SUBIECTE RESPIRATOR

1. .EVALUAREA RESPIRA TIEI CLINICO-FUNCTIONALA-TEST 1-4,5-7

I. aprecierea graduui de di!p"ee a e#$r% se realizeaza prin anamneza si, dupa
Consiliul de cerceari deri!ae "rianic#, s$au sa"ili % &rade de dispnee'
&radul I dispneea apare la urcaul panelor si scarilor, pese 1%$() de repe
&radul II dispneea apare si la mersul pe eren pla, in rim impus de o persoana
sanaoasa
&radul III dispneea apare la mers pe eren plan in rim propriu
&radul I* dispneea apare in impul des+asurarii unor aci!iai o"isnuie ,spala,
!or"i, im"raca-
&radul * dispneea ese prezena in repaus
Pe "aza acesei scale se poae cuani+ica mai e.ac cel mai imporan simpom al
aparaului respiraor dispneea. Penru o dozare mai e.aca se poae meniona e.ac
numarul de repe, disana parcursa in meri sau numarul de pasi dupa care apare
dispneea sau la care pacienul re"uie sa se opreasca.
II. %e!%u c$"&er!a%iei !i ci%i%uui in impul discuiei cu pacienul se o"ser!a modul in
care respira, posura adopaa, prezena dispneei sau momenul in care apare, numarul
de respiraii pe minu si modi+icarile de coloraie e&umenara ,cianoza-. Puem o"ser!a
respiraia "olna!ului, punandu$l sa cieasca cu &las are un e. la di+erie di+erie
rimuri. Aces es permie o apreciere a capaciaii respiraorii, a !olumelor pulmonare
care se mo"ilizeaza penru a susine e.pirul, a &radului de o"srucie a cailor aeriene in
e.pir.
III. %e!%u %ee&i'$ruui "olna!ul ese o"ser!a in imp ce urmarese aen un pro&ram
T*, siuaie in care aenia sa ese de!iaa de la propria respiraie. Se o"ine in aces +el
o ade!araa respiraie de repaus, care ese in+luenaa doar de condiiile paolo&ice ale
pacienului, nu si de +acorii psi/ici. Aceasa respiraie da indicaii asupra se!eriaii
"olii, orienand si asupra direciilor de reeducarea respiraorie.
IV. %e!%u ci"ic de de'$(!%ruc%ie se ascula cu aenie oracele pacienului,
urmarindu$se in special impul e.piraor in !ederea punerii in e!idena a z&omoelor
supraadau&ae, si"ilane prelun&i, e!enual raluri inspiraorii. Apoi i se cere "olna!ului
sa useasca penru a mo"iliza secreiile, apoi se ascula din nou plamanii, noandu$se
modi+icarile de inensiae, de localizare, de +orma a acesor raluri. In parea a II$a se
adminisreaza un "ron/odilaaor prin aerosol ,un pu+-, ( pu+uri la iner!al de % minue
+iecare, cu pauza respiraorie de 1) minue dupa adminisrare ,in aces imp
"rom/odilaaorul isi +ace e+ecul-. Se ascula din nou plamanul pacienului. Ser&erea
z&omoelor supraadau&ae pune in e!idena e.isena "ron/ospasmului. Tesul are si
imporana dia&nosica.
V. %e!%u ap"eei se cere "olna!ului ca dupa un inspir pro+und e.ecua la ampliudine
ma.ima, sa e.ecue o apnee ca mai lun&a posi"il. Cu ca dis+uncia inspiraorie ese
mai se!era, apneea !a +i mai scura. In acese siuaie apneea pos e.piraorie ese
pracic imposi"ila.
S+arsiul perioadei de apnee !olunara se realizeaza cand presiunea pariala a CO
(
ese mai mare de %) mm0&, iar presiunea paiala a O
(
ese mai mica de 1) mm0&. Cu
ca apneea ese mai scura, cu aa presiunea pariala a &azelor la incepuul apneei ese
mai apropiaa de !alorile limia, deci +uncia pulmonara ese mai compromisa.
2uraa apneei ese un es de e!aluare a e+icienei raamenului ca si de e!aluare
a e!oluiei "olii.
VI. %e!%u u)a"arii in impul acesui es i se cere pacienului sa ina culcaa +lacara
unei lumanari asezaa la o anumia disana de &ura, +ara sa o sin&a. Cu ca disana de
la &ura la +lacara ese mai mica, cu aa !ieza curenului de aer emis in e.pir ese si ea
mai mica, si deci sindromul o"sruci! "ronsic ese mai se!er. Ameliorarea o"sruciei
permie indepararea +lacarii.
2uraa perioadei ca +lacara ese meninua culcaa !a +i cronomeraa, o"inandu$
se indicaii asupra capaciaii e.piraorii a pacienului si a marimii !olumelor de aer pe
care le poae mo"iliza. Aces es se poae e.ecua si su" +orma impului de e.pir +ora
,se relizeaza un inspir ma.im, urma de un e.pir +ora si se cronomereaza duraa
e.pirului asculand la ni!el ra/eal duraa reala-.
In mod normal capaciaea !iala ese e.piraa in 3$4 sec., dar in caz de sindrom
o"sruci! "ronsic, e.pirul eseprelun&i la 5 secunde sau pese. Aceasa inseamna ca
raporul dinre *E6S ,!olum e.piraor ma.im7secunda- si capaciaea !iala ese su"
5%8.
In mod normal *E6S ese pese 1)$9)8
O ala !ariana ar +i'
Testul chibritului c/i"iriul se menine aprins la apro.imai! la 1% cm de &ura si se
cere pacienului sa$l sin&a: daca nu reusese *E6S are !aloare su" 1))) ml, normalul
+iind de ())) sau pese.
VII. %e!%u #$r)arii (ue$r de aer $ se cere pacienului sa su+le prinr$un u" inr$o
sicla cu apa: se !a su+la len si coninuu, as+el inca sa se +ormeze "ule e&ale si sa se
spar&a uni+orm. 2uraa e.pirului, e!ideniaa prin perioada de +ormare a "ulelor, indica
marimea !olumului de aer pe care il poae mo"iliza pacienul in impul e.pirului si
&ra!iaea rezisenelor la +lu.. Inalimea lic/idului in sicla, reprezina rezisena
inerpusa e.pirului si da in+ormarii asupra +orei e.piraorii pasi!e si aci!e, in +uncie
de modaliaea in care se realizeaza e.pirul ,cea pasi!a e deerminaa de elasiciaea
plamanului, iar cea aci!a de musc/ii e.piraori accesori-
*.SE+,ENTATIA PLA,ANULUI-
P;A6A<U; 2REPT' are 3 lo"i
1. ;OBU; SUPERIOR'
1- APICA;
(- $POSTERIOR
3- $A<TERIOR
(. ;OBU; 6I=;OCIU'
1. -LATERAL
*. -,E/IAL
3. ;OBU; I<>ERIOR'are % se&mene dar sun persoane cu 5
$se&menul 5 apical
$se&menul 5?$ su"apical
$4 se&mene "azale
$"azal medial@cardiacA
$Bazal anerior
$Bazal laeral
$Bazal poserior
P;A6A<U; STA<B' are ( lo"i
1. $SUPERIOR'$ se&m.apicalCapico$poseriorD
$se&m.poserior
$se&m.anerior
$se&m.
$se&m.
(. $I<>ERIOR'$apicalCsuperiorD
$su"apicalC
$anerior
$poserior
$laeral
0. RE+LAREA AUTO,ATA A RESPIRATIEI -
2enumirea de cenru respiraor ese oarecum improprie, neuronii de comandE
+iind rEspFndiGi pe arii e.inse la ni!el "ul"o$ponin, cei inspiraori +iind &rupaGi
predominan Hn re&iunea dorsalE, iar cei e.piraori predominan Hn re&iunea !enralo$
poninE.
In porGiunea superioarE a "ul"ului se delimieazE ( &rupuri celulare care po
menGine aci!iaea !enilaorie auonomE Hn a"senGa le&Eurilor cu eaJele ner!oase
superioare.
1.Grupul respirator dorsal cuprinde neuronii ,inspiraori- care descarcE impulsuri Hn
+aza incipienE a inspirului. Ei primesc a+erenGe !iscerale Ki &usai!e, prin ner!ii !a&i
,perec/ea L-, &loso$+arin&ieni ,perec/ea IL- Ki +aciali ,perec/ea ,*II-, a+erenGe
senzii!e de la ni!elul +eGei prin ner!ul ri&emen ,perec/ea *-,
a+erenGe de la ni!el corical Ki a+erenGe medulare senzii!e ,aci:e, ermice si doreroase-
Ki propriocepi!e de la ni!elul musculaurii oracale.
A.onii acesor neuroni propriocepi!i co"oarE prHn cordoanele moorii ,!enro$
laerale- ale madu!ei spinarii pana la ni!elul re&iunilor cer!icale si oracale unde +ac
sinapsE cu neuronii moori din urmaoarele meamere ,+iecare din elemenele
consiui!e ale corpului asemEnEoare ca srucurE Ki aKezae succesi!-'
C
3
M C
%
$ ori&inea ner!ului +renic ,iner!eazE dia+ra&mul-
T
1
M T
5
$ penru ner!ii inercosali
T
1
M T
1(
N ;
1
$ penru ner!ii musculaurii a"dominale
2.Grupul respirator ventral cuprinde neuronii inspiraori Ki e.piraori Hn proporGie de
3 la 1. A.onii neuronilor inspiraori co"oarE Hn cordoanele laerale spre nucleii
musculaurii inspiraoare, iar a.onii neuronilor e.piraori co"oarE prin parea laeralE a
cordoanelor anerioare Ki +ac sinapsE cu neuronii meamerelor T
1
$ ;
3
care !or iner!a
muKc/ii inercosali inerni Ki a"dominali.
3.Grupul neuronilor pontini ,cenrul pneumoa.ic- are un &rup e.piraor dorso$
medial, un &rup inspiraor laero$!enral Ki un &rup al +azei de recere ,Hnrerupere-
aKeza Hnre primele ( &rupuri. <euronii e.piraori ponini nu primesc a+erenGe medulare
Ki !a&ale, dar primesc cone.iuni de la oGi nucleii "ul"ari Ki a+erenGe senzoriale , in
special !asculare si &usai!e.
