FIZIOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR

1. Respiraia pulmonar
1.1. Mecanica respiraorie
1.!. "ile respiraorii
1.#. Mu$c%ii respiraori
1.&. "apaciile $i 'olumele pulmonare
1.(. )enilaia pulmonar
1.*. Frec'ena respiraorie
1.+. Pneumo,ra-ia
1... Tipurile respiraorii
1./. Fenomenele asculaorii pulmonare
1.10. Sc%im1urile ,a2oase pulmonare
1.10.1. Mecanismul sc%im1rilor ,a2oase pulmonare
1.10.!. Transporul o3i,enului 4e cre s5n,e
1.10.#. Transporul 1io3i4ului 4e car1on 4e cre s5n,e
1.11. "irculaia san,'in $i 4e1iul san,'in pulmonar
1.11.1. Sc%im1ul 4e -lui4e 6n plm5ni
1.11.!. Funciile mea1olice a circulaiei pulmonare
!. Re,larea respiraiei
!.1. "enrii ner'o$i respiraorii
!.!. Re,larea re-le3 a respiraiei
!.#. Re,larea umoral a respiraiei
#. 7ipo3ia $i %ipo3emia
#.1. 7ipo3ia e3perimenal
#.!. Sensi1iliaea esuurilor la %ipo3ie
#.#. Terapia cu o3i,en 6n impul %ipo3iei
&. E-ecele presiunii amos-erice ri4icae asupra or,anismului
(. Mo4aliile 4e respiraie
(.1. Respiraia na2al
(.!. Respiraia oral
*. Relaiile reciproce 6nre -unciile respiraorii $i 4i,esi'e
+. Ono,ene2a aparaului respiraor
.. Fi2iolo,ia clinic
/. Isoricul -i2iolo,iei sisemului respiraor.
8i1lio,ra-ie seleci'
In4e3 4e a1ri'ieri

1
CAPITOLUL 3
FIZIOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR
INTRODUCERE
Ener,ia necesar or,anismelor 'ii penru meninerea ni'elului normal 4e aci'iae ese
principalul 4eri'a al 4e,ra4rii o3i4ai'e a alimenelor9 6n paricular a car1o%i4railor $i ,rsimilor.
Pe parcursul acesui proces9 numi respiraia inern sau celular9 o3i,enul ese uili2a 4e
miocon4rii $i are loc pro4ucerea 4e 4io3i4 4e car1on O3i,enul necesar ese prele'a 4in aerul
amos-eric9 6n imp ce 4io3i4ul 4e car1on ese elimina 4in or,anism 6n impul respiraiei e3erne
care ese su1iecul acesui capiol.
Puncul c%eie a respiraiei e3erne ese procesul sc%im1ului 4e ,a2e care are loc 6nre aer $i
s6n,e in 2onele pro-un4e ale plm5nilor. :n a-ar 4e rolul su 6n sc%im1ul 4e ,a2e9 pulmonul mai are
o mulime 4e -uncii non respiraorii9 cum ar -i eliminarea pariculelor -ormae 6n s5n,e
;e3.-ra,menele c%ia,ului< sau mea1oli2area mai mulor su1sane 'asoaci'e.
Penru a 6nele,e mai 1ine mecanimul respiraiei e3erne $i a sc%im1ului 4e ,a2e9 ese
necesar 4e a eluci4a anumie -enomene cum ar -i=
"are s6n principalele mecanisme a prun4erei aerului 6n plm6ni>
Mo4aliaea caprii o3i,enului 6n plm5ni $i cum ese ranspora 6n s5n,e>
"um 4io3i4ul 4e car1on ;"O
!
< ese ranspora 6n s6n,e $i elimina prin plm6ni>
"lari-icarea e-icaciii plm6nilor 6n e%nica 'enilaiei $i 4e1iul san,uin>
E4i-icarea cum ese ,enera rimul respiraor>
E'i4inierea -acorilor care 4eermin -rec'ena $i ampliu4inea respiraiei>
Caracteristica general. Respiraia 6n sensul lar, al cu'5nului ese un proces 1iolo,ic
comple39 care asi,ur apro'i2ionarea esuurilor cu o3i,en9 uili2area acesuia 6n reaciile mea1olice
$i eliminarea 4in or,anism a 1io3i4ului 4e car1on. :n procesul respiraiei po -i 4isinse rei eape
principale= a< respiraia e3ern ;pulmonar<> 1< ransporul ,a2elor prin s5n,e $i c< respiraia inern
;isular<.
Respiraia e3ern cons 6n sc%im1ul 4e ,a2e 4inre or,anism $i aerul amos-eric 4e
am1ian. :n respiraia e3ern se 4eose1esc 4ou eape= a< sc%im1ul 4e ,a2e 4inre aerul amos-eric
$i cel al'eolar> 1< sc%im1ul 4e ,a2e 4inre aerul al'eolar $i s5n,ele capilarelor pulmonare.
Transporul ,a2elor ese 6n-pui 4e s5n,e. ?i-u2iunea ,a2elor 4in me4iul inersiual 6n
esuuri $i 4in esuuri 6n me4iul inercelular se reali2ea2 4aori ,ra4ienului presiunii pariale a
lor. O3i,enul ese ranspora cu s5n,ele 6n sare 4e le,ur c%imic cu %emo,lo1ina
;o3i%emo,lo1ina< $i 6n sare 4e 4i2ol'are -i2ic simpl. 8io3i4ul 4e car1on ese ranspora su1
-orm 4e sruri a aci4ului car1onic9 compus c%imic al %emo,lo1inei ;car1o%emo,lo1ina< $i 6n sare
-i2ic 4i2ol'a.
Respiraia inern sau isular cons 6n uili2area o3i,enului $i eliminarea 1io3i4ului 4e
car1on 4e cre celulele or,anismului.
:n aces mo4 se po e'i4enia urmoarele eape ale respiraiei=
1. )enilaia pulmonar care ese sc%im1ul 4e ,a2e 6nre aerul amosp%eric $i aerul al'eolar>
!. Sc%im1ul 4e ,a2e 6n al'eole9 a4ic 4i-u2ia O
!
6n 4irecie opus>
#. Transporul ,a2elor prin s5n,e>
2
&. Sc%im1ul 4e ,a2e 6nre s5n,e $i esu>
(. Respiraia isular.
1. Respiraia pulm!ar"
Respiraia pulmonar sau e3ern cons 6n -enomene mecanice $i -i2ico@c%imice. Prin
primele se reali2ea2 re6mprosparea aerului 4in pulmoni @ 'enilaia pulmonar9 $i prin ulimele @
sc%im1urile 4e O
!
$i "O
!
4inre aerul al'eolar $i s5n,ele capilarelor pulmonare.
1.1. Fe!me!ele me#a!i#e ale respiraiei $ me#a!i#a respira%rie
Respiraia e3ern se reali2ea2 6n mo4 ciclic. Un ciclu respiraor inclu4e -a2a inspirului9
-a2a e3pirului $i pau2a. La om 6n repaus -rec'ena respiraiilor consiuie 6n me4iu 1*@1. pe min.
Fenomenele mecanice ale respiraiei consau 6n mi$crile rimice 4e e3pansiune $i reracie
ale oracelui $i pulmonilor9 care sun cunoscue su1 numele 4e inspiraie $i e3piraie. Acesea se
pro4uc su1 aciunea -orei 4e conracie a mu$c%ilor respiraori9 precum $i a 4ia-ra,mului ceea ce
asi,ur prin mi$crile 4e ri4icare $i co1or5re a coaselor mo4i-icarea 'olumului oracelui. ;Fi,. 1<
Inspirul ese cre$erea 6n 'olum a cuiei oracice $i a plm5nilor. Inspirul se 6ncepe prin
conracarea mu$c%ilor respiraori. "onracia 4ia-ra,mului prin co1or5rea cupulei sale 6mpin,e
'iscerele 6n Aos $i ca'iaea oracal se mre$e 6n 4irecia 'erical. "onracia mu$c%ilor inercosali
e3erni mre$e ca'iaea oracic 6n planul sa,ial $i -ronal. ?eoarece plm5nii prin -oiele 'iscerale
$i pariale sun ermeic separai 4e cuia oracic9 4up mrirea 'olumului ei urmea2 mrirea
'olumului pulmonar9 ceea ce 4uce la mic$orarea 6n pulmoni a presiunii. Ea 4e'ine mai Aoas 4ec5
cea amos-eric9 aerul prin cile respiraorii prun4e 6n plm5ni @ se perece inspiraia.
:n spaiul pleural ;spaiul 4inre -oiele pleurei parieal $i 'isceral< c%iar $i la e3piraie
6no4eauna se psrea2 presiunea ne,ai' ;mai Aoas 4ec5 cea amos-eric<9 iar 6n impul
inspirului ea 4e'ine $i mai ne,ai'. Aceasa se lmure$e prin -apul9 c la e3in4erea plm5nilor
cre$e racia elasic @ acea puere9 cu care pulmonul in4e s se comprime. Tracia elasic a
plm5nilor ese con4iiona 4e 4oi -acori principali= 4e pre2ena mulimii 4e -i1re elasice 6n pereii
al'eolari $i 4e ensiunea super-icial a sraului 4e lic%i4 care acoper supra-aa inern a al'eolelor.
Pre2ena sur-acanului 6n aces lic%i4 re4uce 4e +@1& ori ensiunea super-icial9 ceea ce 6mpie4ic
urirea al'eolelor 6n e3piraie. La inspir racia elasic a plm5nilor cre$e9 se mre$e presiunea
ne,ai' 6n spaiul pleural9 ceea ce conri1uie la acul 4e inspiraie. As-el9 inspiraia se 6n-puie$e
6n mo4 aci'.
?up inspir se 6ncepe e3pirul9 care 6n con4iii o1i$nuie se perece 6n mo4 pasi' pe conul
urmorilor -acori= a< -ora 4e ,reuae a cuiei oracice> 1< racia elasic a plm5nilor> c< racia
elasic a carila,elor cosali9 sucii la e3pir> 4< presiunea or,anelor ca'iii a14ominale. E3pirul9 o
ca $i inspirul9 poae -i aci'9 c5n4 se conrac mu$c%ii o1lici inercosali inerni $i mu$c%ii pereelui
a14ominal. E3piraia -ora ese aci' 4in cau2a inclu4erei conraciei mu$c%ilor inrcosali inerni
;inserai opus celor e3erni< $i a14ominali.
1.&. C"ile respira%rii
Sun -ormae 4in -osele na2ale9 -arin,e9 ra%ee9 1ron%ii $i 1ron%iole.
Mucoasa cailor respiraorii ese 1o,a 'asculari2a $i 6n2esra cu cili 'i1raorii. Funcional
pro4uce 6ncl2irea aerului inspira9 6n umecarea $i reinerea pariculelor soli4e> secre mucus $i
pose4 sensi1iliaea proprie @ simularea sa pro4uce reacia re-le3 4e apnee9 srnu $i us.
Plm5nii sun -ormai 4inr@un mare numr 4e lo1uli9 4in a cror 1ron%iole erminale se 4ea$ea2
c5e (@* canale al'eolare9 ce se 4esc%i4 6n sacii al'eolari @ al'eole.
Pereii al'eolari sun -ormai 4inr@un sra su1ire 4e epieliu9 ce pre2in9 pe alocuri ,rupe
4e c5e #@& celule cu propriei -a,ociare. Faa e3ern a pereilor al'eolari se ,se$e 6n conac cu
reeaua capilarelor pulmonale $i -aa inern pre2in o pelicul 4e lic%i4 cu propriei ensoaci'e9
3
ce se 4aoresc unor lipoproeine care sun cunoscue su1 numele 4e sur-acane.
Sur-acanul ese o su1san lipoproeic ensioaci'9 secrea 4e pneumociele 4e ip II. El
mic$orea2 ensiunea super-icial a sraului 4e lic%i4 inraal'eolar9 asi,ur sa1iliaea -ormei
al'eolare ;nu permie cola1area lor<9 6mpie4ic -ilrarea lic%i4elor spre al'eole9 -a'ori2ea2
emulsionarea pariculelor in%alae u$ur5n4 procesul 4e -a,ociare a macro-a,elor.
E3perimenal9 secionarea ramurilor n.'a,i pro4uce 4ispariia ,ranulocielor @ pneumocielor
@ $i moarea animalelor prin e4em pulmonar.
La nou@nscu a1sena sur-acanului poae pro4uce moarea prin cola1area al'eolara $i
a1sena e3pansiunii pulmonilor ceea ce se o1ser' 6n ca2ul 1olii srucurilor %ialine9 numi 4eres
respiraorie acu.
Pereele mem1ranei al'eolocapilare nu 4ep$e$e ,rosimea 4e !@# Bm $i cuprin4e= 1<un sra
4e lic%i4 siua 6nre aerul amos-eric $i epieliul al'eolar> !<epieliul al'eolar> #<mem1rana 1a2al
epielial> &<su1sana -un4amenal locali2a 6nre mem1ranele 1a2ale epieliale $i capilare>
(<mem1rana 1a2al capilar> *<cioplasma celulelor en4oeliale ale capilarelor inersepale
pulmonare. Aceas mem1ran respiraoare -oare -in ;,rosimea me4ie 4e 09( Bm< 'ine 6n conac
4irec cu mem1rana erirociar 4eoarece 4iamerul capilarelor pulmonare ese 4e (@. Bm. :n aces
mo4 O
!
$i "O
!
4i-u2ea2 -r s sr1a srauri 4e plasm san,uin.
Ine,riaea mecanico@-uncional a pulmonilor cu oracele9 cons 6n urmrirea -i4el 4e
cre pulmoni a mi$crilor rimice 4e e3pansiune $i reracie a oracelui $i se 4aore$e elasiciii
esuului pulmonar $i presiunii ne,ai'e inrapleurale.
Presiunea ne,ai' inrapleural C -ana pleural9 se 4emonsrea2 $i se msoar prin
6nro4ucerea unui roacar @ prinr@un spaiu inercosal $i conecarea acesuia la un manomeru cu
ap. Ese su1 presiunea amos-eric cu 10@1( cm ap 6n inspiraie $i cu &@* cm apa 6n e3piraie9
a4ic 6n repaus mai mic 4ec5 cea amos-eric cu & mm7,9 iar 6n inspir 'aloarea presiunii ne,ai'e
cre$e la 1!@1. mm7,. :n inspiraii pro-un4e prin aci'iaea musculaurii inspiraorii accesorii
sc4erea presiunii inrapleurale ain,e 'alori 4e @ #0 p5n la @ 100 mm 7,9 ceea ce are ca urmare o
e3pansionare mai mare a plm5nilor.
?ilaarea plm5nilor 6n inspiraie 6n acela$ sens cu presiunea inerpleural ese asi,ura 4e
-ora 4e a4e2iune ;raciune %i4raulic< a peliculei -oare -ine 4e lic%i49 a-la 6nre cele 4ou -oie
pleurale9 prin inerme4iul creia acesea a4er 6nre ele $i e-ecuea2 o mi$care 4e alunecare una pe
ala. Presiunea ne,ai' inerpleural $i -ora 4e a4e2iune -ac ca am1ele -oie pleurale s nu se poa
4epra. Mrirea 4iamreului cuiei oracice 6n inspiraie ra,e 4up sine -oia 'isceral a plm5nilor
ceea ce pro4uce 4isensia acesora.
:n impul repausului respiraor @ la s-5r$iul e3piraiei $i inspiraiei @ presiunea
inrapulmonar ese aproape e,al cu presiunea amos-eric 4aori comunicrii li1ere a pulmonilor
cu me4iul e3ern prin ,loa 4esc%is.
:n inspiraie presiunea inrapulmonal sca4e9 'olumul oracic cre$e $i se pro4uce
prun4erea aerului 6n pulmoni. :n e3piraie presiunea inrapulmonar cre$e9 oracele se rera,e $i se
pro4uce e'acuarea aerului al'eolar.
Presiunea pleural ese con4iiona 4e raciunea elasic a plm5nilor care ese -ora cu care
se comprim esuul elasic pulmonarD. Aceas raciune elasic re2ul 4in= a<-orele elasice ale
esuului pulmonarD 4eerminae 4e -i1re e3inse 4e elasin $i colla,en 4in paren%imul pulmonarD>
1<onusulmu$c%ilor 1ron%iali> c<ensiunea super-icial a sraului 4e lic%i4 4in supra-aa inern a
al'eolelor.
Rolul presiunei inrapleurale 6n mo4i-icarea 'olumilor pulmonare 6n respiraie poae -i
4emonsrae prin mo4elul ?on4ers.
:n respiraia 4e inensiae miAlocie presiunea inrapulmonar sca4e9 'olumul oracic cre$e $i
aerul prun4e 6n pulmoni.
"ompliana pulmonar repre2in raporul 4inre cre$erea 4e 'olum a pulmonilor9 e3prima
4
6n liri $i presiunea inraal'eolar9 e3prima 6n cm coloan ap. Eormal ese 4e 091# LFcm ap9 a4ic
penru o -or 4e 1 cm coloan ap se pro4uce cre$erea 'olumului pulmonar cu 091# L
Paolo,ic pre2in mo4i-icri 6n em-i2em9 sclero2 $i procesele con,esi'e pulmonare $i 4e
asemenea 6n 4e-ormrile oracelui @ scolio2a9 ci-o2a ec.
Inci2area pleurii parieale 4eermin pro4ucerea unui 2,omo aspirai'9 pro'oca prin
prun4erea aerului 6n spaiul inrapleural $i cola1area pulmonilor ;6n Aurul %ilului<. "ola1area se
e3plic prin recerea pulmonilor 6n sare 4e ec%ili1ru elasic @ ec%ili1rrii presiunii inrapleurale cu
presiunea e3rapulmonar.
Pneumoora3ul cons 6n prun4erea sau inro4ucerea 4e aer 6n ca'iaea pleural $i
cola1area pulmonului> se pro4uce acci4enal @ pl,i oracice9 ero4area pleurei 'iscerale9 prin procese
paolo,ice ;u1erculo2< $i iner'enii erapeuice.
Pariculariile circulaiei san,uine 6n plm5ni sun 4escrise 6n capiolul GSisemul
car4io'ascularH. :n linii ,enerale nom pre2ena circulaiei sisemice $i circulaiei pulmonare cu
4i-erenele 4e presiune san,uin 6n parea arerial 4e cea 'enoas. Acese circulaii sun unie
consecui' ceea ce asi,ur recerea 4e 'olum e,al prin am1ele.
1.3. Mu'#(ii respira%ri
Mo1ili2area oracelui @ mi$crile 4e inspiraie $i e3piraie @ se pro4uc 4i-eri 6n -uncie 4e
-elul respiraiei @ lini$ie sau pro-un4e.
Inspirul lini$i se pro4uce prin conracia mu$c%ilor respiraori @ mu$c%iului 4ia-ra,mal $i
inercosali e3erni.
Mu$c%iul 4ia-ra,mal ese un mu$c%i -oare imporan 6n inspiraie -orma 4in cenrul -renic
$i -i1rele musculare pornie 4in acesa9 care se 6nser pe 'ere1rele lom1are9 pe -aa inern a
ulimilor * coase $i pe apo-i2a 3i-oi4 a sernului9 -orm5n4 cupolele 4ia-ra,mului. "onracia sa
pro4uce cre$erea uuror 4iamerelor oracelui ;Fi,. 1< 'erical @ prin co1or5rea cupolelor9
rans'ersal $i anero@poserior @ prin ri4icarea coaselor in-erioare $i a sernului. Re4ucerea cor1urii
cupolelor9 6n4eprarea coaselor 4e linia me4iana $i ri4icarea acesora 4eermin lr,irea
sinusurilor coso@4ia-ra,maice $i e3pansiunea pulmonilor 6n acesea> mi$crile coaselor9 cre$erea
4iamerelor oracelui $i lr,irea sinusurilor coso@4ia-ra,maice poae -i urmri ra4iolo,ic.
Ra4ioscopic co1or5rea cupolelor se o1ser'a $i 6n inspiraie lini$i9 iar a cenrului -renic numai 6n
e3piraie pro-un4.
Mu$c%iul 4ia-ra,mal ese iner'a 4e cre ner'ii -renici9 care 6$i au ori,inea 6n se,menele
me4ulare "#@"&. Aci'area rimic a cenrilor -renici se pro4uce su1 aciunea impulsurilor primie
4in cenrul respiraor 1ul1ar.
?e$i conracia 4ia-ra,mului asi,ur inspiraia +(I 4in 'olumul 4e aer curen @ 4in impul
respiraiei lini$ie C a-ecarea lui prin secionarea ner'ilor -renici9 nu pro4uce ul1urri -uncionale
respiraorii ci numai mo4i-icarea ipului 4e respiraie.
Mu$c%ii ri4icori ai coaselor cu rol principal 6n inspiraie lini$i sun inercosalii e3erni
scalenii9 mu$c%iul 4ina poserior $i superior care 4e re,ul sun aci'ai 6n e3erciiul -i2ic.
E3pirul lini$i ese un -enomen pasi' @ se pro4uce prin rela3area mu$c%ilor inspiraorii9 reracia
elasic a sc%eleului $i a pulmonilor $i prin e3pansiunea 'iscerelor a14ominale @ comprimae 6n
impul inspiraiei prin co1or5rea 4ia-ra,mului. Tou$i 6n co1or5rea coaselor 4in e3piraia lini$i
paricip $i inercosalii inerni9 -ap 4emonsra prin meo4a elecro-i2iolo,ic.
Inspirul pro-un4 @ -ora @ se pro4uce prin conracia mu$c%ilor inspiraori o1i$nuii $i a
mu$c%ilor inspiraori accesorii @ su1cla'iculari9 sernoclei4omasoi4ieni9 pecoralii mari $i mici9
marele 4orsal9 rape2ul $i rom1oi4ul. Ulimii 6$i au inseria e3remiii superioare pe oasele capului9
,5ului $i r4cinii mem1relor superioare $i penru a@$i e3ercia aciunea asupra coaselor9
cla'iculelor $i sernului ese necesar ca inseria lor superioar s 4e'in -i3 @ conracia lor s -ie
prece4a 4e cea a mu$c%ilor ce-ei $i a r4cinii mem1relor superioare.
5
E3piraia pro-un4 @ -ora @ se pro4uce prin conracia mu$c%ilor e3piraori9 4inre care
rolul principal au mu$c%ii inercosali inerni9 mu$c%ii a14ominali $i 4ia-ra,mul rela3a9 mic$or5n4
'olumul oracelui. Fora 4e e3piraie cre$e prin anrenamen la c5nrei9 su-lori 4e sicl ec.
Mu$c%ii respiraori nu se conrac sponan. Rimiciaea respiraorie 4epin4e 4e in-lu3ul
ner'os a4us 4e ner'ul -renic $i inercosal care s5n ner'i moori ce iner'ea2 mu$c%ii respiraori.
Rimiciaea 4escrcrii acesor ner'i ese conrola 4e aci'iaea celulelor ner'oase locali2ae 6n
runc%iul cere1ral. Aspecele re,lrii ner'oase a respiraiei 'a -i 4iscua mai 4epare.
Mu$c%iul nee4 a 1ron%iilor $i 1ron%iolelor ese iner'a 4e -i1re simpaice coliner,ice care
aAun, la plm5n prin ner'ii 'a,i. Aci'iaea acesor ner'i in4uce o aciune 1ron%oconsricoare.
Eer'ii simpaici iner'ea2 'asele san,'ine a circulaiei 1ron%ice9 4ar aici nu are o iner'aie 4irec a
mu$c%ilor nee2i a 1ron%iilor prin sisemul simpaic. O 1ron%io4ilaare se 4e2'ol ca rspuns la
a4renalin $i nora4renalin circulan. Ace$i %ormoni se -i3ea2 pe receporii 1ea@a4rener,ici $i
in4uc rela3area mu$c%ilor nee2i. In%alarea su1sanelor 1ea@a4rener,ice cum ar -i sal1uamolul
care ese 4e al-el uili2a 6mpori'a 1ron%iospasmului care apare 6n impul cri2elor 4e asm.
Plm5nii 6ns$i conin recepori sensi1ili la e3ciaii sau iriaii9 as-el c erminaiile -i1relor " care
con4uc in-ormaia la SE" 'ia -i1rele a-erene 'iscerale 'a,ale. Ace$i recepori Aoac un rol
imporan penru mai mule re-le3e respiraorii.
"ompliana care in4ic 'ariaia a 'olumului pulmonar 4aori sc%im1rii 4e presiune cre$e
6n inspiraie $i 4iscre$ere 6n e3piraie ceea ce poar numirea 4e %iseresis. "ompleana cre$e 6n
ca2ul 6nainrii 6n '5rs $i em-i2emului ; mic$orarea numrului 4e -i1re elasice< sau se 4iminuea2
6n e3punerii la presiune 1aromeral ri4ica sau cre$erea presiunei 'enoase pulmonare. :n mare
msur ese 4epen4en 4e presiunea inrapleural ne,ai'9 comparai' cu presiunea amos-eric.
1.). Capa#i%"ile 'i *lumele pulm!are
)olumele 4e aer ce po -i inro4use $i e'acuae 4in pulmoni 'aria2 6n -uncie 4e
inensiaea mi$crilor respiraorii $i 4e o serie 4e ali -acori ca= se39 '5rs9 alie9 pro-esie9
anrenamen. Prinre cele mai simple meo4e 4e 4eerminare a paramerilor respiraori ese
spiromeria. ;Fi,. !<.
)olumul curen ;)"< ese 'olumul 4e aer pruns $i e'acua 4in pulmoni prin -iecare
inspiraie $i e3piraie lini$i9 calm= ese 4e (00@ *00 ml.;Fi,. #<.
)olumul inspiraor 4e re2er' ;)IR< ese 'olumul ma3im 4e aer 6nro4us 6n pulmoni9 6n plus
-a 4e aerul curen9 prinr@o inspiraie -ora $i ese 4e !(00@#000 ml> se implic 6n e3erciiul -i2ic.
)olumul e3piraor 4e re2er' ;)ER< ese 'olumul 4e aer ma3im e'acua 4e pulmon9 6n plus
-a 4e aerul curen9 prinr@o e3piraie -ora $i ese 4e +(0@1000 ml.
La s-5r$iul e3piraiei -orae 6n pulmoni mai rm5ne un 'olum 4e aer9 cunoscu su1 numele
4e 'olum re2i4ual ;)R<> ese 4e cca 1!00 ml.
"apaciaea inspiraorie ;"I< ese -orma 4in suma 4e aer curen cu 'olumul inspiraor 4e
re2er' ; )IR< $i ese 4e #000 ml.
"apaciaea re2i4ual -uncional ;"RF< ese -orma 4in suma 'olumului e3piraor 4e
re2er' cu 'olumul re2i4ual $i ese 4e !!00 ml.
)olumul 4e aer ce poae -i e'acua 4in pulmoni prinr@o e3piraie -ora 4up preala1ila
e-ecuare a unei inspiraie pro-un4 ese cunoscu su1 numele 4e capaciae 'ial ;")< pulmonar
care la ineri sno$i ese 4e cca (90 L.
"apaciaea 'ial pulmonar se msoar cu aAuorul spiromerelor @ in4ice spiromeric $i
ese -orma 4in 'olumele 4e aer curen9 inspiraie $i e3piraie 4e re2er'.
"apaciaea 'ial pulmonar 'aria2 4e la su1iec la su1iec 6n -uncie 4e alie9 se39 '5rs9
pro-esie9 anrenamen $i po2iia corpului. Ese mai mare la 1r1a ;&.00 ml< 4ec5 la -emeie ;#!00
ml<. La '5rsa 4e # ani ese 4e &00 ml $i ulerior cre$e cu c5e !00 mlFan 4e '5rsa ain,5n4 'aloare
ma3im la !0@#0 ani. Ese crescu la alei9 6noori9 scu-un4ori> sca4e 6n impul sarcinii $i prin
6
6nainarea 6n '5rs.
Suma capaciii 'iale pulmonare cu 'olumul re2i4ual9 care nu poae -i msura su
spiromerul9 -ormea2 capaciaea pulmonar oal ;"PT<9 care la a4ul ese 6n limiele 4e (@* L.
:n impul e3piraiei -orae9 mu$c%ii inercosali inerni $i mu$c%ii a14ominali ,enerea2 o
presiune inrapleural posii' care poae 4ep$i 10JPa. Aceas presiune se a4au, la presiunea
al'eolar care ese pre2en 6n micile ci aeriene9 care 'or -i comprimae $i re2isena cilor aeriene
cre$e. Aces -enomen ese cunoscu su1 numele compresie 4inamic a cilor aeriene. )olumul
pulmonar a crui ci aeriene 6ncep s se 6nc%i4 6n impul unei e3piraiei -orae ese 'olumul 4e
6nc%i4ere a plm5nilor ;):P<. )olum 4e 6nc%i4ere a plm5nilor ese o pare a capaciii 'iale
pulmonare care se mani-es prin ulimele porii 4e aer e3pira p5n la 6nc%i4erea e3piraorie a c6ilor
respiraorii mici9 a4ic ime4ia p5n la -inali2area e3piraiei.
