de asemenea
este forma de bază a energiei vitale din organismele noastre .
Întreaga noastră existenţa, toată cultura noastră materială şi spirituală sunt realizate
prin contribuţia acelor oameni care tind spre atingerea ţelurilor pe care şi le-au propus
(conştient sau inconştient) în viaţă. De aceea e foarte important a ne lămuri, care sunt
scopurile noastre pe termen scurt şi lung. Acesta este, de altfel, un prim pas în demersul
iniţierii unei afaceri.
Multă vreme afacerile erau un apanaj al bărbaţilor. Iată însă că în ultimul timp şi
femeile s-au dovedit a fi cu adevărat întreprinzătoare.
Numărul femeilor întreprinzător a crescut simţitor faţă de perioadele trecute.
Modificarea dramatică a vieţii familiale şi a activităţii profesionale a făcut ca tot mai multe
femei să se implice în afaceri.
Femeile întreprinzător se deosebesc de celelalte femei prin aceea ca sunt mai înclinate
să-şi asume riscul, sunt mult mai hotărâte şi mai ferme şi au o dorinţa mai mare de a-şi
controla propriul destin.

1.Noțiuni teoretice
 Dacă prin tradiţie, bărbaţii erau cei aflaţi la conducerea unei companii şi se ocupau în
exclusivitate de cariera lor profesională, ignorând responsabilităţile faţă de familie, în
prezent situaţia s-a schimbat. Dacă în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea femeile
şi-au câştigat libertatea de a cunoaşte şi de a se ridica pe scara socială, în contextul actual au
crescut considerabil şansele ca femeile să-şi dezvolte o carieră de succes.
Studiile au arătat că atât stilul masculin de conducere, cât şi cel feminin pot fi la fel de
eficiente. Femeile au început să ocupe poziţii de conducere, să-şi înfiinţeze propriile afaceri
şi, mai mult, sunt în stare să acorde importanţa cuvenită atât carierei cât şi familiei. Drept
dovadă stau statiscile care ne arată că numărul acestor afaceri la conducerea cărora se află
femei a crescut cu 103% în ultimii 10 ani.
Cercetătorii au descoperit unele variaţii fiziologice la nivelul creierului, între cel al
unui bărbat şi cel al unei femei. La diferenţele naturale dintre bărbaţi şi femei se adaugă, în
mod cert, regulile sociale şi stereotipurile culturale care produc aşteptări diferite pentru fetele
şi băieţii aflaţi în creştere, şi în privinţaopţiunilor profesionale.
Acesta este unul din motivele pentru care studiile indică faptul că discriminarea de
gen în afaceri se manifestă în continuare la nivelul societăţilor moderne; pentru a promova, ca
femeie, într-o funcţie de conducere trebuie să demonstrezi că eşti mai bună decât un bărbat
aflat într-o funcţie similară. Când se fac comparaţii între manageri, de prea puţine ori este pus
accentul pe elemente de discriminare pozitivă. În timp ce bărbaţii au tendinţa de a comanda şi
a controla, tendinţa femeilor este aceea de a construi o echipă şi de a ajunge la o înţelegere.
Femeile manager au o analiză mai atentă şi prudentă asupra riscurilor în afaceri.
În România, încă de la sfârşitul anilor '90 au apărut afaceri de succes realizate de
femei, chiar dacă ele nu au avut amplitudinea şi succesul celor conduse de bărbaţi. Dar a
fost un început. Dacă în timpul regimului comunist femeile şi bărbaţii aveau în mod formal
aceleaşi şanse profesionale, în perioada imediat următoare atât femeile cât şi bărbaţii au avut
libertatea de a-şi construi cariera pe care şi-o doreau sau de a începe o afacere proprie. Pentru
femei însă acest drum nu a fost totuşi la fel de uşor, având în vedere, dublul rol, profesional şi
familial.
În decurs de câţiva ani, femeile din România au început să obţină carierele dorite,
dovedind că pot fi performante în domeniul în care activau. Multe dintre ele au început să
ocupe poziţii cheie, devenind manageri de departamente, directori de firme. O parte dintre ele,
au mers mai departe, şi-au deschis propria firmă. Au avut succes!
În urma unor studii realizate de cercetători, în care au fost implicate femeile care au
reuşit să-şi facă o carieră de succes în diverse domenii, s-a constatat că, indiferent de ţara din
care provin, ele se lovesc de aceleaşi greutăţi. În mare parte, putem discuta de cinci mari
preocupări ale acestora: autenticitatea, relaţiile, influenţa, flexibilitatea şi propria motivaţie.
Aceste cinci direcţii de dezvoltare sunt foarte importante pentru femeile care ocupă
poziţii de conducere în cadrul unei companii sau care doresc să iniţieze propria afacere.

