Moara cu noroc Ioan Slavici

1.Date despre autor Ioan Slavici se nate la 18 ianuarie 1848 la iria, lng Arad. A fost al doilea copil d in cei cinci. Tatl su Savu Slavici a fost cojocar-, iar mama sa Elene Slavici s-a nscut la Borlea. ntre anii 1854-1858 frecventeaz coala elementar ortodox din iria, av -l ca dascl pe Dimitre Votinari. n 1859-1860 frecventeaz nc o dat clasa a IV-a la coa elementar pentru a se putea nscrie la liceu. n 1860-1865 urmeaz liceul din Arad, und e primea sptmnal merinde de acas. n 1865-1867 nva la liceul din Timioara, unde d or ditaii. n 1867-1868 nva la liceul maghiar din Arad. n august 1868 trece examenul de ba calaureat la Satu Mare. Apoi face o cltorie pe Valea omeului i n munii Apuseni. n oct rie 1868 se nscrie la Facultatea de Drept i tiine a Universitii din Budapesta, unde tr ece cursurile de literatur roman. n anul 1869 el se mbolnvete i se ntoarce la iria, bani. n aprilie 1869 se nscrie la Facultatea de Drept din Viena. Pentru a se asig ura material, el lucreaz el lucreaz secretar la un notar din Cumlu. n septembrie 1869 -l cunoate pe Eminescu, care i rmne prieten i sftuitor pe toat viaa. Ambii sunt pro membri definitivi a societii literare Romania. n mai 1870 susine examenul de stat i i lecii de la unii profesori cu nume european renumit (Suddwiy Arnds, Rudolpl Iher ing, etc. Debuteaz n martie 1871 cu comedia Fata de biru, publicat n Convorbiri Litera e. La 1 iunie 1872, n Convorbiri literare apare prima lui poveste Zna Zorilor cu culeg eri din folclor. n iulie 1872 Slavici prsete Viena, ncheindu-se viaa lui de student. n octombrie 1874 sosete la Iai, fiind gzduit de colegul lui de studii la Viena. Aici, prin Eminescu face cunotin cu Ion Creang cu care leag o strns prietenie. n decembrie 74 Slavici vine la Bucureti unde se stabilete cu traiul, locuind n strada Renaterii nr.3. La 11 septemtrie 1875 se cstorete cu Ecaterina Szoke Magyarosy, nrudit cu o fam ilie din iria satul su natal, cu care va divora la 18 noiembrie 1885. Ioan Slavici a fost profesor de filosofie, logic, psihologie i roman la liceul Matei Basarab. La 1 noiembrie 1883, Slavici o cunoate pe Eleonora Tnescu Profesoar la coala elementar de fete din Sibiu, cu care se cstorete la 18 martie 1886 la Sibiu. La 11 noiembrie 18 86 se nate Titu-Liviu, primul copil al lui Slavici, avndu-l ca na la botez pe Titu Maiorescu. n mai 1887 Slavici este ales secretar la Comitetul Central al Partidul ui Naional Roman, iar la 25 aprilie 1888 e condamnat la un an de temni de stat.La 19 ianuarie 1889 cel deal doilea copil a lui Slavici Lavinia-Ioana-Josefina. La 10 iulie 1889 este eliberat din temni i vine la Sibiu. Dup aceasta sunt publicate multe din operele sale. 2

La 25 noiembrie 1892 Slavici devine cetean al Romaniei i se stabilete definitiv la B ucureti. Aici el public mai multe opere ale sale, unele din ele fiind jucate pe sc en. n aprilie 1925 Slavici pleac la Crucea de Jos, la fiica sa Lavinia-IoanaJosefin a. Ioan Slavici se stinge din via la 17 august 1925, la orele 18.30, la Crucea de Jos n casa fiicii sale Lavinia. Este nmormntat la sehitul Brazi. La funerariile de n humare, alturi de familie i de numeroii prieteni, particip i muli scriitori romani de la Societetea n care a colaborat. 1848 - Vigurosul nostru prozator (mare prieten al lui Eminescu) se nate n anul revoluiei, la iria, pe 18 ianuarie. Este al doilea c opil al cojocarului Sava Slavici i al Elenei, nscut Borlea. 1854-1858 - Frecventeaz c oala "greco-ortodox" din satul natal, avndu-l dascl pe D. Votinari. 1859-1860 - Repe t clasa a IV-a, pentru a putea rzbi la liceu. 