Grupul neuronilor din truchiul cerebral siua Hnre "ul" Ki pune conGine'
neuroni inspiraori localizai predominan dorso$laeral si caudal:
neuroni e.piraori siuai"predominan !enro$medial.
Simulul se +ormeazE la ni!elul neuronilor "ul"ari inspiraori si ese rasmis prin a.onii
acesora care co"oara prin cordoanele anerioare si anerolaerale pana la neuronii
moori ai musculaurii inspiraoare. Simulul ese muliplu, deoarece nu oGi neuronii
sun aci!aGi simulan, ci Hn lanG, in renuri de descarcari.
>rec!enGa acesor descarcari deermina numarul de uniai moorii aci!ae, si deci +orGa
Ki pro+unzimea respiraGiei ,inspir ($3 secunde-.
Iner!alul li"er dinre descErcEri deerminE +rec!enGa respiraorie. Impulsurile
"ul"are pornesc Hn ( sensuri, aF spre musculaura inspiraorie, cF Ki spre pune la
ni!elul cenrului pneumoa.ic, care la rFndul sEu simuleazE neuronii e.piraori.
Rolul neuronilor e.piraori ese de a in/i"a primul &rup, si anume &rupul
neuronilor inspiraori. Acesi neuroni deermina oprirea impulsurilor moorii si
rela.area musculaurii inspiraorii inrinseci ,inercosali e.erni si dia+ra&mul-, aciunea
lor +iind mediaa de ali neuroni ,neuronii +azei de recere-.
Cenrul pneumoa.ic nu are o aci!iae rimicE, el +iind simula de e.ciaGiile
periodice !enie de la ni!el "ul"ar. Rimiciaea respiraGiei se pEsreazE c/iar dacE
cenrul pneumoa.ic ese scos din +uncGie cu condiGia ca ner!ii !a&i sE +ie inacGi. Prin
aceKi ner!i !a&i sun conduse la "ul" impulsurile senzii!e de la receporii pulmonari
care inre&isreaza disensia srucurilor al!eolare de la receporii su"epieliale ,iuaGi su"
epielui "ronKic-, de la receporii ra/eei "ronsice, de la erminaGiile ner!oase li"ere din
musculaura "ronKicE, din ducurile al!eolare Ki din al!eole, de la ni!elul pleurei. 6ai
primese a+erene de la "aroreceporii ,senzori de presiune- !enelor mari, de la ni!elul
ariului drep, din arere, din areriole, din !ene pulmonare, de la ni!elul crosei aorei,
de la ni!elul c/emoreceporilor corpusculului caroidian Ki aoric, de la receporii
dia+ra&mului, de la receporii u"ului di&esi! ec ,di+eriele mani+esari din acese locuri
po modi+ica respiraia, adica sa o in/i"eO-.
4.PROBRA6 RECUPERATOR I< AST6 BRO<SIC'
Asmul "ronKic ,"ron/ospasm, edem al mucoasei "ronKice, /ipersecreGie de mucus-
Traamen similar cu "ronKia asmai+ormE cu o"srucGia acuE a +lu.ului de aer.
Pro&ramul cuprinde' posurEri +aciliaorii de Hnindere Ki rela.are muscularE Ki
neuropsi/icE, conrolul Ki reeducarea respiraorie.
In +ormele &ra!e !enilaGia mecanicE care se HnsoGeKe de re&ulE cu
aerosoloerapie, raamen desensi"ilizan speci+ic, Hn +ormele aler&ice scoaerea din
mediul cu aler&eni ,ecoerapie-, reeducarea respiraorie, corecarea de+icielor musculo$
sc/eleale Ki anrenamen la e+or. E.isE siuaGii Hn care asmul "ronKic poae +i indus de
e+or, "ron/oconsricGia apErFnd la 5) pFnE la 9) 8 din capaciaea ma.imE de e+or.
In aceasE siuaGie se acGioneazE creKerea oleranGei la e+or cu anrenamen la
e+or doza. Aceasa presupune o esare iniGialE penru a sa"ili capaciaea ma.imE
oleraE dupE care pacienului i se cere sE e.ecue e+oruri de ip su"ma.imal. 2upE o
perioadE de anrenamen ,($3 luni- pacienul !a +i reesa Ki dacE n$au apEru
complicaGii or&anice ni!elul de e+or ma.imal sE +ie mai Hnal.
Se recomandE ca e+orul sE +ie realiza predominan cu mem"rele in+erioare
penru cE nu "loc/eazE oracele Ki lucrul Hn amos+erE caldE.
5.AUSCULTATIA 1 RALURILE U,E/E
Raurie u)ede sun ralurile su"crepiane, ralurile crepiane si ralurile ca!ernoase
Raluri subcrepitante au ori&inea "ronsica alauri de ralurile sonore, de aceea sun
incluse uneori alauri de acesea in ralurile "ronsice.
Sun z&omoe ine&ale care apar in am"ii impi respiraori si se modi+ica cu usea.
Ele seamana cu z&omoul produs su+land prinr$un pai inr$un pa/ar cu apa. Caracerul
!aria"il ese da de cali"rul "ronsic si inensiaea cu care se su+la.
Calsi+icare'
raluri su"crepiane mici ,+ine-:
miJlocii:
mari ,&roase-.
6ecanismul de producere ese reprezena de con+licul dinre coloana de aer si
lic/id la ni!elul "ron/iilor de cali"ru mic cu mo"ilizarea e.udaului "ronsic si +ormarea
unor "ule. Ele apar in procese "ronsice !ariae '
"ronsie acue si cronice,
con&esii pulmonare,
"ronsiecazii,
"ron/opneumonii
in ceea ce pri!ese momenul apariiei in e!oluia "olii, ele po a!ea caracer
predici!'
2aca apar in urma ron+lanelor si si"ilanelor su&ereaza o "ronsia descendena,
adica e.inderea pro&resi!a a procesului paolo&ic care peri+eria ar"orelui
"ronsic.
2aca sun percepue inr$o zona circumscrisa lor su&ereaza un proces paolo&ic
local ,cel mai +rec!en un TBC-.
Raluri crepitante sin&urele de ori&ine al!eolara. Sun descrise ca z&omoe +ine, e&ale,
relai! uscae, care apar in a ($a Jumaae a inspirului, se inmulesc dupa use ,apar in
ploaie dupa use- si seamana cu +recarea unei su!ie de par lan&a urec/e sau cu
z&omoul produs de dizol!area sarii in apa calda. Ele se daoreaza desprinderii
e.udaului de pe pereii al!eolari in momenul parunderii aerului in al!eole.
Ralurile crepiane semni+ica prezena unui proces paolo&ic al!eolar insoi de e.uda,
adica e.isena unei al!eolie. Se auscula in pneumoii, "ron/opneumonii, edem
pulmonar, in+arc pulmonar.
6ai sun descrise ( ipuri speciale de raluri crepiane'
de intoarcere apar in perioada de !indecare ,de rezoluie- a pneumoniei. Sun mai
inense, ocupa o inspirul si au im"rul relai! umed si caracer similar
su"crepianelor
de deplisare apar la indi!izii +ara su+erina pulmonara, care au meninu mul
poziia de decu"i si se daoreaza cola"arii al!eolelor de parea spriJinului. Ele dispar
dupa ce pacienul isi modi+ica poziia si dupa cae!a inspiruri pro+unde
Raluri cavernoase seamana cu su"crepianele mari si apar in zone apicale, sun mari,
ine&ale, mai puin numeroase. Prezena lor semni+ica e.isena unei ca!erne.
6ecanismul de producere ese reprezena de +ormarea de "ule de aer inr$o
ca!erna cu coninu lic/idian. Ca!erna imprima o rezonana pariculara unui ral
su"crepian, care ia nasere in "ronsia de drenaJ.
2.RE+ULI ,ETO/ICE ALE /RENA3ULUI POSTUARL
1. in cazul pacienilor o"sruci!e ,"ronsii, "ronsiole, /ipersecreie, "ron/ospasm-,
se adminisreaza cu 1)$1% minue inainea sedinei un "ron/odilaaor ,aerosol-:
(. drenaJul se realizeaza inaine de masa:
3. drenaJul se poae e.ecua o daa sau de mai mule ori pe zi, in +uncie de
necesiai si olerana pacienului:
4. un drenaJ al inre&ului plaman nu re"uie sa dureze mai mul de 3)$4) minue:
%. in cadrul unei sedine se !a rece prin cae!a posurari mai imporane meninue
+iecare pe o duraa de %$1) minue +iecare:
5. zonele cele mai incarcae se dreneaza primele:
1. dupa +iecare posura, pacienul !a respire ;E<T si pro+ound de cae!a ori, dupa
care !a usi de cae!a ori incercand sa e.pecoreze:
9. "olna!ii !or a!ea la indemana un pa/ar penru colecarea secreiilor. Prezena
acesui pa/ar are un "un e++ec psi/ic:
P. la s+arsiul +iecarei posuri, imp de 1 minu, Qineoerapeurul !a aplica deasupra
zonei drenae mane!re de apoamen sau percurie, respeci!e mane!re de
!i"raie ,manual sau insrumenal-:
In anumie siuaii ,copii sau personae mai +ira!e- se poae realize !i"rare$
scuurare a inre&ului orace
Penru spuele &roase, !ascoase, ese mai indicae percuia, in imp ce penru
spuele mai +luide e mai e+iciena !i"raia. Am"ele mane!re deermina !i"raii in esuul
su"iacen.
In imp ce mane!rele de apoamen si percuie deermina !i"raii cu lun&ime de
unda mai mare si +rec!ena mai mica, in cazul !i"raiilor ese in!ers, adica lun&ime de
unda mai mica si +rec!ena mai mare.
Se pare ca e.isa o le&aura inre lun&imea de unda a !i"raiilor si lumenul
"ronsiilor pe care le in+lueneaza.
In concluzie, unii Qineoerapeui recomanda alernarea percuiilor cu !i"raiile,
3) secunde cu 3) secunde.
1). dupa drenaJ se pracica aerosolizarea cu ani"ioice, ani+un&ice si
&lucocoricoizi ,aniin+lamaor-.