La su1iecii ineri sno$i9 'olumul 4e 6nc%i4ere repre2in 10 @ 1&I a capaciii 'iale. El
cre$e la -umori $i cu '5rsa poae repre2ena &0I a capaciii 'iale a '5rsei 4e pese *( 4e ani.
:n ca2ul unui em-i2em9 4e,ra4area parenc%imului in4uce o 4iminuare a raciunii pe cile aeriene
ceea ce pro'oac 6nc%i4erea micilor ci aeriene a unui 'olum pulmonar -oare mul crescu 4ec5 la
su1iecul normal.
1.+. ,e!%ilaia pulm!ar"
Ese 1ine cunoscu c respiraia ese asocia cu 'ariaii a 'olumului oracelui. :n impul
inspiraiei oracele se lr,e$e $i aerul prun4e 6n plm5ni. In impul e3piraiei 'olumul oracelui se
4iminuea2 $i aerul ese e3pul2a 4in plm5ni. Aceas mi$care 4e aer care inr $i iese 4in plm5ni
ese numi 'enilare. )enilaia ese e3prima prin 'olumul curen la numrui 4e respiraii per
minu.
Aerul al'eolar9 a crui 'olum 6n repaus respiraor @ la s-5r$iul e3piraiei lini$ie @ ese e,al
cu capaciaea re2i4ual -uncional ese supus permanen re6noirii9 prin care se reali2ea2
resa1ilirea concenraiei a O
!
$i "O
!
. :n aceas siuaie 'enilaia al'eolar se e3prim prin
'olumul curen minus spaiul mor muliplica cu numrul 4e respiraii per minu.
:n impul inspiraiei lini$ie 6ns numai !F# 4in 'olumul curen aAun,e 6n pulmoni> resul 4e
1F# rm5ne 6n spaiul mor anaomic $i -i2iolo,ic9 repre2enae prin cile respiraorii $i o serie 4e
al'eole pulmonare neper-u2ae9 care nu primesc s5n,e penru o3i,enare.
:n manier sc%emaic9 se poae consi4era c9 4in punc 4e 'e4ere -uncional9 sisemul
respiraor compor 4ou mari comparimene= con4ucerea aerului $i sc%im1ul ,a2os. ?e'ine
e'i4en as-el c oaliaea 4e aer in%ala 6n impul unei inspiraii nu ain,e supra-aa al'eolar. O
pare a acesui aer ocup cile aeriene care asi,ur le,ura 6nre supra-aa respiraorie $i amos-er.
)olumul 4e aer care nu paricip la sc%im1ul 4e ,a2e ese numi spaiu mor. Aceasa ese 4oar o
pare a -iecrui 'olum curen care prun4 p6n la al'eole.
As-el=
)olum curen K spaiu mor L 'olum 4e aer care prun4e 6n al'eole.
Sim1olic=
)c K )mL)a
:n care9 )m ese 'olumul 4e spaiu mor $i )a 'olumul 4e aer care inr 6n al'eole.
?eoarece 'olumul 4e aer care inr nu paricip comple la sc%im1ul ,a2os e3is 4ou ipuri
4e spaiu mor=
@ spaiu mor anaomic9care ese sric 'olumul 4e aer in%ala care nu ain,e al'eolele>
@ spaiul mor -i2iolo,ic9 care ese 'olumul 4e aer care nu paricip la sc%im1ul 4e ,a2e.
"um penru ale 'olume9 acel ca a capaciii 'iale9 'olumul spaiilor anaomice $i
-i2iolo,ice 4epin4e 4e '6rs9 alie $i se3ul su1iecului. La un su1iec snos9 spaiile moare
anaomice $i -i2iolo,ice s5n compara1ile 6n Aur 4e 1(0ml. :n unele mala4ii pulmonare cum
em-i2ema9 spaiul mor -i2iolo,ic poae mul 4ep$i spaiul anaomic.
7
Spaiul mor anaomic poae -i msura cer5n4 su1iecului 4e a inspira o3i,en pur $i 4e@a$i
reine respiraia o secun4 6naine 4e a e3pira. Prin aceas mane'r simpl9 se creea2 6n impul
inspiraiei o 4i-eren 4e compo2iie 6nre aerul pre2en 6n cile aeriene $i aerul al'eolar. Zona 4e
con4ucere conine o3i,en9 pe c5n4 aerul al'eolar conine pre4ominan a2o amos-eric.
Spaiul mor -i2iolo,ic ese e,al 'olumului cilor aeriene non respiraorii mai mul 'olumul
al'eolelor care nu s6n pe-u2ae 4e s5n,e $i care9 6n aces mo49 nu po paricipa la sc%im1urile
,a2oase. Spaiul mor -i2iolo,ic poae -i esima prin msura concenraiei 4io3i4ului 4e car1on a
aerului e3pira $i a aerului al'eolar uili26n4 ecuaia lui 8o%r=
)m K (00 3 ;1@ ;#9* L (9!<< K (00 3 ;1 C 09*/< K 1(( ml.
"oe-icienul 4e 'enilaie pulmonar ese raporul 4inre 'olumul 4e aer aAuns 6n pulmoni $i
capaciaea re2i4ual -uncional. Eormal ese e,al cu 1F109 ceea ce 6nseamn c 6n con4iii
-i2iolo,ice 4e repaus re5noirea aerului al'eolar se -ace 6n proporie 4e 10I.
?e1iul respiraor @ minu@'olumul respiraor @ repre2in pro4usul 4inre -rec'ena
respiraorie $i 'olumul 4e aer curen 6n uniae 4e imp. :n con4iiile 4e respiraie normal 4e
repaus9 -rec'ena respiraorie -iin4 4e 1&@1* per minu $i 'olumul curen 4e cca. (00 ml9 ese 4e
*000@.000 mlFmin. Rapora la uniaea 4e supra-a corporal ese 4e #000@&000 mlFm!.
"re$erea 4e1iului respiraor se pro4uce prin inensi-icarea -rec'enei 4e respiraie $i a
pro-un2imii mi$crilor respiraorii. Armoni2area -rec'enei $i pro-un2imii mi$crilor respiraorii
necesar reali2rii 4e1iului respiraor opim se -ace prin anrenamen. :n e-orurile -i2ice la
su1iecii anrenai9 4e1iul respiraor cre$e p5n la 1!0@1#0 LFmin.
1.-. Fre#*e!a respira%rie
Pre2in 'ariaii 6n -uncie 4e se3 $i '5rs= normal9 6n con4iii 4e repaus la 1r1ai ese 4e 1&@
1*Fmin $i la -emei 4e 1*@1.Fmin. :n -uncie 4e '5rs ese= la ( ani 4e !(Fmin9 la !0 ani 4e !0Fmin
$i la !(@&0 ani 4e 1(Fmin.
Respiraia normal @ lini$i $i re,la poar numele 4e eupnee $i mo4i-icarea rimului 4e
respiraie $i a caracerelor mi$crilor respiraorii se nume$e 4ispnee.
1... P!eum/ra0ia
Pneumo,ra-ia ese meo4a 4e 6nre,israre a mi$crilor respiraorii 4e e3pansiune $i reracie
a oracelui $i ,ra-icul poar numele 4e pnemo,ram. Pe pneumo,ram e3piraia urmea2 ime4ia
inspiraia @ se pro4uce -r pau2.
Eormal 4uraa ciclului respiraor ese 4e & sec $i raporul 4inre 4uraa inspiraiei $i e3piraiei
ese 4e 1F!. "re$erea -rec'enei 4e respiraie se pro4uce prin sc4erea 4uraei e3piraiei.
Paolo,ic9 6n sclero2 $i em-i2emul pulmonar9 4aori sc4erii elasiciii pulmonare9 e3piraia9 pe
pneumo,ram 4e'ine saca4a.
1.1. Tipurile respira%rii
:n -uncie 4e ni'elul ampliu4inii ma3ime a mi$crilor respiraorii9 o1inue prin meo4a
pneumo,ra-ic9 s@au sa1ili # ipuri respiraorii= a14ominal sau 4ia-ra,maic in-erior9 care se
6nilnese la copii9 cosal in-erior la 1r1ai $i cosal superior la -emei. La -eie insalarea ipului
cosal superior se pro4uce la +@. ani> la -emeie ipul cosal superior 4e'ine ne mani-es 6n impul
sarcinii.
Tipurile respiraorii 6n -uncie 4e se3 au 'aloare relai'9 4eoarece se mo4i-ic 6n 4epen4en
4e con4iiile 4e munc= 6n impul e-orurilor -i2ice mo4i-icrile 4iamerelor oracelui sun analo,e la
am1ele se3e.
1.2. Fe!me!e as#ul%"%rii pulm!are
Fenomenele asculaorii pulmonare se 4aoresc 4eplasrii ur1ulene a aerului 6n aparaul
respiraor $i sun cunoscue su1 numele 4e 2,omo larin,o@ra%eal $i murmurul 'e2icular.
8
Z,omoul larin,o@ra%eal se 4aore$e recerii aerului prin ori-iciul ,loic $i se percepe anerior 6n 1F!
superioar a sernului $i poserior 6n re,iunea inerscapular corespun2oare primelor & 'ere1re
4orsale.
Paolo,ic se propa, la ni'elul 2onelor 4e con4ensare in-lamaorie a esuului pulmonar @
pneumonie9 1ron%opneumonie9 ni'el la care ia em1rul $i onaliaea pro4us 4e recerea unui curen
4e aer prinr@un u1 @ 4e un4e se num$e su-lu u1ar. :n con4ensarea esului pulmonar prin
compresiune ;la pleure2ie< se percepe su1 -orma unui sune 4ulce9 6n4epra $i 4e onaliae 6nal @
su-lu pleureic.
Murmurul 'e2icular se percepe ca un 2,omo sla1 4ulce $i aspirai' pe oa aria pulmonar
a oracelui. Se 4aore$e recerii aerului 4in 1ron%iolele erminale 6n al'eolele pulmonare>
pro4ucerea sa ese con4iiona 4e 'ie2a 4e prun4ere $i e'acuare a aerului 6n al'eolele
pulmonare9 ceea ce e3plic perceperea sa numai 6n impul inspiraiei $i a perioa4ei iniiale a
e3piraiei.
Paolo,ic 4e'ine su-lan 6n asmul 1ron$ic $i pre2in mo4i-icri 6n procesele in-lamaorii ale
pleurii @ pleure2ie @ se percepe mai sla1 sau ese a1oli.
1.13. S#(im4urile /a5ase pulm!are
Au loc la ni'elul al'eolelor pulmonare 6nre aerul al'eolar $i s5n,ele capilarelor pulmonare>
-enomenul poar numele 4e %emao2 pulmonar.
7emao2a pulmonar ese posi1il 4aori srucurii pereilor al'eolelor pulmonare $i ese
-a'ori2a 4e= supra-aa mare a al'eolelor @ /0 m
!
9 supra-aa mare a capilarelor pulmonare @ !00 m
!
9
'enilaia al'eolar $i per-u2ia san,uin a capilarelor. Eormal9 6n con4iii 4e repaus9 'enilaia
al'eolar oal ese 4e & L aerFmin $i per-u2ia san,uin oal 4e ( LFmin. Raporul 'enilaie
al'eolarFper-u2ie capilar ese 4e &F( sau 09.0.
Mo4i-icrile -i2ico@c%imice ale aerului e3pira sun=
1. Mo4i-icrile -i2ice ale aerului e3pira consau 6n mo4i-icri 4e emperaur9 con4ensare cu
'apori 4e ap $i 4e 'olum.
a<Mo4i-icri 4e emperaur. :n ,eneral9 6n impul respiraiei9 aerul are en4ina s ia
emperaura corpului. :n con4iiile unei emperauri am1iane=
4e @(M" aerul e3pira pre2in emperaura 4e L#0M"
4e L10M" aerul e3pira pre2in emperaura 4e L #!@#(M"
4e L&#M" aerul e3pira pre2in emperaura 4e L #.M".
:ncl2irea aerului inspira se pro4uce9 mai ales9 6n parea superioar a cilor respiraorii $i 6n
principal la ni'elul -oselor na2ale9 a cror mucoas ese 1o,a 'asculari2a. Respiraia na2al ese
imporan penru reinerea pariculelor 4e pra- $i 1aceriilor coninue> acesea9 reinue 4e
mucoasa na2al9 sun eliminae prin mi$carea cililor 'i1raili9 prin inensi-icarea secreiei 4e mucus
$i prin srnu>
1<"re$erea ,ra4ului 4e umi4iae a aerului e3pira se pro4uce prin conacul acesuia cu
supra-aa ume4 $i 4epin4e con4ensarea cu 'apori 4e ap a aerului inspira9 4e emperaura
am1ian $i presiunea 1aromeric>
Aerul inspira pre2in un ,ra4 sc2u 4e 6ncrcare cu 'apori 4e apa9 iar aerul e3pira ese 6n
sare 4e sauraie oal9 as-el plm5nul -iin4 un or,an e3creor 4e ap.
:n con4iiile climaului empera 'olumul 4e ap e3crea prin pulmoni ese 4e (00 mlF!&%.
c<Mo4i-icarea 4e 'olum. )olumul 4e aer e3pira9 6n con4iiile unei emperauri mai Aoase a
me4iului am1ian 4ec5 emperaura corpului9 ese mai mare 4ec5 a celui inspira. Fenomenele se
e3plic prin cre$erea emperaurii $i 6ncrcrii cu 'apori 4e ap a aerului inspira. :n re2ula9 4ac
se -ace corecia 6n -uncie 4e emperaur $i 6ncrcarre cu 'apori9 'olumul 4e aer e3pira ese mai
mic 4ec5 cel inspira9 4eoarece 'olumul 4e O
!
consuma ese mai mare 4ec5 cel 4e "O
!
9 re2ula
4in o3i4ri.
9
!. Mo4i-icrile c%imice ale aerului e3pira=
Se sa1ilesc prin anali2a c%imic comparai' aerului inspira $i e3pira. "ompo2iia primului
ese ri,uros consan 6n imp ce aerul e3pira pre2in 'ariaii 6n -uncie 4e -a2ele respiraiei $i
con4iiile 4e recolare.
Fi2iolo,ic pre2in imporan compo2iia aerului al'eolar9 4eoarece acesa paricip 4irec
6n procesul 4e %emao2 pulmonar. Aerul recola la s-5r$iul unei e3piraii -orae are o
compo2iie 4esul 4e consan $i se consi4er 4rep aer al'eolar.
?in anali2a c%imic comparai' a aerului inspira $i al'eolar ;oal< re2ul sc4erea
concenraiei 6n O
!
$i cre$erea concenraiei 6n "O
!
a ulimului -a 4e primul ;Ta1. 1<.
Ta1elul .1. )alorile san4ar4 a ,a2elor respiraorii la ni'elul mrii
Ga2ele
respiraorii
Aer inspira
;mm 7,<
I 4in oal Aer e3pira
;mm 7,<
I 4in oal Aer al'eolar
;mm 7,<
I 4in oal
O
!
1(/ !09/ 1!0 1(9. 10& 1#9+
"O
!
09# 090& !+ #9( &0 (9!
E
!
(/+ +.9( (** +&9( (*/ +&9/
7
!
O #9+ 09( &+ *9! &+ *9!
Toal +*0 100 +*0 100 +*0 100
Acese mo4i-icri 4emonsrea2 -i3area 4e O
!
$i li1erarea 4e "O
!
la ni'elul al'eolelor
pulmonare9 iar concenraia nemo4i-ica a a2oului ara c acesa nu are rol 6n respiraie.
1.13.1. Me#a!ismul s#(im4urilr /a5ase pulm!are
Sc%im1urile ,a2oase pulmonare se pro4uc prin 4i-u2iune $i au loc pe 1a2a 4i-erenei 4e
ensiune parial a O
!
$i "O
!
4inre comparimenul al'eolar $i capilarul san,uin. :n aerul al'eolar
concenraia O
!
ese 4e 1&I $i a "O
!
4e (9#I. :nr@un amesec 4e ,a2e -iecare ,a2 e3erci o
presiune parial9 care ese e,al cu concenraia ;-racia ,a2ului pre2en< lui 4in presiunea oal
;le,ea lui ?alon<. Termenul 4e ensiune ese sinonim cu presiune parial9 care se calculea29
reie$in4 4in presiunea 1aromeric normal la ni'elul mrii e,al cu +*0 mm 7, ;101 JPa sau +*0
Torr<. Penru E 4in aerul amos-eric presiunea parial PEK+*0 3 09+/ K *00 mm 7,. :n acese
con4iii presiunea parial penru O
!
ese PO
!
K +*0 3 09!1 K 1*0 mm7,. "alculul presiunii
pariale a o3i,enului 4in aerul al'eolar se -ace in5n4 con 4e supra-aa cu 'apori 4e ap9 care
e3erci 6n al'eole presiune parial e,al cu &+ mm 7,.
As-el9 PO
!
K ;+*0@ &+< 3 091& K 100 mm 7,.
Me4ia ensiunii O
!
6n al'eole se calcul prin ecuaia=
PAO
!
K ; P8 C &+< 3 FIO! @ PAO
!
F R9
un4e P8 @ presiunea 1aromeric9 &+ @ presiunea 'aporilor 4e ap la emperaura corpului> FIO
!
@
-racia O
!
6n aerul inspira> PA"O
!
@ ensiunea "O
!
@ 6n al'eole> R @ 'olumul "O! e3crea la un
'olum 4e O
!
a1sor1i pe min. ;6n norm R K 09.<.
As-el la ni'elul mrii=
P AO
!
K ;+*0 @ &+< 3 09!1 @ &0F09. K 100 mm 7,
Tensiunea "O
!
6n al'eole ese 4eermina 4e raa 4inre 'ie2a 4e pro4ucere a "O
!
;)"O
!
<
10
la 'enilaia al'eolar ;)A<=
P A"O
!
K N 3 )"O
!
F )A 9 un4e N ese consana.
:n 'enilaia normal presiunea parial a "O
!
6n al'eole ese e,al cu &0 mm 7,.
:n s5n,ele capilarelor pulmonare 6n pare arerial ensiunea parial a O
!
ese 4e &0 mm7,
$i a "O
!
4e &* mm7,.
?i-erena 4e ensiune parial 4inre cele 4oua comparimene @ al'eolar $i capilar san,uin @
4e *0 mm7, penru O
!
$i 4e * mm 7, penru "O
!
@ 4eermin 4i-u2area O
!
4in al'eole 6n s5n,e $i
4i-u2area 4e "O
!
4in s5n,e 6n al'eole. ?i-erena 4e ensiune parial a "O
!
4e numai * mm7,
4inre cele 4ou comparimene asi,ur caniai' 4i-u2iunea 4e "O
!
4in s5n,e 6n al'eole9 4eoarece
4i-u2iunea ese 4epen4en nu numai 4e 4i-erena 4e ensiune parial ci $i 4e coe-icienul 4e
4i-u2iune a ,a2elor 6n primul ran4 4epin4e 4 coe-icienul 4e solu1iliae enru O
!
K090!&9 "OK09(+9
EK0901!9 iar capaciaea 4e 4i-u2iune a "O
!
ese 4e !( 4e ori mai mare 4ec5 a o3i,enului9 4in cau2a
solu1iliii e3primae 6n lic%i4ele or,anismului.
?i2ol'area -i2ic a O
!
se supune le,ii lui 7enrD9 con-orm creia caniaea 4e ,a2 sol'i ese
proprional cu presiunea parial a acesuia.
"on-orm le,ii lui 7enrD 'olumul 4e ,a2 sol'i 6nr@un liru 4e -a2 lic%i4 ;)< ese=
) K s O P9 un4e
sC coe-icienul solu1iliii ;mL O L
@1
O JPa
@1
sau mL O L
@1
O mm 7,@1<9 iar P @ presiunea parial a
,a2ului consi4era. Penru o3i,en la emperaura corpului ;#+
0
"<9 s C ese 4e 09!!( mL O L
@1
O JPa
@1
sau 090# mLO L
@1
O mm7,
@1
9 precum 4io3i4ul 4e car1on s K (91 mL O L
@1
O JPa
@1
sau 09*. mLO L
@1
O
mm7,
@1
9 penru a2o s K 0911! mL O L
@1
O JPa
@1
sau 0901( mLO L
@1
O mm7,
@1
.
As-el9 caniaea ;)< 4e o3i,en 4e2ol'a -i2ic 6nr@un liru 4e plasm san,uin la presiunea
4e 100 mm7, ese e,al cu= ) K 090# 3 100 K # mL.
Aceas caniaea 4e o3i,en nu poae acoperi necesiile or,anismului9 care 4e e3emplu 6n
e-or -i2ic po -i 4e #00 mLFmin9 ceea ce ar necesia un 'olum 4e s5n,e pe minu ;4e1i car4iac< 6n
'aloare 4e 1000 LFmin.
"aniaea 4e O
!
6n sare 4i2ol'a9 4e$i comparai' cu cea -i3a 4e 71 ese -oare mic9 are
rol -uncional 4eose1i 4e imporan9 a5 la ni'el pulmonar c5 $i isular> la ni'el pulmonar o3i,enul
4i-u2a 4in al'eole se 4i2ol' 6n plasm $i 4in sare 4i2ol'a se com1in cu 719 iar la ni'el isular
o3i,enul 4i2ol'a 4i-u2ea2 6n lic%i4ul inersiial $i prin eli1erare 4e O
!
se resa1ile$e concenraia
o3i,enului 6n sare 4i2ol'a.
?i-u2ia O
!
$i "O
!
4inre al'eole $i capilarele pulmonare prin mem1ranele respiraoare se
e-ecuea2 con-orm le,ii lui FicJ=
)K N 3 ;P
1
@ P
!
< 3 A F49
un4e )@ 'olumul 4e ,a2 4i-u2a pe minu> N @ consana care inclu4e emperaura $i coe-icienul
4i-u2iei ,a2ului> P
1
@ presiunea parial a ,a2ului 4in@o pare a mem1ranei 4e 4i-u2ie> P
!
@ presiunea
parial a ,a2ului 4in al pare a mem1ranei 4e 4i-u2ie> A@ supra-aa mem1ranei> 4 @ 4isana 4e
4i-u2ie 6nre comparimene ;,rosimea mem1ranei<.
Mem1rana respiraoare ese -oare -in $i normal are ,rosimea 4e cca 09( Bm. Supra-aa
oal pulmonar 4e sc%im1 6n inspiraie pro-un4 ese 4e (0@100 m!. Supra-aa mare 4e sc%im1 $i
4isana mic 6nre comparmene9 care separ ,a2ul pulmonar 4e capilarele pulmonare asi,ur
4i-u2ia rapi4 a ,a2elor.
As-el9 'ie2a 4i-u2iei ale ,a2elor 4epin4e 4e=
1.Grosimea mem1ranei respiraorii ;09!@09* microni< care inclu4e epieliul capilar9
mem1rana 1a2al a capilarului9 spaiul inersiial9 mem1rana 1a2al epielial9 epieliul al'eolar $i
sur-acanul>
!.Mrimea supra-eei mem1ranei respiraorii care 4epin4e 4e numrul 4e al'eole
-uncionale>
#."oe-icienul 4e 4i-u2ie care 4eermin 'ie2a 4e 4i-u2ie a ,a2ului penru "O
!
mai mare
11
4ec5 a O
!
>
&.?i-erena 4e presiune la ni'elul mem1ranei respiraorii 4eemina 4e presiunea parial a
,a2ului ;P
ma3
PQ 4i-erie PQ P
min
<.
Reeaua al'eolar@capilar acoper ine,ral supra-aa al'eolelor e,al apro3imai' cu +0 m
!
.
:n aceas re,iune are loc 4i-u2ia prin 1ariera 4inre ,a2ele al'eolare $i s5n,ele 4in capilare. 8ariera
ese pre2ena 4e celulele epieliale al'eolare 4e ipul I9 4e en4oelium capilar $i respeci' 4e
mem1ranele 1a2ale ;Fi,. .& 1ariera aeropulmonar<. Mem1ranele 1a2ale sun siuae spae 6n spae.
?isana 4e sc%im1 4e ,a2e prin 1ariera mem1ranei 1a2ale ese 6nre 1 $i ! Bm. Sc%im1ul 4e ,a2e
prin aceas mem1ran ese 1ine asi,ura. Erirociele ra'ersea2 reeaua al'eolar@capilar imp 4e
o secun49 ceea ce ese su-icien penru sc%im1ul 4e "O
!
$i O
!
. :n acela$i imp reeaua asi,ur
re,larea -lui4ului 6n plm5ni. La ni'elul capilarelor pulmonare raporul 4inre presiunea %i4rosaic
$i presiunea oncoic conri1uie la o recere ne a lic%i4ului 4in capilare 6n spaiul inersiial.
Lic%i4ul 4in inersiium pulmonar ese 4ireciona 6n sisemul lim-aic $i inr 6n circulaia
san,uin prin 'ena ca'a. La in4i'i2ii sno$i a4uli acas reurnare 6n circulaia san,uin ese 6n
limiele 4e #0 ml lic%i4 lim-aicF*0 min.
Ecuaia Sarlin, 6n principiu ilusrea2 recerea -lui4ului 4in capilarele pulmonare 6n -lu3ul
lim-aic ;Fi,. .(<.
Ecuaia Sarlin, ese uili2a penru calcularea -lu3ului -lui4 6n reeaua capilar=
Flu3ul ;6n mlFmin< K N-c R;Pi' C Pis< C ST ;U i' @ U is<9
un4e9
N-c C coe-icienul -ilraiei capilare 6n numrul oal 4e capilare per-u2ae9
Pi' C presiunea %i4rosaic inra'ascular9
Pis C presiune %i4rosaic inersiial9
ST C coe-icienul 4e re-lecie a permia1iliii mem1ranei penru proeine9
U i' C presiunea coloi4 ;oncoic< inra'acular9
U is C presiunea coloi4 ;oncoic< inersiial.
?i-u2area O
!
4in aerul al'eolar 6n s5n,ele capilarelor pulmonare se pro4uce 6n 09!( sec. :n
con4iii 4e repaus un eriroci e-ecuea2 circulaia pulmonar 6n cca 09+( sec. As-el9 o3i,enarea
comple a s5n,elui ese ,arana prin impul 4e 4i-u2ie mai scur 4ec5 cel 4e circulaie a s5n,elui
;imp 4e per-u2ie<. :n e-or9 c5n4 impul 4e circulaie se re4uce9 o3i,enarea se menine prin cre$erea
capaciii 4e 4i-u2ie a O
!
. A-eciunile pulmonare re4uc supra-a oal pulmonar sau maAorea2
,rosimea mem1rane respiraoarii9 ceea ce re4uce 'ie2a 4e o3i,enare. Aceas 4i-u2ie anormal
,enerea2 %ipo3emia ;re4ucerea ni'elului O
!
6n s5n,e< 4ac PO
!
6n capilarele pulmonare nu se
e,alea2 cu PO
!
al'eolar.
Timpul 4e 4i-u2ie necesar penru ec%ili1rarea concenraiei "O
!
4in al'eole cu cele 4in s5n,e
ese -oare re4us 4eoarece -enomenul 4i-u2iei a 1io3i4ului 4e car1on ese aproape insananeu.
Scurarea impului 4e per-u2ie nu se re-lec asupra sc%im1ului ce "O
!
. As-el9 6n e-or -i2ic "O
!
nu
se acumulea2. Mic$orarea 'enilaiei pulmonare ;%ipo'enilaia< pro'oac cre$erea presiunii
pariale "O
!
6n al'eole9 care 4ac 4ep$e$e 'aloarea 4e &( mm 7, se nume$e %ipercapnie.
Presiunea parial "O
!
6n al'eole ese 4eermina 4e relaia 4inre 'ie2a 4e pro4ucere a "O
!
$i
'ie2a 'enilaiei al'eolare. 7ipercapnia in4ic c 'enilaia ese ina4ec'a 'ie2ei 4e pro4ucerea
"O
!
;mea1olic< -ap ce su,erea2 pre2ena %ipo3iei cu apariia 4ispneei ;see 4e aer<.
?i-erenele 4e ensiune parial a O
!
$i "O
!
4inre comparimenul al'eolar $i capilar
san,uin sun capa1ile s asi,ure sc%im1urile ,a2oase pulmonare c%iar 4in impul e-orurilor -i2ice
ma3ime.
1.13.&. Tra!spr%ul 6i/e!ului 7e #"%re s8!/e
O3i,enul 4i-u2a 4in al'eole 6n s5n,e se com1in cu %emo,lo1ina $i -ormea2 pro4usul la1il
o3i%emo,lo1ina @ 71O
!