2. Principalele trăsături de personalitate ale femeii

întreprinzător
 Condiţii de mediu – cele mai multe femei sunt ceva mai în vârstă decât bărbaţii atunci
când încep afacerile (35-40 ani, faţă de 25-30 ani). De asemenea şi educaţia este ceva mai
diferită, bărbaţii având cu predilecţie o pregătire tehnică.
Grupuri de sprijin – bărbaţii apelează mai întâi la sprijinul consilierilor (avocaţi,
contabili) şi apoi la soţie. Femeile apelează în schimb mai întâi la sfatul soţului, apoi al
prietenilor apropiaţi şi numai după aceea la specialişti. De asemenea, femeia mai apelează la
sprijinul diferitelor asociaţii comerciale şi grupuri feministe.
Domeniul afacerii – în timp ce femeile tind să înceapă afaceri în special în domeniul
serviciilor şi al comerţului cu amănuntul, bărbaţii intră mai degrabă în afaceri în domeniul
industriei, construcţiilor şi al tehnologiilor de vârf. În consecinţă, afacerile deţinute de femei
sunt adesea mai mici, iar venituri mai scăzute decât cele ale bărbaţilor. Totuşi, oportunităţile
de afaceri pentru femei au o tendinţă de creştere fără precedent întrucât domeniul serviciilor
înregistrează o accentuată tendinţă de dezvoltare.
Specialiştii apreciază că cele mai importante trăsături de personalitate şi abilităţi pe
care trebuie să le ai pentru a te lansa întro afacere şi pentru a avea succes, sunt:
Ÿ energia - puterea de a iniţia o afacere, de a înfiinţa o firmă şi de a o conduce; aceasta
implică vigoarea, spiritul de iniţiativă, ambiţia de a reuşi, simţul reponsabilităţii, tenacitatea
Ÿabilităţi mentale - concretizate în inteligenţă, capacitate de analiză şi sinteză, gândire
creativă
Ÿcunoştinţe de specialitate - cunoştinţe tehnice în domeniul afacerii alese, cunoştinţe de
marketing şi cunoştinţe manageriale
Ÿabilităţi de comunicare – capacitatea de a comunica eficient în afaceri reprezintă un
element esenţial pentru a gestiona o afacere de succes. Comunicarea managerială reprezintă o
funcţie a conducerii care face cunoscut rezultatul deciziilor mangeriale şi stabileşte un climat
de înţelegere între cei care transmit informaţiile şi cei care le primesc.
Ÿcapacitate decizională – capacitatea de rezolvare a disfuncţionalităţilor, responsabilitatea
de a aloca resurse şi capacitatea de a negocia care se realizează prin iniţierea de activităţi, de
strategii şi tactici care să conducă la schimbare.
Aceste aptitudini şi abilităţi pot fi dobândite prin educaţie sau experienţă. În plus,
femeile pot beneficia de avantajele intuiţiei, o resursă insuficient cunoscută, dar invocată atât
de des încât a devenit o temă des întâlnită în literatura de specialitate. Intuiţia reprezintă
abilitatea de a obţine acel gen de cunoaştere la care nu putem ajunge prin interferenţă sau
observaţie, raţiune sau experienţă. Astfel, ea este în mare parte o sursă originală, independentă
a cunoaşterii, care nu poate fi obţinută prin celelalte surse. Intuiţia le ajută pe femei să rezolve
problemele într-un mod mai creativ prin care acceptă mai uşor ideile celor din jur.
Nu în ultimul rând, abilitatea de a obţine rezultate este şi ea la îndemâna femeilor într-
o lume modernă care a depăşit paradigmele de genul “o femeie nu lucrează, nu face afaceri,
nu ...”. Tocmai această ultimă abilitate sprijinită acum de o societate deschisă şi modernă
ajută femeile să-şi demonstreze că se pot face remarcate în domeniul antreprenoriatului.
3. Principii de bază privind ţinuta vestimentară a femeii
întreprinzător
 Există câteva principii de bază privind ţinuta în general şi cea vestimentară, în special o
ţinută sobră, formală, conservatoare. La locul de muncă, atât pentru bărbaţi cât şi pentru
femei, stilul clasic şi convenţional rămâne întotdeauna cel mai potrivit, fiind recomandat şi în
domeniul afacerilor:
Pentru femei la locul de muncă, ţinuta sobră şi de bun gust înseamnă:
- taioare, fuste clasice sau rochii cu croială clasică, simplă; o femeie este atrăgătoare la birou
atunci când este îmbrăcată în rochie potrivită, în bluze moi, feminine, fuste şi pulovere de
diverse combinaţii şi atunci când îşi “supraveghează” atent, discret, aspectul exterior;
- încălţămintea va fi aleasă cu multă grijă: pantofi de bună calitate, asortaţi cu geanta,
întotdeauna curaţi, bine lustruiţi cu tocuri nu prea înalte şi în foarte bună stare; la locul de
muncă, la şcoală nu este deloc recomandat să se folosească încălţăminte excentrică; ciorapii
vor fi de culoarea pielii, fără modele, nedantelaţi, nebrodaţi cu flori sau cu alte figuri,
deoarece vor ieşi în evidenţă şi vor atrage, în permanenţă atenţia; dresul va fi bine întins pe
picior, având grijă să nu facă cute;
- accesoriile purtate vor fi întotdeauna discrete, ele neavând rolul de a atrage vădit atenţia
asupra fizicului; poşeta întotdeauna în stare bună, trebuie bine organizată, pentru a evita
scotocitul prin interiorul ei, aspect ce dă o imagine cu totul neprofesională; poşeta nu va fi
ţinută la vedere, nu va fi expusă şi mai ales nu va fi lăsată pe masă pe birou pe scaun, atunci
când se părăseşte încăperea;
- bijuteriile purtate vor fi în general simple, silenţioase; bijuteriile zgomotoase sunt nu numai
iritante, dar distrag atenţia; în nici un caz nu se “amestecă” bijuteriile de aur cu cele de argint;
este recomandabil să se poarte un singur inel, mai deosebit, sau două piese mici: un colier de
perle şi o pereche de cercei vor crea o ţinută adecvată unui cadru sobru, de afaceri;
- machiajul va fi cu totul discret, sprâncenele vor fi permanent aranjate, îngrijite;
O ţinută sobră, adecvată presupune un aspect îngrijit, plăcut; o privire succintă atentă
“de la cap la picioare”, înainte de a pleca la birou, trebuie să urmărească, în principal:
- tunsoarea, linia părului poate fi la modă, fără exagerări însă; aceasta presupune un păr bine
aranjat, curat, pieptănat, în permanenţă periat; barba şi mustăţile trebuie bine îngrijite şi în
permanenţă tunse; fardul de pleoape şi rimelul nu se folosesc la birou, ca şi genele false,
pudra aurie;
- mâinile vor fi permanent curate, iar crema de mâini bine aplicată; unghiile curate şi
manichiurate sunt tot atât de importante pentru ţinuta unui bărbat ca şi pentru a unei femei,
lacul folosit pentru unghii trebuie să aibă o culoare plăcută;
- atunci când pantofii au o culoare neobişnuită, culoarea rochiei va fi obişnuită, neţipătoare
sau se va purta un costum uni; o femeie care poartă pantofi moderni, de calitate superioară, cu
tocuri potrivite sau joase demonstrează că are gândul de a face treabă, că poate merge oriunde
este nevoie de ea;
Ca regulă generală, trebuie evitat, pe cât posibil, să se poarte hainele strâmte; la birou
nu trebuie purtate veşminte care se potrivesc numai pentru ocazii şi din materiale pretenţioase:
satin, brocard, catifea, lamé etc.