7 APARAREA ANTIINFECTIOASA SI /E /TO4IFIERE
. Apararea a"%ii"#ec%i$a!a !i de de%$5i#iere ese o &rupare neomo&ena de +acori de
aparare'
1. Sur+acanul al!eolar paricipa la neuralizarea poluanilor de naura &azoasa, a
su"sanelor acide, a unor paricule ani&enice. El are proprieai "acericide si
"aceriosaice: are rol de simulare a +unciei macro+a&elor si realizeaza un
ranspor mecanic al pariculelor parunse la ni!el al!eolar.
(. Bariera al!eolo$capilara reprezina ulimul o"sacol impori!a unor a&eni poluani
care ar incerca sa parunda in circulaia &enerala. Ea lasa sa reaca doar &azele
respiraorii si unele proeine serice. In condiii paolo&ice insa, seleci!iaea
mem"ranei al!eolocapilara ese perur"aa, in plus, la ni!elul mem"ranei "azale a
"arierei al!eolo$capilare ese sediul unor procese imunolo&ice.
3. 6ecanisme imune reprezina sisemul speci+ic de aparare pulmonara care se
alaura celorlale siseme de aparare considerae nespeci+ice.
Plamanul poae +i considera or&an lim+oid, capa"il sa ela"oreze un raspuns
imun. ;a ni!elul cailor respiraorii superioare ,ca!iai nazale, +arin&e, larin&e- e.isa
inelul ami&dalian nazo$oro+arin&ian *aldeRer.
Bron/ia si ra/eea conin esu lim+oid di+uz disri"ui.
;a ni!elul "ron/iei si ra/eei sun localizae rezer!oare de lim+ocie B secreoare
de anicorpi si de lim+ocie T, care reprezina elemenele imuniaii de ip celular.
Tesuul lim+oid "ronsic secrea in primul rand imuno&lo"ulina A ,I&A-
secreorie, si in mai mica masura imuno&lo"uline B si E, si 6.
6.TIPURI /E TORACE-
1. torace emfizematos ese &lo"ulos, round, cu oae cele 3 diamere marie in special
cel sa&ial ,orace in "uoi-.
Se caracerizeaza prin'
$ +i.area coaselor in inspir +ora:
$ sernul ese proeminen:
$ coasele sun orizonalizae:
$ un&/iul .i+oidian ese mari ,un&/iul +orma de coasele in+erioare-:
$ spaiile inercosale lar&ie:
$ +osele supracla!iculare sun pline, proeminene ,nu se mai !ad-:
$ perimerele oracice ,su"a.ilar, mediu si "azal- marie:
$ carilaJele cosale sun +rec!en calci+icae sau osi+icae.
$ ampliaii respiraorii reduse.
2. torace astenic aspec &eneral alun&i si aplaiza. Are diamerul anero$poserior
redus su&erand predispoziia la !arsa adolescenei penru dez!olarea unor procese
speci+ice de ipul TBC.
2in cauza +ormei oracelui, se&menele in!ecinae sun si ele modi+icae'
$ umerii sun co"orai:
$ &aul aparen alun&i si inclina anerior:
$ +osele supra si su"cla!iculare sun adancie:
$ cla!iculele sun proeminene:
$ coasele +oare proeminene din cauza spaiilor inercosale deprimae.
$ sernul ese in &eneral uri:
$ omoplaii cu mar&inea inerna si un&/iul in+erior deparae de planul
cosal creand aspecul de aripi de porum"el:
$ un&/iul .i+oidian ese ascui:
$ miscari respiraorii de mica ampliudine.
3. torace in palnie aspec caracerisic mai dilaa in Jumaaea superioara dupa care se
srameaza su" mamelonar, Jumaaea in+erioara +iind apro.imai! cilindrica cele (
Jumaai sun separae prinr$o depresiune circulara, medio$oracica, orizonala, la
ni!elul inseriei endooracice rans!ersale a dia+ra&mului. Asocierea cu adenopaia
/ilara ,la ni!elul /ilurilor pulmonare- !izi"ila la e.amenul radiolo&ic, su&ereaza
recuul "acilar.
4. toracele conoid ,piramidal sau clopo- ese dilaa la "aza cu !ar+ relai! sram.
E!azarea "azala se daoreaza creserii !olumului a"domenului in perioada de dez!olare
a or&anismului si ese in mod uzual semn de malnuriie ,ascia malnuriie sau
/epaosplenome&alie creserea in !olum a or&anelor imedia su" orace-
%. toracele rahitic polimor+, in +uncie de &ra!iaea de+iciului de calciu si de
!iamina 2, sau de perioada in care a dura aces de+ici. 6odi+icari muliple se
inalnesc in asocieri !ariae'
$ modi+icari ale sernului care ese in &eneral proeminen si ese descris si ca
orace in carena, piep de pasare sau pro!a de !apor:
$ maanii cosale ,proeminena si apoi calci+ierea carilaJelor cosale-:
$ prezena sanului 0arrison, produs de un dia+ra&m mai puernic daca
cuia oracica pe care se insera:
$ ci+ozarea coloanei dorsale sau dimpori!a, in+undarea sernala la ni!elul
median, ci+olordoze, ci+oscolioze de!iaii ale coloanei !ere"rale.
6odi+icarile oracale sun +rec!en insoie de deza.ari ariculare la
ni!elul mem"relor in+erioare sau c/iar de+ormari ale se&menelor osoase.
Ale !ariane de orace ra/iic'
$ orace in+unda se caracerizeaza prin sern in+unda in poriunea
in+erioara sau pe oaa lun&imea ,piep de pano+ar-, care pre.ina
ampliaii oracice reduse:
$ oracele cu modi+icari .i+oidiene apendice .i+oid puand +i proeminen
sau in+unda, disana dinre acesa pana la coloana oracala puand +i c/iar
1,% cm.
Ale !ariane de modi+icari oracice'
orace aplaiza si oracele uri laeral apare la +eele inere cu sindrom Turner
oracele in scu sau in pa!aza
disro+ia oracica as+i.iana o +orma de condrodisro+ie con&eniala in care
carilaJele cosale se micsoreaza repa a+ecan &rada dar ire!ersi"il +uncia
respiraorie:
anomaliile osoase sun mai +rec!ene, cel mai des inalnie +iind de+ecele
con&eniale sau ul"uraile de saica !ere"rala. A+eciunile con&eniale po
deermina de+ormari oracale prin a+ecarea in principal a plasronului serno$
cosal ,pereele anerior al oracelui- sau prin modi+icari musculare. Aspecele
clinice sun !ariae iar suneul +uncional ese ine&al.
Anomaliile musculare sun rare si insoesc de re&ula ale mal+ormaii. Cea mai
+rec!ena ese ABE<ESIA musc/iului mare pecoral ,a"sena-, sindromul Poland.
Poae aparea unilaeral sau "ilaeral si se asociaza de re&ula cu mal+ormaii cosale si
musculare de ipul '
$ rela.area musc/iului drep a"dominal:
$ laeralizarea inseriilor musc/iului pecoral mare:
$ rela.area musc/iului dia+ra&m, ceea ce are ca urmare modi+icarea uuror
diamerelor cuiei oracice.
7.POSTURI /E /RENA3 8RONSIC
Postura de drenaj bronsic
1. 2* pe o "anc/ea de &imnasica cu
runc/iul in a+ara "anc/eei, mem"rele superioare
+lecae, ane"raele spriJinie pe sol, +runea pe
ane"rae dreneaza se&menele poserioare ale
lo"ilor in+eriori, drep si san&:
(. 2; s& cu mem"rele in+erioare si
"azinul pe "anc/ea de &imnasica, runc/iul
inclina laeral, ane"raul san& spriJini pe sol, capul
pe ane"raul san&, pe o pernua se dsreneaza
se&menele laerale si lo"ul in+erior drep:
3. 2; dr penru drenarea lo"ului in+erior san&
si se&menelor laerale san&i:
4. 2 dorso$laeral s& cu runc/iul
inclina care sol, mem"rele in+erioare si
"azinul pe "anc/ea, spriJin pe omoplaul san&
penru drenarea lo"ului miJlociu drep:
%. 2 dorso$laeral dr cu runc/iul in a+ara
"anc/eei si spriJin pe omoplaul drep penru
drenarea se&menelor miJlocii:
5. 22 cu mem"rele in+erioare si
"azinul pe "anc/ea, runc/iul e.ins, in
spriJin pe sol la ni!elul omoplailor, penru
drenarea se&menelor anerioare din lo"ii
in+eriori, drep si san&:
1. 22 inins cu capul pe perna si
mem"rele in+erioare +lecae, penru drenarea
se&menelor anerioare din lo"ii in+eriori, drep si
san&:
9. 2* inins, penru drenarea
se&menelor superioare din lo"ii in+eriori dr si s&:
P. 2* cu capul pe doua perne si
oracele pe o perna, cu umarul dr susinu de TT
penru drenarea se&menelor poserioare ale lo"ului
superior drep:
1). 2* cu capul pe doua perne si oracele pe o perna, cu umarul s& susinu de
TT penru drenarea se&menelor poserioare ale lo"ului superior san&:
11. aseza pe scaun cu runc/iul
spriJini penru drenarea se&menului apical din
lo"ii superiori drep si san&.
P$!%uri )$di#ica%e
A. din 2; cu capul pe o perna mica penru
se&menal poserior si superior al lo"ului in+erior de parea opusa spriJinului:
B. din 2; !enral usor, cu capul pe o perna as+el inca umerii sa +ormeze cu planul
paului un&/i de 4% &rade penru se&menul laeral al lo"ului in+erior de parea
opusa spriJinului
C. din 22 laeral dreapa la 4% &rade +aa de pa penru lo"ul in+erior san&
din 22 laeral san&a la 4% &rade +aa de pa se dreneaza lo"ii in+erior si
miJlociu al plamanului drep
19 .,ECANIS,E /E APARARE 8RON:O-PUL,ONARA; +ENERALITATI-
CLASIFICARE-
Aerul amos+eric conGine o muliudine de elemene poluane care !in Hn conac
cu supra+aGa srucurilor pulmonare ,supra+. ar"orelui "ro"sic si supra+aa de sc/im"
al!eolar- apreciaE la apro.imai! 14) m
(
.