1860-1865 - Urmeaz Liceul din Arad, s tnd la gazd precum eroii si din Budulea Taichii. 1865-1867 - Clasele a VI-a i a VIIa la Liceul Piarist din Timioara. 1867-1868 - Clasa a VIII-a ca "privatist" la Li ceul Maghiar din Arad. 1868 - Bacalaureatul la Satu-Mare. Toamna se nscrie la Uni versitatea din Budapesta. 1869 - n ianuarie e bolnav, ntrerupe facultatea i revine la iria. Se mai nscrie i la Universitatea din Viena (aprilie), dar n august l aflm n f ncia de secretar al notarului din Cumlaus. n toamn e din nou la Viena, n armat, urmnd Facultatea de Drept. Acum se mprietenete, pentru toat viaa, cu Eminescu, student i e l n capitala Imperiului hasbsburgic. Firete, vorbea cursiv limbile german i maghiar. Mai tnarul su amic moldovean l va ndemna s scrie literatura n romnete (cum s-a spus, a proceda Eminescu i cu Ion Creang). 1870 - i ia "examenul de stat". 1871 - Debuteaz la Convorbiri literare cu Fata de biru (comedie). n var, mpreun cu Eminescu, organize az serbarea panromneasc de la Putna. 1872 - E publicat prima poveste Zna zorilor, Scr ierile de nceput (ndrgite i azi de copii) sunt n majoritate poveti (Ileana cea ireat, oria de codru, Doi fei cu stea n frunte). 1874 - Vine la Iai i citete la Junimea Popa Tanda. Apoi pleac la Bucureti, unde se stabilete. 1875 - Se cstorete cu Ecaterina Szke Magyarosy. Cltoreste la Viena i Budapesta, iar toamna e numit de Maiorescu profesor la Liceul "Matei Basarab" - Bucureti. 1877 - Intr n redacia ziarului Timpul. 1878 Public Gura satului. 1880 - Apare nuvela Budulea Taichii. 1881 - Volumul Novele din popor, cuprinznd prozele scrise pn atunci, inclusiv capodopera Moara cu noroc. 1884 - nfiineaz la Sibiu ziarul Tribuna, unde va veni i George Cobuc. 1885 - Din cauz a unor articole n care revendic drepturile romnilor, e nchis de ctre autoritile maghia e, dar curtea de juri l elibereaz. Divoreaz de prima soie Ecaterina. 3

1886 - Se cstorete, la Sibiu, cu Eleonora Tnsescu, n toamn nscndu-i-se primul biat, iviu. n urma unui proces de pres e condamnat la 3 zile nchisoare. 1888 - Premiera d ramei istorice Gaspar Gratiani la Naionalul bucuretean. Condamnat de Curtea cu jur i din Cluj la un an de nchisoare. ncepe detenia la Vat (Ungaria). 1889 - Se nate Lav inia Ioana Iosefina, al doilea copil, cnd era n pucrie. Abia la 10 iulie iese din pe nitenciar. 1890 - Se ntoarce la Bucureti. Profesor la Azilul "Elena Doamna". Se nat e al treilea copil, Ion Marcel. 1891 - Soia nate al patrulea copil, Fulvia, dar nu i ultimul (urma tradiia familiei din iria, unde fuseser cinci copii). 1892 - Devine cetean romn. Public Novele vol. I-II. 1894 - mpreun cu Cobuc i Caragiale, editeaz l ureti Vatra. Public romanul Mara, n foileton. 1894 - Se nate Elena, al cincilea copi l. 1897 - Se nate Lavinia, al aselea copil. 1902 - Publica romanul Din batrni, prem iat apoi de Academia Romn. 1914 - Conduce Ziua, ziar filogerman, n care militeaz pen tru neutralitatea Romniei n primul rzboi mondial. 1916 - Este arestat i nchis la Fort ul Domneti, apoi la hotel "Luvru". n timpul ocupaiei germane, scrie articole de ori entare progerman. 1919 - La ncheierea pcii i ntoarcerea din Moldova a regelui Ferdina nd i a guvernului, Slavici e arestat din nou, judecat i condamnat la 5 ani de nchis oare, dar eliberat n acelai an. Totui din cauza convingerilor sale filogermane, est e privit de cei din jur cu dumnie. 1921 - Publica volumul autobiografic nchisorile mele, n care-i justific activitatea din Ardeal i Romnia. 1923 - Romanul Cei din urm Ar mas. 1924 - Volumul Amintiri (preioase memorii despre Eminescu, Caragiale, Creang, Cobuc, Maiorescu). 1925 - Bolnav i obosit de viaa agitat, cu procese i detenii n puc se refugiaz la fiica sa, care tria la Panciu, n podgoria asemntoare cu iria natal. La 17 august trece n lumea umbrelor, nmormntat la schitul Brazi. Gala Galaction rostete cuvntul de rmas bun. 4