> numai o mic pare rm5ne 6n sare 4i2ol'a 6n plasm $i ese ranspora
12
as-el9 -ap ce se 4aore$e coe-icienului 4e solu1iliae sc2u a o3i,enului. "oninuul O
!
6n
s5n,ele arerial ese 4e 1/@!0 'ol.I $i 6n s5n,ele 'enos 4e .@1& 'ol.I> 4in aceas caniae numai
09## 'ol.I se ,se$e 6n sare 4i2ol'a9 resul -iin4 com1inae cu 71.
Gra-icul 4epen4enei sauraiei I71O
!
4e presiune parial a o3i,enului C pO
!9
se nume$e
cur1a 4e 4isociere a 71O
!
.
Trans-ormarea re'ersi1il a 71 cu O
!
6n 71O
!
ese 4epen4en 4e ensiunea parial a O
!
>
cre$erea aceseia pro4uce cre$erea caniii 4e 71O
!
9 iar sc4erea @ cre$erea concenraiei 4e 71
re4us ; Fi,. .* cur1a 4e 4esociere a 71O
!
<.
Urmrirea cur1elor 4e -i3are a 71O
!
a ara=
la presiunea parial o1i$nui a O
!
6n aerul al'eolar @ 4e 100 mm 7, @ surarea 71 6n O
!
se
pro4uce 6n proporie 4e /(@/+I $i c 100 ml 4e s5n,e -i3ea2 1/ ml O
!
>
la presiunea parial a O
!
4e &0 mm 7,9 corespun2oare celei 4in s5n,ele 'enos9 surarea
cu O
!
a 71 ese 4e numai +0I $i respeci' 100 ml s5n,e conine 1& ml O
!
.
Re2ul9 c -iecare 100 ml s5n,e poae s ce4e2e la ni'el isular9 6n repaus9 ( ml O
!
.
Prin sc4erea ensiunii pariale a O
!
su1 &0 mm 7, se pro4uce sc4erea 1rusc a
coninuului 4e O
!
6n s5n,e @ o3i,enul 4e'ine 4isponi1il penru esuurile 6n care ensiunea parial
a O
!
sca4e su1 'alorile 4e repaus !+ mm7,. "ur1a 4e 4esociere a 71O! ese mo4i-ica prin
4eplasarea spre 4reapa su1 in-luena cr$erii P"O
!
9 emperaurii $i 4iminuarea p7@ului9 iar la
mic$orarea P"O
!
9 emperaurii $i cre$erea p7@ului 4impori' ese 4eplasa spre s5n,a. Aces
-enomen ese caracerisic $i penru %emo,lo1inul -eal ; Fi,. +. E-ecele 4isocierii 71O
!
<.
As-el9 Sauraia I71O
!
4epin4e 4e=
1.P"O
!
C la V P"O
!
W a-iniaea -a 4e O
!
PQ W I 71O
!
>
!."oncenra$ia 7
L
@ la V 7
L
PQ W I 71O
!
>
#.p7 C la W p7 ;7
L
7"O
#
@
aci4o2< PQ W I 71O
!
>
&.Temperaura C la V
0
PQ W I 71O
!
>
(.?i-os-o,liceraul C la V ?FG PQ W I 71O
!
>
?in cele e3puse rees c o3i,enul -i2ic 4i2ol'a ese 4e #I9 iar c%imic -i3a 4e 71 C /+I
;71O
!
<.
"aniaea ma3im 4e O
!
ranspora 4e 100 ml s5n,e numi capacitatea sanguin
(arterial) de O
2
;1!00 mlFmin< ese 4e=
100 ml s5n,e X. 1& ,r78
1 ,r 71 XX 19#& mlO
!
100 ml s5n,e XX. 1/@!0 )FI
As-el9 -ormarea 71O
!
ese 4eermina 4e presiunea parial a O
!
6n s5n,e9 iar caniaea 4e
O
!
consuma 4e esu 6n uniae 4e imp se nume$e debit sangvin (arterial) de O
2
;1!00 mlFmin<9
4epen4 4e 4e1iul car4iac $i pO
!
6n s5n,ele arerial9 caniaea 4e O
!
care nu a -os consuma 4e
esu se re6noarce pe caleea circulaiei 'enoase la 'enriculul 4rep $i consiuie debitul venos de O
2
;1000 mlFmin<. ?i-erena sa1ili 6nre 4e1iul san,'in $i cel 'enos repre2in consumul 4e O
!
a
esuurilor.
1.13.3. Tra!spr%ul 4i6i7ului 7e #ar4! 7e #"%re s8!/e
8io3i4ul 4e car1on9 eli1era la o3i4rile celulare9 ese ranspora 4e cre s5n,ele 'enos la
pulmoni 6n sare -i2ic 4i2ol'a $i c%imic ;-i3a< com1ina.
:n sare -i2ic 4i2ol'a caniaea 4e 1io3i4 4e car1on la presiunea parial e,al cu &0 mm
7, $i la coe-icienul 4e solu1iliae ;09*. mLO L@1 O mm7,@1< ese 4e !+9! mL9 a4ic 4e / ori mai
mare comparai' cu o3i,enul.
Prin %i4raarea 1io3i4ului 4e car1on ;-i2ic 4i2ol'a< se -ormea2 7
!
"O
#
$i 4in 4isocierea
acesuia9 caali2a 4e car1onan,i4ra29 re2ul anioni 7"O#@ $i ioni 4e 7L. Anionii 4e 7"O#@ pe
13
4e o pare se com1in cu ionii 4e Ea
L
9 re2ulai 4in 4isocierea Ea"l $i -ormea2 Ea7"O
#
9 iar pe 4e
al pare9 pe 1a2a -enomenului 4e mem1ran 7am1ur,er ;mem1rana erirociar ese permea1il
penru anioni< prun4 6n %emaii $i prin com1inare cu ionii 4e N
L
eli1erai 4e cre 71 -ormea2
N7"O
#
. O mic pare 4e "O
!
prun4e 6n %emaii $i prin com1inare cu ,ruprile E7
!
li1ere ale
aminoaci2ilor %emo,lo1inei -ormea2 car1onaii 4e 71 ;car1amino%emo,lo1in<.
?eci ransporul "O
!
se -ace prin plasm $i %emaii= prin plasma 6n sare 4i2ol'a @ 7
!
"O
#
9
$i 6n sare c%imic com1ina @ su1 -orm 4e Ea7"O
#
@ $i 4e %emaii su1 -orm 4e N7"O
#
$i 4e
car1amai 4e 71.
La ni'elul pulmonilor 1io3i4ul 4e car1on 4i2ol'a 6n plasm9 a'5n4 presiunea parial mai
mare 4ec5 a "O
!
4in aerul al'eolar9 4i-u2ea2 6n al'eole $i 4eermin ruperea ec%ili1rului 4inre
sarea 4i2ol'a $i com1ina9 6nc5 se 4eclan$ea2 reacii 4e sens conrar celor 4e la ni'elul
esuurilor> se pro4uce eli1erarea a "O
!
4in sarea com1ina @ 4in plasm $i %emaii. ?isocierea
car1onailor 4e 71 ese cau2a 4e -i3area O
!
pe 71.
?i2ol'area "O
!
6n plasm 4epin4e 4e ensiunea parial a acesuia 6n s5n,e $i repre2in
sarea inerme4iar9 necesar a5 -ormrii pro4u$ilor su1 care acesa ese ranspora la ni'el
pulmonar9 c5 $i a 4isocierii acesor pro4u$i9 4eci 4e eliminare a "O
!
.
Urmrirea cur1elor 4e a1sor1ie $i eli1erarea "O
!
4emonsrea2=
a< c s5n,ele arerial9 6n con4iiile ensiunii pariale a "O
!
4e &0 mm 7,9 eli1erea2 (! 'olume I
"O
!
>
1< c s5n,ele 'enos9 6n con4iiile presiunii pariale a "O
!
4e &* mm 7,9 eli1erea2 (. 'olume I
"O
!
.
?i-erena 4e * 'olume "O
!
4inre s5n,ele 'enos $i arerial consiuie capaciaea 4e
6ncrcare a s5n,elui cu "O! la ni'elul esuurilor ;capaciaea 4e "O
!
a s5n,elui<. O as-el 4e
6ncrcare9 6n a1sena proceselor -i2ico@c%imice 4in s5n,e9 nu ar -i posi1il 4ec5 la o ensiune
parial a "O
!
4e (! mm 7,9 con4iie 6n care9 prin cre$erea concenraiei "O
!
9 s@ar pro4uce
cre$erea concenraiei 7L $i mic$orarea p7 ;spre aci4iae<.
Anhidraza carbonic. Reaciile 4e %i4raare a "O
!
$i 4e 4isociere a 7
!
"O
#
se pro4uc rapi4
6n or,anism $i len in 'iro. )ie2a cu care se pro4uc 6n or,anism se 4aore$e unei en2ime @
an%i4ra2a car1onic. Aceasa se ,se$e 6n %emaii $i ese o proein ce conine 6n -iecare molecul
un aom 4e 2inc> acionea2 6n concenraii -oare mici @ 1F10.000.000 @ $i aciunea sa ese in%i1a
4e aci4ul cianuric9 cianuri $i sul-uri.
Sc%im1urile 4e O
!
$i "O
!
4e la ni'elul esuurilor se reali2ea2 prin 4i-u2iune $i9 ca $i
sc%im1urile ,a2oase pulmonare9 se pro4uc pe 1a2a 4i-erenelor 4e ensiune parial 4inre s5n,ele
capilarelor $i lic%i4ul inersiial.
Anali2a sc%im1urilor ,a2oase isulare se -ace prin 4eerminarea coninuului 4e O
!
$i "O
!
a
s5n,elui a-eren $i e-eren 6n rapor cu 4e1iul circulaor al or,anului sau prin meo4a
micromanomeric a lui Yar1ur,.
8io3i4ul 4e car1on se ranspor 6n -orm -i2ic 4i2ol'a 6n plasma san,'in 6n 'aloare 4e +I.
"%imic -i3a 6n -orm 4e car1o%emo,lo1in 71"O
!
6n limiele 4e 1(@!(I9 iar 6n sruri ale 7
!
"O
#
C
+0I.
?in esu 1io3i4ul 4e car1on rece 6n plasma san,'in spre eriroci 6n reacie "O
!
L 7
!
O PQ
7
!
"O
#
;an%i4ra2a car1onic< reali25n4 7
!
"O
#
PQ 7
L
L 7"O
#
@
;W p7 PQ W a-iniaea 71 -a 4e
O
!
<.
71O
!
PQ 71 L O
!
> 71 L 7
L
PQ 771 ;sisemul ampon 71<.
?isocierea 71O
!
mre$e a-iniaea 71 -a 4e "O
!
L e-ecul 7ol4ane.
7%1 L "O
!
PQ7%1"O
!
;car1omin%emo,lo1ina<.
E"O
#
@
L N
L
FEa
L
PQ N;Ea< 7"O
#
;monocar1ona NFEa<.
Acese sruri -uncionea2 ca sisem ampon $i menine p7.
La ni'elul al'eolar au loc procese opuse 6n care 4in al'eole O
!
rece 6n plasma san,'in spre
14
eriroci ceea ce mic$orea2 a-iniaea 71 -a 4e "O
!
$i cre$e respeci' -a 4e O
!
.
77"O
!
L 771 L "O
!
> 771 PQ 71 L 7
L
71 L O
!
PQ 71"O
!
;o3i%emo,lo1ina<
Ionii 7
L
su1siuie N
L
FEa
L
;erirociFplasm<>
7
L
L 7"O
#
@
PQ 7
!
"O
#
;sisemul ampon monocar1ona menine p7<Z
7
!
"O
#
PQ "O
!
L 7
!
O ;an%i4ra2a car1onic<
8io3i4ul 4e car1on -orma 4i-u2ea2 spre aerul al'eolar. "apaciaea 4e "O
!
=
S5n,e 'enos C (. )FI
S5n,e arerial C ! )FI
A-iniaea %emo,lo1inei penru mono3i4ul 4e car1on ;"O< ese 4e !(0 4e ori mai mare 4ec5
penru o3i,en ;O
!
<.
1.11. Cir#ulaia sa!/*i!" 'i 7e4i%ul sa!/*i! pulm!ar
Circulaia bronhic. Arerele 1ron%ice 'in 4e la arcul aorei9 a aorei oracice9 sau 4e la
ramurile lor ;principalele@arerele inercosale<. Acese arere a4uc s5n,e o3i,ena mu$c%ilor nee2i a
cilor aeriene principale ;ra%ee9 1ron%ii $i 1ron%iole p6n la 1ron%iole erminale<9 la ner'i
inrapulmonari $i esuuri inersiiale. S5n,ele 'enos care re'ine 4e la cile aeeriene superioare ;p6n
la 1ron%ii 4e or4in II< ese con4us 6n auriculul 4rep.S6n,ele 'enos care re'ine 4e la ulimele
,eneraii 4e 1ron%ii se 'ars 6n 'enele pulmonare un4e se 'a ameseca cu s6n,e o3i,ena pro'enin4
4e la al'eole. "irculaia 1ron%ic repre2in normal 4oar o sla1 pare a 4e1iului car4iac oal ;!I<9
4ar 6n unele siuaii clinice ea poae repre2ena p6n la !0I.
Circulaia pulmonar. S5n,ele care iese 4in 'enriculul 4rep rece 6n arerele pulmonare
care se 4i'i2ea2 mai 4epare 6n 4ou ramuri penru a iri,a -iecare plm6n. Arerele pulmonae se
4i'i2ea2 4e asemenea urm6n4 6n coninuare ar%iecura 1ron%ic9 p6n la 1ron%iolele respiraorii
un4e ele -ormea2 o reea capilar 4ens care 'a -orma o 'as supra-a penru sc%im1ul 4e ,a2e.
Supra-aa oal ese e,al cu supra-aa al'eolar. "apilarele se re'ars 6n 'enule care se reunesc
penru a -orma 'enele pulmonare 4e alie pro,resi' 6ncruci$a care urc ar1orele 1ron%ic. O 'en
principal emer,e 4e la -iece plm6n penru a se 4e'ersa mai 4epare 6n auriculul s6n,. Presiunea
arerial 6n plm5ni ese mai mic 4ec5 6n circulaia sisemic9 precum $i re2isena ese 4easemenea
mai mic 6n circulaia pulmonar 4ec5 6n cea sisemic.
Reglarea debitului sanguin. ?e1iul 'enricului 4rep ese e,al cu cel al 'enriculului s6n,9 $i
6n repaus 6n Aur 4e ( liri rec 6n 'asele pulmonare 6n -iecare minu. "apilarele pulmonare conin 6n
Aur 4e 100ml 4e s5n,e $i 'olumul e3pul2a -iin4 4e circa +0 ml9 o mare pare 4e s6n,e coninu 6n
paul capilar pulmonar ese 6nlocui cu -iecare 1aie 4e inim.
Areriolele pulmonare nu par supuse unei re,lri auonome marcae9 4ar cali1rul micilor 'ase
ese re,la 4e Po
!
$i Pco
!
al'eolare. :n 2onele 4e Po
!
Aoas ;%ipo3ie< $i Pco
!
6nal ;%ipercapnie<9
areriolele sun 6nc%ise 6n a$a mo4 ca s6n,ele s -ie 4e'ia spre 2onele mai 1ine o3i,enae. Aces
rspuns ese comple opus celui e3isen 6n ale pauri 'asculare $i nu ese in%i1a 4e secionarea
ner'ilor auonomi9 pare 4eci c acesa s -ie un rspuns local.
:n po2iie orosaic 6nr@un plm6n9 4e1iul san,uin ese mai imporan la 1a2 $i mai sla1 la
ape3. "um $i 6n ale pauri 'asculare9 4e1iul san,uin 6n plm5ni ese 4eermina 4e presiunea 4e
per-u2ie $i re2isena 'ascular. "ompara cu circulaia sisemic9 ou$i9 presiunile 6n arerele
pulmonare sun mai sla1e9 presunile sisolice $i 4iasolice -iin4 4e or4inul #9# $i 1.0JPa9 respeci'
;!( $i .mm7,<. ?eoarece o coloan 4e s6n,e 4e 1 cm 6nlime e3ersea2 o presune 6n Aur 4e 0.1JPa9
presiunea 6n arerele pulmonare 6n impul sisolei ese su-icien penru a supora o coloan 4e s6n,e
4e ##cm 6nlime. :n consecin9 4i-erenele 4e presiune %i4rosaic 4e s6n,e 6n 4i-erie pri a
circulaiei pulmonare e3ersea2 o in-luien consi4era1il asupra 4isri1uiei 4e1iului san,uin
pulmonar c6n4 corpul ese 6n po2iie orosaic. Mai mul9 cum presiunile 6n circulaia pulmonar
15
s6n 1a2ale9 presiunea aerului 6n al'eole are un e-ec non ne,liAa1il asupra re2isenei 'asculare $i
4eci asupra 4e1iului san,uin. As-el9 4e1iul san,'in 6n 4i-erie pri a plm5nului ese 4eermina
4e rei presiuni=
Presiunea %i4rosaic care persis 6n circulaia pulmonar 6n 4i-erie pri a plm6nului>
Presiunea care persis 6n 'enele pulmonare>
Presiunea aeului 6n al'eole.
La ape3ul plm5nului9 presiunea al'eolar ;PA< ese similar presiunii 6n arerele
pulmonare;Pa<. "apilarele pulmonare s6n relai' compresae $i re2isena 'ascular crescu. :n
consecin9 4e1iul san,uin ese relai' sla1. Prin urmare 4ac presiunea arerial sca4e su1
presiunea al'eolar9 capilarele se inc%e4 ;PAQPa< $i 4e1iul san,uin 'a -i nul. Aceasa se poae
pro4uce 6n impul 4iasolei.
:n 2ona me4ian presiunea 6n arerele pulmonare ese relai' crescu $i 4ep$e$e presiunea
al'eolar as-el c 4e1iul san,uin cre$e pro,resi' 4e sus spre 1a2a 2onei.
La 1a2a plm5nului9 presiunea aerial e3ce4 presiunea al'eolar consi4era1il $i capilarele
san,'ine s5n -oare 4ilaae. ?e1iul san,'in ese 4eci relai' ri4ica.
Ese imporan 4e a 6nele,e c 'ariaia re,ional a 4e1iului san,'in ese 4aora e-ecelor
,ra'iii. Aceas 'ariaie ese sopa c5n4 su1iecul ese 6n clinosa ;culca< $i 6n
impon4era1iliae ;cosmonaui<9 penru c 4i-erena anero@poserioar ese mul mai mic. :n sare
4e repaus $i po2iie culca pe spae la a4ul presiunea me4ie 6n circuiul sisemic ese 4e /0 mm7, 6n
arerii $i # mm7, 6n aruimul 4rep. Aceas presiune me4ie 6n circuiul pulmonar ese 4e 1& mm7,
6n areriile pulmonare $i 4e . mm7, 6n ariumul s5n,. Presiunea 6n sisola 'enricului 4rep ese 4e
!( mm7,9 iar 6n sisola 'enricului s5n, 4e 1!0 mm7, ;Fi,. ... Presiunea -a2ic..<.
"6n4 4e1iul car4iac cre$e9 re2isena 'ascular sca4e. Presiunea 4e per-u2ie $i re2isena
'ascula con4iionea2 4e1iul san,'in pulmonar. :n impul e3erciiului -i2ic9 4e1iul car4iac cre$e
consi4ea1il9 4ar presiunea 6n arerele pulmonare 'aria2 relai' puin. ?e e3emplu9 4ac 4e1iul
car4iac ese muliplica la rei9 presiunea me4ie 6n arere pulmonare cre$e 6n me4iu 4e 1JPa
;Presiune K 4e1i 3 re2isen<. Sla1a cre$ere a presiunii asocia cu cre$erea imporan a 4e1iului
in4ic c re2isena 6n 'asele pulmonare sca4e c6n4 4e1iul car4iac se mre$e.
Aceas 4iminuare a re2isene 6n 'asele pulmonare nu sun moi'ae nici 4e un re-le3
auonom9 nici 4e o aciune a %ormonilor circulani9 4ar 'a -i mai 6n6i un rspuns pasi' la cre$erea
presiunii 4e per-u2ie. ?ou mecanisme po -i implicae 6n aces rspuns= recruarea 4e noi 'ase $i 4e
4isensia 'aselor 4eAa 4esc%ise.
Recruarea pasi' a 'aselor pulmonare ese posi1il 4eoarece numeroase capilare s5n
6nc%ise c5n4 presiunile 6n arerele pulmonare ese aproape 4e 'aloarea 4e repaus.:n re2ula9
presiunea 4e aer 6n al'eole acionea2 4irec asupra pereelui capilarelor $i in4 a in4uce 6nc%i4erea
acesora. "5n4 4e1iul car4iac cre$e 6n impul e3erciiului -i2ic9 presiunea 6n 'asele pulmonare
e3ce4 celei 4in al'eole9 in4uc5n4 recruarea 'aselor suplimenare.mai mul9 4isri1uia 4e1iului
san,'in 6n 4i-erie eriorii pulmonare 4e'in mai omo,en.
"oncor4ana 4e1iului san,'in cu 'enilarea al'eolar. :nr@un plm5n 6n po2iie orosaic
a corpului9 per-u2ia san,'in $i 'enilarea pulmonar sca4e cu recerea 4e la 1a2 pulmonului spre
ape3ul plm5nilor. ?eoarece 4e1iul san,uin local sca4e 6n Aur 4e rei ori mai repe4e ca 'enilarea9
raporul 'enilaieFper-u2ie ;)A F[< 'aria2 6n -uncie 4e 4isana9 4e la 1a2 la '6r-ul plm6nului.
"um -uncia -i2iolo,ic esenial a plm5nului ese 4e a promo'a sc%im1ul 4e ,a2e 6nre s5n,e $i
aerul al'eolar9 'ariaiile 4e )AF[ ;)A C'enilaia pulmonar9 iar [ C 4e1iul san,'in< au o
imporan -i2iolo,ic consi4era1il.
Penru plm5n 6n ansam1lul9 'enilarea al'eolar ese 4e or4inul &9! LFmin c5n4 4e1iul
car4iac ese la 'aloare sa 4e repaus;6n Aur 4e (LFmin<. Raporul )AF[ me4iu ese 4eci e,al &9!F(90 K
09.&. 8a2a plm5nului ese 1ine per-u2a $i 'enila $i raporul )AF[ a -os esima la 09*.
Raporul cre$e 6n coninuare len 4e la 1a2 spre 6nlimea plm6nului. :n Aur 4e !F# 4in 6nlime9
16
raporul ain,e 'aloarea 4e 1909 eoreic raporul i4eal penru sc%im1ul 4e ,a2e opim. ?easupra
acesei 2one9 raporul cre$e rapi4 penru a ain,e 'aloarea ma3im 4e #90 a ape3ului plm5nului.
Aceas 4isri1uie ese o esimare me4ie penru -iecare se,men a plm5nului9 4ar ea poae -i
consi4era1il mo4i-ica. ?e e3emplu9 6n impul e3erciiului -i2ic9 'enilarea cre$e 6n mo4
4isporporional 6n rapor la 4e1iul san,uin.
Raporul )AF[ poae 'aria mul 4e la 'alori in-inie p6n la 2ero ;c6n4 s6n,ele capilar nu
per-u2ea2 al'eolele 'enilae<. Trei siuaii po -i 4e,aAae=
Al'eolele 1ine 'enilae care s6n 6n conac cu capilaele 1ine per-u2ae ;raporul)AF[\1<. :n
aceas siuaie s6n,ele se 'a ec%ili1ra cu aerul al'eolar $i 'a 4e'eni areriali2a ;a4ic Pco
!
$i Po
!
'or -i ale s6n,elui arerial<. Aceasa ese omo,eniaea opimal a 'enilrii $i per-u2iei>
Al'eolele sla1 'enilae s6n 6n conac cu capilaele 1ine per-u2ae ;rapor)AF[]1<. :n aces
ca2 Po
!
$i Pco
!
al'eolar in4 s se ec%ili1re2e cu s6n,ele. Po
!
ese mai sc2u ca cea normal pe
c6n4 Pco
!
ese aproape 4e 'aloarea sa normal. "aliaea acesui ec%ili1ru 'a 4epin4e 4esi,ur 4e
amploarea 'enilrii al'eolare9 4ar c5n4 aceasa se apropie 4e 2ero9 Po
!
$i Pco! au acelea$i 'alori ca
s6n,ele 'enos ameseca>
Al'eolele 1ine 'enilae care s6n 6n conac cu capilarele sla1 per-u2ae ;rapor )AF[^1<. :n
aces ca29s6n,ele care ies 4in paul al'eolar are o Pco
!
mic 4eoarece ,ra4ienul 4e presiune
-a'ori2ea2 recerea lui "O! 4in s6n,e spre al'eole."oninuul 4e o3i,en 6n s6n,e nu cre$e 4ec5
puin penru c %emo,lo1ina ese comple saura.
S5n,ele pro'eni 4e la 2onele puin 'enilae a plm6nului pre2in o Po
!
mic care nu ese
compensa 6n impul amesecrii s6n,elui 1ine o3i,ena pro'eni 4e la 2onele 1ine 'enilae.
Aceasa se e3plic prin -ap c coninuul 6n o3i,en a 2onelor %iper'enilae nu ese ne superior
celui a 2onelor 1ine 'enilae9a )AF[> pe c5n4 2onele sla1 'enilae con4uc la 'alori a Po! -oare
re4use. As-el9 c5n4 s5n,ele iese 4in 4i-erie 2one a plm6nului se amesec 6n 'enriculul s6n,.
Amesecul s5n,elui arerial cu s6n,e 'enos ese cunoscu su1 numele 4e s6n,e 'enos
ameseca. Aceasa se pro4uce naural c%iar 4ac s6n,ele ie$i 4in circulaia 1ron$ic se 'ars 6n
'enele pulmonare. "5n4 s5n,ele 'enos ese comple 6nors9 ese 'or1a 4e un $un 4rep@s6n, care se
o1ser' 6n unele mala4ii con,eniale un4e s6n,ele srac 6n o3i,en pro'eni 4e la inima 4reap se
amesec cu s6n,e o3i,ena pro'eni 4in 'enele pulmonare. ?e e3emplu 6n ca2 un4e o caniae 4e
s5n,e pro'eni 4e la 2one sla1 'enilae al'eolar se amesec 6n canii imporane cu s6n,e arerial
care 'ine 4e la 2one 1ine 'enilae 6n sunul 4rep@s6n, re4uc6n4 Po
!
9 $i coninuul 4e o3i,en a
s5n,elui care ain,e circulaia sisemic.
1.11.1. S#(im4ul 7e 0lui7e 9! pl"m9!i
La in4i'i2ii sno$i al'eolele sun relai' uscae. "are ese mecanismul ce 6mpie4ic -lui4u
4e a rece 4in capilarele pulmonare spre al'eole_ Precum $i 6n ale pauri 'asculare sc%im1ul 4e
-lui4e 6nre capilare $i -lui4ele inersiiiale s5n ,u'ernae 4e -orele Sarlin, ;'e2i Fi,. (.
Facorii..<. Presiunea %i4rosaic 6n arerele pulmonare ese sc2u ;presiunea me4ie ese 4oar 4e
19(JPa sau 1! mm7,< $i presiunea 6n capilarele pulmonare ese $i mai 'as ; 6n Aur 4e 1JPa9
+mm7,<. Mai apoi presiunea oncoic ese la -el ca 6n circulaia sisemaic ;#@& JPa sau !1@
!/mm7,<. Presiunea ne 4e -ilraie ese ne,ai'9 ceea ce -aciliea2 rea1sor1ia -lui4elor 6ncep6n4
4e la spaiul inersiial sau al'eolar. Toa acumularea 4e -lui4e 6n spaiul inersiial ese 4rena 4e
sisemul lim-aic pulmonar. As-el9 al'eolele rm6n relai' uscae.

11.&. Fu!#iile me%a4li#e a #ir#ulaiei pulm!are
To s6n,ele 'enos a circulaiei sisemaice rece ra'ers6n4 plm5nul 6nr@un ran2i spre
'enriculul s6n,. As-el circulaia pulmonar ese i4eal plasa penru a mea1oli2a su1sane
'asoaci'e secreae 4e unele pauri 'asculare.
Su1sane ca 1ra4ic%inina9 nora4renaliina9 prosa,lan4ina E1 sun aproape comple eliminae
17
6n impul recerii pe parcursul plm5nilor. ?rep e3emplu9 plm5nul con'ere$e an,ioen2ina I 6n
-orma sa aci'9 an,ioen2ina II care simulea2 secreia al4oseronului 4e core3ul ,lan4elor
suprarenalelor. Siusul acesui proces mea1olic ese en4oeliumul circulaiei pulmonare.