4. Dezvoltarea spiritului întreprinzător al femeilor din

România
 În vederea dezvoltării antreprenoriatului feminin în România, s-a elaborat Programul
Naţional Multianual pe perioada 2005- 2011 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în
rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii.
Programul are ca obiectiv promovarea unui sistem formativ care să faciliteze
mobilitatea femeilor pe piaţa forţei de muncă şi dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale
acestora în scopul implicării lor în structuri economice private, în contextul problemelor
legate de menţinerea echilibrului dintre obligaţiile familiale şi cele profesionale şi a
prejudecăţilor existente la nivel local.
În acest sens, programul urmăreşte:
- stimularea auto-angajării;
- dezvoltarea capacităţii şi a spiritului antreprenorial în rândul femeilor;
- folosirea optimă a capitalului uman oferit de potenţialele femei întreprinzător;
- creşterea gradului de informare despre importanţa antreprenoriatului în rândul femeilor;
- creşterea numărului de femei întreprinzător în cadrul comunităţii de afaceri;
- dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale bazate pe cunoaşterea şi gestionarea optimă a
resurselor, în vederea adaptării rapide la rigorile determinate de globalizarea pieţelor şi de
integrarea României în Uniunea Europeana;
- stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, precum şi îmbunătăţirea
performantelor economice ale microîntreprinderilor existente, prin creşterea gradului de
pregătire a personalului acestora;
- accesul egal la economia bazată pe cunoaştere.
Programul se derulează în 4 etape, astfel:
Etapa I: Organizarea campaniei de informare, denumită „ Zilele femeilor antreprenor",
care are ca aobiective:
- prezentarea structurilor asociative ale femeilor antreprenor din România;
- prezentarea surselor de finanţare ale sectorului IMM;
- prezentarea activităţilor ce se vor derula în cadrul Programului pentru dezvoltarea culturii
antreprenoriale în rândul femeilor;
- promovarea modelelor de succes ale femeilor antreprenor din România;
- organizarea de mini-expoziţii având ca temă realizările femeilor întreprinzător pe plan local.
Etapa a II- a: Organizarea şi desfăşurarea cursurilor de pregătire antreprenorială
privind:
- formalităţile privind înregistrarea şi funcţionarea societăţilor comerciale, persoane fizice,
asociaţii familiale, societăţi cooperative;
- elaborarea planului de afaceri, procedura generală de creditare şi solicitare de garanţii pentru
creditul solicitat;
- noţiuni de contabilitate primara (bilanţ , balanţă, Nota de Intrare-Receptie, factura, chitanţă);
- managementul financiar al întreprinderii;
- noţiuni de marketing;
- importanţa implementării standardelor de calitate;
- surse de finanţare pentru sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii.
- accesare surse şi platforme electronice de informare – e-government, Agenţia Naţională
pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, Ministerul Economiei şi Comerţului,
Ministerul Finanţelor Publice, etc.;
- prezentarea asociaţiilor femeilor de afaceri şi serviciile pe care acestea le asigură
Etapa a III a: Elaborarea şi publicarea broşurilor: Managementul afacerilor – noţiuni
de baza, Legislaţia română comentată privind înregistrarea firmelor, a persoanelor fizice
autorizate şi a asociaţiilor familiale şi societăţilor cooperative, Marketing şi dezvoltarea
afacerilor, Ghidul „Mici idei de afaceri” şi Ghidul „Structurile asociative ale femeilor din
România şi practica internaţională”.
Etapa a IV a: Derularea unui sondaj privind antreprenoriatul feminin în România,
utilizând intervievarea prin telefon asistată de calculator şi publicarea rezultatelor sondajului.
Beneficiază de prevederile acestui program femeile care au cetăţenie română şi care au vârsta
peste 18 ani şi sunt absolvente a minim 8 clase.