2.Date despre opera 2.1. Informatii generale(anul, locul aparitiei operei) ,,Moara cu noroc, capodopera a literaturii noastre nuvelistice, a fost publicata in volumul de debut ,,Novele din popor, aparut la Bucuresti, in 1881, volum aprec iat de Mihai Eminescu pentru adancimea sufleteasca a lumii evocate de autor si d e catre Titu Maiorescu ca un moment de referinta al vietii literare romanesti:par asind oarba imitare a conceptiilor straine, sau inspirat din viata proprie a pop orului si ne-au infatisat ceea ce este, cea ce gandeste si cea ce simte romanul in partea cea mai aleasa a firii lui etnice. 2.2. Explicatia titlului Titlul operei este ales sugestiv, el fiind chiar locul unde, in mare parte, se v a desfasura actiunea nuvelei, moara cu noroc fiind carciuma lui Ghita, personaj ce va incerca sa-si depaseasca conditia umila pe parcursul operei. Sensul conotati v al titlului ne duce cu gndul la un topos malefic, tanatic (uciderea semintelor Ivan Evserv ), un topos creat de diavol, iar determinantul atibutiv cu noroc induc e lectorului sugestia bunastarii si a castigului, a fericirii (aparent). Moara c u noroc porneste de la o semnificatie initiala, la inceput ea este o fost moara transformata intr-un han. Ea este un spatiu al salvarii oamenilor, fiind cu noro c pentru calatori si pentru hangiu. Moara cu noroc e situata la intretaierea uno r drumuri umblate de hoti, rau famate, de acea la carciuma lui Ghita se adunau m ulti negustori: ... drumetii se bucura cand o zaresc din culmea dealului plesuv, caci venind despre locurile rele, ea il 5

vesteste ca a scapat norocos, iara mergand spre ele, la moara sa poata sa gaseas ca ori sa astepte alti drumeti ca sa nu plece singur mai departe. O data cu venir ea lui Lica, moara se incarca de o legenda a imoralitatii, devenind un spatiu al raului. In final, mopara arde si macina cu ea tot raul. Din final, moara poate deveni, prin refacere, cu noroc pentru ca acolo s-au macinat toate sursele raulu i, deci hanul devine cu noroc pentru oameni. 2.3. Tipul operei Cele mai valoroase roade pe care le-a dat talentul de prozator al lui Slavici su nt cele din domeniul nuvelisticii. Nuvelele, aprute n sase volume, au contribuit l a progresul literaturii romne n directia oglindirii realiste a vietii sociale, pri n evocarea procesului de formare a micii burghezii rurale si de pauperizare a po pulatiei stesti, prin crearea de personaje reprezentative, care ntruchipeaz conflic tele si trsturile esentiale ale acestei lumi. Aflat sub semnul clasicismului jumin ist influentei eminesciene, Ion Slavici a impus nuvela de exceptie, prin Moara cu noroc si Comoara, Padureanca si Popa Tanda. Opera epica de mare intindere, "o nuvela olida cu subiect de roman" cum o aprecia George Calinescu, "Moara cu noroc" este o capodopera a nuvelisticii romanesti, un moment de referinta in evolutia nuvel ei romanesti. Prin ea, Slavici, asemenea lui I.L. Caragiale, este considerat cre atorul nuvelei realist-psihologice. 