Curs 20 Matemanie

Metoda falsei ipoteze II

1. Zeul Eol organizeaza un concurs de dezlegat ghicitori.Pentru dezlegarea unei ghicitori se

primeau 5 drahme, iar daca nu reuseai sa descoperi misterul , ti se luau 6 drahme. Cate
ghicitori a reusit sa dezlege Ahile, daca a avut 18 ghicitori de rezolvat si a primit la final 57
de drahme?
2. Zeita vanatorii, Artemis, a organizat o intrecere de tras cu arcul. Pentru nimerirea tintei se
primesc 8 kg de masline, iar daca o lovitura este ratata, concurentul trebuie sa dea inapoi 5
kg de masline. Cate lovituri corecte a realizat Hermes, daca a avut in total 24 de incercari si
a primit 140 de kg de masline?
3. La Scoala Semizeilor,Centaurul Chiron a propus elevilor un concurs de mitologie greaca .
Regulamentul era acesta:sunt 20 de intrebari ,pentru o intrebare la care se raspunde corect
se primeau 11 puncte, iar daca la o cerinta nu se stie raspunsul, se scad 4 puncte. Percy
Jackson, fiul lui Poseidon, a primit 148 de puncte. La cate intrebari a raspuns corect?
4. 21 probleme – corect +10 puncte
_ gresit -5 puncte Cate probleme corecte si cate
rezolvate gresit?
Se primesc 120 de puncte

5. 16 probleme - corect + 9 lectii

- gresit – 6 puncte Cate probleme corecte si cate
rezolvate gresit ?
Se primesc 84 de puncte
6. Poseidon avea in palatul de sub ocean 40 de paznici,de doua tipuri :AQUAZILLa (unul
avand cate 10 capete) si SEANOZAUR (unul avand cate 4 capete).Cati paznici de fiecare tip
sunt, daca au in total 304 capete?
7. Pandora a adus ca ofranda la Templul lui Zeus 20 de cutii cu perle:unele a cate 6 perle,
altele a cate 8 perle.Stiind ca sunt 130 de perle in total, aflati cate cosuri a cate 6 perle si
cate a cate 8 perle sunt.
Legenda Sirenelor

Au fost odată ca niciodată, în mitologia elenă, fiicele lui Achelous, zeul râului cu acelaşi
nume, care trăiau pe acea insulă Sirenum Scopuli, dar nu erau zeităţi. Menite să-i ţină
de urât Persefonei, aceste nimfe au fost blestemate ulterior cu corp de pasăre de mama
acesteia, Demetra, când fiica ei a fost răpită de Hades, zeul morţii. Acest blestem le
permitea să o caute pe Persefona, dar în zadar.
În textele vechi, apar şi numele acestor Sirene: Parthenope (faţă de fecioară), Ligea
(fiinţă ţipătoare), Leucosia (fiinţă albă), dar şi alte nume precum Aglaope (faţă
frumoasă), Aglaophonos (voce frumoasă) etc. Literatura greacă le mai descrie ca
fiind “fecioare înaripate, fiicele Pământului” (în ”Elena” lui Euripide), iar cu timpul,
istoria lor s-a amestecat cu cea a sirenelor cu coadă de peşte, mermaids, pentru că
intrau în aceeaşi categorie de “creaturi marine care aduc înecul”.
Dar sirenele-harpii rămân în mentalitatea colectivă drept creaturi malefice, ostile şi
periculoase. Spre deosebire de mermaids, ele stăteau pe roci sau pe insule, cântând
de departe, pentru a atrage marinarii spre moarte, nu în ape. Cu aripi angelice, chip
fermecător şi cântând la lăute, cine le putea rezista?.
Aceste Sirene originare, menţionate prima oară în povestirile lui Homer, au îndurat
multe, însă. Într-o competiţie cu Muzele, pe care au şi pierdut-o, aripile şi penele le-au
căzut, iar în final, profeţia că vor pieri când cineva le va rezista farmecelor s-a adeverit:
moartea le-a fost adusă odată cu aventura lui Ulise şi echipajul său pe mare. Acesta s-a
legat cu frânghii de catargul corabiei şi şi-a rugat marinarii să nu îl dezlege. La auzul
cântecelor ispititoare ale Sirenelor, aceştia şi-au pus ceară în urechi, dar Ulise a
ascultat melodiile, rezistând în faţa morţii, iar creaturile au murit aruncându-se în mare.
O altă legendă spune că argonauţii, cu Orfeu în frunte, au scăpat de Sirene (harpii).
Orfeu (arhetipul artistului) a simţit pericolul cântecelor lor mai puternice decât furtunile şi
a început să cânte la lira sa, pentru a acoperi melodiile creaturilor.