In (4 de ore cel puGin 1).))) l de aer rec prin plEmFn ,apro..19 resp7min .
apro.. %)) ml aer7resp-. In mediul ur"an in/alEm Hn curs de o zi pese 1) milioane de
paricule cu di+erie compoziGii sau dimesiuni.
Sisemele de apErare "ron/opulmonare sun reparizae de$a lun&ul Hnre&ului
rac respiraor de la ni!elul nasului pFnE la mem"rana de sc/im" &azos.
E.isE 3 ni!eluri de apErare'
1. sisemul de apErare localE "ron/o$pulmonarE
(. sisemul lim+oreicular de imuniae celularE Ki umoralE
3. sisemul de apErare mezenc/imalE
1.Apararea locala
ApErarea localE are o auonomie Ki se realizeazE prin 3 mecanisme principale'
A. apErarea mucociliarE mecanicE
B. apErarea macro+a&icE
C. apErarea aniin+ecGioasE Ki de deo.i+iere.
Ale miJloace de apErare +iziolo&ice'
- +ilrul nazal care reGine %) 8 din oalul pariculelor in/alae, iar pariculele cu
diamerul mai mare de 3$% m +iind reinue in proporie de c/iar P)8
- re+le.ul de use sau srEnu care conri"uie la e!acuarea secreGilor HncErcae cu
pariculele in/alae
- "ron/oconsricGia ca Ki de&luiGia po +i considerae miJloace de apErare prin "locarea
accesului spre cEile respiraorii
As+el se oprese parunderea mulor +acori a&resi!i in special de naura &azoasa.
11.ETAPELE UNUI PRO+RA, /E RELA4ARE-
Prolo&ul respiraor'$pe o duraa de ($4 min. !a respira amplu, linisi,
concenrandu$se pe diriJarea respiraiei,in cazul dispneicilor ce prezina incoordonare
respiraorie accenuaa se renuna la prolo&ul respiraor-. Acesa se inroduce cand
pacienul in!aa e/nica respiraiei in sedinele speciale.In cadrul prolo&ului resp.se
realizeaza o /iper!enilaie prin care aporul de O( crese, &enerand eu+orie: deasemeni
/iper!enilaia permie pasrarea penru eapele urmaoare a unei perioade de apnee care
+acilieaza conracia. Penru unii pacieni prolo&ul reprezina c/iar o meoda de rela.are,
su"iecul percepand o senzaie de &reuae a capului.
Conraindicaii'$0ipocalcemie
Anrenamenul propriu$zis'$consa in mo"ilizarea ani&ra!iaionala prin
conracia anumior &rupe musculare
incepe prin ridicarea mem"rului superior drep apoi a celui san& si apoi am"ele
mem"re.Pe un inspir amplu coul se desprinde de pe planul paului si mem"rul superior
se ridica ince pana ce mana rela.aa parasese planul paului. Se menine poziia
ridicaa 1%$() sec. su&erandu$I pacienului sa se concenreze pe ima&inea e+orului pe
care$l realizeaza mem"rul superior, apoi "rusc se realizeaza un e.pir sonor si se
rela.eaza mem"rul superior lasandu$l sa cada. In aces momen insrucorul caua sa$I
su&ereze senzaia de eli"erare ce urmeaza conracia si linisea oala cineica ce
insoese rela.area: imp de 1) min.pacienul !a respira rar si amplu rememorand
senzaiile de conracie si rela.are si di+erena dinre ele.;a incepu se realizeaza ($3
miscari penru +iecare mem"ru superior si apoi ($3 miscari cu am"ele mem"er simulan.
Al ($lea &rup muscular e cel al mem"relor in+erioare. Se mo"ilizeaza inai un
mem"ru in+eror, apoi celalal si amandoua in +inal.
Al 3$lea &rup e reprezena de e.ensorii runc/iul. In impul conraciilor se
desprinde zona lom"ara de planul paului prin lordozare pe duraa inspirului si se
rela.eaza decupland conracia pe e.pir: soliciam pacienului sa$si ima&ineze senzaia
de pra"usire cu aplaizarea lom"ara.
Se mai poae lucra similar penru cea+a: in aces caz capul nu se ridica ci se
realizeaza o e.ensie ruland capul pe zona occipiala.
In pro&resia e.erciiului penru mem"rul superior se recomanda inceperea rela.arii cu
musculaura de la radacina mem"rului care peri+erie desi alii recomanda ordinea
in!ersa.
Anrenamenul dureaza 3)$4) de min.
;a "olna!ii ce au dureri ariculare sau redori sau care au su+eri iner!enii c/irur&icale
se recomanda e/nica =aco"son n!ersaa ce se realizeaza din aceeasi posura, +aza de
conracie +iind reprezenaa de conracie izomerica de scura duraa,5 sec.-. Aceasa
conracie se realizeaza prin presarea mem"rului pe planul pauluisi apoi rela.are
"rusca.
;a "olna!ii cu /iperonie sau conracure in zona ce+ei, umerilor si mem"relor
superioare se aplica se&menar$RE;ALARE PE<2U;ARA'$din aseza laeral, pe un
scaun cu spaar,spaarul su" a.ila mem"rului superior care se rela.eaza-.Pacinul
inspira si concomian realizeaza o +le.ie a "raului ce se menine 1)$1% sec.,apoi se
rela.eaza "rusc. In momenul rela.arii "raul cade si oscileaza ca un pendul.
Re!enirea'$Reinroducerea pacienului in mediu, cu reinoarcerea la onusul
normal in special penru musculaura ani&ra!iaionala,posurala-.
2aca sedina a +os "ine e.ecuaa e necesara o perioada de ranziie inre rela.are si
onus o"isnui muscular.
Se !a solicia pacienului sa e.ecue +le.ii si e.ensii ale de&eelor si pumnilor,ale
&leznelor, cae!a &rimaze, sa se ininda:+iecare se e.ecua pe cae un inspir apoi, dupa
cae!a repeari se ridica din pa.
1*.8IO,ECANICA ,USC:ILOR RESPIRATORI
CONTRACTIA /IAFRA+,ULUI
Inr$un prim imp se ia punc +i. pe inseria circulara peri+erica, care !a deermina
aplaizarea "olii dia+ra&mului si co"orarea cenrului +renic. In aces prim imp,
presiunea inraoracica scade iar presiunea inraa"dominala crese.
Inr$un al ($lea imp, presiunea inraa"dominala crescua si !iscerele a"dominale
o+era punc de spriJin cenrului +renic care !a +i sa"iliza prin ininderea elemenelor
!ericale care il ra!erseaza ,eso+a&, aora si !ena ca!a in+erioara-.
In impul al 3$lea, conracia in coninuare a dia+ra&mului se realizeaza cu
in!ersarea puncului +i. ,care de!ine cenral-, +ap ce deermina raciunea pe inseria
cosala circulara. Penru coasele li"ere si +loane, aceasa ridicare se realizeaza cu
roarea lor laerala.
Poziia aseza, cu runc/iul +leca ,poziie care comprima !iscerele a"dominale-
+ace !izi"ila ridicarea oracelui in inspir pro+ound, co"orarea si aplecarea anerioara a
oracelui in e.pir pro+ound.
2ia+ra&mul +ace pare dinre musc/ii inspiraori alauri de inercosalii e.erni
6usc/ii inspiraori au '
$ rol inspiraor inercosalii e.erni:
$ rol e.piraor penru inercosalii inerni,
desi, s$au o"ser!a !ariaii de ensiune musculara penru am"ele &rupe in am"ii impi
respiraori.
Penru a realiza inspiraia, puncul +i. penru conracia musculara ese superior,
el realizandu$se prin conracia musc/ilor scaleni, iar in impul e+orului se adau&a
SC6$ul, pecoralii mare si mic, su"cla!icularul si micul dina.
In impul realizarii e.pirului, puncul +i. ese in+erior prin conracia musc/ilor
a"dominali care re&leaza presiunea inra"dominalasi iner!in in respiraie'
6usc/iul rans!ers realizeaza cenura +iziolo&ica a"dominala si ese un
ana&onis al dia+ra&mului
6usc/ii o"lici inerni si e.erni
6usc/ii drepi a"dominali
10.REE/UCAREA RIT,ULUI RESPIRATOR
Bolna!ii o"sruci!i respira la +rec!ena de () respUmin, uneori aJun&and la a/ipnee, la
+rec!ene de 3)$35 resp.Umin., ceea ce e in derimenul +unciei respiraorii.
14. RECUPERAREA /.V.O.-
In aceasE clasE de "oli cuprindem'
BPOC
+ormele sale de la "ronKia cronicE pFnE la em+izem pulmonar Hnre ele e.isE o
muliudine de +orme inermediare
"ronKia asmai+ormE
asmul "ronKic
"ronKiecaziile
1. In cazul pacienGilor spializaGi care au insu+icienGE respiraorie HnsoGiE sau nu de
/ipercapnie, dispnee accenuaE, maJoriaea prezenFnd corp pulmonar cronic, se
recomandE'
a- repaus Ki posurEri Hn scopul scEderii consumului de O
(
, al rela.Erii musculaurii
a"domeno$oracice, al +aciliErii respiraGiei a"dominale, +aciliErii usei Ki drenaJului
"ronKic. <u se recomandE repaus a"solu.
Se !or e.ecua e.erciGii limiae, consFnd Hn miKcEri simple de &imnasicE
aricularE, Hn special la ni!elul mem"relor in+erioare. Se mai recomandE sc/im"area
repeaE a poziGiei corpului Hn pa ,la ( ore- penru a nu +ace sazE "ron/opulmonarE care
poae +a!oriza suprain+ecGie &ra!E cu &ermeni.
Pacienul !a +i s+Eui sE respire pro+und, asemEnEor inspirurilor penru o+a Ki
mo"ilizEri aci!e ale mem"relor superioare Hn e.erciGii rimae cu respiraGia.