2.4. Aprecieri critice Titu Maioresscu comenta: Ceea ce a trebuit sa placa strainilor in poeziile lui Al ecsandri, Bolintineanu, Eminescu si Serbanescu si novelele lui Slavici, Negruzzi si Gane este, pe langa masura lor estetica, originalitatea lor nationala. Toti autorii acestia, parasind oarba imitare a conceptiunilor straine, s-au inspirat din viata proprie a poporului lor si ne-au infatisat ceea ce este, ceea ce gande ste si ceea ce simte romanul in partea cea mai aleasa a firei lui etnice. Aceste element original al materiei, imbracat in forma estetica a artei universale, pa strand si in aceasta forma ca o ramasita din pamantul sau primitiv, a trebuit sa incante pe tot omul luminat si sa atraga simpatia lui luare-aminte asupra popor ului nostru. Caci orice individualitate de popor isi are valoare ei absoluta, si indata ce este exprimata in puternica forma a frumosului, intampina un rasunet de iubire in restul omenirii ca o parte integranta a ei. La acesta cauza generala se mai adaoga, indeosebi pentru novelele lui Slavici, Gane si Negruzzi, intampl area favorabila, ca ele se gasesc in armonie in privinta obiectelor ce ni le inf atiseaza si care sunt mai ales figuri tipice din popor, cu un intreg curent al g ustului estetic in Europe, curent pe care noi il credeam foarte sanatos si in ur ma caruia romanurilr taranesti si 6

descrierile tipice au ajuns sa fie cele mai pretuite produceri ale literaturei d e novelisti. ,,Taranii lui Slavicii, adevarati si energici, au intrat biruitori i n literatura romaneasca. Vorba lor putina si apasata,exprimand sentimente,cand d arze,cand duioase, dar totdeauna de o mare demnitate umana, chiar si cand erau a dusi pe cararile pacatului, dadea nuvelei romanesti o infatisare de realitate dr amatica necunoscuta pana atunci.Se vedea intaia oara ca nu e nevoie sa creezi un taran neexistent pentru a te mandri cu dansul, ca se poate trezi interesul si p roduce consideratia fara a trece cu un pas dincolo de marginile realitatii. (Nico lae Iorga) ,,In cele mai importante nuvele, ca si mai tarziu in romanul ,,Mara, S lavici se dovedeste fidel metodei sale de creatie realista, oglindind viata soci etatii transilvanene pe care o cunoaste indeaproape, transmitand nealterata nota specifica vietii satului de peste munti intr-un anumit moment istoric. De aici izvoraste spiritul popular care pulseaza puternic in opera sa; respectand realit atile si pastrand culoarea locala a mediului social descris in aceeasi maniera a rtistica pe care o vor dovedi marii scriitori ardeleni: George Cosbuc, Octavian Goga, Liviu Rebreanu; Ioan Slavici se dovedeste si in acest sens un deschizator de drum. (Domnica FilimonStoicescu) George Toparceanu afirma in 1925 ca: Genul in care a excelat talentul lui Slavici, este, fara indoiala, nuvela tragica <<Moara cu noroc>>... <<Moara cu noroc>> nu-i numai o nuvela bogata, e in acelasi timp un mic roman de moravuri, tot atat de interesant-prin fondul de viata locala pe care e proiectata actiunea principala, prin pitorescul lui special-ca si Bordeen ii dlui Sadoveanu. ...dar Slavici devine maret acolo unde sfarsitul povestirii est e numai un inceput al colocviului pe care cititorul il va purta cu sine insusi.. . In acest sens, <<Moara cu noroc>> este sublima. Numai nuvela aceasta s-o fi sc ris si socot ca Slavici ramanea la fel denemuritor. In ea s-au scristalizat toat e marile daruri ale scriitorului. 2.5 Volumul din care face parte Slavici, Ioan- Budulea taichii, prefata si note de Domnica Stoicescu,Editura Tiner etului, [1965], p.39-161 3.1. Rezumat Actiunea nuvelei Moara cu noroc este structurata in saptesprezece capitole, ea fii nd prezentata in ordine cronologica si constand in redarea destinului lui Ghita, un om ce descopera puterea banilor. Initial, drama acestuia nu e anuntata, el a rendand hanul de la Moara cu Noroc doar spre a-si depasi conditia umila, adica p entru a strange bani sa-si cumpere un atelier cu zece calfe, pentru a deveni cin eva, pentru a fi respectat intr-o lume in care deja omul nu mai este apeciat si cinstit pentru 7