5. Dificultăţi întâmpinate de femeile întreprinzător

Între bărbaţii şi femeile întreprinzător există diferenţe de personalitate. De asemenea,
şi educaţia acestora diferă. În plus, femeile întâmpină o serie de dificultăţi pecare bărbaţii nu
le au în mod obişnuit.
Băncile şi alte instituţii financiare sunt mai conservatoare în a acorda împrumuturi
femeilor întreprinzători. O explicaţie este faptul că unele bănci atribuie trăsăturile
întreprinzătorilor de succes în special bărbaţilor. Un alt motiv este acela că femeile întră în
afaceri îndeosebi în sfera serviciilor şi comerţului cu amănuntul şi aceste domenii au
dificultăţi mai mari de a obţine împrumuturi decât cele din sfera producţiei.
Femeile întreprinzător întâmpină o dificultate în plus şi prin faptul că trebuie să se
ocupe şi de problemele familiale. Unele cercetări relevă faptul că există o legătură directă
între satisfacţia înafaceri şi fericirea familială. În plus, femeile întreprinzători au o mai mare
satisfacţie în muncă decât cele care sunt manageri, satisfacţie generată de posibilitatea de a-şi
controla propriul destin.

6. Diferenţe între bărbaţii şi femeile întreprinzător

Deşi trăsăturile caracteristice ale bărbaţilor şi femeilor întreprinzător sunt în general foarte
asemănătoare, femeile întreprinzător diferă de bărbaţi sub următoarele aspecte: motivare,
motive, surse de finanţare, pregătire, caracteristici de personalitate, condiţii de mediu, grupuri
de sprijin, domeniul afacerii.
Motivare. Bărbaţii sunt motivaţi să se implice în afaceri de dorinţa de a-şi controla
propriul destin, independenţă. Aceasta poate rezulta din dezacordul pe care îl au cu şefii lor
sau din sentimentul că ei pot face mai bine anumite lucruri. Femeile, în schimb, tind să fie mai
motivate de nevoia de împlinire rezultată din frustrarea la locul de muncă provocată de lipsa
posibilităţilor de promovare şi de manifestare a talentului.
Motive. Atât bărbaţii cât şi femeile au motive similare de a se implica în afaceri. Şi unii şi
alţii au în general un interes puternic şi o experienţă bogată în domeniul afacerii în care doresc
să intre. Totuşi, pentru bărbaţi, tranziţia de la vechea ocupaţie la intrarea în afaceri este adesea
facilitată când afacerea este o dezvoltare a activităţii curente, un domeniu înrudit sau un
hobby. Femeile, pe de altă parte, părăsesc fostul loc de muncă adesea cu un sentiment de
frustrare profund şi cu un entuziasm deosebit pentru noua afacere, fără a ţine cont prea mult
de experienţă, făcând tranziţia cumvamai dificilă.
Surse de finanţare. Între bărbaţi şi femei există o mare diferenţă în ce priveşte sursele de
finanţare. În timp ce bărbaţii apelează pe lângă sursele personale de finanţare şi la bănci
comerciale, investitori sau împrumuturi personale, femeile se bazează, de regulă, pe activele
personale şi pe economii. Aceasta pentru că femeile obţinmai dificil împrumuturi decât
bărbaţii.
Pregătire. Şi în domeniul pregătirii există diferenţe semnificative între bărbaţi şi femei.
Deşi ambele grupuri tind să aibă experienţă în domeniul afacerii lor, bărbaţii aumai multă
experienţă în producţie şi, în general, în domeniile tehnice. Din contra, cele mai multe femei
au o experienţă de administraţie, care este limitată la niveluri medii de management, în special
în domeniul serviciilor.
Caracteristici de personalitate. Cele mai multe caracteristici de personalitate sunt similare
atât bărbaţilor cât şi femeilor întreprinzători. Şi bărbaţii şi femeile sunt energici, independenţi,
sociabili. Totuşi, bărbaţii sunt adesea mai încrezători în ei şi mai puţin flexibili şi toleranţi
decât femeile, ceea ce poate duce la existenţa unor stiluri de management foarte diferite.