"- drenaJ "ronKic posural cu !i"rarea Ki percuGia oracelui realiza de 3$4 ori7zi. In cazul
acesor pacienGi nu se recomandE posurile di+icile de drenaJ cu Trendelen"ur&, ci
cele deri!ae ,penru cE au dispnee, /ipercapnie, insu+icienGE respiraorie-
c- e.erciGii de use conrolaE penru +aciliarea eliminErii secreGilor: dacE re+le.ul de
use ese in/i"a pacienul !a +i Hn!EGa sE e.pire Vca Ki cum ar su+la pe sicla
oc/elarilor#. In aces caz &loa Ki "uzele sun desc/ise.
d- In condiGii de spial se mai realizeazE respiraGie Hn presiune pozii!E ,care +acilieazE
inspirul-
e- o.i&enoerapie
+- pro&rame de reeducare respiraorie
&- readapare la e+or
(. Penru pacienGii Hn am"ulaoriu'
a- drenaJ de posurE cu mane!rele aJuEoare ,adminisrare de aerosoli cu mucoliice Ki
"ron/odilaaoare-, !i"rare Ki percuGie
"- aerosoloerapie dacE ese cazul
c- o.i&enoerapie
d- raamen Qineic
e- posurEri +aciliaorii
+- rela.are ip =aco"son Ki Sc/ulz ,2; poziGie de dormi pe dreapa-
&- anrenamen la e+or doza
/- masaJ insisFnd pe rela.area, deconracurarae muKc/ilor respiraori accesori Ki pe
oni+ierea inercosalilor
i- re+le.oerapie
J- proceduri de anrenare, cElire, penru adaparea la +ri&
1%.REE2UCAREA RESPIRATIEI: I<SPIR$ELPIR
INSPIRUL
Un inspir pe nas dez!ola musculaura respiraorie +iind modaliaea cea mai +iziolo&ica
de dez!olare a oracelui copilului in cresere. 2e aceea ese +oare imporan sa a!em in
!edere oni+ierea musculaurii inspiraorii ce !a asi&ura o !enilaie e+iciena.
E4PIRUL
12.,ACROFA+UL ALVEOLAR-
6.A. pro!ine din monociele san&uine, care la ni!el al!eolar isi modi+ica
mea"olismul de!enind aero"ioice.
6.A. poae pro!eni si din spaiul inersiial, unde sun cunoscue ca masocie.
Ele mi&reaza in al!eole, in caz de soliciare .
6.A. ese o celula mare, cu diamerul de ()$4) Wm, "o&aa in enzime necesara in
procesul de +a&ocioza. Aciunea sa se des+asoara in 3 eape
1. celula recunoase si adera la corpul srain indi+eren de srucura acesuia
(. celula in&lo"eaza corpul srain prin pinocioza +ormand o !acuola de di&esie ,o
picaura- in care corpul srain ese inaci!a si apoi deza&re&a
3. dupa incearea aci!iaii macro+a&ul parasese al!eola, aJun&e in inersiiu si de aici
pe cai lim+aice, ese condus in &an&lionii lim+aici re&ionali.
Pe lan&a +a&ocioza 6.A. are si +uncie secreorie. ;a ni!elul sau se produc si se
elimina imporani +acori de aparare' iner+eron, lizozim, complemen ,complemen X
comple. de su"sane care se cupleaza, se lea&a de comple.ul ani&en$anicorp-.
In procesul imuniar 6.A. coopereaza cu lim+ociele de ip T si B in cadrul
imuniaii celulare si umorale. 6acro+a&ele eli"ereaza si +acori cioo.ici penru
celulele umorale. Ese posi"il ca 6.A. sa iner!ina in procesul de cola&eno$+ormare si
de consiuire a +i"rozei pulmonare.
>a&ociarea pariculelor de pra+ mineral ,cuar, siliciu- ar a!ea rol in declansarea
proceselor imuniare speci+ice pneumoconiozelor, deoarece localizarea proceselor
+i"roase din pneumoconioze urmeaza drumul 6.A. e!acuae.
17.RECUPERAREA /.V.R
Cele mai +rec!ene cauze de resricGie respiraorie sun'
de+ormErile oracice cu ori&ine !ariaE ,ci+oscolioze pFnE la +ormele &ra!e de ip
Sc/eurmann, spondiliE anQilopoeicE, o"eziae-
pa/ipleuriele ,sim+izele pleurale-
+i"roze inersiGiale di+uze care produc, aF scEderea complianGei, cF Ki a elasiciEGii
pulmonare
anumie,"oli,neuromusculare@come,ino.icaii,poliomielia,/emiple&ii,eraple&ii,ec
A
In ceea ce pri!eKe recuperarea se realizeazE'
- Qineoerapie corecoare, e!enual corecare c/irur&icalE Hn anumie +orme de
ci+oscolioze e!olui!e
- Qineoerapie consFnd Hn &imnasicE de asuplizare Ki corecare a poziGiei coloanei
dorsale
In cazurile Hn care spondilia a +os depisaE precoce se sa"ileKe HmpreunE cu medicul
curan un pro&ram periodic de e!aluare Ki un pro&ram Qineic pe oaE perioada !ieGii
dieE de slE"ire Hn cazul o"eziEGii
reeducarea respiraGiei cosale Ki dia+ra&maice
deprinderea de cEre pacien a unor posuri +aciliaorii penru respiraGie
e.erciGii consFnd Hn desc/ideri Ki "locEri alernai!e ale unor re&iuni oracice
readapare la e+or Hn scopul scEderii ra!aliului Ki cosului respiraor
in cazul "olilor neuromusculare pro&r. Se adapeaza si compleeaza pori!i
cerinelor mor+o+uncionale ale pacienului si ale "olii.
16. PERCUTIA TORACELUI
PERCUTIA ' se realizeazE prin aplicarea unor lo!iuri
uKoare pe zona limiaE a oracelui cu inde.ul Ki mediusul care lo!esc +alan&a
miJlocie a mediusului opus aplica pe supra+aGa oracelui. CFnd mediusul ese
Hnins pe orace percuGia ese super+icialE, iar cFnd mediusul ese +leca, iar pe
orace se aplicE doar pulpa de&eului percuGia ese pro+undE
;a percuie se poae pune in e!idena maiae sau /ipersonoriae.
,a%i%a%ea indica in &eneral un proces de consisena crescua care inlocuiese
esuul pulmonar normal. Poae a!ea mai mule localizari'
"azala poae su&era un
c- proces pleural cu acumulare de lic/id in spaiu pleural ca in pleurezia
sero+i"rinoasa sau purulena, un /idroora. sau un /emoora., sau un
proces pleural solid adesea umoral
"- proces pulmonar care e!olueaza cu sindrom de condensare pulmonara
,in!adarea unei zone cu lic/id- pneumonie, a"ces, &oma ,in+lamaie
localizaa-, umora pulmonara, c/is.
suspendaa in miJlocul oracelui si inconJuraa de zone cu sonoriae normala.
Poae aparea'
a- in caz de proces lichidian pleural suspendat ca in pleurezia inerlo"ara
"- un proces pulmonar condensant ca in pneumonie, a"ces, umora sau c/is
:iper!$"$ri%a%ea indica prezena unei srucuri cu densiae mai mica deca a
esuului pulmonar normal in zona su"iacena. In +uncie de localizare si caracere poae
sa +ie'
"ilaerala si di+uza ,em+izem pulmonar-:
unilaerala si di+uza ,pneumoora.-:
polilaerala si circumscrisa in pneumoora. localiza la ni!elul unui lo", sau de o
ca!erna mare &olia de coninu, ori c/is aerian
17. ,USCULATURA RESPIRATORIE
Cuprinde'
1. 6usc/ii insiraori'
6.dia+ra&m
6. Inercosali e.erni
6.s.c.m
6. Scaleni
6.pecorali
6.su"cla!icular
6. 6icul dina
(.6usc/ii e.piraori'
6.a"dominaliCo"licii inerni, e.erni, rans!ers, drepii a"dominaliD
6.inercosali inerni
6.riun&/iular al sernului
6.para lom"ar
.6.dina poserior
*9.PRO+RA,UL <INETIC IN T.8.C
Qineoerapia se insiuie dupE serilizarea +ocarului Ki ne&ai!area spuei
Tineoerapia consE Hn'
e.erciGii analiice de anrenare a uuror &rupelor musculare
corecarea de+icielor sc/eleale
reeducare respiraorie
reanrenare la e+or
/idroQineoerapie
proceduri de cElire a or&anismului, de creKere a rezisenGei &enerale la in+ecGie
*1. TRA:EEA
TRA:EEA u" +i"rocarila&inos de apro..1)$1( cm, cu diamerul !ariind inre 13$((
mm., ese primul se&men al cailor resp. In+erioare.
Ea ese +ormaa din () de inele carila&inoase incomplee poserior, de +orma
lierei U, in zona de rapor cu eso+a&ul. >apul ca la aces ni!el ese depresi"ila poae
deermina +enomene o"sruci!e ,disc/inezia /ipoona ra/eo$"ronsica-.
>ormaa din'
mucoasa$ cuprinde epieliul cilindric cu celule ciliae si calci+orme
su"mucoasa$ cu &lande "ronsice cese desc/id in lumenul "ronsic
unica musculara cu +i"re lon&iudinale,rans!. Si o"lice
**.REE/UCAREA RESPIRATIEI COSTALE
*0. A+RESORI RESPIRATORI- CLASIFICARE
A&resorii respiraori se &rupeazE Hn'
paricule minerale Ki or&anice care pErund Hn plEmFn la di+erie ni!eluri Hn +uncGie de
dimensiune, +ormE &eomericE, &rad de /idraare sau HncErcare elecricE
"acerii Ki !irusuri
a&enGi &azoKi care de!in a&resi!i penru aparaul respiraor prin procese de
o.idoreducere Ki de acidi+iere a mucoasei
corpi o.ici su" +ormE de paricule sau &aze plum", calciu, cadmiu, moli"den
elemene climaice ceaGE, emperauri scEzue, curenGi, uscEciune, !anul,
aeroionizarea pozii!a
*4. PLEURA
*5. APARATUL SECRETOR TRA:EO-8RONSIC
1. Sisemul mucosecreor ese +orma din ( componene'
&landele "ronKice, relai! rare, cu o densiae de 171 mm
(
de epieliu "ronKic: ele sun
siuae pro+und Hn su"mucoasE Ki prezinE canale de e.creGie care lumenul "ronsic
celule calici+orme mucipare cu densiae 1 la % celule ciliae, HmpreunE cu care
+ormeazE epieliul ra/eo"ronKic.