:n conclu2ie9 plm5nii primesc un apor san,'in 'ia circulaiilor 1ron%ice $i pulmonare.
"irculaia 1ron%ic -ace pare 4in circulaia sisemic $i iri, ra%eea9 1ron%iile9 1ron%iolele p5n la
1ron%iolele respiraorii. Presiunile 6n arera pulmonar s5n mul mai mici 4ec5 6n aor. Presiuea
sisolic ese 4e or4inal !& mm7,;#9# JPa< $i presiunea 4iasolic ese 4e 4oar +9! mm 7, ;1 JPa<.
?in cau2a presiunilor sisolice crescue $i 4iasolice sla1e care pre4omin 6n arerele pulmonare9
e-ecele ,ra'iii asupra 4e1iului san,uin re,ional s5n -oare imporane. Plm5nii su-er 4eci la
'ariaii mari 4e 4e1i san,uin 6n po2iie orosaic a corpului. 8a2a plm5nilor ese mai 1ine
per-u2a 4ec5 ape3ul. "apaciaea plm5nului 4e a asi,ura sc%im1ul 4e ,a2e 6nre s5n,ele
capilarelor pulmonare $i aerul al'eolar ese msura prin capaciaea 4e 4i-u2ie penru 4io3i4 4e
car1on $i o3i,en. Pe c5n4 capaciaea 4e 4i-u2ie a 4io3i4ului 4e car1on ese 4e !0 4e ori mai mare ca
a o3i,enului9 raa ,lo1al 4e ec%ili1rare ese compara1il penru cele 4ou ,a2e. "irculaia
pulmonar Aoac un rol -oare imporan 6n mea1olismul a numeroase su1sane 'asoaci'e.
&. REGLAREA RESPIRA:IEI
:n con4iii normale9 noi respirm in'olunar. Respiraia ese un proces auoma9 care ese
consan aAusa 6n -uncie 4e con4iiile -i2iolo,ice9 cum 6n impul e3erciiului -i2ic sau a unui
4iscurs.
Rimul respiraor ese sa1ili 4e ,rupul 4e neuroni speci-ici siuai 6n parea in-erioar a
runc%iului cere1ral. ?ac runc%il cere1ral a unui animal anesi2ia ese seciona mai sus 4e
prou1erana anular9 rimul 4e 1a2 a 'enilaiei persis. O seciune a m4u'ei spinrii su1 ner'ul
-renic ;"#@"(< con4uce la parale2ia mu$c%ilor inercosali9 4ar nu $i a 4ia-ra,mului care ese iner'a
4e ner'ul -renic. Seciunea uni re,iuni mai Aoase a m4u'ei are uneori ca e-ec 1locarea oal a
miscrilor respiraorii. :n sc%im19 rimul 1asic a respiraiei ese conser'a c%iar $i 4ac oi ner'ii
a-ereni s6n secionai. Acese o1ser'aii 4emonsrea2 c=
@ mu$c%ii respiraori 6ns$i nu pose4 aci'iae rimic inrisec>
@ parea cau4al a runc%iului cere1ral conine oae mecanismele neuronale cerue penru a ,enera $i
menine rimul 4e 1a2 a respiraiei.
?ac ner'ii 'a,i s5n secionai9 respiraia 4e'ine mai len $i mai pro-un4. ?ac runc%iul
cere1ral ese 6n coninuare seciona 6nre 1ul1u ra%i4ian $i prou1erana anular9 mo4i-icrile
conrolului respiraor s5n minime. Seciunile ra'ersale su1 prou1erana anular alerea2 ou$i
respiraia as-el ca inspiraia 4e'ine lun, cu scure episoa4e 4e e3piraie. Simularea ,rupului 4e
neuroni speci-ici 6n prou1erana anular9 sincroni2ea2 4escrcarea ner'ilor -renici cu simulii.
Plec6n4 4e la acese o1ser'aii e3perimenale9 al-el ca alele9 prou1erana anular a -os i4eni-ica
ca a'6n4 un rol imporan 6n re,larea rimului respiraor. Pro1a1il 6n aceas re,iune in-ormaiile
a-erene ; n. 'a,i< 6n ceea ce pri'e$e sarea plm6nilor 'in $i mo4ulea2 -rec'ena $i ampliu4inea
respiraorie.
As-el9 respiraia pulmonar ese un proces auomaic $i se mo4i-ic 6n rapor cu inensiaea
mea1oli2mului respiraor isular9 care 'aria2 6n -uncie 4e aci'iaea -i2ic $i 4e inensiaea
inrisec a acesora. A4aparea 'enilaiei pulmonare9 prin care in4e s se menin consan
concenraia 6n O
!
$i "O
!
a aerului al'eolar9 in4i-eren 4e inensiaea proceselor o3i4ai'e isulare9
are loc prin mo4i-icarea rimului $i ampliu4inii mi$crilor respiraorii. Re,larea respiraiei ese
e-ecua 4e cenrii ner'o$i respiraori> re,larea se pro4uce prin mecanisme re-le3e9 umorale $i
inercenrale.
&.1. Ce!%rii !er*'i respira%rii
18
Re,larea ne'oas a respiraiei se reali2ea2 prin ! mecanisme= unul penru conrolul auoma
$i alul9 penru conrolul 'olunar.
"enrii ner'o$i respiraorii sun -ormai 4in ,rupri 4e neuroni a -ormaiei reiculare 1ul1o@
prou1eraniale9 6n care se ,sesc= cenrii respiraori 1ul1ari9 cenrul apneusic $i cenrul
pneumoa3ic ;Fi,. ./. "onrolul ner'os cenral<. Ei po -i ,rupai 6n= cenri respiraori primari9 siuai
6n 1ul1> cenrii respiraori accesorii9 locali2ai 6n pune $i cenrii supraiaceni 4e conrol 4in
%ipoalamus $i scoara cerec1al. Secionarea su11ul1ar a m4u'ii spinrii $i 4isru,erea 1ul1ului
pro4uc moarea prin as-i3ie.
"enrul respiraor 1ul1ar se ,se$e la ni'elul 'enriculului I). Secionarea pre1ul1ar $i la
ni'elul "*@"+ permi supra'ieuirea animalelor9 4eoarece 4up cum s@a noa ese psra
ine,riaea cenrilor ner'o$i -renici @ se,menelor "#@"( $i ine,riaea le,urii acesora cu cenrii
respiraori 1ul1ari. :n acese seciuni mi$crile rimice respiraorii ale 4ia-ra,mei sun pre2ene9 iar
mu$c%ii inercosali sun parali2ai prin per4erea le,urii neuronilor spinali cu 1ul1ul ra%i4ian.
"enrul respiraor 1ul1ar ese -orma 4inr@un cenru cu neuroni pre4ominan inspiraori
;,rupul 4orsal respiraor< $i un cenru cu neuroni pre4ominan e3piraori ;,rupul 'enral respiraor<9
a cror aci'iae se 4es-$oar pe 1a2a principiului iner'aiei reciproce> acese -ape au -os
4emonsrae9 prin simulare cu elecro2i punci-ormi $i con-irma mai recen prin simulare
sereoa3ic9 6nre,israrea 1iopoenialelor mu$c%ilor inercosalilor e3erni ;inspiraori< $i
inercosalilor inerni ;e3piraori<> $i anaomo@paolo,ic @ pe ca4a're 4e la su1ieci 4ece4ai prin
ul1urri respiraorii9 pro'ocae prin le2iuni poliomieliice.
"enrul apneusic se ,se$e 6n parea miAlocie a prou1eranei $i cenrul pneumoa3ic 6n
parea 4orsal a aceseia. Prin seciuni -cue 6nre ace$i ! cenri se o1in mo4i-icri respiraorii @
inspiruri -orae urmae 4e e3piruri scure9 cunoscue su1 numele 4e apneu2e. "enrul respiraor
1ul1ar se ,se$e 6n parea 'enral a -ormaie reiculare 1ul1o@prou1eraniale9 pre4ominan cu
-uncia 4e e3piraie9 iar cel inspiraor 6n parea 4orsal a aceseia> cenrul pneumoa3ic siua 6n
parea 4orsal a prou1eranei e3erci aciune in%i1iorie asupra cenrului apneusic9 aciune prin
care se re,lea2 $i se sa1ile$e rimul 4e respiraor.
Fi1rele ner'oase e-erene ale cenrului respiraor 1ul1ar -ac sinapsa cu neuronii moori ai
mu$c%ilor respiraori @ cenri -renici9 -aciali9 %ipo,los9 pneumo,asric9 spinal $i ai ner'ilor
inercosali.
"enrii ner'o$i coricali 4in ner'o,lie $i paleocore3 ;sisemul lim1ic< $i cenrii %ipoalamici
acionea2 4irec sau prin inerme4iul cenrilor ner'o$i 1ul1o@poneni asupra mooneuronilor
me4ulari respiraorii.
Scoara cere1ral poae mo4i-ica respiraia prin in-luena 4irec la ni'elul mooneuronilor
care coman4 mu$c%ii respiraorii9 a4ic prin ocolirea cenrilor 1ul1ari. :n mo4 'olunar respiraia
poae -i opri C apnee C penru c5e'a secun4e la persoane neanrenae $i p5n la minue la cei
anrenai. Respiraia poae -i 6n mo4 'olunar 6nceini C 1ra4ipnee sau %ipo'enilaiei $i 4impori'
accelera C polipnee sau a%ipnee sau %iper'enilaie.
:n re2uma9 1ul1ul ra%i4ian locali2ea2 cenrul inspiraor $i cenrul e3piraor.
La ni'elul punei )aroli sun siuai cenrul pneumoa3ic $i cenrul apneuic9 iar 6n re,iunea
"
#
@"
(
a ma4u'ei spinrii C n.4ia-ra,mul care iner'ea2 4ia-ra,ma. M4u'a spinrii 6n re,iunea T%
1
@
T%
*
inclu4e n.inercosali.
7ipoalamusul asi,ur re,larea respiraiei la emoii> mo4i-icarea emperaurii corpului.
"ore3ul se inclu4e 6n re,larea re-le3@con4iiona a respiraiei.
"enrul inspiraor ese pre2ena prin neuronii locali2ai 6n poriunea 4orsal a 1ul1ului
ra%i4ian9 la ni'elul nucleilor racului soliar $i -ormaiunia reicular. Aci'iaea acesora o menin
impulsurile a-erene sensii'e ;ramura sen2ii' a n.'a, $i ,loso-arin,ian< 4e la c%emo@ $i
1arorecepori peri-erici $i mecanoreceporii al'eolari. La secionarea -i1relor a-erene aci'iaea
cenrului respiraor se menine C auomaism respiraor.
19
"enrul e3piraor ese pre2ena prin neuronii locali2ai 6n poriunea 'enro@laeral a 1ul1ului
ra%i4ian cu urmoarele paricularii=
a<sun inaci'i 6n impul inspiraiei normale>
1<inclu4e neuronii responsa1ili 4e inspiraie $i e3piraie imporani la cre$erea 'enilaiei
pulmonare>
c<re,lea2 e3plicaia -ora.
Sisemul lim1ic se inclu4e 6n mo4i-icrile respiraorii 4in cursul srilor a-eci'@emoionale.
Emoiile 4e eam9 ,roa2 $i aenia 6ncor4a sun 6nsoie 4e oprirea respiraiei. Frica $i -uria sun
6nsoie 4e cre$erea -rec'enei $i 4e1iului respiraor9 pun5n4 or,anismul 6n con4iii -a'ora1ile
aprrii ;lupei< sau 4e -u,. Emoiile 4e plcere a4ic emoiile po2ii'e9 4up o apnee 4e scur
4ura sun 6nsoie 4e %iper'enilaie.
Ritmul respirator. Re,larea -rec'enei $i ampliu4inei respiraiei se reali2ea2 prin
inerme4iul a unor operaiuni succesi'e $i inerelaii principale a elemenelor ner'oase ; Fi,. .10.
Sc%ema operaiunelor succesi'e.<. Prinre cele e3puse9 6n 1ul1ul ra%i4ian9se 4isin, 4ou ,rupe 4e
neuroni care 4escarc poeniale 4e aciune cu un rim inrinsec $i care corespun4e celui ciclului
respiraor=
@ ,rupul 4orsal 4e neuroni respiraori>
@ ,rupul 'enral 4e neuroni respiraori.
Grupul 4e neuroni 4orsal 4escarc poeniale 4e aciune c%iar 6naine9 apoi 6n impul
inspiraiei $i acesea s5n 4eci principalii neuroni respiraori. Ace$ia s5n mooneuroni respiraori
in-eriori a ner'ului -renic conralaeral. Grupul 'enral respiraor9 primar responsa1il 4e e3piraie9
conine neuroni inspiraori $i e3piraori9 $i prime$e in-lu3uri 4e la ,rupul respiraor 4orsal. Ace$ia
s6n mooneuroni respiraori superiori penru ner'ii -renici conralaeral $i inercosal.
Grupurile respiraorii 'enrali $i 4orsali primesc o 'arieae 4e in-lu3 pro'enin4 4e la cenrii
ner'o$i respiraori9 care inclu4 core3ul cere1ral $i prou1erana anular. Ei primesc e,al in-lu3uri 4e
la corpii aorici $i caroi4ieni $i a ner'ului 'a,. Se pare c ,rupul 4e ner'i 4orsali iniia2 aci'iaea
ner'oas care con4uce la inspiraie $i c aci'iae inrisec a ineriorului neuronilor ,rupului 4orsal
se a4au, la aci'iaea care 'in 4e la recepori pulmonari la rera,ere penru 6nreruperea inspiraiei
$i a 6ncepe e3piraia..
Aci'iaea mooneuronilor e3piraorii 6n m4u'a spinrii ese in%i1a 6n impul inspiraiei
a$a cum aci'iaea mooneuronilor ese in%i1a 6n impul respiraiei. Aces mo4 4e in%i1iie
reciproc are ori,inea sa 6n ,rupul 4e neuroni respiraori 4orsal $i 'enral $i nu ese un re-le3 spinal
local.
Aci'iaea a-eren a neuronilor respiraori oracici poae -i conrola 6nre,isr6n4u@se
aci'iaea elecric a mu$c%ilor inercosali $i 4ia-ra,mului. ?e la un cap la alul a ciclului
respiraor9uniile morice a amu$c%ilor respiraori s6n aci'ai. :n impul inspiraiei9aci'iaea
mu$c%ilor respiraori ;4ia-ra,mul $i mu$c%ii inercosali e3erni< cre$e pro,resi'9 uniile morice
suplimenare s6n recruae9 $i mu$c%ii se conrac rapi49 care cresc al-el 'olumul cuiei oracice. :n
impul e3piraiei aci'iaea lor 4eclin pro,resi' $i mu$c%ii se rela3ea29 care permie cuiei oracice
4e a re'eni la 'olumul 4e repaus ;"RF<. Mu$c%ii e3piraori pre2in caracerisici in'erse9 aci'iaea
lor cre$e 6n impul e3piraiei $i sca4e 6n impul inspiraiei.
Mo4ularea pro,resi' a onusului mu$c%ilor respiraori ,enerea2 o ran2iie 6n suplee 6nre
e3piraie $i inspiraie $i consiuie o pare a lucrului respiraor. Plm6nul pose4 recepori la ra,erea
$i a4aparea len 6n mu$c%ii nee2i a cilor aeriene superioare ;ra%ee9 1ron%ii $i 1ron%iole<. "5n4
plm6nul ese e3ins9 ace$i recepori s5n aci'ai $i ransmi impulsuri ,rupului respiraor 4orsal
prin ner'ul 'a,. Aceas in-o-maie a-eren in4e s in%i1e aci'iaea respiraorie $i limiea2
inspiraia. Aceasa ese cunoscu su1 numele 4e re-le3ul lui 7erin,@8reuer. ?ac plm5nii s5n
e3in$i su1 o presiune po2ii'9 -rec'ena mi$crilor respiraorii sca4e p6n la comple ;apnee<.
As-el9 ine,ral operaiunele succesi'e $i inerelaiile principale a elemenelor ner'oase care
20
re,lea2 -rec'ena $i ampliu4enea respiraiei po -i pre2enae 6n aceas mo4aliae ;'e2i Fi,. 10 <.
"%emorecepori peri-erici $i cenrali conrolea2 presiunea parial a O
!
$i "O
!
$i p7@ului
4epen4ene 4e 'enilaia pulmonar $i per-u2ia san,'in a pulmonului9 iar mecanoreceporii
conrolea2 ,ra4ul 4e e3in4ere a pulmonului 6n inspiraie.
La animale9 cele ca pisicele sau iepurii9 re-le3ul 7erin,@8reuer pare s Aoace un rol
imporanr 6n re,larea rimlui respirar. La oameni aces re-le3 nu ese aci' la 'olumul curen
normal. Uneori el ese aci' c5n4 'olumul curen 4ep$e$e 0..L. ?eaceea9 re-le3ul 7erin,@8ruer ar
puea Auca un rol 6n re,larea inspiraiei 6n impul e3erciiului -i2ic.
&.&. Re/larea re0le6" a respiraiei
Fi2iolo,ic reaciile re-le3e respiraorii sun 4e ori,ine pulmonar9 propriocepi' muscular
$i circulaorie.
Reaciile re-le3e 4e ori,ine pulmonar se pro4uc prin simularea receporilor sensi1iliii
pulmonare9 -orma 4in erminaii ale -i1relor ner'oase 'a,ale pulmonare. ?isensia paren%imului
pulmonar 6n 4ecursul inspiraiei pro4uce reacia re-le3 4e e3pir $i re'enirea pulmonilor la sarea 4e
repaus @ reacia re-le3 4e inspir> aceas 4u1l reacie ese cunoscu su1 numele 4e re-le3ul
7erin,@8reuer.
:n respiraia lini$i @ 4e repaus @ simularea receporilor are loc ou$i numai prin e3in4erea
pulmonilor9 care la s-5r$iul inspirului9 pro4uce in%i1area cenrului inspiraor> Simularea
receporilor 6n reracia oracelui se pro4uce numai 4ac aceasa a 4ep$i o anumi limi @
comprimarea e3perimenal a oracelui9 pneumoora3.
Elecro-i2iolo,ic se 4emonsrea2 c -rec'ena impulsurilor 6n -i1rele ner'oase 'a,ale unice
cre$e 6n impul inspirului9 4e'ine ma3im la s-5r$iul acesuia $i sca4e 6n impul e3pirului.
Simularea receporilor ese 4e naur mecanic @ ;e3ensia pulmonilor<9 iar coninuul 6n
"O
!
$i O
!
a aerului 4in pulmoni nu e3erci asupra acesora nici o in-luen.
Reacii reflee proprioceptive. Mu$c%ii respiraori @ 6n4eose1i inercosali @ pre2in
numeroase -usuri neuromusculare9 recepori en4ino$i $i corpusculi Paccini. Elecro-i2iolo,ic9
simularea acesor srucuri @ prin e3ensie oracal @ pro4uce -enomene 1ioelecrice analo,ic celor
4in impul re-le3ului 7erin,@8reuer. "ercerile elecro-i2iolo,ice 4in ulimul imp par s
4emonsre2e9 c 6n re,larea 'olumului 4e aer curen9 la om9 rolul principal re'ine reaciilor re-le3e
propriocepi'e.
Reacii reflee circulatorii. Acese reacii se pro4uc prin simularea 1aroreceporilor
'asculari. "re$erea 1rusc a presiunii san,uine9 4e e3emplu la inAecarea a4renalinei pro4uce
in%i1area respiraiei9 iar sc4erea 1rusc a presiunii san,uine9 4e e3emplu la in%alarea 4e niri 4e
amil pro4uce a%ipnee $i cre$erea ampliu4inii mi$crilor respiraorii> 4up secionarea ner'ilor
sinocaroi4ieni $i car4ioaorici @ ner'ilor `ion9 Lu4ai, $i 7erin, @ acese reacii respiraorii nu se
mai pro4uc.
"re$erea presiunii 6n ariul 4rep pro4uce 4e asemenea mo4i-icri respiraorii9 -ap ce
e3plic polipneea la 1olna'ii car4iaci cu sa2 'enoas.
?easemenea9 mo4i-icri respiraorii se mani-es la= simulrile nocicepi'e9 aplicarea 1rusca
4e cal4 $i rece pe supra-aa cuana9 simularea receporilor ol-aci'i $i a receporilor cilor
respiraorii. Simularea ulimilor poae pro4uce oprirea re-le3 a respiraiei $i reaciile re-le3e 4e
srnu $i use.
La om9 oprirea respiraiei poae s sur'in la 6ncepuul anese2iei9 4aoria aciunii 1ruale a
su1sanei aneseice asupra receporilor cilor aeriene superioare9 -enomen cunoscu su1 numele 4e
sincop cloro-ormic ;anese2ie ,eneral<.
Asociaii funcionale respiratorii intercentrale. "enrul ner'os respiraor are le,uri
-uncionale a5 cu cenrii ner'o$i 1ul1ari 4e 'ecinae @ al 4e,luiiei $i 'omei @ c5 $i cu srucurile
ner'oase superioare ;supraiacene<.
21
"enrul ner'os al 4e,luiiei $i 'omei au aciune in%i1iorie asupra cenrului respiraor9
4eoarece 6n impul reaciilor re-le3e 4e 6n,%iire $i 'om se pro4uce oprirea respiraiei. Imporana
aciunii cenrilor ner'o$i supraiaceni asupra cenrului respiraor ese 4emonsra 4e mo4i-icarea
ipului respiraor $i rimului 4e respiraie la animalele 4ecere1rae> la acese animale $i 6n
perur1rile aci'iii cere1rale respiraia 4e'ine 4e ip 1ul1ar @ mi$cri respiraorii mai lene cu
en4ina 4e a se pro4uce perio4ic.
In-luena core3ului cere1ral asupra cenrilor respiraorii re2ul 4in 6ns$i posi1iliaea
opririi 'olunare a respiraiei @ apnee 'olunar.
?uraa apneei 'olunare 'aria2 6n -uncie 4e con4iiile 4e pro4ucere= ese 4e !(@#0 sec 4ac
sur'ine la s-5r$iul e3pirului lini$i9 4e (0@100 sec @ 4up un inspir pro-un4 $i 4e p5n la & min @
4up o %iper'enilaie9 prin care se reali2ea2 sarea 4e %ipocapnie.
:n e-orurile -i2ice inense 'enilaia pulmonar cre$e 4e 19( ori mai mul 4ec5 cea pro4us
4e cre$erea concenraiei 4e "O
!
6n s5n,e sau reali2a prin mecanisme re-le3e in-erioare. Aces
-ap con-irm c coor4onarea respiraiei 6n impul muncii se reali2ea2 prin mecanisme ner'oase
superioare @ mecanisme coricale.
!eglutiia. :n impul 4e,luiiei9 respiraia ese in%i1a. Aceasa ese o pare a re-le3ului
comple3= 4eci %rana soli4 sau lic%i4 rece ra'ers6n4 oro-arin,ile9 naso-arin,ile se 6nc%i4e prinr@o
mi$care spre 6nlimea palaului moale $i conracia mu$c%ilor -arin,ieni. Respiraia ese in%i1a 6n
momenul c5n4 mu$c%ii -arin,ieni se conrac9 6nc%i26n4 epi,loa. Aceasa e'i aspiraia %rnii 6n
cile aeriene. ?e,luiia ese urma 4e o e3piraie care permie eli1erarea uuror pariculelor 4e
%ran care ar rm6ne 6n apropierea epi,loei. Acease aciuni s5n coor4one prinr@o reea 4e
neuroni locali2ai 6n 1ul1ul ra%i4ian. ?ac pariculele 4e %ran acci4enal in%alae9 ele simulea2
receporii 4e iriaii a cilor aeriene superioare$i in4uc o us re-le3.
Alte reflee care moduleaz respiraia. Paenul normal a respiraiei ese mo4i-ica prin muli
ali -acori. ?e e3emplu9 mi$cri pasi'e a mem1relor in4uc o cre$ere a 'enilaiei care ar puea
pra'eni 4e la simularea proprioreceporilor locali2ai 6n mu$c%i sau ariculaii. Aces re-le3 ar puea
Auca un rol -oare imporan 6n cre$erea 'enilrii 6n cursul unui e3erciiu. ?urerea in4uce o
mo4i-icare a paernului normal a 'enilrii. O 4urere prelun,i ese asocia cu o respiraie rapi4 $i
super-icial. Imersiunea -eei 6n apa rece in4uce rspunsuri asociae prelun,irii care 6nsoe$e
apneea9 1ra4icar4ia $i 'asoconsricia peri-eric.
"usea #i strnutul. :n a-ar 4e recepori 4e conracie9 cile aeriene pose4 recepori 4e
sensi1iliae la iriaii. "5n4 ei sun simulai9 ace$i recepori in4uc o us sau 6n ca2 4e iriaii asupra
mucoasei na2ale9 un srnu. Fa2a iniial a unui sau alui rspuns ese o inspiraie pro-un4e urma
4e o e3piraie -ora cu epi,loa 6nc%is. "um presiunea cre$e 6n cile aeriene9 epi,loa se 4esc%i4e
1rusc $i aerul in4e s se e'acus2e la mare 'ie2. Aceas eli1erea2 o mic caniae 4e mucus care
acoper epieliul cilor aeriene $i permie e'acuarea iriaiilor prin nas sau ,ur.
?ac plm6nii 4e'in con,esionai9 respiraia 4e'ine super-icial $i rapi4 ;a%ipnee
pulmonar<. Aces rspuns se -ace prin inerme4iul erminaiilor -i1relor " locali2ae 6n spaiul
inersiial a pereelui al'eolar9 preala1il cunoscu su1 numele 4e b@recepori ;penru recepori
capilari Au3apulmonari<. Rolul Auca 4e acce$i recepori 6n impul respiraiei normale ese
necunoscu. Simularea 4e recepori al iriaiei $i 4e erminaii 4e -i1re " pulmonare ese asocia cu
o 1ron%oconsricie.
Srnuul se pro4uce prin simulri cu inensiae sla1 a receporilor 4in mucoasa
rino-arin,ian ;erminaiilor ri,eminului< $i cons 6nr@o e3piraie 1rusc prin care se reali2ea2
e'acuarea 4in -osele na2ale.
Reacia re-le3 4e us se pro4uce prin simularea c%imic9 mecanic sau ermic a unor
recepori 4e la ni'elul mucoasei -arin,ian9 larin,ian9 1i-urcaiei ra%eii ec. $i cons 4inr@un
inspir pro-un49 urma 4e un e3pir 1rusc la 6ncepuul cruia ,loa ese meninu 6nc%is> prin
cre$erea presiunii inrapulmonare $i 4esc%i4erea ,loei9 aerul -iin4 e3pul2a cu puere anrenea2a $i
22
e'acuea2 a,enul irian @ corpi srini9 mucus ec.
Reacia re-le3 4e us se pro4uce 4e asemenea prin -enomene iriai'e= pleurale9
su14ia-ra,maice $i 'iscerale a14ominale. Aces re-le3 4e aprare se poae pro4uce $i 'olunar.
Su,%iul 4easemenea ese un re-le3 4e aprare $i cons 6nr@o inspiraie prin conracia
spasic a 4ia-ra,mului 4eclan$a 4e e3ciarea receporilor 4ia-ra,maici sau a unor neuroni
cenrali.
Sisemul respiraor al omului pe l5n, -uncia sa 4e 1a2 4e asi,urarea sc%im1ului 4e ,a2e 6n
plm5ni paricip 6n -ormarea suneelor 6n timpul vorbirii.
Una 4in meo4ele principale 4e -ormare a e-ecelor acusice ese 6nreruperea riimic a
-ascicolului 4e aer prin conrcia li,amenelor 'ocale. La recerea aerului cu 'ie2a prin s-ricurile
-ormae 4e@a lun,ul cilor respiraorii superioare se -ormea2 sunee 4e 4i-eri onaliae $i su-luri.
As-el9 'or1irea ese re2ulaul mo4i-icrii presiunii aerului 6n cile respiraorii superioare $i
mi$crii elemenelor acesei poriuni ce sc%im1 'ie2a curenului 4e aer. Or,anele ca'iii 1ucale9
4inii9 lim1a paricip 6n -ormarea e-ecului acusic9 4eoarece e3piraia 6n impul 'or1irii se nume$e
respiraia 4e 'or1ire.
)or1irea corec cu rosirea clar a suneelor 4epen4 4e 6nre,imea 4anurii. Lipsa 4iniilor9
6n 4eose1i celor aneriori 4uce la 4ere,larea clariii 'or1irii $i apariia su-lurilor.