7. Analiză comparativă între Statele Unite ale Americii și

România privind situația femeii întreprinzator
În cadrul revoluției antreprenoriale mondiale, femeile reprezintă o componentă
esențială. Ele joacă un rol crucial în actuala economie antreprenorială bazată pe cunoaștere și
reformează viitorul prin creșterea accelearată a numărului de noi afaceri înființate. Interesul
major al femeilor pentru antreprenoriat reprezintă un potențial uriaș pentru crearea de
bunăstare și progres economic. Acest potențial poate fi pe deplin fructificat doar în condițiile
creșterii accesului la educație antreprenorială și a înțelegerii superioare a modului de depășire
a barierelor din calea dezvoltării gândirii și acțiunii antreprenoriale.
Creșterea numărului de afaceri desfășurate de femei și contribuția lor la dinamizarea
economiei sunt indiscutabile și acceptate pe scară largă, deși impactul complet al firmelor lor
nu este ințeles în toate aspectele sale.
Una dintre principalele surse de date statistice referitoare la afacerile deținute de femei
la nivel mondial este Centrul pentru Cercetarea Afacerilor Femeilor (Center for Women’s
Business Research). Conform datelor publicate de acesta, la începutul anului 2005, în S.U.A.
existau circa 10,6 milioane de afaceri deținute de femei, reprezentând 47,7 % din totalul
firmelor private existente în S.U.A. Practic, la începutul lui 2005, una din 11 femei era
proprietara/co-proprietara unei afaceri, iar afacerile lor private reprezentau aproximativ
jumătate din totalul firmelor existente în SUA. De altfel, în această țară, afacerile deținute de
femei au constituit un element major în evoluția economică a ultimelor decenii. Femeile
întreprinzător constituie o forță motrice atât sub aspect numeric cât și al veniturilor realizate.
Ele au generat în 2004 vânzări de peste 1100 de miliarde de $ și au asigurat un loc de muncă
pentru 7,2 milioane de persoane, la nivel național. Între 1997 și 2005, procentul creșterii
firmelor deținute de femei a fost aproape dublu față de totalul creșterii firmelor din SUA (42,3
% fata de 23,3%). De asemenea, numărul persoanelor angajate în aceste firme a crescut cu
0,4%, iar vânzările anuale au crescut cu 4,4%. Aceste firme sunt în continuă expansiune,
extinzându-se de la sectoarele tradiționale (servicii, comerț etc) către industrii netradiționale,
precum construcții (cu o creștere de 30% în perioada de referință), transporturi, comunicații și
utilități publice (creștere de 28,1%), servicii în domeniul agricol (creștere de 24,3%).
În România, dezvoltarea antreprenoriatului în general și a celui feminin ca parte
componentă, joacă un rol important în contextul integrării țării în UE, constituind o reală
provocare, în condițiile în care, abia după 1990, s-a pus problema recreării și dezvoltării
proceselor antreprenoriale, după decenii de economie centralizată. Datele statistice, relativ
sărace în privința femeilor întreprinzător, arată că acestea sunt puternic implicate în sectorul
privat din România. Rezultatele unei anchete panel de tip longitudinal conduse începand cu
1995 de Institutul Național de Statistică, a relevat faptul că ponderea companiilor conduse de
femei reprezintă aproximativ 38% din total. Asemenea situației din alte țări și în România
femeile se regăsesc, totuși, preponderent în poziția de angajate și nu de angajatoare. Studierea
femeilor deja întreprinzătoare, inclusiv a celor potențial întreprinzătoare,constituie
componente fundamentale ale oricărui demers de consolidare a legăturii dintre inovație,
creștere economică și revitalizare, atât de importante pentru prosperitatea unei țări. În pofida
faptului că un număr în creștere de cercetători încearcă să evidențieze rolul femeilor
întreprinzător și caracteristicile acestora, subiectul continuă să fie insuficient explorat din
punct de vedere științific, în special în domeniul economic.
Tema antreprenoriatului feminin este, în prezent, dominată de cercetări realizate în
economiile mature, în special în cele din SUA și Europa.
În fapt, cea mai mare parte a literaturii economice referitoare la femeile întreprinzător
aparține cercetătorilor americani, care au evidențiat în studiile lor creșterea substanțială a
numărului femeilor întreprinzător și contribuția lor la creșterea economică a S.U.A. și la
crearea de locuri de muncă. Dinamica afacerilor lor este atent monitorizată de organisme
publice și private, interesate în dezvoltarea de proiecte de cercetare cu o vizibilitate ridicată.