SecreGia celulelor calici+orme ese simulaE de iriaia direca locala , in imp ce
secreia de &lande "ronsice ese simulaa de sisemul !e&eai! parasimpaic.
6ucusul ese un +luid !Fscos elasic care se dispune Hnr$un sra de %$1 m la
supra+aGa epieliului in ( srauri'
1. sraul sol mai +luid,Hn care "a cilii, are o &rosime de % m
(. sraul &el mai dens, la supra+aa, cu o &rosime de 1$( m, in care se +i.eazE
di!erse pariculele +a!orizandu$le ransporul ca pe o "andE rulanE.
SecreGia zilnicE la persoane sanaoase ese de 1)$1)) ml mucus, uneori puandu$se
du"la sau c/iar ripla.
CreKerea secreGiei ese o reacGie la +acori a&resi!i ai aerului Ki are la "azE, pe de
o pare creKerea aci!iEGii secreorii, pe de alE pare creKerea numErului de elemene
secreoare ,&lande si celule- Hn derimenul celulelor ciliae la ni!elul "ronsiilor
*2. RELA4AREA 3ACO8SON
SCOA;A >ISIO;OBICA$e reprezenaa de =aco"son Edmond, ea a!and la "aza
rela.area pro&resi!a pornind de la musculaura peri+erica ce induce si rela.are
neuropsi/ica.
Are la "aza ideni+icarea Qinesezica a sarii de ensiune musculara din impul
conraciei ce se opune lipsei conraciei,adica rela.arii-.
TE0<ICA
$Conracii alernane cu deconracii la ni!elul anumior &rupe musculare:
conracia re"uie sa ai"a +ora minim 3 la esin& muscular penru ca se&menul
respeci! sa +ie ridica ani&ra!iaional. Ridicarea re"uie realizaa in imp ce pacienul
isi ima&ineaza ca dea"ia o poae e.ecua,ca miscarea e ++. di+icila-
$Pro&resia e.erciiului consa in reprezenarea menala a e+orului de ridicare,
desprinzand o mai puin se&menul de pe planul paului pana ce nu$l mai desprinde ci
doar isi ima&ineaza miscarea,conracia &andia-
$2econracia se realizeaza prin rela.are "rusca, complea, ce deermina cadere
li"era a se&menului in imp ce pacienul isi ima&ineaza senzaia de eli"erare indusa de
lipsa conraciei.
Cele ( +aze ale e.erciiului se cupleaza cu miscari respiraorii
Poziia pacienului' 22 cu runc/iul deasupra orizonalei si &enunc/ii +lecai
spriJinii pe un rulou ,capul pe$o perna mica ,mem"rele superioare in a"d. 3) +aa de
runc/i, palmele pe planul paului.
In impul pro&ramului se recomanda ca "olna!ul sa primeasca ca mai puine
e.ciaii din mediul e.ern:se e.ecua in condiii de linise, la semiinuneric, +ara
mirosuri, emperaura de con+or ermic si im"racamine leJera.
*7. APARATUL CILIAR
Penrul +iecare celula calici+orma, epieliul "ronsic are % celule ciliae. O celula
are apro.imai! ()) de cili cu lun&ime de %$1 microni. Cilii !i"reaza in sraul mai +luid
al mucusului. 6iscarea cililor seamana cu ondularea unor !aluri si ese direcionaa
care oro+arin&e.
*i"raia cililor ese dependena de mai muli +acori'
de consiuia ,!ascoziaea- mucusului
de emperaura ,miscarea opima se realizeaza inre 3%$39
)
C-
de p0 ,opim 5,% 9,%-
de concenrarea ionica de sodiu ,mucusul re"uie sa conina ),P ( 8-
In mod normal, cilii !i"reaza cu o +rec!ena de 1))) 1%)) "aai7min. In aces
mod se asi&ura o !ieza de ranspor al sraului superior de mucus de ),1 ),4
mm7minu la ni!elul "ron/iolei disale: !ieza crese pro&resi! spre caile mari pana la
1,3 % mm7min la ni!elul ra/eei.
;a persoanele normala aceasa !i"raie asi&ura clearence$ul "ronsic +ara ca
mucusul e!acua sa de!ina aparen. El ese pura pana la ni!elul +arin&elui de unde ese
in&/ii.
*6. INSPECTIA TE+U,ENTELOR
;a inspecie se deceleaza aspecele pariculare ale e&umenului, modi+icarea coloraiei
+iind +rec!ena'
$ cianozarea e&umenului araa scaderea presiunii pariale a O( su" 9% mm0&.
$ e&umenele colorae de la roz pana la rosu inens po ara&e aenia asupra unei
ino.icaii cu mono.id de car"on:
$ +acies !uluos ,rosu- su&ereaza o "oala in+ecioasa insoia de +e"ra
$ inrosirea unui sin&ur o"raz su&ereaza o pneumonie +ranca lo"ara ,de aceeasi
pare-
*7. TA8LOUL CLINIC- ALTERAREA STARII +ENERALE
1. Alerarea sarii &enerale reprezina un &rup de semne si simpome care cuprind'
a- ASTENIA FI=ICA $ are &rade !ariae, ese percepua de su"iec &reuae sau
o"oseala &enerala sau la ni!elul anumior re&iuni corporale: inereseaza in &eneral
musculaura si se e.plica prin caniai scazue de o.i&en care aJun&e la esuul
muscular, musc/ii nemaipuand susine e+orurile normale din !iaa coidiana.
"- FE8RA reprezin creserea emperaurii corporale cu mai mul de un &rad
!alorile de pana la 31 &rade sun considerae normale:
31$39 sare su"+e"rila:
pese 39 sare +e"rila
In &eneral +e"rele inale su&ereaza a+eciuni acue in care a&resiunea "aceriana
ese masi!a, in imp ce su"+e"riliaea insoese de re&ula "oli cu e!oluie lena,
renana, de mule ori mai &ra!e deca primele.
c. FRISOANELE 1 i"!$%e!c de $(icei #e(ra, ee repre'e"%a"d !e"'a%ii de #rig ce !e i"!$%e!c de
c$"%rac%ii )u!cuare i"&$u"%are de )ica a)pi%udi"e, a carui r$ e!%e de a pr$duce cadura !i
p$ar%a "u)ee de FRILO=ITATE.
d- TRANSPIRATIA reprezina in mod normal +uncia speciala a pielii care permie
realizarea procesului de ermoliza, paricipand in aces +el la pasrarea /omeosaziei
ermice a or&anismului.
Transpiraiile po +i acue sau cronice de cauze +iziolo&ice sau paolo&ice. In a II$
a cae&orie inra +e"ra care insoese in+ecii acue sau cronice, !irale sau "aceriene,
siuaii in care ranspiraiile apar in perioada de !ar+ a in+eciei sau in con!alescen
3).PROBRA6U; TI<ETIC I< B.P.O.C.
3. In cazul pacienGilor spializaGi care au insu+icienGE respiraorie HnsoGiE sau nu de
/ipercapnie, dispnee accenuaE, maJoriaea prezenFnd corp pulmonar cronic, se
recomandE'
/- repaus Ki posurEri Hn scopul scEderii consumului de O
(
, al rela.Erii musculaurii
a"domeno$oracice, al +aciliErii respiraGiei a"dominale, +aciliErii usei Ki drenaJului
"ronKic. <u se recomandE repaus a"solu.
Se !or e.ecua e.erciGii limiae, consFnd Hn miKcEri simple de &imnasicE
aricularE, Hn special la ni!elul mem"relor in+erioare. Se mai recomandE sc/im"area
repeaE a poziGiei corpului Hn pa ,la ( ore- penru a nu +ace sazE "ron/opulmonarE care
poae +a!oriza suprain+ecGie &ra!E cu &ermeni.
Pacienul !a +i s+Eui sE respire pro+und, asemEnEor inspirurilor penru o+a Ki
mo"ilizEri aci!e ale mem"relor superioare Hn e.erciGii rimae cu respiraGia.
i- drenaJ "ronKic posural cu !i"rarea Ki percuGia oracelui realiza de 3$4 ori7zi. In cazul
acesor pacienGi nu se recomandE posurile di+icile de drenaJ cu Trendelen"ur&, ci
cele deri!ae ,penru cE au dispnee, /ipercapnie, insu+icienGE respiraorie-
J- e.erciGii de use conrolaE penru +aciliarea eliminErii secreGilor: dacE re+le.ul de
use ese in/i"a pacienul !a +i Hn!EGa sE e.pire Vca Ki cum ar su+la pe sicla
oc/elarilor#. In aces caz &loa Ki "uzele sun desc/ise.
Q- In condiGii de spial se mai realizeazE respiraGie Hn presiune pozii!E ,care +acilieazE
inspirul-
l- o.i&enoerapie
m- pro&rame de reeducare respiraorie
n- readapare la e+or
4. Penru pacienGii Hn am"ulaoriu'
Q- drenaJ de posurE cu mane!rele aJuEoare ,adminisrare de aerosoli cu mucoliice Ki
"ron/odilaaoare-, !i"rare Ki percuGie
l- aerosoloerapie dacE ese cazul
m- o.i&enoerapie
n- raamen Qineic
o- posurEri +aciliaorii
p- rela.are ip =aco"son Ki Sc/ulz ,2; poziGie de dormi pe dreapa-
Y- anrenamen la e+or doza
r- masaJ insisFnd pe rela.area, deconracurarae muKc/ilor respiraori accesori Ki pe
oni+ierea inercosalilor
s- re+le.oerapie
- proceduri de anrenare, cElire, penru adaparea la +ri&
01. PALPAREA TORACELUI
;a palparea oracelui o"inem in+ormaii &enerale pri!ind sarea e&umenului si a
esuurilor su"iacene si puem aprecia'
$ emperaura cuanaa &eneralizaa sau localizaa, /iperermia insoind
+rec!en "olile acue de ori&ine in+ecioasa
$ sarea de umidiae
$ sarea de /idraare
$ ale caracere : elasiciaea, prezena edemului ec:
$ caracerele unor de+ormaii su"e&umenare' consisena, aderena,
sensi"iliae
Palparea ese uilizaa si penru aprecierea ampliudinii si simeriei miscarilor
celor ( /emiorace. Am"ele aspece se modi+ica in prezena unor procese ce &enereaza
durere.