Acese 4ere,lri po -i 6nsoie 4e sialoree $i e3pul2area sali'ei prin spaiile li1ere 4in
4anur.
?e-ecerle 'or1irii po -i la -el 4eerminae 4e 4is-uncia ,lan4elor salicare ;3erosomia<9 a
mu$c%ilor maseeri ;conracarea mu$c%ilor maseeri $i parali2ia ner'ilor moori<9 ariculaiei
man4i1ulo@emporale ;conracur man4i1ular<9 la -el 4e 4e-ecul 6nnscu $i 4o15n4i a or,anelor
re,iunii ma3ilo@-aciale9 anomaliile mu$curei $i proe2area incorec.
?up cum am meniona mai sus una 4in cau2ele principale al 4ere,lrii 'or1irii ese
4e-ecul 4anurii 6n 4eose1i re,iunii -ronale. :n as-el 4e ca2uri somaolo,ice ale,e consricia
proe2ului care 'a resa1ili opimal clariaea ,enerrii suneului cu c%eluieli minimale ener,eice.
&.3. Re/larea umral" a respiraiei
Aceas re,lare a -os 4emonsra prin 4e-erenarea comple a cenrului respiraor $i prin
meo4a circulaiei ce-alice 6ncruci$ae.
Prin meo4a circulaiei ce-alice 6ncruci$ae ;Fre4ericc @1./0<9 care cons 6n anasomo2
6ncruci$a cer'ical a 'aselor san,uine $i iri,area capului -iecruia 4in cei ! c5ini 4e cre runc%iul
celuilal ;Fi,. .11. circulaia ce-alic..< s@a ara c simularea umoral a cenrului respiraor a
animalului primior ;A< se pro4uce prin cre$erea concenraiei "O
!
6n s5n,ele animalului
rans-u2or ;8<. Acese mo4i-icri respiraorii se pro4uc $i 4up 4ener'area sinusurilor caroi4iene9
ceea ce 4emonsrea2 ca aciunea "O
!
se e3erci 4irec asupra cenrului respiraor.
:n cercerile -cue pe om s@a ara c9 cre$erea concenraiei "O
!
6n aerul al'eolar @ 4eci
6n s5n,e @ 4e numai 09!I ;4e la (9*I la (9.I< pro4uce 4u1larea 'enilaiei pulmonare. di 6n aerul
al'eolar @ 4eci $i 6n s5n,e @ 4e numai 09!I ;4e la (9*I la (9.I< pro4uce 4u1larea 'enilaiei
pulmonare. Sc4erea concenraiei "O
!
6n aerul al'eolar 4eci $i 6n s5n,e @ acapnia @ pro4uce
e-ece in'erse @ oprirea respiraiei= apnee prin acapnie.
"re$erea concenraiei "O
!
6n aerul al'eolar p5n la /I pro4uce inensi-icarea pro,resi' a
'enilaiei pulmonare9 4ar 4ep$irea acesei concenraii pro4uce sc4erea pro,resi' a 'enilaiei9
4ispnee9 sen2aie neplcu9 'om9 ul1urri circulaorii ec.
7ipo3ia pro4uce mo4i-icri respiraorii care se mani-esa mai ales prin cre$erea ampliu4inii
mi$crilor respiraorii. Apariia acesor mo4i-icri 'aria2 -oare mul 4e la su1iec la su1iec la
23
unele persoane mo4i-icrile sur'in c5n4 concenraia O
!
6n aerul inspira sca4e la 1.I $i la alele
numai c5n4 sc4erea ain,e 1#I.
E3perimenal9 pe om9 prin sc4erea concenraiei O
!
6n aerul inspira $i 6mpie4icarea
cumulrii 4e "O
!
6n s5n,e9 s@a ara ca mo4i-icrile respiraorii nee se pro4uc numai c5n4
concenraia O
!
6n aerul respira sca4e la 10I9 4eci la Aumae 4in concenraia acesuia 6n aerul
amos-eric.
Urmrirea reaciilor 4inre cre$erea concenraiei "O
!
6n aerul al'eolar @ %ipercapnie @ $i
%ipo3ie9 a ara c %ipo3ia mre$e sensi1iliaea cenrului respiraor -a 4e "O
!
.
$nfluene chemoreceptorii. "onrolul c%imic al respiraiei es asi,ura 4e c%emorecepori
sensi1ili la sc%im1are 4e O
!
$i "O
!
4in s5n,e. ?isin,em ! ipuri 4e c%emorecepori=
1< "%emoreceporii cenrali care sun siuai 6n aria cenrului respiraor 1ilaeral pe supra-aa
'enral a 1ul1ului ra%i4ian ;1 mm< $i sun sensi1ili la e3cesul 7
L
4in inersiial ner'os. 8ariera
%emaoce-alic nu ese permia1il penru 7
L
ci permia1il penru "O
!
> cre$erea p"O
!
6n lic%i4ul
ce-alora%i4ian=
"O
!
L 7
!
O e 7
!
"O
#
e 7
L
L 7"O
#
@

Ionii 7
L
simulea2 c%emoreceporii cenrali as-el cre$e 'enilaia al'eolar.
!< "%emoreceporii peri-erici sun locali2ai 6n corpusculii caroi4ieni 1i-urcai arerelor
caroi4iene $i ransmi impulsuri a-erene prin n.,laso-arin,ian ;ramura 7erin,< spre ,rupul
respiraor 4orsal.
"orpusulii aorici ;arcul aorei< ransmi imulsuri a-erene prin n.'a, ;ramura respiraorie<
spre ,rupul respiraor 4orsal.
"%emoreceporii peri-erici sun sensi1ili l cre$rea p"O
!
6n s5n,e $i mic$orarea concenraiei
O
!
$i 7
L
. Sun e3pu$i o impul la s5n,e arerial $i nu 'enos 4eoarece pO
!
arerial ese e,al cu pO
!
isular9 ceea ce prin aces -enomen s5n,ele arerial in-ormea2 ace$i recepori 4espre coninuul O
!
6n esuuri.
?e1iul san,'in prin ace$i corpusculi ese 4e !0 ori mai mare 4ec5 ,reuaea lor.
7ipercapnia ;cre$e p"O
!
6n s5n,e< pro'oac prin impulsurile a-erene 4e la c%eorecepori
simularea cenrului respiraor ceea ce conri1uie la cre$erea 'enilaiei pulmonare ;elimenarea "O
!
4in or,anism<. Semnalele 4e la c%emoreceporii peri-erici sun 4e + ori mai puernice 4ec5 4e la cei
cenrali.
7ipo3emia @ mic$orarea coninuului 4e O
!
6n s5n,e cu simularea c%emoreceporilor
peri-erici pro'oac e3ciarea cenrului inspiraor $i cre$erea -rec'enei respiraiei.
:n e-orul -i2ic consumul 4e O
!
cre$e apro3imai' 4e !0 ori ceea ce proc'oac cre$erea
'enilaiei pulmonare cau2a 4e=
1. "re$erea p"O
!
6n s5n,e>
!. Mic$orarea pO
!
6n s5n,e>
#. Acumularea 7
L
$i sc4erea p7 san,uine>
&. "re$erea presiunei areriale>
(. "re$e -rec'ena impulsurilor 4e la proprioreceporii mu$c%ilor care mre$e 'enilaia
pulmonar>
"orpusculii sinocaroi4ieni $i aorici pre2in c%emorecepori simularea crora la cre$erea
lor 6n s5n,e $i sc4erea concenraiei O
!
9 se pro4uc mo4i-icri respiraorii9 -ap 4emonsra prin
per-u2area sinusului caroi4ian cu le,urile ner'oase psrae. In-luena sc4erii ensiunii pariale a
O
!
6n s5n,e se mani-es numai 6n ca2uri paolo,ice9 4eoarece 6n con4iii normale ,ra4ul 4e saurare
cu O
!
a s5n,elui nu se mo4i-ic $i 4eci nu pro4uce simularea c%emoreceporilor corpusculari. :n
con4iii normale "O
!
pare s nu in-luene2e re-le3 aci'iaea cenrului respiraor9 4eoarece penru a
pro4uce simularea c%emoreceporilor sun necesare con4iiile 4e cre$eri ale concenraiei "O
!
6n
s5n,e.
24
Ritmicitatea activitii respiratorii. ?up Pis aci'area cenrului inspiraor9 pro4us prin
mecanism umoral9 pro'oac 4escrcarea 4e impulsuri a5 6n mooneuronii inspiraori9 c5 $i 6n
cenrul pneumoa3ic> 6n impul inspirului spre cenrul e3piraor con'er, a5 impulsurile pro4use 4e
simularea receporilor pulmonari $i propriocepi'i c5 $i impulsurile 4in cenrul pneumoa3ic
simula prin impulsuri primie 4in cenrul inspiraor. Su1 aciunea impulsurilor 4e ori,ine
pulmonar9 propriocepi' $i 4in cenrul pneumoa3ic9 e3cia1iliaea cenrului e3spiraor cre$e $i
prin 4escrcarea 4e impulsuri 6n cenrul inspiraor pro4uce in%i1area emporar a acesuia. E3piraia
ese pasi' prin rela3area mu$c%ilor inspiraori. Reracia oracelui $i pulmonilor 6nceea2
simularea receporilor $i proprioreceporilor $i 4eci primirea 4e cre cenrul e3piraor9 -ap ce
4eermin sc4erea onusului su -uncional $i suprimarea aciunii asupra cenrului inspiraor $i
acesa 6$i reia aci'iaea. As-el9 conrolul cenral al respiraiei ese reali2a 6n 1a2a mo4i-icrilor
mecanice $i c%imice 6n procesul respiraiei. :n respiraia -ora 4escrcarea cenrului e3piraor se
pro4uce $i 6n mooneuronii e3piraori @ e3piraia -ora ese aci'.
Respiraia la nou%nscut. :n impul 'ieii inrauerine mea1olismul -ului9 precum $i
respiraia sun asi,urae prin inerme4iul s5n,elui maern> inrauerin 4in punc 4e 'e4ere a
respiraiei pulmonare9 -ul se ,se$e 6n sare 4e apnee.
La na$ere9 prin li,aurarea cor4onului om1ilical9 o3i,enarea s5n,elui nou@nscuului ese
6nrerup 1rusc9 4ar 4e,aAarea 4e "O
!
la ni'el isular coninu. "re$erea "O
!
6n s5n,ele nou@
nscuului9 prin a1sena reo3i,enrii %emo,lo1inei $i coninuarea 4e,aArii isulare 4e "O
!
pro4uce
simularea cenrului respiraor $i 4eclan$area primului inspir al acesuia.
?o'a4a e3perimenal ca "O
!
pro4uce simularea cenrului respiraor $i primul inspir9
re2ul 4in -apul c pansarea inrauerin a cor4onului om1ilical9 4eci 6n con4iiile e3isenei -ului
6n uer9 4eclan$ea2 e-ecuarea mi$crilor respiraorii.
:n pro4ucerea primului inspir pare s paricipe 4e asemenea simularea receporilor mecanici
prin e3ciaiile mecanice $i ermici cuanai la mo4i-icrile 4e emperaur la care nou@nscuul ese
supus 4up e3pul2are.
Controlul voluntar a respiraiei. Respiraia normal re,la ese un proces auoma pe c5n4
-rec'ena $i ampliu4inea respiraiei urmea2 a -i u$or aAusa 'olunar. Ea ese 4e e3emplu9 posi1il
4e a suspen4a respiraia 6n impul unei perioa4e scure. Acul 4e a reine respiraia ese numi apnee
'olunar $i 4uraa sa ese normal limia 4e cre$eea Pco
!
arerial .:n acela$i mo49 ese posi1il 4e a
cre$e 4eli1era -rec'ena $i ampliu4inea respiraiei 6n impul %iper'enilaiei 'olunare ;4e
asemenea cunoscu su1 numele %iperapnee 'olunar<. Aces conrol 'olunar a-ecea2 am1ii
plm6ni @ ese imposi1il 4e a pune 'olunar 6n repaus plm6nul s5n, $i 4e@al 'enila pe cel 4rep.
"ile implicae 6n re,larea 'olunar nu s5n cunoscue cu ceriu4ine9 4ar pro1a1il 6$i au ori,inile 6n
core3ul moor. E3is o mar$ 4e conrol asupra mu$c%ilor respiraorii. Aceasa ese imporan 6n
impul 4iscursului9 6n impul c5naului sau 6n impul pracicrii insrumenelor 4e su-la.
&azele sangvine 'n controlul ventilrii. O1ieci'ul respiraiei ese 4e a a4uce la esuuri
o3i,enul necesar $i 4e a elimina 1io3i4ul 4e car1on 4eri'a 4in mea1olismul o3i4ai'. Aceasa ese
posi1il 4aori unei re,lri precise 4e Po
!
$i Pco
!
a s5n,elui arerial9 care s5n meninue 6n limiele
rasae 4e@a lun,ul 'ieii. :n e-ec9 Pao
!
$i Paco
!
'aria2 -oare puin 6n impul somnlui sau
e3erciiului inens pe c5n4 consumul 4e o3i,en $i pro4ucia 4e 4io3i4 4e car1on poae -i muliplica
cu 2ecime. Ese clar c penru a menine o as-el 4e sa1iliae9 or,anismul ese capa1il 4e a 4eeca
Pao
!
$i Pco
!
$i 4e a ransmie in-ormaia neuronilor care 4eermin -rec'ena $i ampliu4inea
respiraiei. Aces rol ese inu 4e c%emorecepori cenrali $i peri-erici.
"%emorecepori areriali peri-erici@corpi aorici $i caroi4ieni@sun locali2ai p5n 4easupra
1i-urcaiei caroi4iene $i 4ispersae 6n Aurul arcului aoric. "orpul caroi4ian ese un mic or,an9 6n Aur
4e +@( mm9 care ese iner'a 4e ner'ul sinusual caroi4ian $i care ese 6ns$i o ramur a ner'ului
,loso-arin,ian. El prime$e un apor san,uin pro'eni 4e la arera caroi4 e3ern $i are un 4e1i
crescu comparai' cu masa sa. "orpii caroi4ieni rspun4 la 'ariaiile 4e Pao
!
$i Paco
!
$i a p7@ului
25
arerial.
"orpii caroi4ieni s5n anaomic $i -uncional separai 4e 1aroreceporii care s5n locali2ai 6n
pereele sinusului caroi4ian. A-erenele corpului caroi4ian cresc mul raa lor 4e 4escrcare c6n4
Pao
!
sca4e su1 . JPa. "orpii aorici s5n insule 6n-un4ae 6n esu care au o srucur microscopic
compara1il celei corpilor caroi4ieni. Tou$i nu s5n e'i4ene care ar su,era c Aoac un rol
imporan la oameni pe c5n4 aciunea sa a -os 4emonsra la ale specii 4e animale.
"orpii caroi4ieni rspun4 la sc%im1rile 4e Pao
!
$i Paco
!
$i p7@ului arerial.Eii s5n sin,urii
recepori care po in4uce 'enilarea la %ipo3ie. As-el9 c%iar $i corpii caroi4ieni s5n 6nlurai 6n
impul unei iner'enii c%irur,icale penru scopuri erapeuice9 rspunsul 'enilaor la %ipo3ie
4ispare c%iar $i 4ac corpii aorici s5n inaci. "5n4 se respir aer am1ian normal9 in-luena corpilor
caroici asupra 'enilrii ese sla1. ?e e3emplu9 4ac un su1iec care respir aer am1ian normal
respir 1rual 100I o3i,en9 'enilarea sca4e 6n Aur 4e 10I 6n impul unei scure perioa4e 6naine 4e
a re'eni la ni'elul su 4e plecare. Eaura ran2iorie a acesui rspuns poae -i e3plica 6n mo4ul
urmor= respirarea o3i,enului pur re4uce coman4a c%emoreceporilor peri-erici ceea ce re4uce
'enilarea. :n impul acesei perioa4e9 Paco
!
cre$e leAer care aconea2 asupra c%emoreceporilor
cenrali $i con4uce la 'enilare penru 6noarcera la ni'elul su iniial.
:n impul %ipo3iei9ca re'an$9 corpii caroi4ieni Aoac un rol imporan 6n simulara
'enilaiei. Aceasa poae -i o1ser'a la animale anese2iae care respir sponan. ?ac Po
!
arerial
ese sc2u 45n4 animalului care 4oarme un amesec 4e ,a2e care conine .I 4e O
!
$i /!I 4e E
!
9
'enilarea cre$e 6n Aur 4e (0I9 Acesa ese un rspuns re-le3 care poae -i 1loca in4 ner'ii aorici
$i sinusul caroi4ian. "re$erea 'enilaiei9 o1ser'a 4up a4minisrarea unui amesec 4e ,a2e care
conine (I 4e "O
!
9 nu ese a-eca 4e seciunea acesor ner'i9 care ara c rspunsul la %ipercapnie
ese supora 4e c%emoreceporii cenrali.
"%emoreceporii cenrali rspun4 la mo4i-icri a p7@ului a L"R ;lic%i4 ce-alora%i4ian< care
re2ul 4in alerarea 4e Paco
!
. Ei s5n locali2ai pe sau 6n pro3imiaea -eei 'enrale a 1ul1ului
ra%i4ian9 laeral 4e ori,inea ner'ilor ,loso-arin,ieni $i 'a,i9 $i -urni2ea2 esenialul simului c%imic
a respiraiei 6n con4iii normale 4e repaus. "re$erea 4e Paco
!
in4uce o cre$ere 4e Pco
!
6n L"R $i
reacia "O
!
cu apa ese 4e'ia spre 4reapa9 care con4uce la o cre$ere 4e eli1erare 4e ioni 4e
%i4ro,en=
"O
!
L7
!
OfKQ7
!
"O
#
fKQ7LL7"O
#
?i-eri 4e s5n,e9 L"R conine puine proeine $i ioni 4e %i4ro,eni pro4u$i prin aceas
reacie nu sun amponai 6n mo4 imporan. :n consecin9 p7@ul sca4e proporional cu cre$erea 4e
Pco! $i simulea2 c%emoreceporii. Reciproc9 6n impul %iper'enilaiei9 "O
!
se elimina 6n s5n,e
ceea ce in4uce o 4iminuare a Pco
!
a L"R. Reacia 4e %i4raare 4e mai sus ese 4e'ia spre s5n,a9 $i
p7@ul L"R cre$e9 ceea ce in4uce o 4iminuare a 'enilaiei.
?ac Pco
!
persis 4easupra sau 4e4esu1ul 'alorii normale 4e &0mm9 7, ;(.# JPa<
c%emoreceporii cenrali 4e'in mai sensi1ili la 'ariaii 4e Paco
!
. :n acese con4iii9concenraia 4e
1icar1ona a L"R ese re,la prin sc%im1uri 4e ioni "l
@
4eri'ae 4in plasm. Aceas compensaie
ese imporan 6n impul mo4i-icrilor cronice 4e Paco
!
care re2ul 'ieii la aliu4ine 6nal sau
mala4ii cronice.
(fectele respiraiei diferitor amestecuri de gaze. Imporana relai' a 1io3i4ului 4e car1on
sau o3i,en 6n 4eerminarea 'olumului 'enilaor ese u$or 4e e3amina cer6n4 su1iecului s respire
4i-erie amesecuri ,a2oase.
"5n4 aerul in%ala conine o caniae imporan 4e 1io3i4 4e car1on9 presiunea sa parial 6n
al'eole $i 6n s5n,ele arerial cre$e. Aceasa ese cunoscu su1 numele 4e %ipercapnie. ?ac un
su1iec %iper'enilea2 4eli1era 6n impul unei perioa4e scure9 presiunea parial a 4io3i4ului 4e
car1on 6n al'eole $i 6n s5n,e sca4e penru c el ese elimina mai repe4e 4ec5 cel pro4us 6n esuuri.
Aces c4ere a presiunii pariale a 1io3i4ului 4e car1on ese numi %ipocapnie.
?ac se cere su1iecilor 4e a respira un amesec 4e ,a2e 6n care Po
!
ese su1 1(# mm7,
26
;!1.!JPa< presiunea parial a o3i,enului 6n s6n,ele arrial 'a sc4ea. Aceasa ese cunoscu su1
numele 4e %ipo3emie. ?ac coninuul 6n o3i,en ese insu-icien penru necesiile or,anismului9
su1iecul ese gg%ipo3icgg. :n %ipo3ie apare 'asoconsricia local care ese un rspuns opo2i celui
4in circulaia sisemic un4e se oser' 'aso4ilaaia 6n %ipo3ie. Aces -enomen 4e 'osoconsricie
pulmonar are menirea 4e a micora 'ie2a -lu3ului san,'in penru a asi,ura 4i-u2ia mai e-icace a
o3i,enului 6n s5n,ele al'eolelor. A1sena oal a o3i,enului ese ano3ie.
?ac un su1iec normal snos respir un amesec 4e ,a2e care conine !1I o3i,en9 (I
1io3i4 4e car1on $i +&I a2o imp 4e c6e'a minue9 'enilarea sa ese muliplica cu #. O -racie
mai imporan 4e 1io3i4 4e car1on 6n amesec 'a simula 6nc a'anaAul 'enilrii. "%iar $i o
sin,ur inspiraie a aerului care conine o caniae crescu 4e 1io3i4 4e car1onese su-icien penru
a cre$e 'enilarea 6nr@o clip. Reciproc9 4ac un su1iec %iper'enilea2 o clip9 'enilaia 6n impul
ciclului respiraor urmor ese 4iminua emporar. As-el9 oa mane'ra 6n care presiunea parial
4e "O
!
6n aerul al'eolar in4uce o sc%im1are a 'enilaiei 6n impul crea se in4e spre a resaura
Pa"O
!
la 'aloarea sa normal &0 mm 7, ; (.#JPa<. Relaia 6nre presiunea parial a "O
!
6n aerul
inspira $i 'enilarea ,lo1al 4emonsrea2 c e-ecele in%alrii 4io3i4ului 4e car1on 6n limiele 4e la
( la 10I pro'oac o cre$erea a1rup a 'enilrii ;Fi,. . 1! . E-ecele in%alaiei 4io3i4ului 4e
car1on asupra 'enilaiei pulmonare<.
Prin conras9 4ac acela$i su1iec respir un amesec 4e ,a2e care conine 1(I 4e o3i,en $i
.(I a2o9 'enilarea la presiunea 1aromeric normal prea puin ese mo4i-ica. Prin
urmare.%ipo3ia in4e s simule2e puernic 'enilarea 4oar c5n4 Po
!
al'eolar sca4e su1 .JPa ;*0
mm7,<. ?ac Po
!
sca4e mai mul9 'enilarea cre$e 1rusc.
Plec5n4 4e la acese o1ser'aii9 rees c principalul simul a 'enilrii ese Pco
!
a aerului
al'eolar mai mul ca al Po
!
. La prima 'e4ere9 aceasa apare sraniu9 4eoarece scopul principal al
'enilrii pulmonare ese 4e a menine o o3i,enare a4ec'a a esuurilor. Fapul care su1@in4e
e-ecul relai' sc2u a unei %ipo3ii mo4erae asupra 'enilrii poae -i e3plica9 4ac pri'im cur1a
4e 4isociaie a %emo,lo1inei9 care ara c penru o Po
!
4e .JPa ;*0 mm7,<9 %emo,lo1ina rm5ne
6nc saura /0I ;'e2i Fi,. + .E-ecele..<. ?oar 6n Aurul acesei 'alori procenaAul sca4e rapi49 :n
consecin9 la presiunea amos-eric normal9 %ipo3ia ar -i un simul nesemni-icai' a 'enilrii.
:n acese con4iii sporirea 'enilaiei cu cre$erea Pco
!
al'eolar 4e'ine mai rapi4 c5n4 Po
!
sca4e. Aceasa ara c sensi1iliaea comen2ii respiraorii sau a 4io3i4ului 4e car1on ese mai
imporan 6n impul %ipo3iei pe c5n4 Po
!
ese normal. E-ecele %ipo3iei $i %ipercapniei nu sun simpli
a4ii'i9 ei au o mare ineraciune siner,ic. Aceasa ese imporan 6n impul apneei9 as-i3iei sau
%ipo3iei $i %ipercapniei care se pro4uc 6n acela$i imp. :n aces cone39 re1uie 4e noa ca s
respiri aer care conine mai mul 4e (I 4io3i4 4e car1on ese ne4ori $i cau2ea2 o con-u2ie
menal. In%alaia prelun,i 4e aer care conine o caniae mri 4e 1io3i4 4e car1on sau aer cu o
Po! sc2u9 poae con4uce la pier4erea con$iinei.
Pe c6n4 accenul a -os pus 6n aceas seciune asupra rolului Pco
!
ca un simul 'enilaor9
ese imporan 4e a con$ieni2a c 'ariaiile cu Paco
!
sc2u in4uc sc%im1ri imporane a p7@ului
san,'in. :n urmare una 4in consecinele imporane a mo4i-icrilor 'enilaiei ca rspuns la o Pco
!
alerae $i o limiare a ampliu4inii a 'ariaiilor 4e p7 san,uin. "onrolul pulmonar a p7@ului
san,'in ese imporan 6n ec%ili1rul aci4o@1a2ic.
:n conclu2ie9 4ia-ra,mul $i mu$c%ii inercosali nu au aci'iae rimic ineren9 4ar
conracia lor ese ca rspuns la o aciune e-eren a ner'ilor -renici $i inercosali. Rimul respiraor
1a2al 6$i ia ori,inea 6n 1ul1ul ra%i4ian. :n unele re-le3e se in-luenea2 4irec paernul respiraor. Ei
inclu4 re-le3ele 4e us9 re-le3ul 7erin,@8reuer $i 4e,luiia. :n manier ,eneral 'enilarea ese
simula prinr@o lips 4e o3i,en ;%ipo3ie< $i prinr@o cre$ere 4e 1io3i4 4e car1on ;%ipercapnie<.
Presiunile pariale a ,a2elor a s5n,elui sun 4eecae prin c%emorecepori peri-erici $i cenrali.
"%emoreceporii peri-erici s5n corpii aorici $i caroi4ieni. Ei rspun4 la 'ariaiile 4e Pao
!
9 Pco
!
$i
p7@ului arerial $i sun unicii recepori care rspun4 la %ipo3ie. "%emoreceporii cenrali sun
27
locali2ai 6n runc%iul cere1ral $i rspun4 la maAoriaea simulilor c%imici ai 'enilaiei. Ei rspun4
6n paricular la 'ariaia 4e p7 a L"R pro4us 4e mo4i-icarea Paco
!
.
3. ;ip6ia 'i (ip6emia
Prin %ipo3ie $i %ipo3emie se 6nele,e sc4erea concenraiei O
!
6n s5n,e. 7ipo3ia9 4up
cau2ele 4eerminane9 poae -i 4e ori,ine respiraorie9 anemic9 circulaorie $i %isoo3ic.

3.1. ;ip6ia e6perime!%al" se reali2ea2 @ pe animale $i om @ prin ri4icare la aliu4ine9 -olosirea
4e camere 1aromerice 6n care se sca4e ensiunea parial a O
!
$i prin in%alare la presiunea
amos-eric o1i$nui a unui amesec ,a2os cu presiunea parial a O
!
sc2u $i e3pirarea 6n e3erior
;penru a se 6mpie4ica cumularea 4e O
!
<. Urmrirea comparai' a comporrii su1iecilor supu$i
%ipo3iei e3perimenale are imporan penru a'iaori9 para$ui$i ec.
7ipo3ia respiraorie acu $i 1rual @ la a'iaori9 mineri @ pro4uce pier4erea cuno$inei 6n
c5e'a secun4e.
1. 7ipo3ia respiraorie se pro4uce prin sc4erea concenraiei o3i,enului 6n aerul respira= la
aliu4ine @ rul 4e a'ion $i rul 4e mune9 6n mine cu 'enilaie proas9 camere 4e Aoasa presiune $i
prin in%alare 4e amesecuri ,a2oase ;a2o sau %eliu<9 6n care ese sc2u concenraia O
!
.
!. 7ipo3ia anemic se pro4uce prin sc4erea capaciii s5n,elui 4e a -i3a O
!
9 -ie prin
sc4erea concenraiei %emo,lo1inei 6n s5n,e @ %emora,ii acue sau cronice9 -ie prin 4e-iciene ale
71 4e a se com1ina cu O
!
@ ino3icaii cu "O cu -ormarea 4e 71"O sau ino3icarea cu nirii $i
colorani cu -ormare 4e me%emo,lo1ina.
#. 7ipo3ia circulaorie sau sa2a se pro4uce prin ul1urri circulaorii -ie 4e ori,ine car4iac @
6n insu-iciena car4iac9 -ie peri-eric @ 6n colapsul peri-eric.
&. 7ipo3ia %isoo3ic se pro4uce prin sc4erea capaciii %emo,lo1inei 4e a se com1ina cu
O
!