calitatile sale, ci dupa avere. Insa, descoperind placerea banilor o data cu int alnirea lui Lica Samadaul, seful porcarilor si stapanul absolut al campiilor si renumit pentru siretenia cu ajutorul careia manuieste banii, stapan temut al ace lor locuri, el incepe sa-si uite valorile morale. Desi prevenit de Ana, sotia lu i Ghita, ca Lica este un om rau, cizmarul intra in ciclul infinit al afacerilor ilegale ale Samadaului, fiind complice cu acesta. Incet Ghita se instraineaza de A na,ajungand chiar sa nu-si mai vorbeasca, iar ea, realizand ca soarta lui Ghita e legata de Lica,incepe sa-l priveasca pe Lica cu alti ochi. Avand loc in padure un jaf si un omor, Ghita este chemat la judecatorie, depunand marturie falsa sp re a-l acoperi pe Lica, insa ajutoarele Samadaului, Sil Boarul si Buz-Rupt sunt condamnati la inchisoare pe viata. Ghita observa ca Ana este atrasa de prietenul l ui si devine nervos, simitindu-se tradat, se hotaraste sa se razbune, adica sa-l dea prins lui Pintea, jandarmul ce-i devenise un prieten de suflet. Durerea suf leteasca devine insuportabila si o omoara pe Ana. Rut, urmand porunca lui Lica, da foc morii si-l ucide pe Ghita, in timp ce Lica, manat de teama de a nu fi pri ns de jandarmul Pintea, incearca sa se salveze, si in goana sa prin furtuna se s inucide, sfaramandu-si capul intr-un stejar. Nuvela se incheie cu imaginea crunt a a batranii ce pleaca de pe ruinele morii impreuna cu copiii. 3.2. Personaje Personajele nuvelei Moara cu noroc intruchipeaza idei morale. 8

Slavici isi analizeaza psihologic personajele prin: acumularea lent a faptelor, d escrierea celor mai fine mutaii sufleteti, notarea reaciilor fiziologice, monologul interior, dialogul conflictual, legtura dintre criza sufleteasc i cadrul natural, deplina motivare social i psihologic a dramelor. Slavici este creatorul nuvelei rea liste-psihologice romneti. Nuvela sa devine o adevarata scena de confruntare a dou a caractere puternice: Ghita si Lica Samadaul, iar celelalte personaje au rolul de a contura trasaturile celor doi. In Moara cu noroc, cizmarul de maxim bun-simt, Ghita, protagonistul nuvelei, apare initial dornic sa-si depaseasca o conditie umila (pentru familia sa), dar hanul Moara cu noroc ii va fi fatal din dubla per spectiva: incepe sa fie manipulat de puterea banilor si il aduce in mrejele lui Li ca Samadaul. Ghita este puternic individualizat prin calitati si defecte, prin v ointa si slabiciune. Initial el este un om cinstit, modest chiar si in ambitii, iubindu-si nevasta si copiii, dorind doar putere sa le asigure o viata mai buna si, mai ales, demna si respectata, Ghita apare ca un om decis sa lupte pentru sc himbarea conditiei sale sociale, dar fara a face compromisuri. Ghita este person ajul principal al carui destin arata consecinte grave ale dorintei de inavutire. La inceput, el pare un om curajos si hotarat, renuntand la conditia sa umila pe ntru a-si incerca norocul spre binele familiei. Fericirea din primele saptamani ale noii situatii de carciumar demonstreaza bucuria de a fi om cinstit (s crpesc i m ai departe cizmele oamenilor, care umbl toat sptmna n opinci ori desculi, iar dac du a e noroi i duc cizmele pn la biseric, i s ne punem pe prispa casei la soare, privind u la Ana, Ana la mine, amndoi la copila, iar d-ta la tustrei. Iac linitea colibei.). E volutia personajului se schimba sub influenta nefasta a lui Lica. La prima veder e, Ghita se dovedeste egalul lui Lica prin calmul, cumpatatea, linistea omului c instit si incoruptibil. El incepe sa se schimbe in momentul in care Lica il sant ajeaza prin banii luati. Seria de compromisuri pe care le face il determina