8. Antreprenoriatul feminin câștigă teren în România

Companiile conduse de femei în România beneficiază de o creștere de 39%, mult mai
rapidă decât cele manageriate de bărbați, cu un procent de dezvoltare de doar 31%. Deși
relativ mică, diferența este semnificativă, se arată într-un studiu realizat al CEBR (Centre for
Entrepreneurship & Business Research), companie de consultanță și cercetare în afaceri.
Studiul CEBR a analizat antreprenoriatul feminin pe coordonate demografice, socio-
culturale și antreprenoriale, construind un profil al femeii de success în afaceri. 
Ca premise în dezvoltarea studiului, s-a arătat că înființarea noilor companii este esențială
pentru dezvoltarea economică a unui stat, firmele noi generând locuri de muncă și contribuind la
îmbunătățirea imaginii regionale. Nivelul antreprenorial variază însă de la un stat la altul, însă
indiferent de țară, studiul CEBR a indicat faptul că, deși antreprenoriatul feminin este un trend în
creștere, majoritatea firmelor antreprenoriale sunt înființate de bărbați. 
 Astfel, sondajul efectuat pe un eșantion 1.547 de subiecți au relevat un fapt interesant:
în timp ce femeile se implică mai mult în activități care preced demararea unei afaceri, 9,58%
față de 6,53%, bărbații domină numărul celor care încep efectiv o afacere. Excepția este
capitala București, unde 58% femei față de 48% bărbați dovedesc spirit antreprenorial în
crearea propriei afaceri. De altfel, analiza geografică a arătat că antreprenoriatul ia amploare
cu precădere în București și zonele sud-centrale ale României. 
De ce își doresc femeile propria afacere? Decizia de a înființa o companie nu este dată
numai de vârsta, educația, studiile superioare și experiența precedentă, ci și de existența unor
modele antreprenoriale pozitive în cercul de prieteni sau în familie, 38% dintre femeile
chestionate declarând că vor demara o afacere proprie, având cunoscuți în domeniul
antreprenorial. Evident, procentul se reduce în cazul femeilorcare au înființat deja o firmă.
Studiul a mai relevat faptul că în familiile în care există părinți antreprenori există o
posibilitate mai mare cași copiii să se implice în activități de antreprenoriat. 
Analiștii CEBR au considerat îndreptățită categorizarea antreprenorilor în potențiali,
noi și proprietari de IMM-uri deja implicați în afacere. Antreprenorii potențiali sunt cei care
au în vedere înființarea unei afaceri. Deși aici nu sunt diferențe mari în privința sexelor,
potențialul întreprinzător femeie are vârsta medie de 35 de ani, experiență de lucru medie de
aproximativ opt ani, ceea ce diferă fiind doar pregătirea studiilor manageriale, 70% dintre
bărbați având un background în management, spre deosebire de 62% din femei. Motivațiile
unei noi afaceri sunt multiple: creșterea veniturilor, dorința de a deveni propriul șef, câștigarea
independenței financiare. 
Noii antreprenori sau cei care au demarat o afacere în ultimii doi ani au o vârstă medie
de 34 de ani, neexistând diferențe prea mari în acest sens, decât în cazul motivației începerii
afacerii. Astfel, femeile aleg înființarea unei companii ca alternative contra șomajului sau
pentru a continua tradiția de familie. Deși noii antreprenori declară o pregătire în management
inferioară potențialilor antreprenori, 51% în comparație cu 70%, femeile se arată mai dispuse
să investească timp și efort în desărvârșirea pregătirii manageriale. 
Proprietarii de IMM-uri care operează pe piață de peste 2 ani au o vârstă superioară, de
37-38 de ani și o experiență de muncă de aproximativ 11 ani. Studiile superioare și pregătirea
managerială sunt însă mult mai importante pentru femei, 78% din acestea deținând studii
superioare și 57% urmând cursuri de manager, procent mai ridicat decât în cazul bărbaților, de
76%, respectiv 54%. Bărbații însă se concentrează pe experiența propriu-zisă, de 12 ani de
muncă, puțin mai mare decât a femeilor, precizează studiul CEBR.
Asigurarea unui statut social, respectul antreprenorial și influența exemplelor de
success în afaceri reprezintă variabile de percepție a mediului de afaceri românesc. Interesant
este faptul că femeile indică mai des ca exemplu antreprenorial tot o femeie, preferabil și
mama, în timp ce mai mulți bărbați indică tatăl sau un exemplu masculin. Pentru ambele sexe,
însă, tații par a fi o sursă de inspirație, chiar și pentru femei. Exemplele antreprenoriale își
pierd din substanță în cazul firmelor deja înființate. 
Cum arată însă afacerile create de femei? Studiul a arătat că firmele conduse de femei
sunt mai tinere cu aproximativ 2 ani, sunt finanțate din propriile resurse, creditele bancare
înregistrând un numar redus, iar 47% din companiile inițiate de femei au proprietar unic, în
79% din cazuri femeile ocupându-se și de management. Femeile proprietari și manageri
rămân însă mai puține în comparație cu bărbații manageri: 80% față de 86%. 
 Alt rezultat a indicat faptul că femeile au o cotă puțin mai ridicată de participare în
firmele co-propriete, de 75%, în general afacerile fiind de dimensiuni mici, în familie,
numărul inițial de angajați find mai mic în cazul femeilor, de 3 angajați la 4. 
Totuși, femeile se implică mai mult decât bărbații în afaceri internaționale, 13,2% din
produsele create de femei fiind adresate exportului, în timp ce doar 13,14% din produsele
bărbaților ajung la export, ceea ce arată, din punct de vedere statistic, potențialul femeii
antreprenor.
În firmele în co-proprietate, femeile au o cotă medie de participare de 75%. În medie,
unul sau doi alți membri ai familiei sunt co-proprietari în firmele pe care femeile le au în co-
proprietate cu familia.
Femeile tind să înființeze afaceri de dimensiuni mai mici decât cele înființate de
bărbații întreprinzători. Considerând drept criteriu de mărime a afacerii numărul inițial de
angajați, acesta este de 3 angajați în cazul femeilor și 4 în cazul bărbaților.
CEBR - Centre for Entrepreneurship & Business Research realizează studii și cercetări
în arii de interes precum antreprenoriatul și afacerile și, de asemenea, oferă servicii de
consultanță pentru companii și decidenți strategici. Analizele CEBR sunt publicate în
prestigioase reviste internaționale.

9. Chinezoaicele, cele mai bogate femei din lume

Peste 50% din cele mai bogate femei din lume provin din China, potrivit "Raportului
Hurun", ce conţine informaţii despre cele mai bogate chinezoaice care şi-au făcut averile prin
munca lor.
Cele mai bogate trei femei din lume care şi-au făcut singure avere provin din China şi
încă 11 chinezoaice se află în primele 20 de locuri din Lista Hurun a miliardarelor. Averea lui
Zhang Yin, în vârstă de 53 de ani, care şi-a înfiinţat o companie de reciclare a deşeurilor din
hârtie, este estimată la 5,6 miliarde de dolari, fiind cea mai bogată femeie-întreprinzător din
lume. După ea se află Wu Yajun, de 46 de ani, care deţine compania Longfor Property, având
o avere de 4,1 miliarde de dolari. Pe locul al treilea este Chen Lihua, de 69 de ani, care deţine
compania Fuhua International şi a cărei avere personală a fost estimată la 4 miliarde de dolari.