9 prin 1locarea ciocrom@o3i4a2ei> sur'ine9 mai ales9 6n ino3icaiile cu aci4 cian%i4ric $i 4e
asemenea 6n ino3icaiile cu alcool9 %i4ro,en sul-ura ec.
Rul 4e a'ion la aliu4ine se pro4uce sc4erea presiunii amos-erice $i paralel sc4erea
presiunii pariale a o3i,enului9 ceea ce 4eermin sc4erea surrii 6n O
!
cunoscu su1 numele 4e
ru 4e aliu4ine.
La aliu4inea 4e (000 m presiunea amos-eric sca4e la Aumae $i la 11.000 m ese 4e 11/
mm 7,> presiunea parial a O
!
la #000 m sca4e 4e la 1(! mm 7, @ 'aloarea corespun2oare
ni'elului mrii @ la 111 mm 7, $i la +000 m co1oar la ** mm 7,.
:n rul 4e aliu4ine @ rul 4e a'ion $i rul 4e mune @ ul1urrile sur'in 6n -uncie 4e ,ra4ul
4e %ipo3ie al me4iului9 4uraa 4e persisare 6n me4iul 4e %ipo3ie $i aci'iaea -i2ic9 4eci se
mo4i-ic 6n rapor cu consumul 4e O
!
> o1i$nui sc%im1ri apar la #000 m9 4ar sun 'ariaii
in4i'i4uale -oare mari.
:n norm9 p5n la aliu4inea 4e #000 m %ipo3ia poae -i compensa prin a4apare
respiraorie9 4ar la persoanele cu ul1urri respiraorii $i circulaorii compensarea nu ese posi1il.
La aliu4inea 4e #000 m se recoman4 in%alarea 4e O
!
$i la aliu4inea mai mare 4e +000 m
in%alarea 4e O
!
4e'ine o1li,aorie. Tul1urrile se pro4uc 4e %ipo3ie $i nu la sc4erea presiunii
amos-erice9 4eoarece la in%alarea 4e O
!
nu mai apar.
:n $colile 4e a'iaie @ can4i4ailor piloi $i para$ui$ilor li se urmresc reaciile 4e %ipo3ie
prin 6nro4ucerea 6n camere 1aromerice9 6n care9 la e'acuarea conrola 4e aer9 se creea2 con4iii
analo,ice 4i-erior aliu4ini.
Rul 4e a'ion 6ncepe s se mani-ese prin accelerarea pulsului9 a%ipnee9 -enomene
'a2omoorii @ pre4ominen 'asoconsricoare $i cre$erea presiunii areriale. Ulerior sur'in ul1urri
coricale @ pier4erea memoriei9 a capaciii 4e a -ace un calcul elemenar $i 4e orienare9
4iscoor4onare moorie $i pier4erea cuno$inei.
Rul 4e mune apare 6n impul ascensiunilor la aliu4inea 4e #000@&000 m $i se mani-es
28
prin simpoame 4e %ipo3ie cere1ral= a%ipnee9 a%icar4ie9 paloare9 ciano29 'om9 ranspiraie ec.
Tul1urrile se inensi-ic 6n -uncie 4e e-orul 4epus @ cu consumul 4e o3i,en $i sun mai e'i4eniae
6n ascensiunea prin mers 4ec5 6n ascensiunea cu ele-ericul.
Aclimai2area la aliu4ine $i in'ers se pro4uce 6n apro3imai' o lun 4e 2ile $i cons 6n
inensi-icarea respiraiei9 cre$erea numrului %emaiilor9 a concenraiei %emo,lo1inei $i a4aparea
mecanismelor 4e re,lare a ec%ili1rului aci4o@1a2ic san,uin.
Ino3icaia cu "O are loc prin in%alare 4e "O $i -ormarea 4e "O71 $i ese o -orm 4e
%ipo3ie anemic. "O re2ul 4in ar4erea incomple a cr1unelui $i a com1usi1ilului mooarelor cu
e3plo2ie> -iin4 neirian $i -r miros pre2ena sa 6n aerul amos-eric ese insesi2a1il. Ino3icarea
cu "O se poae pro4uce 6n unele $i mine cu 'enilaie proas.
To3iciaea "O nu se 4aore$e sa1iliii "O719 4eoarece ino3icaii cu "O i$i re'in 4up
1@! ore 4aca sun sco$i 6n amos-era nepolua sau sun supu$i in%alrii cu O
!
9 ci a-iniii mari a
%emo,lo1inei penru "O @ a-iniaea %emo,lo1inei penru "O ese 4e !(0 ori mai mare 4ec5
penru O
!
.
Ino3icaia cu "O se mani-es prin ,rea9 ameeli9 4iscoor4onare moorie9 con'ulsie $i
parali2ie9 4up care sur'ine moarea. Ino3icaiile cronice cu "O se mani-es prin ce-alee
persisen.
3. &. Se!si4ili%a%ea esu%urilr la (ip6ie 'i #au5ele sale
)aria2 -oare mul 4e la un esu la alul9 -ap 4emonsra e3perimenal $i con-irma 6n
pracica me4ical. Sensi1iliaea cea mai mare la %ipo3ie o pre2in neuronii core3ului cere1ral.
Animalele supuse %ipo3iei acue @ prin %emora,iere @ $i reanimae prin rans-u2ie $i
respiraie ari-icial @ pre2in ul1urrile aci'iii coricale 4ac reanimarea nu s@a -cu 6n imp uil
@ 6n #@( min 4e la oprirea inimii> persisena ul1urrilor 4o'e4e$e c le2iunile sun ire'ersi1ile.
La om %ipo3ia acu @ prin comprimarea caroi4elor pro4uce pier4erea ime4ia a cuno$inei> e-ec
analo,ic pro4uce $i in%alarea 4inr@un amesec cu concenraia O
!
su1 &@(I.
E3perimenal9 pe su1ieci supu$i 1ene'ol la %ipo3ie9 s@a ara c se pro4uce pier4erea
capaciii 4e orienare 6n me4iu.
Re2isena la %ipo3ie a1solu a cenrilor su1coricali ese 4e +@. min9 a cenrilor 1ul1ari 4e
10@1( min $i a cenrilor me4ulari 4e !(@#0 min.
Musculaura $i mai ales cea nee4 pre2in re2isena cea mai mare la %ipo3ie. Resa1ilirea
proprieilor -uncionale a mu$c%ilor se pro4uce la un scur iner'al 4e imp 4up resa1ilirea
circulaiei san,uine. Meninerea ,aroului9 penru oprirea %emora,iilor poae -i prelun,i p5n la
*0@/0 min.
Sisemul respiraor ese principal preocupa 4e sc%im1ul 4e ,a2e@cu caparea 4e o3i,en 4in
aer $i eli1erarea 4e 1io3i4 4e car1on 4in capilarele pulmonare. ?ac coninuul 4e o3i,en 6n s6n,e
ese re4us9 ar puea -i insu-icien 4e o3i,en penru a apro'i2iona mea1olismul o3i4ai' 6n esuuri.
Aceas siuaie ese numi %ipo3ie.
Se cunosc paru ipuri principale 4e %ipo3ie=
@%ipo3ie %ipo3ic>
@%ipo3ie anemic>
@%ipo3ie sa,nan>
@%ipo3ie %isoo3ic.
)ipoia hipoic se re-er la %ipo3ia care re2ul 4e la o Pao
!
sc2u. "au2ele po -i
numeroase9 4ar -iecare 4inre ele con4uce la o 4iminuare a coninuului 4e o3i,en6n 6n s5n,ele
arerial sisemic. ?ac Po
!
al'eolar ese sc2u9 Po
!
arerial $i coninuul 4e o3i,en 'or -i e,ale.
As-el o3i,enul ese e3ras 4in s6n,e penru a supora mea1olismul o3i4ai' a esuurilor. Aceasa
ese normal 6n urma ri4icrii la o aliu4ine 6nale 4eoarece presiunea 1aromeric $i Po! sca4 c6n4
aliu4inea cre$e.
29
O sc4ere a 'enilaiei ;%ipo'enilaie< con4uce la re4ucerea Po
!
al'eolare $i la o cre$ere a
Pco
!
;%ipercapnie<. 7ipo3emia prin %ipo'enilaie pulmonar se pro4uce la o1surarea parial sau
oal ale cailor respiraorii @ corpi srini9 e4emul ,loei> %iperro-ia ami,4alelor9 'e,eaii
a4enoi4e9 compresiuni pe ra%ee sau 1ron$i9 prin procese paolo,ice al'eolare @ e4em pulmonar9
pneumonie9 prin comprimarea pulmonilor @ pleure2ie pneumoora3.
O %iper'enilaie se poae pro4uce 4up o 4epresie 'enilaorie cau2a 4e supra4o2are ;4e
e3emplu9 6n impul ino3icrii cu 1ar1iurae<. Ea poae sur'eni 6n impul unei sc4eri imporane a
aci'iii mu$c%ilor espiraorii9 4e e3mplu 6n poliemili sau miasenie. O o1surcie 1ron$ic poae
4easemenea con4uce la %ipo'enilaie.
Un $un 4rep@s6n, 'a permie s5n,elui 'enos 4e a -i comple 6nors la plm6ni. Pe c6n4
%emo,lo1ina s5n,elui ne 4eurna ese o a6 4e saura9 s5n,ele care a $una plm5nul are o Po
!
sc2u comparai' cu cea a s5n,elui 'enos ameseca. "a re2ula Po
!
$i coninuul 4e o3i,en 6n
s6n,ele sisemic s5n re4use. :n acela$i mo4 o ine,aliae a raporului 4inre 'enilaie $i per-u2ie 'a
con4uce la o %ipo3ie %ipo3ic 4ac raporul )AF[ ese sc2u 6nr@o proporie imporan. Aceasa
4uce la numeroase paolo,ii respiraorii $i ese cau2a cea mai curen a ciano2ei cenrale ;o ciano2
cau2a 4e o o3i,enare ina4ec'a<. O al cau2 maAor ese o re4ucere a capaciii 4e 4i-u2ie
in4us 4e o -i1ro2 a parenc%imului pulmonar sau 4e un e4em pulmonar.
)ipoia anemic ese in4us 4e o sc4ere a %emo,lo1inei 4isponi1ile 4e a -i3a o3i,en ceea
ce -ace ca coninuul 4e o3i,en 6n s6n,ele arerial s6 -ie anormal 4e sc2u. Aceasa poae -i 4aora
unei pier4eri 4e s6n,e9 unei 4iminuri a pro4ucerii 4e ,lo1uline ro$ii sau sine2ei unei %emo,lo1inei
anormale cau2ae 4e o anomalie ,eneic.
As-el9 %ipo3ia anemic se pro4uce prin sc4erea capaciii s5n,elui 4e a -i3a O!9 -ie prin
sc4erea concenraiei %emo,lo1inei 6n s5n,e @ %emora,ii acue sau cronice9 -ie prin 4e-iciene ale
71 4e a se com1ina cu O
!
@ ino3icaii cu "O cu -ormarea 4e 71"O sau ino3icarea cu nirii $i
colorani cu -ormare 4e me%emo,lo1ina
:n %ipo3ia anemic Po
!
arerial ese normal 4ar 4eoarece coninuul 4e o3i,en ese sc2u9 o
proporie mai mare 4e o3i,en -i3a pe %emo,lo1in re1uie s -ie prele'a penru a asi,ura
necesiile mea1olismului 6n or,anism. :n consecin Po
!
'enos ese mul mai sc2u 4e c5 normal.
)ipoia stagnant ese re2ulaul unui 4e1i san,uin sc2u. Aceasa se poae pro4uce la
peri-erie su1 e-ecul unei 'asoconsricii locale sau unei re4uceri a 4e1iului car4iac. :n aces ca2 Po
!
al'eolare $i areriale po -i normale9 4ar 4eoarece -lu3ul san,uin la ra'ersarea esuurilor ese -oare
sc2u9 e3racia o3i,enului 4isponi1il ese e3cesi' $i Po
!
'enos ese -oare Aoas. Aceasa in4uce o
cianos peri-eric.
)ipoia histotoic se re-er la or'irea en2imelor o3i4ai'e a celulei9 4e e3emplu cu
cianur. :n aceas siuaie aporul 4e o3i,en la celule ese normal9 4ar acesea s6n incapa1ile 4e al
uili2a con'ena1il. :n consecin Po
!
'enos ese anormal crescu.
3.3. Terapia #u 6i/e! 9! %impul (ip6iei
A4minisrarea 4e presuni pariale 6nale 4e o3i,en poae -i e-icien 6n raamenul %ipo3iei
%ipo3ice. "resc5n4 presiune parial a o3i,enului 6n al'eole9 coninuul 4e o3i,en care prse$e
plm6nul ese ri4ica. Aceasa re4uce ciano2a cenral $i aenuea2 4ispneea. Terapia cu o3i,en ese
-oare puin e-icace 6n ale %ipo3ii.
Ese posi1il 4e a cre$e caniaea 4e o3i,en 4isocia 6n plasm9 a4minisr6n4 6n perioa4e
scure o3i,en meninu la o presiune superioar celei aerului amos-eric. Aceasa ese cunoscu ca
erapia %iper1ar cu o3i,en9 ceea ce ese -oare uil 6n ca2ul or'irilor cu mono3i4 4e car1on. Po
!
-oare ri4ica permie eli1eraea mono3i4ului 4e car1on -i3a 4e %emo,lo1in $i aporul la esuuri a
o3i,enului necesar. Eoi@nscuii nu po -i supu$i la presiuni pariale mai mari 4e !/mm 7,; &0JPa<
penru c s5n 6n special sensi1ili la e-ece o3ice a o3i,enului.
:n conclu2ie9 %ipo3ia ese o con4iie 6n care necesiaea mea1olismului nu ese 6n4eplini 4e
30
s5n,ele circulan. Se cunosc mai muli -acori care cau2ea2 %ipo3ia9 4ar & ipuri principale s6n
recunoscue= %ipo3ie %ipo3ic9 anemic9 %isoo3ic $i sa,nan. Prinre acesea %ipo3ia %ipo3ic $i
%ipo3ia sa,nan s5n cele mai 4es 6n6lnie 6n me4icina clinic. 7ipo3ia %ipo3ic poae -i raa
prin a4minisrarea 4e o3i,en.
). E0e#%ele presiu!ii a%ms0eri#e ri7i#a%e asupra r/a!ismului
Pre2in imporan penru munciorii care 6$i 4es-$oar aci'iaea 4e munc su1 ap @
sca-an4ri9 c%esonieri9 e3ploraorii a45ncurilor mrilor $i oceanelor. Penru -iecare 10 m co1or5i su1
ni'elul mrii se pro4uce cre$erea presiunii amos-erice9 4eci respiraia re1uie len supus acesor
mo4i-icri 4e presiune. La -el ri4icarea la supra-a re1uie s -ie len9 6n eape9 6n ca2 conrar
sur'in acci4ene ,ra'e sau c%iar morale @ prin aeroem1olii.
Aeroem1oliile se e3plic prin -apul c 4i2ol'area ,a2elor ese 4irec proporional cu
presiunea su1 care acesea se ,sesc. La a45ncimea corespun2oare unei presiuni 4e ( amos-ere
'olumul 4e a2o 4i2ol'aFml s5n,e ese 4e ( ori mai mare 4ec5 la ni'elul mrii> 4ac ri4icarea 4e la
a45ncimea 4e (0 m se -ace 1rusc9 a2oul 4i2ol'a 6n s5n,e $i esuuri la sc4erea presiunii rece 6n
sare ,a2oas $i nu poae -i elimina ine,ral prin pulmoni9 as-el -orm5n4 1ule 4e ,a2 6n s5n,e $i
pro4uc5n4 em1olii cu ul1urri -uncionale ,ra'e> em1oliile car4iace $i cere1rale sun morale.
:n impul co1or5rii 6n a45ncurile marine ul1urrile sun mai puin imporane $i se mani-es
prin 4ureri 6n urec%i9 care se 4aoresc presiunii ine,ale e3erciae pe -eele @ inern $i e3ern a
impanului.
7ipero3ia poae -i reali2aa numai e3perimenal $i 6n scop erapeuic9 prin -olosirea 4e O
!
sau
4e amesecuri ,a2oase 6n care concenraia O
!
ese mai mare 4ec5 6n aerul amos-eric.
In%alarea O
!
imp 4e c5e'a 2ile pro4uce la animalele mici e4em pulmonar $i 4e aceea la om9
6n o3i,enoerapie9 nu se -olose$e in%alarea O
!
pur.
In%alarea O
!
se -ace prin masc @ 6n iner'eniile c%irur,icale la inim $i pulmoni @ $i su1 cor
4e o3i,en sau camer %iper1aric9 6n scop erapeuic 6n %ipo3iile acue @ ino3icaia cu "O @ $i 6n
unele in-ecii cu a,eni pao,eni anaero1i.
:n o3i,enoerapia cu amesecuri ,a2oase 6n care concenraia o3i,enului ese 4e *0@.0I9 se
o1in e-ece analoa,e celor o1inue prin in%alarea 4e O
!
$i -r nici un risc. E-iciena amesecurilor
,a2oase9 -olosie 6n o3i,enoerapie9 cre$e 4ac li se mre$e concenraia "O
!
la (I9 4aori
aciunii simulaoare a acesuia asupra cenrului respiraor.
+. M7ali%"ile 7e respiraie
Inspiraia aerului 6n plm5ni $i e3piraia lui 4in ei9 6n me4iul 6nconAuror $i amos-er are loc
prin ca'iaea na2al $i 1ucal. ?eose1im respiraie na2al $i oral. A5 6nr@un ca29 c5 $i 6n cellal
un rol imporan 6l Aoac pariculariile -uncionale a re,iunii ma3ilo@-aciale.
:n mo4 normal9 e 4esul 4e complica 4e a 4eermina coa@pare a -iecreia 6n procesul
,eneral respiraoriu. :n acela$i imp 6n ca2ul 4e2'olrii unei paolo,ii 6n ca'iaea 1ucal sau na2al
are loc implicarea 6n aci'iae a re,iunii snoase9 4e aceea are loc compensarea 4ere,lrii -unciei
respiraorii e3erne.
+.1. Respiraia !a5al"
:n ca4rul procesului respiraor na2al9 aerul 6n impul inspiraiei rece prin meaul in-erior9
me4iu $i superior ca mai apoi s reac 6n larin,e9 1ron%ii $i plm5ni.
Meaurile na2ale au o con-i,uraie 4esul 4e complica9 4e aceea -lu3ul 4e aer inspira nu are
4oar o scur,ere laminar9 4ar $i 4e orene ur1ulene9 as-el re2isena aerului -ormea2 un caracer
len $i a45nc al respiraiei e3erne. Un a$a ip 4e respiraie -ormea2 con4iii prielnice 4e amesec a
,a2elor 6n plm5ni $i con4iii opimale a sc%im1ului 4e ,a2e 6n al'eole9 a4ic prin inerme4iul
respiraiei na2ale cre$e e-icaciaea respiraorie. Aceas re2isen 6n respiraia na2al se e3in4e pe
31
parcursul 6nre,ului proces respiraor. ?in re2isena oal a orenului 4e aer inspira (0I 6i re'ine
ca'iii na2ale. Respiraia na2al permie 6ncl2irea aerului inspira. Temperaura aerului 6n
ca'iaea na2al 4oar cu 1@!h" 4i-er 4e emperaura corpului9 in4i-eren 4e emperaura aerului
amos-eric.
:ncl2irea aerului inspira are loc 4in conul sc%im1ului 4e cl4ur cu s5n,ele 4in 'asele
mucoasei na2ale. Mucoasa na2al e 1o,a 6n 'ase san,'ine ce sun 4islocae pe supra-eele
super-iciale ale sraului propriu9 a4ic nemiAloci su1 epieliu. Arerele $i areriolele ca'iii na2ale
au o 4e2'olare 4eose1i 6n sraul muscular9 a'5n4 o 1o,a iner'aie. Procesul 4e 6ncl2ire a
aerului 6n ca'iaea na2al se re,lea2 6n mo4 re-lecor. ?eci9 la inspiraia aerului rece e3ci
erminaiunile ner'ului ri,emen. Prin -i1rele a-erene9 e3ciarea aAun,e 6n 1ul1ul ra%i4ian $i prin
-i1rele e-erene a ner'ilor parasimpaici cre 'asele mucoasei na2ale9 ce a4uce la 4ilaarea lor
re-lecorie $i mrirea caniii 4e s5n,e. Umplerea e3cesi' cu s5n,e a esuului ca'ernos a %oanelor
na2ale 4uce la cre$erea 'olumului lor9 care 6n re2ula 4uce la 6n,usarea meaurilor na2ale. :n
le,ur cu aceasa9 aerul9 6n ca'iaea na2al rece su1 -orm 4e curen 6n,us9 anren5n4 o mai mare
supra-a a mucoasei na2ale. :n consecin aces oren 4e aer ese 6ncl2i 4e cre s5n,ele mucoasei
na2ale 6n mo4 inensi'. Aceas aciune 4e 6ncl2ire a aerului inspira prin 4ilaarea 'aselor
san,uine9 a mucoasei na2ale permie 4e a numi aceas ca'iae 4rep un icon4iioner -i2iolo,icH ce
asi,ur o -uncionare normal a cilor respiraorii.
:n impul respiraiei na2ale are loc umecarea aerului inspira 4in conul ume4iii sporie9 ce
acoper mucoasa na2al. Mucusul ca'iii na2ale se -ormea2 pe calea prun4erii lic%i4ului 4in
'asele san,uine $i lim-aice $i oo4a 4in conul aci'iii ,lan4elor sraului mucos a cilor
respiraorii $i ,lan4elor lacrimale. La omul snos penru ume2irea aerului inspira 6n imp 4e !&
ore 4e pe sraul mucos se e'apor apro3imai' (00 ml 4e ap. :ns aces 'olum 4epin4e oo4a 4e
umi4iaea $i emperaura aerului amos-eric.
Umi4iaea relai' opimal a aerului e necesar penru -uncionarea normal a epieliului
ciliar a 1ron%iilor. ?e%i4raarea sraului mucos mre$e 'isco2iaea secreului9 ceea ce 6n re2ula
mic$orea2 aci'iaea cililor 4in epieliul ciliar. Aceasa 4uce la 4ere,larea -unciei 4e curire ;4e
aprare< a lui.
Procesul 4e puri-icare a aerului inspira 6n respiraia na2al e re,la 4e c5e'a mecanisme.
"ele mai mari paricule 4e pra- sun reinue la recerea aerului prinr@un -ilru -orma 4e cre sraul
pilos a ca'iii na2ale. Reinerea pariculelor e con4iiona $i 4e caracerul mi$crii aerului 6n
ca'iaea na2al. ?aori mi$crii ur1ulene a aerului9 acese paricule se 4epun pe mucoasa na2al.
Pe 'iior soara lor e 4i-eri. "25n4 6n sraul mucos pariculele 4e pra- 4aori aci'iii cililor
'i1raili a epieliului ciliar se propulsea2 6mpreun cu orenul mucos spre -arin,e $i sun e3pul2ae
prin inerme4iul usei sau re,uriei. MaAoriaea pariculelor mari ;.(I< $i o care'a caniae 4e
paricule mici ;(I< s6n eliminae prin cile na2ale. ?e2in-ecarea aerului inspira ese e-ecua 4e
cre mucoasa na2al ce pose4 paricularii 1aceriosaice $i 1acerici4e9 4aori mucinei $i
li2o2imei.
Sraul mucos al ca'iii na2ale are 4i'erse -orme 4e recepori ;acili9 nocicepi'i9
ermorecepi'i< $i ese o 2on re-le3o,en a re-le3elor respiraorii 4e aprare. La inspirarea aerului
impuri-ica cu pra- are loc iriarea receporilor mecanici. Prin -i1rele ner'ului ri,emen e3ciarea
par'ine 6n cenrul respiraor $i se creea2 re-le3ul 4e aprare prin srnu9 ce permie e3pul2area
e3cianilor mecanici9 prin e3piraie 1rusc na2al.
La inspiraia aerului impuri-ica 4e a,enii e3ciani $i periculo$i9 4e e3emplu a 'aporilor 4e
amoniu sau a aerului e3rem 4e rece are loc comprimarea re-lecroie a aripilor na2ale $i oprirea
re-lecorie a respiraie. Acese re-le3e 4e aprare re-lecorie se 6n-puiesc prin inerme4iul ner'ului
ri,emen 4rep rspuns la iriarea ermoreceporilor $i nociceporilor ;ire-le3ului 6noaorului
su1ac'aicH<.
:n re,iunea meanului na2al superior $i oo4a 6n parea superioar poserioar a sepului
32
na2al9 mucoasa na2al e 6n,ro$a $i are o culoare ,al1en@cenu$ie. :n aceas poriune9 ce se mai
nume$e ol-aci'9 se a-l aparaul recepor al sisemului sen2orial ol-aci'. Respiraia na2al
presupune conacul su1sanelor ,a2oase 'olaile prin aerul inspira cu receporii ol-aci'i $i
-ormarea sen2aiilor ol-aci'e. Aproape 4e cile na2ale se a-l urmoarele sinusuri C -ronal9 %aimor9
parieal umplue 6n norm cu aer. Acese sinusuri sun re2onaori superiori $i 4eermin em1rul
4i-eri al 'ocii.
Funcia re2onaorie o 6n4epline$e $i 6ns$i ca'iaea na2al. Re2onana se e-ecuea2 cu aAuorul
po2iiei palaului moale. La a5rnarea palaului moale ca'iaea na2al irm5ne 4esc%is $i suneele
cap o inuan na2alH. Acesea are imporan la pronunarea unor consoane na2ale $i a unor
'ocale9 uneori 6n impul c5nului.
:n ,eneral9 oamenii -olosesc respiraia 4e ip com1ina ;na2al $i 1ucal<. :n ca2ul 4ere,lrii
respiraiei na2ale9 respiraia $i inspiraia are loc prin ca'iaea 1ucal.
+.&. Respiraia ral"
:n ca4rul respiraiei prin ca'iaea 1ucal aerul nimere$e 6n ,ur $i repe4e rece 6n cile
respiraorii in-erioare. El nu reu$e$e s se 6ncl2easc9 ceea ce la o respiraie -ora cu aer rece
4esul 4e 4es 4uce la paolo,ii a cilor respiraorii.
:n impul respiraiei rapi4e -orae prin ca'iaea 1ucal are loc e'aporae inensi' a
lic%i4ului 4e pe mucoasa 1ucal9 ceea ce 4uce la sen2aia 4e iuscciuneH 6n ,ur. :n aces ca2
or,anismul poae pier4e mul ap. ?eoarece la e'aporare are loc pier4erea 4e cl4ur aces
mecanism e -olosi 4e or,anism penru a sa1ili2a emperaura consan 6n con4iiile 4e emperaur
6nal a me4iului 6nconAuror9 pe calea ce4rii 4e cl4ur.
Respiraia 1ucal Aoac un rol 4eose1i 6n procesul 'er1al $i e le,a 4e -uncia 4i,esi'.
?e2'olarea aparaului 4enoma3ilar ese un proces comple3 $i 4eermina 4e ineraciunea
unor -acori mulipli prinre care un rol 4eose1i are ipul 4e respiraie na2al9 mi3 sau oral.
Respiraia oral ese consi4era o respiraie anormal9 aparen 6n necesiaea 4e suplinare a
cii na2ale. "au2ele po -i necesiaea crescu a or,anismului 6n respiraie sau aparena unor
o1sacole ;4i-iculi< 6n pasaAul na2al al aerului inspira. :n respiraia oral sun a-ecae pro-un4
mo4i-icrile caniai'e $i caliai'e a4api'e ale curenului 4e aer comparai'e la recerea lui 6n
ca'iaea na2al. Prin aceasa respiraia oral are anumie consecine care 4epin4 4e momenul
insalrii9 4e 4uraa $i 4e ,ra4ul e3clu4erii respiraiei na2ale.
La copil p5n la '5rsa 4e un an calea oral nu poae suplini respiraia na2al ceea ce poae
a'ea consecine -oare ,ra'e. Respiraia na2al 4i-iciar poae -i suplina prin respiraie oral sau
mi39 4oar 4up erminarea 4e2'olrii ,enerale a copilului.
O1sruciile acue ale pasaAului aerian na2al cau2ea2 re4ucerea 4e1iului respiraor9 cre$erea
-rec'enei respiraiei9 rimul respiraor nere,ula $i ampliu4inea ine,al a respiraiilor. Acese
mo4i-icri pasa,ere ale respiraiei sun consi4erae ca -enomene compensaorii.
O1sruciile cronice ale pasaAului aerian na2al 6n 4epen4en 4e 4uraa respiraiei orale po
pro'oca 4e2or,ani2area -uncional a cilor respiraorii9 perur1area re-le3elor iniiale la ni'el na2al9
ul1urri ale 4e2'olrii aparaului 4enoma3ilar $i la copii ul1urri ale 4e2'olrii.