pe G hita sa-si piarda demnitatea si respectul de sine. In sufletul sau se declanseaz a puternice framantari pe care le ascunde familiei. Degradarea lui Ghita evoluea za rapid pana la dezumanizarea totatla cand isi arunca sotia ca momeala pentru pri nderea lui Lica. Sfarsitul tragic al personajului arata ca pierderea valorilor m orale inseamna pierderea dreptului de a trai. Celalalt personaj principal este L ica Samadaul, intruchiparea demonul, capabil sa domine campia si lumea, subordon and energii si patim, simbol al tentatiei si al influentei negative. Pactul lui Ghita cu Lica inseamna pentru Ghita pieirea. Numele personajului, Samadaul, reda cateva din trasaturile sale, el insemnand om care tine socotelile, supravegheaz a, garanteaza si da seama de ceva, cuiva. In conceptia autorului viata fiecarui personaj este vazuta ca un destin propriu, care oricum se va implini. De aceea e l nu se simte in nici un fel obligat sa explice nimic, ci numai sa descrie cat m ai fidel intamplarile ce il imping pe fiecare personaj pe drumul destinului (simt eam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost data). 9

Lica are un caracter puternic. Scriitorul il prezinta printr-un portret general in care functia samadaului in Ardeal este prezentata cu amanunte sociale si econ omice. Portretul fizic este facut tot cu tehnica amanuntului asupra vestimentati ei, gesturilor si privirilor. Lica este personajul ce produce decaderea morala a lui Ghita. Prin trufie si violenta el se impune tuturor. Prima caracterizare o face Ana ca un avertisment pentru Ghita: om rau si primejdios; asta se vede n ochi i lui, din rnjetul lui i mai ales din cuttura ce are, cnd i roade mustaa cu dinii. E ima, Ghi, i nu e bine s te dai prea aproape de el, deci putem spune chiar ca personaju l exercit permanent o fascinaie diavolic asupra celor din jurul su. Efectul dominato r asupra lui Ghita se realizeaza prin santaj. Lica, desi o pare ca are o intelig enta primitiva, a intuit puterea banului asupra lui Ghita si reactia Anei fata d e comportarea lasata sotului ei, dand dovada in toate actiunile sale de sange re ce. Portretul lui Lica este realizat in paralel cu cel al lui Ghita tocmai pentr u ca autorul intentioneaza sa puna in cumpana doua ipostaze de comportament: ten tatia si nevoia de a rezista tentatiei ca singurul mod de a ramane demn. Definit orie pentru arta realizarii personajelor la Slavici este o mare putere de interi orizare. Aceasta a facut ca eroii sai sa fie infatisati in zbuciumul lor launtri c, nu numai in manifestarile lor exterioare. Scriitor obiectiv, Slavici da o mar e atentie felului in care se exprima personajele. Dialogurile, fiind reflectari ale intimitatii omului, au o mare putere de caracterizare psihica. Remarcabile s unt insa si expresiile, zicatorile si proverbele. Lic este un om crud pentru care a ucide un om este o fapt obinuit: Acum sngele cald e un fel de boal, care m apuc din cnd n cnd pentru c tu nu tii nc ce grozav e plcerea de a lovi pe omul care te supr n personaj feminin complex conturat cu delicatete ca o imagine a devotamentului fata de sot si de familie. Pentru ea linistea caminului, castigul cinstit si dra gostea pentru sotul ei erau sursele fericirii. Ea isi pierde linistea cand incep e sa-l banuiasca pe Ghita de complicitate la faptele lui Lica. Insa face i ea par te din planul de supunere total a brbatului prin femeie. Ea i iubete familia (soul i c pii) i sufer atunci cnd Ghi nu ii mprtete gndurile lui. Neglijat, ea iese treptat luena soului pentru a intra sub fascinaia lui Lic, ajungand chiar sa-si dispretuiasc a sotul. Dei la nceput l evit pe Lic, intuind fondul ru al acestuia, traptat este impr esionat de caracterul puternic i brbia lui. Ea este o victim nstrinat de so, abando ic Smdul. Uciderea Anei este pe fond o expresie a iubirii profunde pentru c viaa lor d in acest moment ar fi fost imposibil. Pe urmele mentinerii traditiilor stravechi, in nuvelele lui Slavici actioneaza o autentica opinie publica (Gura satului), b atranii pastori ai intelepciunii populare si chiar cavaleri legendari in haine d e politisti (Soacra si Pintea). 10