E.aminaorul se poziioneaza in spaele pacienului si aplica mainile pe orace in
zone simerice, dupa care solicia "olna!ului sa respire normal, sa e.ecue inspiraii
pro+unde, sa useasca. In aces +el se o"ser!a modi+icari de cineica cu limiarea
miscarilor de parea plamanului a+eca, in imp ce plamanul sanaos /iper!enileaza.
2aca e.isa procese care a+eceaza di+uz plamanii ,+i"roza-, miscarile respiraorii
sun diminuae "ilaeral.
Aceasi reducere a ampliaiilor oracale apare la pacienii in !arsa, cu redori ale
ariculaiilor coso!ere"rale.
Palparea mai ese +olosia penru aprecierea !i"raiilor !ocale. I se cere
pacienului sa roseasca cu!ine care conin consoane dure ,R- si se apreciaza modul in
care inra in !i"raie srucurile oracale. *i"raiile !ocale se apreciaza ca +iind normale,
diminuae sau e.acer"ae, in +uncie de densiaea esuurilor su"iacene.
0*. E/UCAREA RESPIRULUI
$diriJarea aerului la ni!elul cailor aeriene superioare penru reeducarea inspirului si a
e.pirului
$reeducarea respiraiei cosale
$reeducarea respiraiei dia+ra&maice
$conrolul si coordonarea respiraiei
00. /ISPNEEA
/i!p"eea &reuae in respiraie, ul"urare caracerizaa prin modi+icarea rimului,
inensiaii si ampliudinii miscarilor respiraorii
Are la "aza parunderea insu+iciena a aerului prin caile respiraorii pana la
supra+aa de sc/im" ,dispnee inspiraorie- sau o iesire di+icila a aerului dupa realizarea
sc/im"ului &azos prin e.pir ,dispnee e.piraorie-.
Se mani+esa cand la ni!elul esuurilor din peri+erie aJun&e sau ese reinua o
caniae insu+iciena de O
(
. Se produce as+el diminuarea proceselor o.idai!e isulare,
urmaa de creserea concenraiei de CO
(
in san&e
$ c/emoreceporii sesizeaza concenraia crescua de CO
(
raspunsul +iind de
/iper!enilaie pulmonara, deci dispneea ca proces ese o adapare a or&anismului
la lipsa de O
(
si acumulare de CO
(
in san&e.
Su"ieci!, dispneea ese descrisa ca lipsa de aer. Ea ese le&aa de apariia insu+icienei
respiraorie si se mani+esa aa la insalarea aceseia ,precoce- ca si in +aza de
dis+uncie !enilaorie.
2ispneea poae aparea si la persoane sanaoase dupa e+oruri sau emoii. 2in
punc de !edere clinic ese apreciaa in +uncie de inensiaea e+orului care o produce.
Penru e!aluarea ei au +os sa"ilie 4 &rade'
&r. I dispnee care apare la e+oruri inense, apropiae de cele ale
oamenilor sanaosi: di+erena consa in duraa dispneei, a modului in care
se succed inspirul si e.pirul si a raporului dinre ele
&r. II apare la e+oruri +izice moderae
&r. III apare la e+oruri de mica inensiae
&r. I* sau dispneea coninua sau de repaus ese sarea pacienului in care
cele mai mici e+oruri coidiene produc discon+or si dezor&anizeaza
succesiunea micarilor respiraorii
2ispneea poae aparea in siuaii paolo&ice, circumsanele de apariie sun +oare
!ariae'
a. /ISPNEEA /IN INSUFICIENTA RESPIRATORIE CU ORI+INE
PUL,ONARA
In acese cazuri dispneea poae +i'
$ o"sruci!a,
$ resrici!a
$ mi.a
I Dispneea obstructiva din bolile cailor respiratorii superioare, a ra/eei, "ron/iilor
sau "ron/iolelor ,in+erioare-'
asmul "ronsic
"ronsiolie
em+izem pulmonar
senoze acue sau cronice ,asupare prin corp srain-
compresii sau umori
II Dispneea restrictiva care apare in afectiuni respiratorii acue sau cronice,
caracerizaa prin a+ecarea pana la disrucie a unor poriuni ininse ale plamanului in
urma carora se disru& pereii al!eolari, se micsoreaza supra+aa de sc/im" &azos
pneumonii, "ron/opneumonii, TBC
Dispneea mi!ta din a+eciuni care e!olueaza cu dis+uncie respiraorie, aa
resrici!a, ca si o"sruci!a
8. INSUFICIENTELE RESPIRATORII /E ORI+INE E4TRAPUL,ONARA
I dispneea din "olile cardio!asculare care e!olueaza cu incarcare pulmonara secundara
II dispneea periodica apare la pacienii coronarieni si /iperensi!i si se mani+esa cu
insu+iciena !enriculara san&a ,I*S- prin perioade alernai!e de a/ipnee si "radipnee
III dispneea din a+eciuni neurolo&ice daoraa ul"urarilor de e.cia"iliae a cenrilor
respiraori'
I* dispneea din "oli ale san&elui
* dispneea din a+eciuni produse prin scaderea concenraiei O
(
in aerul inspira ,piloi,
sca+andri-
*1 dispneea de decu"i sau oropneea aspec caracerisic declansaa de poziia
decu"i o"li&and pacienul sa menina poziia aseza, cu runc/iul ca mai aproape de
!ericala. Apare, aa in a+eciuni respiraorii, BPOC sau pleurezii mari, ca si in
a+eciuni cardiace &lo"ale sau senoze !al!ulare
In a+ara paolo&iei speci+ice, mai poae aparea la o"ezi, in umorile a"dominale
mari sau in sarcinile a!ansae.
In +uncie de numarul de respiraii7minu dispneea poae e!olua cu'
a/ipnee cand miscarile respiraorii au +rec!ena mare si ampliudine redusa
"radipnee cand miscarile respiraorii au +rec!ena redusa si ampliudine !aria"ila $
e.' in coma
miscari respiraorii nere&ulae
/ipopneea ,+. rara- cand sun descrise miscari respiraorii +oare rare cu ampliudine
redusa. Se inalnese in /ipopnee, in ino.icaii care a+eceaza cenrii respiraori.
04. FRECATURA PLEURALA
Freca%ura peuraa ese un z&omo supraadau&a care apare daoria pierderii
luciului normal al +oielor pleurale cu apariia unor depozie de +i"rina pe acese +oie.
Ese super+iciala la ausculaie, se produce si se percepe imedia su" urec/e. Are im"ru
usca, sacada, apare in am"ii impi respiraori. Uneori se percepe numai in inspir, cand
depoziele nu sun mari si, +oare rar in e.pir. <u se modi+ica cu usea. ,c/iar se
accenueaza- la apasarea cu seoscupul pe orace.
Tim"rul ese !aria"il ,de la +oare &roase pana la +oare +ine- si la +el, inensiaea
suneelor. 2e aceea, in unele siuaii ese necesar dia&nosic di+erenial cu ralurile
su"crepiane si crepiane. Prezena lor are semni+icaia unui proces in+lamaor pleural
primii! sau a unei pleurezii secundare unei "oli parenc/imaoase pulmonare
,pneumonie, in+arc pulmonar, u"erculoza, neoplasm pulmonar-.
;ocalizarea ese de asemenea !aria"ila in +uncie de e.ensia procesului
in+lamaor si de caniaea de lic/id care se acumuleaza in ca!iaea pleurala.
>recaura se auscula direc, in special la limia superioara a lic/idului din
ca!iaea pleurala. <i!elul la care se auscula +recaura are rol predici!'
- co"orarea ni!elului inseamna e!oluie care !indecare cu resor"ia lic/idului pleural:
- ascensionarea ni!elului +recaurii inseamna a&ra!area "olii cu creserea caniaii de
lic/id pleural
05. RE+LAREA CORTICALA A RESPIRATIEI
Re"larea voluntara a respiratiei
Re&alrea coricala a respiraiei e.plica conrolul !olunar al respiraiei.
0iper!enilaGia !olunarE ese mul mai imporanE decF cea rezulaE Hn urma
conrolului su"corical. Pe de ala pare apneea !olunarE poae +i mul prelun&iE +aGE de
cea in!olunara, produsE de mecanismele su"coricale. RespiraGia ese +oare imporanE
Hn impul !or"iului, cFnaului, +luieraului sau su+laului Hn di+erie insrumene, oae
acese aciuni realizandu$se pe e.pir. Pe parcursul ses+asurarii lor, respiraGia ese
re&laE la ni!el corical Ki ese numai !olunarE.
O alE do!adE a conrolului !olunar ese posi"iliaea de a +orma re+le.e
condiGionae ale respiraGiei, /iper!enilaGia dinainea e+orului +izic sau dinainea
imersiei +ErE u" de O
(
. Sediul e.ciaGiilor coricale respiraorii ese la ni!elul ariilor
somao$moorii Ki premoorii, iar sediul in/i"iGiilor coricale respiraorii se re&asese pe
+eGele mediale Ki in+erioare ale emis+erelor cere"rale.
Sisemul lim"ic ese sediul proceselor a+eci!e Ki emoGionale care in+luenGeazE
aci!iaea respiraorie. >rica, +uria Ki emoGiile pozii!e duc la /iperpnee dupE o scurE
perioadE de apnee.
6ezence+alul Ki dience+alul e.erciE la rFndul lor in+luenGe asupra cenrilor
"ul"ari prin inermediul sisemului reicula aci!aor. Aceasa e.plica o serie de
procese !e&eai!e &enerale Ki procese mea"olice cum sun ermore&larea si adapErile
/emodinamice la e+or, care se realizeazE cu modi+icEri !enilaorii. Cere"elul ese
implica Hn conrolul respiraGiei Hn special Hn cel !olunar, dar Ki Hn modi+icErile
posurale, el reprezenFnd o saGie ner!oasE penru re+le.ele propriocepi!e pornie de la
+usul neuromuscular, de la or&anul endinos Bol&i sau de la ni!el aricular.