:n -uncie 4e o1srucia pasaAului aerian se insalea2 o insu-icien -uncional primar sau o
insu-icien -uncional secun4ar9 care se o1ser' 4up iner'eniile c%irur,icale 4e permea1ili2are
a pasaAului aerian noso-arin,ian sau 4up 4is-unciile inerma3ilare.
Respiraia oral ese crescu la copii cu anomalii ale aparaului 4enoma3ilar9 precum $i
in'ers respiraia oral pre2in un procen ri4ica 4e anomalii ale aparaului 4enoma3ilar.
La respiraorii orali 4aori aciunii 4irece a aerului asupra 1olii palaine9 ,urii 4esc%ise9
man4i1ulei co1or5e $i lipsei 4e compresiune a lim1ii pe pereii laerali ai 1olii se consa un pala
6n,us9 6nal $i nearcui.
Respiraia oral -a'ori2ea2 co1or5rea man4i1ulei9 reropo2iia aceseia $i a lim1ii sau
33
4eplasarea 6naine sau 4isal a man4i1ulei 6n ca2ul 'e,eaiilor lim-oepieliale ;ami,4ale
%iperro-ice<.
Insalarea respiraiei orale ese 4eermina 4e 4i'erse anomalii ale aparaului 4enoma3ilar.
Prinre acese se enumer 4i-erie po2iii posurale ale lim1ii $i man4i1ulei $i inoclu2ia la1il.
Glosopo2a ;c4erea poserioar a lim1ii< pro'oac apariia unui comple3 4e 6n5r2iere a
4e2'olrii copilor9 care au un aspec pali49 mn5nc repe4e9 6n,%i nemeseca alimenele9 1eau
mul ap penru a@$i u$ura pasaAul 1olului alimenar. Glosopo2a -oare -rec'en ese asocia cu
rero,naia man4i1ulei ;po2iia poserioar a man4i1ulei9 inoclu2ia la1ial $i proeminena arca4iei
superioare. Insalarea respiraiei orale 6n inoclu2ia la1ial se reali2ea2 $i 6n a1sena ,lasopo2ei.
-. Relaiile re#ipr#e 9!%re 0u!#iile respira%rii 'i 7i/es%i*e
:n impul acului masicaor9 respiraia prin ca'iaea 1ucal e imposi1il. :n ca2ul prun4erii
6n ca'iaea 1ucal a alimenelor -oare -ier1ini e3piraia prin ca'iaea 1ucal asi,ur rcirea ei. La
a4minisrarea alimenelor reci9 reinerea respiraiei $i recerea la respiraia na2al se asi,ur
6ncl2irea ei.
:n impul masicaiei9 aunci c5n4 are loc -ormarea 1olului alimenar9 pariculele alimenare
po nimeri 6n cile respiraorii9 cre5n4 re-le3e puernice 4e aprare @ aerul 6n acese ca2uri prun4e
prin ca'iaea na2al. 8olul alimenar -orma se propulsea2 cre seciunile poserioare a ca'iii
1ucale $i e3ci5n4 receporii r4cinii lim1ii simulea2 a II@a -a2 ;-arin,ian< 4e 4e,luiie. Penru
a e-ecua aceasa -a2 e necesar o complica coor4onare a aci'iii musculare9 ce permie o
recere li1er a 1olului alimenar 4in ca'iaea 1ucal 6n -arin,e. :n aces ca2 se conrac 6n mo4
re-lecor mu$c%ii9 ce 6nc%i4 inrarea 6n ca'iaea na2al9 se ri4ic -arin,ele $i na2o-arin,ele $i se
6nc%i4e inrarea 6n -arin,e. :n aceas perioa4 aerul 6n plm5ni nu prun4e.
"omplicaul proces 4e inerle,ur a -unciei respiraorii $i 4i,esi'e 6n re,iunea ma3ilo@
-acial e posi1il 4aori aci'iii coor4onae a sisemului ner'os cenral. ?eci9 6n ca2ul 4e,luiiei
1olului alimenar 4aori mecanismelor 4e -r5nare reciproc9 aci'ea2 cenrul 4e 4e,luiie $i
in%i1 e3ciarea neuronilor inspiraorii a cenrului respiraor. Scoara cere1ral asi,ur coor4onarea
superioar respiraorie $i a 4e,luiiei.
:n ca2 4e emoii puernice9 con'ersaii 6n impul alimenrii9 in-luenii -acorilor e3remali ai
me4iului 6nconAuror9 e3is posi1iliaea 4e 4ere,lare a acesei aci'ii complicae 4e coor4onare
ceea ce ar puea 4uce la prun4erea pariculelor alimenare 6n cile respiraorii.
La nou nscu calea respiraorie ese separa anaomo@-uncional 4e cea 4i,esi'9 4eci
respiraia ese in4epen4en 4e alimenaie. "opilul poae s respire $i s su, 6n acela$i imp.
!eglutiia. :n impul 4e,luiiei9 respiraia ese in%i1a. Aceasa ese o pare a re-le3ului
comple3= 4eci9 %rana soli4 sau lic%i4 rece ra'ers6n4 oro-arin,ile9naso-arin,ile se 6nc%i4e prinr@o
mi$care spre 6nlimea palaului moale $i conracia mu$c%ilor -arin,ieni.Respiraia ese in%i1a 6n
momenul c6n4 mu$c%ii -arin,ieni se conrac96nc%i26n4 epi,loa.Aceasa e'i aspiraia %rnii 6n
cile aeriene.?e,luiia ese urma6 4e o e3piraie care permie eli1erarea uuror pariculelor 4e
%ran care ar rm6ne 6n apropierea epi,loei.Acease aciuni s6n coor4one prinr@o reea 4e neuroni
locali2ai 6n 1ul1ul ra%i4ian.?ac pariculele 4e %ran acci4enal in%alae9ele simulea2 receporii
4e iriaii a cilor aeriene superioare$i in4uc o us re-le3.
Alte reflee care moduleaz respiraia. Paenul normal a respiraiei ese mo4i-ica prin muli
ali -acori.?e e3emplu9mi$cri pasi'e a mem1relor in4uc o cre$ere a 'enilaiei care ar puea
pra'eni 4e la simularea proprioreceporilor locali2ai 6n mu$c%i sau ariculaii.Aces re-le3 ar puea
Auca un rol -oare imporan 6n cre$erea 'enilrii 6n cursul unui e3erciiu.4urerea in4uce o
mo4i-icare a paernului normal a 'enilrii.O 4urere prelun,i ese asocia cu o respiraie rapi4 $i
super-icial.Imersiunea -eei 6n apa rece in4uce rspunsuri asociae prelun,irii care 6nsoe$e
apneea91ra4icar4ia $i 'asoconsricia peri-eric.
"usea #i strnutul. :n a-ar 4e recepori 4e conracie9cile aeriene pose4 recepori 4e
34
sensi1iliae la iriaii."6n4 ei s6n simulai9ace$i recepori in4uc o us sau 6n ca2 4e iriaii asupra
mucoasei na2ale9un srnu.Fa2a iniial a unui sau alui rspuns ese o inspiraie pro-un4e urma 4e
o e3piraie -ora cu epi,loa 6nc%is."um presiunea cre$e 6n cile aeriene9epi,loa se 4esc%i4e
1rusc $i aaerul in4e s se e'acus2e la mare 'ie2.Aceasa eli1erea2 o mic caniae 4e mucus care
acoper epieliul cilor aeriene $i permie e'acuarea iriaiilor prin nas sau ,ur.
?ac plm6nii 4e'in con,esionai9 respiraia 4e'ine super-icial $i rapi4;a%ipnee
pulmonar<.Aces rspuns se -ace prin inerme4iul erminaiilor -i1relor " locali2ae 6n spaiul
inersiial a pereelui al'eolar9preala1il cunoscu su1 numele 4e b@recepori;penru recepori capilari
Au3apulmonari<.Rolul Auca 4e acce$i recepori 6n impul respiraiei normale ese
necunoscu.Simularea 4e recepori 4e iriaiei $i 4e erminaii 4e -i1re " pulmonare ese asocia cu
o 1ron%oconsricie.
.. O!%/e!e5a apara%ului respira%r
Funcia respiraorie se e'i4enia2 prin 4eose1ia mo1iliae 4e a se a4apa la mo4i-icrile 4e
'5rs9 4e aci'iae pro-esional9 4e e3isena n me4iul 6ncuraAoor $i -ire$e 6n primul r5n4 la
necisiile mea1olice9 pro'ocae 4e aci'iaea -i2ic.
:n perioa4a 'ieii inrauerine s5n,ele se 6m1o,6e$e cu o3i,en prin inerma4iul placenei9
4ar unele mi$cri respiraorii apar 4eAa la a !@# lun 4e 4e2'olare cu oae c cile respiraorii 6n
aceas perio4 sun comple 6mplue cu lic%i49 iar plm5nii sun aelecai. Acese 4e'in mai
perio4ice9 4ar 6naine 4e na$ere ele 4ispar.
Ime4ia 4up na$ere 6n momenul c5n4 ese 6nrerup le,ura cu placena prin le,are
cor4onului um1ilical apare prima inspiraie ;ipul nou@nscuului< care ese consecina simulrii
a,resi'e a c%emoreceporilor cenrali a cenrului respiraiei prin acumularea rapi4 a "O
!
$i
4iminuarea 1rusc a O
!
. :n acese siuaii o 4eose1i 'aloare are -enomenel 4e e3c'iare acil $i
ermic9 care pro'oac cre$erea aci'iii SE"9 inclusi' a aci'iii mecanismelor cenrale ale
respiraiei. Firee c la 6ncepu respiraia noului nscu are un c'aracer 4e con'ulsii inspiraorii. :n
aceas perioa4 lic%i4ul 4in cile respiraorii ese e3pul2a9 iar oracele $i plm5nii se e3in4 cu
apariia presiunii ne,ai'e inrapleurale. ?up sa1ilirea mi$crilor respiraorii rimice se
normali2ea2 componena ,a2oas a s5n,elui $i ec%ili1rul aci4o@alcalin.
Sc%im1rile 4e '5rs 6n sisemul pulmonar al unui in4i'i4 snos sun lene $i pro,resi'e9
4e$i 4eclinul 6n -uncia pulmonar nu ese semnala p5n c5n4 persoana nu ain,e '5rsa 4e *0@+0 $i
c%iar .0 4e ani. Spre 4eose1ire 4e sisemul car4io'ascular9 sisemul pulmonar are re2er'e mari 4e
compensare a consecinelor srucurale $i -i2iolo,ice ale 6m1r5nirii. Too4a9 6n pre2ena 1olii
pulmonare9 acese re2er'e 'enilaoare po impune limiri se'ere 6n per-ormana aci'iilor -i2ice.
:n plus9 e3punerea la o3inele me4iului 6n impul 6nre,ii 'iei poae conri1ui la un 4eclin
mai rapi4 6n -uncia pulmonar a persoanelor '5rsnice.
Sc%im1rile 4e '5rs care se pro4uc 6n esuul plm5nului $i 6n pompa musculo@sc%eleal
sun 4iscuae 6n aces para,ra-. O 4isincie clar 6nre e-ecele e3erciae 4e -enomenul 6m1r5nirii9
1oala su1clinical $i e3punerea 6n4elun,a la poluanii aerieni ese 4i-icil 4e sa1ili9 6nruc5 oae
rei cau2ea2 acelea$i 4is-uncii srucurale $i -i2iolo,ice asupra sisemului pulmonar.
*tructura pulmonar. Sc%im1rile asociae cu '5rsa po -i ,sie 6n srucura anaomic a
sisemului pulmonar. A5 or,anul sc%im1ului 4e ,a2e ;esuul plm5nului<9 c5 $i pompa
musculosc%eleal ;cuia oracic $i -i2rile ei musculare< rele' un 4eclin la persoanele senile9 c5n4
sun comparae cu or,anele unei persoane inere snoase ;Ta1. !X<.
Ta1elul !X Sc%im1rile 4e '5rs 6n srucura sisemului pulmonarD
Srucura sisemului Sc%im1rile 4e '5rs
35
pulmonar
"ile aeriene V Ri,i4iaea ra%eii $i 1ron%iei
W Elasiciaea pereilor 1ron%iali
W "ilii
:nlocuirea -i1relor musculare nee4e 6n 1ron%iolele cu esu
neconracil
Plm5nii V Sraul 4e mucus ;6n,ro$a<
V Glan4ele mucoase
V Su1ierea pereilor al'eolari ;W cola,enul al'eolar<
W Supra-aa respiraorie -uncional re2ula 4in 4isru,erea sepului
al'eolar ;pier4erea recjlei -i1roase 4e supor<
rea reelei -i1roase 4e supor<
V ?iamerul al'eolar cu o W 6n aria supra-ecii al'eolare
W Relaia al'eolar@capilar ;4in cau2a V mrimii al'eolare $i W
sraului capilar<
V Plasiciaea ;compliana< plm5nului
W Greuaea parenc%imului plm5nului
V "re$erea ri,i4iaii pereilor 'asculari ca urmare a 6n,ro$rii
me4iei $i inimei
W "elulele pro4ucoare 4e sur-acan
Mu$c%ii respiraori W Proeine conracile
V Proeine neconracile
V `esuul conAunci'
W Eumrul capilarelor comparai'e cu -i1rele musculare
V Timpul conraciei $i rela3rii
Mo4i-icare 6n po2iia 4ia-ra,mei $i a e-icienei
Sc%eleul W Pier4erea minerali2rii osului
W Spaiilor 4inre 4iscuri
W Mi$cri cosale re2ulae prin re4ucerea moiliii sernale $i
coso'ere1rale ;V ri,i4iaea ariculaiilor<
V ?iamerul oracic anero@poserior
V "i-o2a re2ula prin mic$orarea lun,imii oracice
+iziologia pulmonar. Funciile primare ale sisemului pulmonar sun c%emae s conri1uie
la sc%im1ul 4e ,a2e 4inre s5n,e $i aerul amos-eric $i s proeAe2e corpul 4e in'a4aorii aeropurai.
Funcia 4e spriAin ;rela3are< a plm5nului cons 6n ec%ili1rarea -orelor esuului elasic care ra,e 6n
inerior $i pompa musculosc%eleal care ra,e 6n e3erior. Aceas ineraciune 4inamic $i aproape
in'olunar 4inre esuul plm5nului $i componenele musculosc%eleale ale pereelui oracic
4epin4e 4e plasiciaea a5 a celui 4in5i9 c5 $i a acesuia 4in urm. Sc%im1rile 4e '5rs 6n
plasiciaea esuului plm5nului re2ul 4in sc%im1rile srucurale 6n al'eole.
?eclinul 6n srucura al'eolar a reelei capilare pulmonare conri1uie la sc%im1ri 'i2i1ile 6n
'enilare ;mi$carea ,a2elor spre $i 4inspre al'eole< $i 4isri1uirea ,a2elor. ?i-u2ia e-eci' a
o3i,enului $i 4io3i4ului 4e car1on 6nspre curenul 4e s5n,e $i 6n a-ara lui 4epin4e 4e ine,riaea
mem1ranei al'eolare $i 4e 'asculari2area a4ec'a. ?eoarece mem1ranele al'eolare $i supra-aa
36
inern a capilarului sun compromise la in4i'i2ii '5rsnici9 'enilaia@per-u2ie ese normal 6n srile
4e a,ra'are pro4use la in4i'i2i o4a cu 6nainarea 6n '5rs. "a re2ula9 e3is arii mari aerisie la
prile per-u2ae ale plm5nului ;spaiu -i2iolo,ic mor<9 care con4uc la re4ucerea noa1il a
capaciii 4e 4i-u2ie ;Ta1. # X<.
Ta1elul ..#. Sc%im1rile ,enerae 4e '5rs ale -unciei pulmonare
Funcia pulmonar Sc%im1rile ,enerae 4e
'5rs
)enilaia C per-u2ia ;mai puin omo,en<
Spaiul mor -i2iolo,ic
"onsumul 4e o3i,en 4e cre mu$c%ii respi
raori ;6n repaus<
?e1iul 'enilaor ;6n repaus<
"apaciaea 4e 4i-u2ie
Puerea muscular inspiraorie
V
V
V
V
W
W
Eo= V cre$ere W 4escre$ere.
Pier4erea raciunii elasice 6n esuul al'eolar $i con4ucor $i 4e2ine,rarea reelei -i1roase 4e
supor9 4e asemenea9 conri1uie la o cre$ere a 4e2ec%ili1rului 'enilaie@per-u2ie. E3enuarea cilor
aeriene 4isale creea2 un 4e2ec%ili1ru al 'enilaiei@per-u2iei. :n plus9 re4ucerea e3cesi' a
'enilaiei compara cu circulaia cau2ea2 o mic$orare a presiunii areriale 4e o3i,en ;PaO!<
;a1elul .&<.
Ta1elul. &. Sc%im1rile ,enerae 4e '5rs 6n mrimile -unciei pulmonare
Mrimile -unciei pulmonare Sc%im1rile ,enerae 4e
'5rs
)olumul re2i4ual ;)R<
"apaciaea -uncional re2i4ual;"FR<
"apaciaea oal a plm5nului ;"TP<
)olumul 6nc%is
)enilaia 'olunar ma3imal ;))M<9 W#0I 6nre #0 $i +0 4e ani
"apaciaea 'ial ;")<9 W!(I 6nre #0 $i +0 4e ani
)olumul e3piraor -ora ;)EF<
Presiunea arerial a o3i,enului ;PaO
!
<9 +( mm7, penru in4i'i4ul
4e +0 4e ani
Saurarea o3i,enului
"apaciaea 4e 4i-u2ie a mono3i4ului 4e car1on ;"?"O<
V
W
k
V
W
W
W
W
V
Eo= V cre$ere W 4escre$ere.
"re$erea 'olumului aerian 6nc%is cau2a 4e e3enuri mici ale cilor aeriene $i ,olirea
37
insu-icien a plm5nului 4in cau2a plasiciii al'eolare mrie $i sc4erea raciunii elasice
e3plic cre$erea capaciii -uncionale re2i4uale ;"FR<. Acesa ese 'olumul la care plm5nul se
rela3ea2 la s-5r$iul e3piraiei calme. )olumul re2i4ual ;)R< care rm5ne 6n plm5ni 4up o
e3piraie ma3imal9 4e asemenea9 cre$e.
Mrirea 'olumului plm5nului 6nin4e 4ia-ra,ma C mu$c%iul principial maAor responsa1il 4e
inspiraie9 6nruc5 acesa nu ese capa1il s se 6noarc 6n po2iia rela3a. Mecanica sc%im1oare a
4ia-ra,mei cau2ea2 o cre$ere a 4iamerului anero@poserior al cuiei oracice. Sc%im1rile 6n
po2iia 4ia-ra,mei $i 4imensiunile oracelui sporesc respiraia9 mu$c%iul primar responsa1il 4e
inspiraie -iin4 6nr@o po2iie 4e2a'anaAa9 6nruc5 re1uie s e3ecue un lucru mai mare.
Mic$orarea pro,resi' a plasiciii pereelui oracelui $i ri,i4iaea9 4e asemenea9 necesi mai
mul ener,ie uili2a la respiraie. di mu$c%ii respiraori consum mai mul o3i,en9 iar 'enilaia
minuscul cre$e ca s acopere aceas cerere. Sl1irea mu$c%iului inspiraor $i a celui a14ominal
poae 4e asemenea compromie e-icaciaea usei. Aceasa 4e'ine mai imporan o4a cu
6m1r5nirea9 6nruc5 sraul mucos al esuului plm5nului se 6n,roa$ $i o use mai puernic ese
necesar penru a mo1ili2a secreiile.
Mic$orarea mo1iliii oracice9 4e asemenea9 re2ul 6n capaciaea 'ial sc2u ;'olumul
ma3im 4e aer care poae -i e3pira 4up o inspiraie ma3im< $i 'enilaie 'olunar ma3imal
;'olumul aerului respira c5n4 un in4i'i4 respir a5 4e repe4e $i 4e a45nc c5 e posi1il penru un
anumi imp<. Aces 4eclin 6n -uncia pulmonar poae a'ea un impac ne,ai' asupra a1iliii 4e
e3ersare a in4i'i4ului senil.
*chimbrile pulmonare de v,rst #i eersarea. :n ,eneral9 rspunsurile pulmonare la e3ersri
lene $i mo4erae sun acelea$i la persoanele 4e oae '5rsele. Sisemul pulmonar poae rspun4e la
oae cerinele mrie 4e e3ersare prin cre$erea 'enilaiei minuscule ;caniaea 4e aer mua 6n
plm5ni sau 6n a-ara plm5nilor 6nr@o uniae 4e imp<. )enilaia minuscul ese 4epen4en 4e
'olumul curen ;'olumul 4e aer normal inspira $i e3pira la -iecare respiraie lini$i< $i -rec'ena
respiraiei ;rimul respiraor<. La in4i'i2ii senili9 cre$erile iniiale ale 'enilaiei minuscule sun
reali2ae 4e cre$erile 'olumului curen. Acese cre$eri re2ul 4e la marea e3cursie a14ominal la
persoana senil9 6nruc5 plasiciaea re4us a pompei musculosc%eleale limiea2 mi$crile oracice
imporane. ?ispneea ese percepu c5n4 cre$erea 'olumului curen ain,e ((@*0I 4in capaciaea
'ial. ?up cum am meniona9 capaciaea 'ial sca4e o4a cu 6nainarea 6n '5rs. Aici re2i4
e3plicaia -apului c a1iliaea 4e a se mri 'enilaia minuscul poae -i re4us prin e3erciii cu
inensii mari.
:n plus9 in4i'i4ul senil in4e s e3ecue lucrul mai puin e-icien9 ,ener5n4 mai mul aci4
laca san,'in. Aci4iaea re2ula ese compensa 4e un e-or 'enilaor mri penru a e3pira mai
mul 4io3i4 4e car1on. Acese re2ulae 6n o1oseala impurie $i rimul mri 4e e3ersare percepu
;REP< penru un lucru 4a sun comparae cu cele ale unui in4i'i4 senil mai snos sau mai 5nr.
La sarcini mici9 un in4i'i4 senil coninu s 4emonsre2e 'enilaie@per-u2ie $i sc4erea capaciii
4e 4i-u2ie. Oricum9 6n impul e3ersrii 'i,uroase presiunea arerial pulmonar cre$e. Aceasa in4e
s mreasc -lu3ul san,'in 4in capilarele al'eolare 6n plm5ni. O4a cu per-u2ia 6m1uni9
4e2ec%ili1rul 'enilaie@per-u2ie se re4uce9 iar -uncia plm5nului $i olerana e3ersrii se
6m1unesc.
O4a cu anrenamenul -i2ic9 un in4i'i4 senil ese capa1il s 4emonsra2e 6m1unirea
rspunsului pulmonar la e3ersare ;Ta1. ( <.
Ta1elul (. Mo4i-icrile pulmonare 4e '5rs pro4use 4up anrenamenul -i2ic
E-ecele 6m1r5nirii ?upa anrenamenul -i2ic
(erciiile submaimale
?e1iul respiraor V W
38
Pro4ucerea 4e 1io3i4 4e car1on
Lacaul san,'in
V
V
W
W
(erciiile maimale
)enilaia ma3imal 6n
e3erciiu
)enilaia ma3imal 'olunar
W
W
V
V
Eo= V cre$ere W 4escre$ere.
Mule 4in -unciile pulmonare 6m1unie re2ul 4in e-iciena mare a 'enilaiei $i
per-ormana mu$c%iului sc%eleal9 4ica 4e pro4ucerea sc2u a lacaului san,'in $i 4io3i4ului 4e
car1on c5n4 6ncepem un anumi lucru. In4i'i4ul ese capa1il s lucre2e la un procenaA re4us al
'enilaiei 'olunare ma3imale $i are un rspuns 'enilaor mri la un consum 4e o3i,en $i o 4ispnee
mai puin percepu. Funcia pulmonar 6m1uni poae9 4e asemenea9 -i ari1ui cre$erii
mo1iliii oracice 4up anrenamen. In4i'i2ii care sun 4e la 6ncepu se4enari ara cea mai mare
6m1unire a -unciei 6n e3ersare ;Ta1. <.
Ta1elul X Msurile clinice -olosie la rspunsurile pulmonare moniori2ae la e3ersare=
l Rimul respiraor
l Sauraia cu o3i,en
l Rimul e3ercirii percepue
l Rimul car4iac
l "onsumul o3i,enului
l Pra,ul anaero1ic
l Ga2ele s5n,elui arerial
l Tensiunea o3i,enului
l Tensiunea 4io3i4ului 4e car1on
l p7
l Flu3ul e3piraor ma3imal
l Suneele respiraiei
l Tusea
l "uloarea ;1u2ele9 un,%iile<
E3ersarea poae9 4e asemenea9 aAua la mo1ili2area secreiilor9 4eoarece mre$e 'enilaia
minuscul. Reinerea secreiei poae pre4ispune un in4i'i4 senil la 1oal9 6n imp ce e3ersarea poae
pre'eni 4eclinul -unciei pulmonare.
*chimbrile pulmonare de v,rst #i boala. Sl1irea srucurilor pulmonare $i 4eclinul
per-ormanei care apare o4a cu 6nainarea 6n '5rs in4 s ai1 un impac minimal 6n a1iliaea
-uncional a unui in4i'i4 5nr snos. ?e$i sc%im1rile -i2iolo,ice 6n 1oala pulmonar o1sruci'
cronic ;8PO"< sun similare cu cele o1ser'ae cu '5rsa9 orice 1oal a plm5nului ce alerea2
-uncia celulelor al'eolare sau mo1iliaea cuiei oracice poae in-luena ne,ai' -uncia plm5nului.
E-ecele cumulai'e ale 1olii pulmonare o1sruci'e cronice asupra sc%im1rilor pulmonare pro4use
o4a cu 6nainarea 6n '5rs inclu4 un $ir 4e e-ece -i2iolo,ice. :n repaus9 un in4i'i4 poae sau nu
poae ara o cre$ere a 'enilaiei raporae la 1 min. La sarcini re4use9 se o1ser' o cre$ere
impurie a acesui 4e1u 'enilaor9 6nruc5 plm5nii 6ncearc sa 6m1uneasc 4e2ec%ili1rul
'enilaie@per-u2ie. Persoana senil cu 8PO" poae a'ea respiraie scur9 pe care o accep ca pe o
mani-esare normal a 6m1r5nirii. ?eoarece inensiaea lucrului cre$e sau 1oala pro,resea29
inensi-icarea respiraiei cau2ea2 o sporire a procenaAului relai' 4e o3i,en li'ra mu$c%ilor
39
respiraori. :n ca2ul ri,i4iii cuiei oracice $i pier4erii semni-icai'e a capaciii 4e 4i-u2ie9
e3raener,ia necesar penru -uncia mu$c%iului pulmonar ese o1inu 4e la procesele anaero1e
ine-iciene. Mani-esarea clinic cons 6n cre$erea semni-icai' a 4ispneei $i rimului car4iac $i
4escre$erea ensiunii areriale 4e o3i,en9 ceea ce necesi corespun2or o 'enilaie $i mai mare. :n
6ncercarea 4e a sais-ace aceas soliciare mri 4e o3i,en9 inima mre$e per-ormana. La unii
pacieni cu re2er'a car4iac compromis poae aprea un 4eclin 6n -uncia car4iac9 iar c5n4 ese
6nsoi 4e e-oruri mrie9 poae con4uce la aac 4e cor4 $i9 6n plus9 la compromierea sisemului 4e
li'rare a o3i,enului.
Sc%im1rile 4e '5rs 6n plm5ni po mri riscul 4e 4e2'olare a 1olii pulmonare la
persoanele senile. :n,ro$area sraului mucos9 pier4erea cililor $i a -unciei ciliare 4in cile aeriene9
e-eci'iaea usei mic$orae 4aori sl1irii mu$c%iului $i o 6nc%i4ere impurie a cilor aeriene
com1inae cu 'olumul 6nc%is mri po conri1ui la riscul apariiei unei pneumonii9 care 4eseori ese
aesa la populaia senil. :n plus9 4eclinul asocia cu '5rsa 6n per-ormana -i2iolo,ic a sisemului
imun poae pre4ispune plm5nii senesceni la in-ecie.
Concluzie
?iminuarea complianei pulmonare9 a complianei oracice $i re4ucerea 'olumului
mu$c%ilor respiraori cau2ea2 re4ucerea capaciii 'enilaorii 6n impul 6m1r5nirii. Se consa o
cre$ere a 'olumului aerian nemo1ili2a1il la -inele e3piraiei $i o re4ucere a cali1rului 1ron%iilor
4isale care 4iminuea2 4e1iele e3piraorii. ?e al-el9 capaciaea 4e 4i-u2ie a o3i,enului $i
presiunea parial a o3i,enului 6n s5n,ele arerial 4iminuea2 pro,resi' o4a cu '5rsa.