Pintea capraru, om scurt si indesat, cu ochii mari, cu umerii obrajilor iesiti si cu falcile late, cu mustata tunsa si cu o taietura in frunte, dar mai presus de toate om asezat si tacut din fire este un oersonaj secundar al operei, ce cu care Ghita se facuse prieten bun. Autorul mentioneaza, de asemenea, ca atunci cand ven ea la Moara cu noroc se vedea ca se simte bine la carciuma si pleca tot cam enev oie; apoi el tinea la Ana, la copii, neteza canii lui Ghita si-ar fi fost orisic and gata sa deie cu ciomagul daca cineva, chiar la drept vorbind, ar fi indrazni t sa-l graiasca de rau pe Ghita, dovada a faptului ca era om bun si ca tinea, la randul sau, la prietenul sau. Singurul personaj nepedepsit de autor prin scoater ea din existenta este batrana, soacra a lui Ghita. Desi este un spirit practic s i are pasiunea banului, batrana se salveaza prin calitatea morala a bunei masuri . Aceasta calitate este proprie si scriitorului care a iubit cumpatarea si echil ibrul, lucru vizibil prin lecturarea operelor sale. Ea deschide opera printr-un monolog din care reiese inteligenta acesteia populare (Omul sa fie multumit cu sa racia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face feric it. Dar voi sa faceti dupa cum va trage inima, si Dumnezeu sa va ajute si sa va acopara cu aripa bunatatilor sale. Eu sunt acum batrana, si ma tem ca nu cumva, cautand acum la batranete un noroc nou, sa pierd pe acela de care am avut parte pana in ziua de astazi si sa dau la sfarsitul vietii mele de amaraciunea pe care nu o cunosc decat din frica). Spre deosebire de celelalte personaje, ea ramane im una la toate intamplarile de la han, iar in final, ea paraseste Moara cu noroc im preuna cu copiii, incheind firul epic cu o fraza ce este o alta dovada a intelig entei ei (Simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost data). Scriitor rea list si obiectiv, Slavici isi lasa personajele sa evolueze potrivit firii lor, d estinului lor. Firea caracteriologica rezulta din faptele si intamplarile ce rei es in nuvela si la care personajele participa, precum si din modul cum este el o glindit in constiinta altor personaje. Chipul eroului se intregeste si capata co mplexitate si prin investigatiile psihologice (monolog si sondajul autorului). 11

3.3. Valoare artistica Scriitor obiectiv, realist, Slavici d o mare atentie felului n care se exprim perso najele. Si cum contributia direct a eroilor la desfsurarea actiunii este masiv, val oarea limbajului ca document al vietii sufletesti creste. Dialogurile au o mare putere de caracterizare psihic. Atunci cnd Ana i spune lui Ghit: Esti un om netrebni c si grozav trebiue s te fi ticlosit tu n tine, pentru ca s-mi spui ceea ce nu crezi nici tu nsuti, avem nu numai o informatie despre transformarea caracterului acest uia, ci si un reflex al amrciunii pe care constatarea o produce n sufletul ei. Rema rcabile sunt, n stilul lui Slavici, expresiile, zictorile si proverbele. Anumite c apitole ale nuvelei par a ilustra chiar adevrul invariabil al unor proverbe (de e xemplu:omul sa fie multumit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia, ci