Alte întreprinzătoare de top, dar nu din Asia, sunt spaniola Rosalia Mera, proprietara
Casei de modă Zara, care are o avere de 3,5 miliarde de dolari, şi încă două colege de breaslă,
Doris Fisher, patroana Gap, situată pe locul 8 în top, şi Giuliana Benetton, patroana companiei
Benetton, pe locul 11. Americanca Oprah Winfrey, vedeta de televiziune, ocupă locul 9, cu o
avere estimată la 2,3 miliarde de dolari.
Nandani Lynton, de la China Europe International Business School din Shanghai, care
a studiat factorii ce stau la baza incredibilului progres al femeilor chineze, a observat că
acestea sunt şi cele mai ambiţioase femei din lume, dar şi cele mai harnice, muncind în medie
72 de ore pe săptămână. Potrivit unui studiu al Centre for Work-Life Policy din New York,
76% din femeile din China aspiră la funcţii înalte, în timp ce numai 52% din americance au
asemenea aspiraţii.
Emanciparea profesională şi financiară a chinezoaicelor se datorează şi eliminării
discriminării între sexe. "Mao a făcut o remarcă uimitoare când a spus că femeile vor stăpâni
o jumătate de cer, iar de atunci s-a ştiut că toate femeile din China vor munci", a mai spus
Lynton. 

10.Exemple de femei întreprinzator de succes

din România

Cristina Grigorescu- este managerul unei firme ce se ocupă cu furnizarea de soluții

complete în tehnologia apei: soluții pentru piscine, spa-uri, saune, accesorii pentru acestea,
dar și stații de potabilizare și epurare. Afacerea a fost începută de la zero ca firmă de inginerie
în domeniul consultanței și proiectării rețelelor de alimentare cu apă. În faza de inițiere a
afacerii s-a confruntat cu problema majoră a lipsei fondurilor care nu i-a dat posibilitatea
achiziționării unei aparaturi tehnologice moderne. În 1995 firma a stabilit un parteneriat de
afaceri cu o firmă americană în urma căruia a beneficiat de un program de training în SUA
pentru IMM-uri. În cadrul acestui program, a vizitat mai multe companii fabricante de pompe
și accesorii pentru piscine. Dacă în prezent compania furnizează soluții complete în
tehnologia apei (soluții pentru piscine, spa-uri, saune, accesorii pentru acestea, dar și stații de
potabilizare și epurare), pe viitor firma își propune să ofere produse și servicii la standarde
europene, menținându-și poziția de lider pe care a câstigat-o. Este preocupată de tot ceea ce
este inovator în domeniu, motiv pentru care an de an își îmbogățește oferta de produse.

Mariana Guzgă- administreaza un grup de trei firme ce activează în domeniul

pasmanteriei, firme care au crescut pas cu pas pentru a ajunge să se completeze și să se
dezvolte reciproc.  La momentul actual afacerile sunt în creștere, având deja o istorie proprie:
în decembrie 2006 societatea va împlini zece ani de la realizarea primului metru de bandă
elastică. Preocuparea permanentă pentru cerințele pieței a permis să se ajungă în prezent la un
nomenclator de peste 2000 de articole. Planurile pe termen scurt includ certificarea
standardelor de calitate privind protecția mediului. De asemenea se dorește concentrarea
atenției asupra politicilor de personal, motivarea și instruirea angajaților. Un alt obiectiv de
realizat este participarea la târguri internaționale de profil și extinderea contactelor cu
partenerii din străinatate. Strategia pe termen lung a companiei are în vedere extinderea
numărului de reprezentanțe în țară și diversificarea gamei de produse.

Narciza Nedelcu- este managerul unei afaceri prospere în domeniul maselor plastice
pe care a reușit să o dezvolte în ciuda a numeroase dificultăți pe care le-a întâmpinat inițial.
Ceea ce a determinat-o pe doamna Nedelcu să înființeze o firmă care are ca activitate
domeniul maselor plastice, a fost dorința de a-și continua activitatea într-un domeniu cunoscut
care îi oferise satisfacții profesionale. După o perioadă de trei ani, în care s-a confruntat cu
diverse probleme de ordin profesional și personal, doamna Nedelcu a reușit să pună bazele
unei afaceri prospere pe o piață în continuă creștere. Pe viitor, Narciza Nedelcu dorește
extinderea afacerii și pe domeniul de extrudare (folie, tevi), precum și personalizarea
produselor fabricate. Un alt obiectiv este dezvoltarea grupului de firme, din care face parte și
înființarea unei firme de construcții, a unei firme de pază și protecție și una de tâmplărie de
aluminiu. Firma are 60 de angajați în prezent, iar împreună cu restul firmelor ajunge la 80 de
angajați.

Gabriela Ciubotariu – este managerul unei firme de producție tipografică, domeniu

în care lucrează cu pasiune începând din anul 1990 și în care a devenit o veritabilă specialistă.
La începutul activității, când lucra împreună cu un asociat, cumpărarea unui spațiu mai mare
și achizitionarea de utilaje performante s-au realizat cu ajutorul unui împrumut substanțial de
la bănci care aveau pe atunci dobânzile foarte mari. Una din problemele cu care s-a
confruntat în faza de început a afacerii a fost neîncrederea oamenilor în tipografiile private și
funcționarea pe o piață incertă. Cu toate acestea, afacerea a mers foarte bine, bazându-se pe
calitate și pe prețuri mici, fapt ce a generat creșterea numărul de clienți și al investițiilor.