Sc%im1rile 4e '5rs apar 6n esuul plm5nului $i 6n pompa musculosc%eleal. ?e$i
a'anaAele o1ieci'e ale anrenamenului sun 4i-icil 4e esima9 in4i'i2ii senili cu 1oal pulmonar
sun capa1ili s 6nre,isre2e o 6m1unire a capaciii -i2ice 4e lucru $i a srii 4e snae.
"on4iionarea mu$c%iului respiraor $i peri-eric9 precum $i cre$erea mo1iliii ca'iaii
oracice 6m1unesc e-iciena mecanic a pompei musculosc%eleale $i a e3raciei 4e o3i,en 4e
cre esuuri.
1. Fi5il/ia #li!i#"
-ecanismul protecieii pulmonare. Locuiorii ora$elor $iu c aerul pe care 6l respir ese
umplu 4e paricule9 6n care mule s6n in%alae la -iecare inspiraie. "%iar $i 4ac concenraia
pariculelor nu ese mai mare 4ec5 10 pri la un milion ; 0.001I < o 'enilare 4e * LFmin 4uce la
in%alarea mai muil .(00 L 4e aer 6n -iece 2i ceea ce inclu4e .( mln 4e paricule. Ese e'i4en c
4ac nu e3is un macanism 4e eliminare a acesor paricule plm6nii no$ri ar -i repe4e 6n1u$ii 4e
acumularea 4e pra- $i ale paricule noci'e. Mai mul9 o pare 4in paricule in%alae nu s6n 1iolo,ic
inere9 unele c%iar s6n a,eni in-ecio$i ;paricule 'irale $i 1aceriene<9 iar alele ,enerea2 o aler,ie.
?e1iul 4e aer prin ca'iaea nasului $i cile aeriene superioare ese rapi4 $i ur1ulen. :n
consecin9 pariculele 4e alie mare;Q10@1(micromeri< sun arase 4e mucusul care acoper
mucoasa nasal $i s6n as-el 6mpie4icae 4e a circula mai 4epare. Aceasa permie -ilrarea aerului $i
eliminarea maAoriii pariculelor 4e alie mare 6naine ca ele s inre 6n ra%ee. :n a-ar 4e -ilrarea
aerului inspira9 cile aeriene superioare 6ncl2esc $i ume2esc aerul. Aces -enomen ese consecina
c -lu3ul aerian 6n cile aeriene superioare9 6n ra%ee $i 6n 1ron%ii ese ur1ulen $i aceasa asi,ur
conacul cu pereele 1ron%ial a aerului inspira. As-el9 cea mai mare pare a pariculelor sun
se4imenae 6n mucusul care apeea2 ar1orele 1ron$ic superior. :n cile aeriene siuae mai Aos9
scur,erea 4e aer 4e'ine laminar $i len. :n acese re,iuni a plm6nilor9 pariculele 4e alie mic
;09! @( micromeri< se a$ea2 pe pereele 1ron$ic su1 in-luena ,ra'iii. Pariculele cele mai mici
ain, al'eolele un4e ele 'or rm6ne 6n suspensie su1 -orm 4e aerosol $i 'or -i e3%alae. :n Aur 4e 1F(
4in acese mici paricule se 'or 4epune c%iar $i 6n 4ucul al'eolar9 un4e ele 'or -i -a,ociae 4e
macro-a,ele al'eolare.
40
Ar1orele respiraor9 4e la cile aeriene superioare p6n la 1ron%iolele erminale ese apea
4e un epieliu cilia care 6ns$i ese acoperi 4e o mem1ran mucoas. "elule ciliae repre2in me4ia
celulelor epieliului 4in cile aeriene superioare9 4ar 4up a (@a ,eneraie a 1ron%iilor9 ele nu
repre2in 4ec6 1(I 4in oalul celular. "ilii pose4 mi$cri consane 6n 4irecia -arin,elui $i
aceasa 4uce la 4eplasarea mucusului spre cile respiraorii superioare. Procesul cunoscu su1
numele 4e escalaor mucociliar.
Mucusul ese arunca sau recola 6n impul usei apoi e3pecora pe c5n4 ain,e -arin,ele.
Escalaorul mucociliar ese -oare per-orman penru a elimina pariculele care au -os sr5nse 6n
mucus 6n impul recerii aerului prin al'eole.Uili26n4 pariculele 4e alie mic marcae cu rasori
ra4ioaci'i9 s@a 4emonsra c maAoriaea pariculelor sun eliminae 6n !& 4e ore.
8ron%iolele respiraorii9 4ucurile al'eolare $i al'eolele nu pose4 epieliu cilia $i pariculele
care ain, acese 2one a plm5nilor sun -a,ociae 4e macro-a,ele al'eolare. Acesea sun celule
mari care sun siuae 6n lic%i4ul ce acoper cile aeriene respiraorii. 8aceriile $i ale su1san$e
1iolo,ic aci'e sun in,erae 4e macro-a,i $i 4i,erae 4e li2o2omii acesora. Macro-a,ele in,eea2 $i
paricule minerale pe care nu le po 4isru,e. :n aces ca2 maerialul ese soca 6n ineriorul celulei
$i s6n eliminae prin escalaorul mucociliar c6n4 celulele mor. ?ac 'iru$ii9 1aceriile ra'ersea2
acese 1ariere $i inr 6n spaiul inersiial9 ele 'or -i 4isruse 4e sisemul imuniar.
As-el9 pariculele care prun4 6n cile aeriene sun a4unae 6n mucoasa care acoper
ar1orele espiraor. Marea pare a acesui maerial ese elimina prin escalaor mucociliar. Pariculele
care se 4epun 6n 4ucurile al'eolare sau al'eole sun in,erae 4e celule macro-a,e.
C'teva eemple de dereglri a funciei respiratorii. Eormal9 respiraia se reali2ea2 6n mo4
coninuu9 incon$ien $i -r acci4ene. ?oar c5n4 c5e'a procese nu mer, 1ine noi 4e'enim
con$ieni 4e respiraie. O 4i-iculae 4e a espira in4uce o 4ere,lare respiraorie numi 4ispnee.
?ispneea ese un -enomen su1ieci' 6n impul creia pacienul raporea2 o sen2aie 4e lips 4e aer.
Aceasa poae -i normal9 4e e3emplu la oamenii care urc la 6nlimi mari sau aceasa poae in4ica
e3isena unei paolo,ii pulmonare. :n am1ele ca2uri9aceasa ese o sen2aie 4e lips 4e aer care
limiea2 posi1iliaea 4e a pracica e3erciiu -i2ic.
"apaciaea plm5nilor 4e a -urni2a su-icien aer penru ne'oile or,anismului ese numi
capaciae 'enilaorie. ?ac ea ese in-erioar celei normale9 o paolo,ie pulmonar ese pre2en.
Acese 4ere,lri pulmonare po -i 4i'i2ae 6n 4ou cae,orii= cele care reies 6n urma o1srucrii
cilor aeriene $i cele 6n care e3pansiunea plm5nilor ese resr5ns $i cele care se caraceri2ea2
prinr@o sl1ire a mu$c%ilor respiraori care nu permie o e3pansiune oal a cuiei oracice. "5e'a
4in pro1lemele cele mai -rec'ene sun ilusrae mai Aos.
Astmul ese o siuaie 6n care o persoan are 4e-iciene 6n a e3pira aerul. "ri2ele 4e asm se
caraceri2ea2 prin sur'enirea 1rusc a 4ispneei. Acesa ese re2ulaul unui 1ron%iospasm care se
pro4uce 6n ,eneral ca rspuns la aler,eni pre2eni 6n 6mpreAurimi sau ca un rspuns la e3erciiu.
Fa2a iniial ese pro1a1il pro'oca 4e ineraciunea 6nre aler,en $i anicorpi pre2eni 6n
masociele inersiiumului pulmonar. Acese celule secre 4eci me4iaori a in-lamaiei9 care inclu4
%isamine $i leucorine. Aceasa con4uce la un spasm a mu$c%ilor nee2i 1ron%ici $i unei cre$eri a
secreiei mucusului 6n cile aeriene> acese 4ou -enomene con4uc la o re4ucere noorie a
4iamerullui cilor respiraorii.
:n impul unei cri2e 4e asm9 "RF ;capaciaea re2i4ual -uncional< $i )R ;'olumul
re2i4ual< cresc pe c6n4 capaciaea 'ial rm6ne normal. )EMS ; 'olumul e3pira ma3imal 6n
prima secun4< ese puernic re4us> mai mul 4e Aumae a 'alorii 1asale 6n ca2uri 4e asm se'er.
Aceas limi a capaciii 'enilaorii $i con4uce la 4ispnee. :n asmul cronic9 epieliul 1ron%ic ese
4isrus $i "RF $i )R s6n crescue 6n mo4 permanen.
8ron%ospasmul ce se pro4uce 6n -a2a iniial a unei cri2e 4e asm are o 4ura rela' scur.
?e aceea o1srucarea cilor aeriene ese consi4era ca -iin4 re'ersi1il 6n ca2 4e asm9 c%iar 4ac
-enomenul in-lamaor persis mul 4up -a2a acu a cri2ei.
41
(mfizemul ese o paolo,ie 6n care 4isru,erea parenc%imului pulmonar in4uce o cre$ere a
aliei al'eoleor. Ese 4es cau2a 4e a1a,isme. Fumul 4e i,ar in%i1 mi$carea cililor 1ron%ici $i
cre$e secreia 4e mucus..Acese 4ou -enomene se com1in penru a cre$e riscul in-eciei care
con4uce la o in-lamare cronic a epieliului 1ron%ic. :n re2ula9 4iamerul cilor aeriene ese re4us $i
ca 6n asm9 el 4e'ine ,reu 4e e3%ala9 ceea ce con4uce la o acumulare 4e aer 6n plm5ni.
:n consecina acesor mo4i-icri9 raciunea asupra cilor respiraorii ese re4us $i re2isena
lor la inspirarea aerului ese crescu. Aces -enomen limiea2 'enilaia9 4ar pro1lema ese a,ra'a
prin per4era parenc%imului pulmonar care re4uce capaciaea 4e 4i-u2ie 6n plm5n.Mai mul9
4isrucia nu ese uni-orm9 spaiul mor -i2iolo,ic ese crescu $i raporul )AF[ sun anormale 6n
4i-erie pri a plm6nilor. Sc%im1urile ,a2oase 4eci sun alerae $i o %ipo3ie $i o 4ispnee cronic se
insalea2.
"a $i asmul9 pro,resia mala4iei ese urma 4e ese 4e e3plorare a -unciei respiraorii.
Reeniua aerului inspira in4uce mari 'olume pulmonare9 4ar capaciaea 'ial9)EMS $i 4e1iul
s6n oae re4use. ?eoarece cau2a su1iacen ese 4isru,erea parenc%imului pulmonar9 creserea
re2isenei cailor aeriene ese ino4eauna pre2en spre 4eose1ire 4e cri2ele 4e asme acue.
"5n4 plm5nii nu po s se um-le normal9 'enilarea al'eolar 4e'ine 4i-icil. Aceasa se
pro4uce 6n ca2 4e -i1ro2 pulmonar9 ur1eculo2 $i pneumonie. ?i-iculaea a creserii 'olumului
piepului poae e,al conri1ui la insalarea unei %ipo'enilaii. Aceasa se poae pro4uce 6n 4i-erie
pro1leme posurale ca scolio2a $i ci-o2a care sun ca2uri 4e 4ere,lari pulmonare resrici'e .
:n ca2ul fibrozei pulmonare9 pereele al'iolar se 6n,roa$ ceea ce re4uce capaciaea 4e
4i-u2ie a plm5nilor. "apaciaea 4e 4i-u2ie ese e,al re4us in ca2ul pneomoniei. :n aces ca29
in-ecia 1acerian con4uce la acumularea 4e -lui4e 6n al'eole. :n siuaiile cele mai ,ra'e9 un lo1
poae -i comple umplu cu lic%i4 care conine o3ine 1aceriene9 ceea ce con4uce la o cresere a
4e1iului san,uin si anomalii a raporului )aF[.
Apneea somnului se aplic unor siuaii 6n care respiraia se 6nrerupe emporar.
?oua ipuri principale po -i 4escrise=
@ apneele somnului 4e ori,in o1sruci'>
@ apneele somnului 4e ori,ine cenral.
Apneea somnului 4e ori,ine o1sruci' ese consecina unei o1srucii -i2ice a ciilor aeriene
superioare. :n impul somnului pro-un4 mu$c%ii ,urii9 -arin,elui $i larin,e se rela3ea2. Farin,ile 6n
coninuare in4e s se 6n-un4e 6n el in4uc6n4 o o1srucie a cilor aeriene.Perioa4ele un4e o1srucia
se 4e2'ol sun acompaniae 4e o puernic reum-lare urma 4e o perioa4 4e lini$e c6n4
o1srucionarea ese comple. Mi$crile e3 piraorii cresc 6n coninuare 6n inesiae p6n ce
presiunea inraoracic 4ep$e$e o1srucarea $i respiraia ese relua 4es acompania 4e o
reum-lare ,l,ioas. "6n4 perioa4a 4e apnee se prelun,e$e su1iecul se re2e$e $i respiraia se
reia9 4ar rimul somnului a -os mo4i-ica. ?ac aceasa se pro4uceprea 4es9 semne caracerisice 4e
pri'are a somnului apar9care inclu4 o iria1iliae $i o per4ere a a4ormirii.
Apneea somnului 4e ori,ine cenral sur'ine c5n4 coman4a respiraorie ner'oas nu ese
capa1il 4e a iniia mi$cri respiraorii. :n impul -a2ei apneei9 Paco
!
cre$e $i su1iecul se re2e$e.
O4a re2i9 su1iecul reia respiraia sa9 Pa"O
!
re'ine la 'aloarea sa normal $i su1iecul a4oarme
4in nou. "a aces episo4 poae s se repee 4e numeroase ori 6n impul nopii9 somnul poae -i serios
perur1a.
Respiraia periodic. Imporana conrolului c%imic a 'enilaiei ese rele'a prinr@un mo4
respiraor cunoscu ca respiraie "%eDne@SoJes ;Fi,.1#.< Ea se caraceri2ea2 prin mo4i-ic$ri
perio4ice a -rec'enei $i 'olumului curen. Paernul ,eneral a 'enilrii alerne 4eci 6nre apne $i
%iper'enilare leAer. Respiraia 6ncepe prinr@o respiraie len $i super-icial9 apoi -rec'ena $i
'olumul curen cresc ,ra4ial p6n la ma3imum 6naine 4e a rece len la apnee. Aceasa 6n paricular
se o1ser' la pacienii 6n -a2e erminale sau care su-er 4e le2iuni cere1rale. El ese uneori o1ser'a
la su1iecii normali 6n impul somnului9 6n paricular la aliu4ine.
42
Aces mo4 respiraor la pacienii 6n -a2a erminal ese e3plica 6n mo4ul urmor= 6n impul
perioa4ei 'enilrii sla1e Pa"O
!
cre$e $i simulea2 c%emoreceporii cenrali care cresc coman4a
respiraorie. Aceasa con4uce la o cre$ere a -rec'enei a ampliu4inii respiraiei. "re$erea
'enilaiei con4uce la sc4ere a Pa"O
!
$i o re4ucere a comen2ii respiraorii9 ceea ce re4uce -rec'ena
amplii4inii respiraiei. Pa"O
!
cre$e $i ciclul se reia. Aces mo4 respiraor nu se poae pro4uce
4ec5 4ac c%emoreceporii cenrali la 'ariaii 4e Pa"O
!
se -ac 4up unele 4ecalaAe. Aceasa poae
re-leca -ie o 4iminuare a sensi1iliii cenrilor respiraori la 1io34 4e car1on9 -ie o sc4ere a
4e1iului san,uin la ni'elul creierului9 4e e3emplu 6n impul unei insu-iciene car4iace.
Respiraia perio4ic o1ser'a la aliu4ine nu in4ic sa4iul paolo,ic. Ea poae -i in4us 4e o
scur perioa4 4e %iper'enilare $i a1oli 4e in%alarea o3i,enului pur.
Respiraia 4e ip 8io ;'e2i Fi,. .1# Spiro,ra-ia 6n 4i-erie.<. se mani-es prin cre$erea
e'i4en a 'olumului curen 6n -iecare ac respiraor9 care alernea2 cu perioa4e 4e apnee. Se
6n5lne$e 6n le2iuni cere1rale9 compresiuni asupra cenrilor respiraorii ;umori9 cre$erea L"R@ului<
sau 6n a,onie
Respiraia 4e ip Nussmaul ese o respiraie rar9 4e ampliu4ine mare9 la care paricip
mu$c%ii respiraori au3iliari ;'e2i Fi,. .1# Spiro,ra-ia 6n 4i-erie.<. Se 6n5lne$e 6n oae srile 4e
com prin aci4o2 mea1olic= o3ico2a su,arului9 coma 4ia1eic9 com uremic9 6n insu-iciena
%epaic.
i8lesemul On4ineiH ese 4ere,larea paernului respiraiei aparene 6n ca2ul pier4erii
conrolului auoma $i psrarea celui 'olunar 6n consecina 4esruciei cilor ner'oase ;e-erene<
in'olunare. ;On4ina9 o nim- a apelor9 a'ea un iu1i murior. Re,ele nim-elor9 al On4inei9 a
1lesema aces 1r1a prin pier4erea -unciilor auonome $i puea s rm5n 6n 'ia numai
a4uc5n4u@$i amine c re1uie s respire. :n a$a mo4 a -os 1lesema la insomnie permanen<.
8olna'ii cu un as-el 4e sin4rom sun recui penru somn la respiraia mecanic 4iriAa prin aparae
speciale.
2. Is%ri#ul 0i5il/iei sis%emului respira%r
1**1 C Malpi,%i M. ;Ialia< a e3pus noiunea 4e Gal'eoleH $i Gcapilare san,'ineH.
1++1 C La'oisier A. ;Frana< a numi o3i,en ,a2ul care 4ispare la respiraia omului $i animalelor9
precum $i a 4emonsra c 6n 'aloare e,al cu o3i,enul consuma se pro4uce 1io3i4 4e
car1on.
1.1! C Le,allois ". ;Frana< prin seciuni rans'ersale a 4emonsra pre2ena cenrului respiraor
la ni'elul me4ulei o1lun,aa.
1.&! C ?on4ers F. ;Olan4a< a in'ena mo4elul mecanic al su4iului 'enilaiei pulmonare.
1.(/ C Seceno' I. ;Russia< a -on4a 1a2ele eoriei mea1olismului ,asos 6n plm5ni $i
ransporului ,aselor cu s5n,e.
1.*. C 8reuer b. ;Ausria< $i 7erin, N. ;Germania< au 4emonsra c e3in4erea plm5nilor ese
un simul penru erminaiunele ner'oase 4in plm5ni $i prin inerme4iul ner'ilor
'a,i aces semnal se ransmie spre cenrul respiraor. Aces -enomen 4e Gauore,lare a
respiraiiH a -os numi re-le3ul 7erin, C 8reuer.
1.*. C P-lu,er E. ;Germania< a 4emonsra c surplusul 4e 1io3i4 4e car1on $i insu-iciena 4e
o3i,en e3ci cenrul respiraor.
1..! C Seceno' I. ;Russia< a e'i4enia auonomia rimic a neuronilor cenrului respiraor.
1..! C Zun2 E. ;Germania< a inro4us concepul 4e Gspaiul morH.
1..( C Misla'sJii E. ;Rusia< a 4emonsra c srucura cenrului respiraor ra%i4ian ese
consiui 4in componena inspiraorie $i componena e3piraorie.
1..+ C 8er P. ;Frana< a 4emonsra c aciunea -i2iolo,ic a ,a2elor amos-erice 4epin4e 4e
presiunea parial.
1./1 C Fre4ericc L. ; 8el,ia< a sa1ili 4epen4ena aci'iii cenrului respiraor 4e componena
43
,a2oas a s5n,elui arerial9 precum $i apariia apnoe la e3cesul 1io3i4ului 4e car1on 6n
aerul inspira.
1./. C )eri,o 8. ;Rusia< a 4escris mo4i-icarea 4isociaiei o3i%emo,lo1inei 6n 4epen4en 4e
presiunea parial a 1io3i4ului 4e car1on 6n s5n,e.
1/0& C 8o%r "%. ;?ania< a 4emonsra cur1ele 4isociaiei soluiilor 4e %emo,lo1in.
1/1( C Yinersein G. ;Germania< a sa1ili mo4i-icarea respiraiei 6n 4epen4en 4e concenraia
ionilor 4e %i4ro,en.
1/1( C 7al4ane b. ;An,lia< a 4eermina componena ,a2oas a aerului al'eolar $i a sa1ili
le,iaile sa1iliii acesora.
1/!0@1/#0 C Nro,% A. ;?ania< a 4emonsra pre2ena 4i-u2iei ,a2elor 6n plm5ni.
1/!* C A4rian e. ;An,lia< penru prima 4a a 6nre,isra aci'iaea neuronilor cenrului
respiraor.
1/!. C 8arcro- b. ;An,lia < a e3plica eoria ransporului cu %emo,lo1ina a o3i,enului $i
1io3i4ului 4e car1on.
1/!/ C Eeer,ar4 N. ;Germania< a sa1ili 4epen4ena elasiciii pl6m5nilor 4e ensiunea
super-icial a lic%i4ului al'eolar.
1/!/ C ?rinJer P. di McN%ann E. ;SUA<.Au consrui aparaul penru 'enilaia
ari-icial a plm5nilor.
1/#1 C Yar1ur, O. ;Germania< a primi premiul EO8EL penru 4escoperirea cio%romo3i4a2ei.
1/#/ C 7eDmans ". ;8el,ia< a primi premiul EO8EL penru 4escoperirea rolului no4ului
sinusal $i mecanismelor aorale 6n re,larea respiraiei.
1/(* C 8aum,aren R. ;Germania< a 4escris 4ou ipuri 4e neuroni a cenrului respiraor 6n
-ormaiunea reicular.
1/*0 C Lums4en T. ;An,lia< a 4escris locali2area cenrului pneumoa3ic 6n me2ence-al $i
'aloarea lui 6n re,larea respiraiei.
<i4li/ra0ie sele#%i*"
<I<LOGRAFIE
8erne RM9 Le'D ME9 Noeppen 8M9 Sanon 8A. P%Dsiolo,D. E4. Else'ier9 !00&
8esmTaDlor
9
s. P%Dsiolo,ical 8asis o- Me4ical Pracice. E4. bo%n R. 8ro1ecJ9 Yilliams m YilJins9
8alimore9 Lon4on9 1//0
"5rmaciu R. ;su1 re4acia<> GuDon A.". Fi2iolo,ie. E4. Amalea9 8ucure$i9 1//*
?ere'enco P.9 An,el I.9 81an A.Sresul 6n snar $i 8oal. E4. ?acia9 "luA@Eapoca9 1//!
Forser R. m al. T%e lun,9 P%Dsiolo,ic 8asis o- PulmonarD Funcion Tess.near 8ooJ Me4ical
Pu1lis%ers9 IE". "%ica,o.Lon4on9 1/.*
Fo3 Suar I. 7uman P%Dsiolo,D. E4. Y"7FMcGraa@7ill9 1///
Ganon, Y.F. Re'iea o- Me4ical PDsiolo,D. E4. Mc Graa 7ill9 !00(
Gro2a P. Fi2iolo,ie. E4. Me4ical9 8ucure$i9 1//1> !++@&0(
44
Goia S.R. Sisemul oro@-acial. Eoiuni 4e -i2iolo,ie. E4. Miron9 Timi$oara9 1///
Guenar4 E. ;coor4inaion<. P%Dsiolo,ie 7umaine9 E4. Pra4el9 Paris9 1//1
GuDon A.".m7all b.E. 7uman PDsiolo,D. E4. Else'ier9 P%ila4elp%ia9 !00*
7ulic I ;su1 re4acia<. Fi2iolo,ie uman. E4. Me4ical9 8ucure$i9 !00+
Romo$an I9 Spira L. Traa 4e ,eriarie. E4. Aca4emiei Ana Aslan Inerna ional9 8ucure i9 !00&
Saulea A9 Tac%e S.9 Fi2iolo,ia esuurilor e3cia1ile. E4. Risoprin9 "luA@Eapoca9 !00&
Saulea A9 Tac%e S.9 Fi2iolo,ia sisemului e3creor. E4. Risoprin9 "luA@Eapoca9 !00*
Saulea A9 Tac%e S.9 Fi2iolo,ia sisemului car4io'ascular. E4. Risoprin9 "luA@Eapoca9 !011
Saulea A.I. Fi2iolo,ia sisemului somao,na. E4. diina9 "%i$inu9 !00/
Saulea A.I. Geronolo,ie. E4. Epi,ra-9 "%i$inu> !00/
Sc%nei4er F. Inro4ucere 6n -i2iolo,ia clinic. E4. )iaa Me4ical Rom5neasc9 8ucure$i9 !00!
Sc%nei4er F.9 Ar4elean A.9 Mo$ L. 8iolo,ia alimenaiei $i alimenaia -i2iolo,ic. E4. )iaa
Me4ical Rom5neasc9 8ucure$i9 !00.
Susan L7. Semiolo,ie me4ical ,eriaric. E4. Ori2onuri uni'ersiare9 Timi oara9 !00#
Tac%e S. Fi2iolo,ia aparaului respiraor. E4. ?acia9 "luA@Eapoca9 1//*
opqrstuvw xy9 zt{v|pw }x9 ztst|~pwt x9 ztvw x. ~ rs. otutt ~q~pp~~= uv|~
r wqpw. 9 qr t|9 !001
spw 9 opqrstuvw xy. opst|t ~q~pp~= uv|~9 qr. x9 vr~t9 !00(
t x.9 vvsp| . psvps|v |tsv|~ |~~ ~ptsrt qr. ~|t9
~~|vw9 1//0
~s|pw . ~q~pp~ uvpwv|t= uv|~9 qr. vr~~|t9 !00!
pw o ~ rs. stwpu|~ p p|pp~~ qr. v|~|str vr~~|t9 1/..
y{. ~q~pp~ rt|~9 |pw. qr. ~s9 pwt 1/..
45
Fi/uri %e6%
Fi,.1. Mo4i-icarea 4iamerelor cuiei oracice 6n impul respiraiei.
Po2iia e3piraorie ese rasa cu linie 6nrerup9 iar cu linie coninue po2iia inspiraorie. A
C 4iamerul 'erical prin co1or5rea cupolei 4ia-ra,mului> 8 C 4iamerul aneroposerior prin
ri4icarea coaselor $i a sernului> " C 4iamerul rans'ersal 6n inspiraie.
Fi,.!. Spiro,ra-ia cu ap.
Fi,.#. )olumul curren> )IR C 'olumul 4e inspiraor re2er'> )ER C 'olumul e3piraor 4e re2er'>
)R C 'olumul resi4ual> ") C capaciaea 'ial> "I C capaciaea inspirului> "RF C capaciaea
re2i4ual -uncional> "PT C capaciaea pulmonar oal.
Fi,.&. 8ariera aero%emaic care sepr spaiul aerian al'eolar 4e s5n,ele capilarelor pulmonare.
Fi,.(. Facorii care 4eermin mi$care lic%i4ului 6n capilare9 inersiiul $i 'asele san,uine ;-orele
Sarlin,<.
Fi,.*. "ur1a 4e 4esociere a 7emo,lo1in C O
!
.
Fi,. +a. E-ecele Pco
!
9 p7@ului9 emperaurii $i %emo,lo1inei -eale asupra cur1ei 4e 4isociere a
%emo,lo1inei@O
!
.
Fi,.+1. Transporul o3i,enului $i 1io3i4ului 4e car1on prin mem1rane capilar.
Fi,. .. Presiunea -a2ic $i me4ie 6n circulaia sisemic $i pulmonar la a4ul 6n norm9 sare 4e
repaus $i po2iie culca pe spae ;clinosaism<.
Fi,. /. "onrolul ner'os cenral al respiraiei.
Fi,.10. Sc%ema operaiunelor successi'e $i inerrelaiile principale a elemenelor ner'oase care
re,lea2 -rec'ena $i ampliu4enea respiraiei.
Fi,. 11. "irculaia ce-alic 6ncruci$a ;Fre4eric<.
Fi,. 1!. E-ecele in%alaiei 4io3i4ului 4e car1on asupra 'enilaiei pulmonare.
Fi,. 1#. Spiro,rama 6n 4i-erie ipuri 4e respiraie 6n repaus.
46
47