Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Au fost odată ca niciodată, în mitologia elenă, fiicele lui Achelous, zeul râului cu acelaşi
nume, care trăiau pe acea insulă Sirenum Scopuli, dar nu erau zeităţi. Menite să-i ţină
de urât Persefonei, aceste nimfe au fost blestemate ulterior cu corp de pasăre de mama
acesteia, Demetra, când fiica ei a fost răpită de Hades, zeul morţii. Acest blestem le
permitea să o caute pe Persefona, dar în zadar.
În textele vechi, apar şi numele acestor Sirene: Parthenope (faţă de fecioară), Ligea
(fiinţă ţipătoare), Leucosia (fiinţă albă), dar şi alte nume precum Aglaope (faţă
frumoasă), Aglaophonos (voce frumoasă) etc. Literatura greacă le mai descrie ca
fiind “fecioare înaripate, fiicele Pământului” (în ”Elena” lui Euripide), iar cu timpul,
istoria lor s-a amestecat cu cea a sirenelor cu coadă de peşte, mermaids, pentru că
intrau în aceeaşi categorie de “creaturi marine care aduc înecul”.
Dar sirenele-harpii rămân în mentalitatea colectivă drept creaturi malefice, ostile şi
periculoase. Spre deosebire de mermaids, ele stăteau pe roci sau pe insule, cântând
de departe, pentru a atrage marinarii spre moarte, nu în ape. Cu aripi angelice, chip
fermecător şi cântând la lăute, cine le putea rezista?.
Aceste Sirene originare, menţionate prima oară în povestirile lui Homer, au îndurat
multe, însă. Într-o competiţie cu Muzele, pe care au şi pierdut-o, aripile şi penele le-au
căzut, iar în final, profeţia că vor pieri când cineva le va rezista farmecelor s-a adeverit:
moartea le-a fost adusă odată cu aventura lui Ulise şi echipajul său pe mare. Acesta s-a
legat cu frânghii de catargul corabiei şi şi-a rugat marinarii să nu îl dezlege. La auzul
cântecelor ispititoare ale Sirenelor, aceştia şi-au pus ceară în urechi, dar Ulise a
ascultat melodiile, rezistând în faţa morţii, iar creaturile au murit aruncându-se în mare.
O altă legendă spune că argonauţii, cu Orfeu în frunte, au scăpat de Sirene (harpii).
Orfeu (arhetipul artistului) a simţit pericolul cântecelor lor mai puternice decât furtunile şi
a început să cânte la lira sa, pentru a acoperi melodiile creaturilor.