Georgiana Pogonaru - este general manager la Romcolor 2000, firmă ce ocupă locul
întâi în domeniul maselor plastice. Pe lânga reușitele profesionale, Georgiana Pogonaru face
parte din "Leading Women Entrepreneurs of the World", este membră a "Asociației
Internaționale a Femeilor" și o mamă care se bucură de doi copii minunați.  

Camelia Șucu  - conduce Class Mobexpert. Ea a mai obținut premiul pentru "Cea mai
bună femeie de afaceri" în anul 2005. Firma pe care o reprezintă, Mobexpert, se află pe
primul loc în domeniul producției de mobilier. Camelia crede că tot ce a construit pâna acum
o face să se simtă împlinită. A terminat Facultatea de Medicină, iar în 1993 a intrat în afaceri
alături de soțul ei. Cu toate că în viața profesională norocul îi surâde, pe plan personal
lucrurile nu stau tocmai roz. Camelia încă se reface dupa despărțirea de fostul sot, Dan Șucu.

Cristina Bâtlan  - directorul executiv Musette, conduce cu succes brand-ul Musette,

o marca foarte îndragita în România. Construită de la zero în doar 5 ani, acum afacerea
Cristinei a ajuns la o cifra de 12 milioane de euro. Poate credeți că este de ajuns, dar nu pare
suficient. Musette se concentrează acum pe extinderea și pe piața italiană. Cristina se dedică
trup și suflet acestei meserii, o practică cu o mare pasiune și declară că nimic nu îi face
plăcere mai mare decât să-și vadă "copilașii" în picioarele femeilor din România.

Concluzii

Succesul nu este un fenomen care vine pe neaşteptate. Pentru a reuşi trebuie să

munceşti foarte mult şi să ai anumite calităţi indispensabile reuşitei.
 Indicatorii referitori la trăsăturile de personalitate care definesc o femeie manager
de succes sunt: perseverenţa, seriozitatea, implicarea şi corectitudinea, informarea şi
pregătirea antreprenorială continuă. Perseverenţa se dovedeşte a fi calitatea esenţială necesară
unei femei manager care şi-a propus să-şi dezvolte propria afacere.
Indicatorii tradiţionali ai succesului, referitori la obţinerea unui profit cât mai mare şi
la dimensiunea afacerii desfăşurate sunt priviţi diferit de femeile întreprinzător.
Importanţa banilor şi obţinerea de bunuri materiale nu reprezintă un indicator al
succesului, succesul se află în strânsă legătură cu generarea unei imagini pozitive a afacerii
realizate a cărei piesă de rezistentă este încrederea..
Sydney Abordarea comparativă a afacerilor de succes gestionate de femei manager din
România reprezintă un punct de reper în stabilirea principalelor aşteptări şi dificultăţi cu care
se poate confrunta o femeie care doreşte să îşi realizeze propria afacere. Studiile indică faptul
că femeile care încep o afacere îşi doresc să obţină independenţă financiară, dar mult mai
important este să aibă controlul asupra propriului destin. Chiar dacă volumul de muncă este de
obicei foarte mare, faptul că au posibilitatea de a-şi planifica singure timpul în funcţie de
priorităţi, face acest inconvenient secundar. De fapt, multe femei declară că le place să
muncească şi preferă afacerile altor tipuri de activităţi. Trebuie remarcat faptul că multe femei
manager subliniază nevoia de provocare creativă şi stimularea inventivităţii. De asemenea,
multe femei identifică nevoia de “a face o diferenţă“,“a schimba ceva“ în comunităţile lor.
Deşi puţine din femeile întreprinzător sunt cu adevărat mulţumite ca şi angajate, cele mai
multe îşi părăsesc locul de muncă pentru ca nu le sunt satisfăcute anumite aşteptări
profesionale. Multe femei menţionează că pentru a se lansa în afaceri au nevoie de vocaţie,
oportunităţi şi proiecte, stimulare şi încurajare, libertatea de a-şi programa timpul şi
activităţile, libertatea de a-şi gestiona aspectele familiale, mediu de lucru personalizat,
alinierea etică dintre muncă şi valori personale, relaţii colegiale amiabile, un flux permanent
de învăţare şi dobândirea respectului din partea clienţilor şi colegilor.
Pe calea antreprenoriatului, multe femei descoperă şi dezvoltă “propriul drum“, o nouă
viziune asupra vieţii şi propriei persoane. Este o experienţă covârşitoare care poate fi
sintetizată astfel: “Înveţi să nu priveşti în urmă şi să nu regreţi. Doar continui şi crezi în ceea
ce faci“.

Bibliografie
Chipea Florica - Femeia în contextul schimbării, Editura Universităţii din Oradea, 2000;

Driga Otilia, Gonzales L. Esteban(CEBR) - Antreprenoriatul feminin în România, Centrul

pentru Cercetare în Antreprenoriat şi în Afaceri, 2007;

Grunberg Laura, Ioana Borza, Theodora-Eliza Văcărescu - Cartea neagră a egalităţii de

şanse între femei şi bărbaţi în România, Editura AnA, Bucureşti, 2006;

Pasti Vladimir - Ultima inegalitate, Editura Polirom Colecţia Studii de gen, Iaşi, 2003;

Văduva Sebastian - Antreprenoriatul, Editura Economică,Bucureşti, 2004;

www.wall-street.ro

www.jurnalul.ro