lini stea colibei tale te face fericit, sa nu pierdem vremea degeaba, in ceas bun sa fie zis (...) si gand bun sa ne deie Dumnezeu in tot ceasul, oamenii sunt multi si de multe feluri, Ana ramase o clipa tulburata,noroc bun sa deie Dumnezeu). Tonul sfatos si stilul concis, bolovanos al scriitorului ardelean pare potrivit anume ca sa c ontribuie la impresia aceea de tragic, de trecut, de viata adevarata si intensa. Termenul de realism provine din fr. realisme, desemnand o metoda de creatie ce reflecta, ca o reactie la romantism, lumea in varianta sa obiectiva, neidealizat a, cu preocuparea de a respecta veridicitatea, cauzalitatea, tipicitatea si cara cterul concret al mediului, al fizionomiilor , al reactiilor psihice si al detal iilor. 12

Nimeni, pana la acest scriitor, n-a cercetat cu atata patrundere si perspectiva aspectul social, condiitiile vietii materiale ale lumii satesti, nimeni n-a infa tisat in aceeasi masura stransa corelatie intre fenomenologia vietii sufletesti si modul de trai, pozitia economic, existenta sociala, intr-un cuvant. Originali tatea artei portretistice consta in faptul ca personajele au insusiri numeroase, pozitive si negative, cu vointa si slabicini, se comporta asemeni unor fiinte r eale. Desi portretul fizic este concis, redus la esential, accentul cade pe adje ctivele cu rol de epitet caracterizator (Ana era inteleapta si asezata Ana era tan ara si frumoasa, Ana era frageda si subtire, Ana era sprintena si mladioasa). Ioa n Slavici apeleaza la figurile de stil pentru a reda elemente ale naturii inconj uratoare sau spre a realiza succinte portrete ale personajelor, atat direct cat si in mod indirect. Astfel, intalnim epite (om rau si primejdios, iubeste patimas, lo curile rele, barbatia infatisarii), metafore (moara cu noroc), comparatii (privea la e l ca un copil, ramase privind ca un copil uimit). 4. Parerea personala Din punctul meu de vedere, nuvela Moara cu noroc este o opera interesanta din punct de vedere cultural, ce reuseste sa ne deschida noi orizon turi in domeniul framantarilor interioare, aparand -in urma lecturarii acesteia- l a un sir nesfarsit de De ce?-uri. Stilul lui Slavici mi se pare unul simplu, destu l de inteles pentru orice varsta insa, in cazul lui, simplitatea poate crea adev arate 13

probleme cititorului. Subiectul este unul clasic, inspirat din simpla si complicat a viata a omului de la sat. M-a intrigat comportamentul Anei, in special ca nu a fost in stare sa-si salveze sotul de Lica, sa se impuna in a-I deschide ochii si mai ales pentru ca a cedat si ea in fata lui Lica. Faptul ca I s-a daruit mi se pare cel mai josnic lucru pe care l-ar fi putut face, demonstrand astfel ca si e a are o fire tot atat de slaba ca a sotului ei. Este foarta interesant modul in care autorul urmareste evolutia personajelor, in special modul in care Ghita si Lica se infrunta. De asemenea, mi s-a parut remarcabil faptul ca Slavici isi ped epseste personajele: mai intai moare Ana, sibolul puritatii anulate de patima st raina ei, apoi Ghita, ucis din propria-I patima si apoi Lica, sub semnul dorinte i raului de a nu fi demistificat. Singurul personaj ce nu-si schimba atitudinea sau comportamentul pe parcursul avansarii firului epic este batrana, ce, in sfar situl operei, paraseste impreuna cu copiii Moara cu noroc. Ideea ca spre a reusi in viata trebuie sa faci compromisuri probabil a fost ideea de baza ce a folosi t-o Slavici, insa mi s-a parut ca a exagerat, probabil pentru a crea acel 14

dramatism ce o detaseaza fata de celelalte opere, de banalitatea unei opere, demon strand astfel puterea lui de a scrie. 15