In concluzie e.isE o muliudine de cEi prin care !anilaia pulmonara poae +i
in+luenaa de S<C. Se mai descriu Ki ale modaliEGi Hn care !enilaGia ese modi+icaa
sau anrenaa, si anume'
re+le.ele respiraorii la +ri&,
re+le.ele respiraorii durere,
modi+icarea ampliudinii si7sau +rec!ena la miscarile mem"relor,
in rapor cu perisalismul inesinal, cu disensia7conracGia !iscerelor,
modi+cEri inesinale,
sc/im"Erile de rim cardiac
02. TUL8URARILE APETITULUI SI SCA/EREA PON/ERALA
napetenta si modificarile de apetit
#oamea +enomen naural de naura or&anica, &ol epi&asri& ,Jena-'
$ de inensiae redusa:
$ in lipsa alimenarii de!ine inense si dureroasa
Ese produsa prin 3 mecanisme'
$ scaderea in san&e a concenraiei de su"sane nurii!e:
$ &olirea somacului in condiii de aci!iae a mucoasei si musculaurii &asrice:
$ +acorul psi/ic care sa la "aza simularii apeiului.
Anore!ia se caracerizeaza prin lipsa +oamei, si poae aparea aa in a+eciuni di&esi!e
ca si in a+ara lor, semnalizand "oli &ra!e
Boli care po e!olua'
$ in+ecii acue si cornice
$ ino.icaii cu ori&ine e.o&ena
$ +umaul e.cesi!
$ alcoolismul cronic
$ mono.idul de car"on
$ neoplasmele
$ anemii
$ sari de des/idraare
$ sausul pos iradiere
$caderea ponderala diminuarea &reuaii corpului prin pierdere de masa &rasa, iniial,
iar in sadii a!ansae prin pierderea masei musculare. Sarea de sla"ire accenuae
insoia de aro+ia alor esuuri e&umenare, osoase, poara numele de CASELIE.
<i!elul pierderii ponderale poae oriena asupra &ra!iaii si !ec/imii a+eciunii si ese
caracerisica "olilor de ip cosompi! ,neoplasm, TBC pulmonar-
In a+ara de siuaiile normale ale !ieii, in I<*O;UTIA SE<I;A ,!arsa inainaa-
e.isa o muliudine de sari paolo&ice care duc la sla"ire'
$ in+ecii acue 7 cornice:
$ ino.icaii endo&ene :
$ su+erine mecanice, renale, /epaice, inesinale:
$ neoplazii:
$ /emopaii ,"oli ale san&elui-:
$ cila&enoze:
$ "oli neuropsi/ice:
$ a+eciuni endocrine ec
07. CAILE RESPIRATORII SUPERIOARE
$ superioare reprezenae de nas, sinusuri paranazale, +arin&e si larin&e:
06. TA8LOU CLINIC-FE8RA
$ubfebrilitatea si febra
Po aparea in alerarea sari &enerale si reprezina semne imporane ,penru ca po +i
o"ieci!ae- in oae a+eciunile respiraorii acue sau cronice. Recolarea emperaurii
corporale re"uie +acua dimineaa si seara, !alorile se scriu inr$un &ra+ic, prin unirea
puncelor corespunzaoare o"inem cur"a ermica care are un anumi aspec. Cur"a
ermica o+era indicii asupra dia&nosicului, iar dupa sa"ilirea acesuia ese un indicaor
predici! penru "oala si raspunsul or&anismului la raamen.
$ubfebrilitati trenente ,dureaza mul- +ara cauze e!idene, cu !alori mici 31$31,%
pledeaza penru u"erculoza pulmonara incipiena sau penru neoplasm
"ron/opulmonar.
a- #ebra continua in plaou, +ara !ariaii mainale si !esperale ,de seara-, su&ereaza o
pneumonie acua sau u"erculoza miliara ,in+ecie cu "acil Toc/ care e!olueaza cu
1))) de +ocare mici, improscand o plamanul-
"- #ebra nere"ulata cu scaderi si ascensiuni neasepae su&ereaza !iroze respiraorii,
"ronsie acue sau con&esii pulmonare
c- #ebra intermitenta cu ascensiuni "ruse la iner!ale !aria"ile de imp, caracerizaa
prin di+erene mai mari de 1
)
inre dimineaa si seara ese speci+ica supuraiilor
pulmonare ,in+ecie cu &ermeni "anali- sau pleureziilor purulene
d- #ebra recurenta se caracerizeaza prin perioade !aria"ile ,%$9 zile- de +e"ra
ridicaa alernand cu perioade de a+e"riliae sau su"+e"riliae, ese descrisa in unele
+orme de TBC
e- #ebra recidivanta se mani+esa prin creseri de emperaura su" +orma de puseuri
care sur!in la iner!ale !aria"ile: poae aparea in unele carcinoame si TBC
+- #ebra ondulanta caracerizaa prin ascensiune ermica repeaa la anumie iner!ale
in mod rimic, caracerizeaza unele +orme de cancer "ron/opulmonar cu dez!olare
lena
&- #ebra inversa caracerizaa prin !alori mainale mai mari deca cele !esperale:
apare in a+eciuni &ra!e '
TBC a!ansaa:
supuraii pro+unde:
ca!erne suprain+ecae micro"acerian
Cele de mai sus sun simpome si semne &enerale care a+eceaza or&anismul in
oaliae: mai e.isa simpome de ordin local si simpome speci+ice.
07. /IRI3AREA AERULUI LA NIVELUL C.R.S.
49. AUSCULTATIA-SUFLURILE PUL,ONARE
Urmarese descoperirea z&omoelor produse in impul celor ( +aze respiraorii la
recerea aerului prin ar"orele "ronsic.
. SUFLURILE PUL,ONARE ,z&omoe supraadau&ae- la ni!elul larin&elui si
ra/eei cer!icale se poae percepe la persoane sanaoase un z&omo cu caracer aspru
su+lan, produs de recerea in am"ele sensuri a aerului si care poara numele de su+lul
larin&o$ra/eal. In mod normal, la indi!izii sanaosi, el nu se aude la ausculaia
plamanului, deoarece nu ese ransmis pe orace. In anumie condiii paolo&ice, su+lul
larin&o$ra/eal normal se ransmie si sa la "aza producerii su+lurilor pulmonare.
Acesea sun' su+lul u"ar, su+lul pleureic, su+lul u"o$pleureic, su+lul ca!iar, su+lul
am+oric
A. Su#u %u(ar z&omo asemanaor su+lului larin&o$ra/eal si seamana cu z&omoul
produs cand se su+la prinr$un u" cu perei ri&izi: el reprezina ransmierea su+lului
larin&o$ra/eal prinr$o condensare a parenc/imului pulmonar cu "ronsia de drenaJ
li"era. Se auscula in pneumonie, "ron/opneumonie, neoplasm pulmomar sau in+arc
pulmonar mare. Toae acesea se insoesc de con!ulsi.
8. Su#u peure%ic are inensiae medie sau sla"a, caracer dulce, cu impul e.piraor
mai prelun&i, apare in re!arsae lic/idiene medii, insoie de un &rad de condensare
pulmonara coricala secundara compresiei prin lic/id care deermina aplaizarea
"ronsiilor din zona respeci!a.
C. Su#u %u($-peure%ic are caracer inermediar, inre primele doua, si apare in
condensari pulmonare cu e.uda pleural in caniae moderaa.
/. Su#u ca&i%ar >ca&er"$!. apare in ca!ernele super+iciale cu dimensiuni mari care
au diamerul minim de 5$1 cm. Bron/ia de drenaJ sa +ie li"era si sa comunice direc cu
ar"orele ra/eo"ronsic.
Su+lul ca!iar ese percepu ca z&omo inens cu +azele inspirului si e.pirului
e&ale cu nuana &aunoasa, ca si cum am su+la inr$o ca!iae limiaa de am"ele palme.
Reprezina ransmierea su+lului larin&o$ra/eal in cuia de rezonana reprezenaa de
ca!erna &oala.
E. Su#u a)#$ric ese un su+lu cu onaliae inala cu nuana mealica, similar su+lului
inr$o am+ora sau !as cu &a in&us. El reprezina ransmierea su+lului larin&o$ra/eal
prinr$o cuie de rezonana mare ,in pneumoora. cand cuia de rezonana ese
reprezenaa de ca!iaile pleurale- sau inr$o ca!erna +oare mare cu perei neezi.
In concluzie, su+lurile pulmonare reprezina rans+ormarea paolo&ica a unui
z&omo normal ,su+lul larin&o$ra/eal- si sun deerminae +ie de condensare pulmonara,
+ie de modi+icarile "ronsiilor, +ie de e.isena unor leziuni ca!iare care realizeaza cuii
de rezonana sau de prezena re!arsaului lic/idian pleural.
S&omoe supraadau&ae
Ausculaia pulmonara mai poae ideni+ica ( cae&orii de z&omoe supraadau&ae pese
murmurul !ezicular'
Ralurile pulmonare:
>recaura pleurala
41. RE+LAREA REFLE4A A RESPIRATIEI
Ese "azaE pe siseme de +eed$"acQ e.ciaiile aJun&Fnd pe di!erse cEi la cenrii
respiraori "ul"ari. In +uncie de acese e.ciai, acesi cenri conroleazE +rec!enGa,
duraa Ki rimul sal!elor ,sau renurilor- impulsurilor descErcae.
a- refle!e va"ale pulmonare plecae de la ni!elul plamanului sun'
re#e5u de de!%i"dere pu)$"ar? are ca punc de pornire, receporii sensi"ili la
creKerea de !olum a plEmFnului, care sun siuaGi Hn cEile aeriene Ki Hn musculaura
"ronKiilor ,unica musculara-. Simulul ransmis de aceKi recepori ese Hn +uncGie de
!ieza miKcErii Ki de creKerea ampliudinii miscarii ,a !olumului-. *olumul
pulmonar la care se declanKeazE aces re+le. ese de 9)) ml. Aces re+le. in/i"E
inspirul, permiGFnd Hnceperea e.pirului. E.isE Ki un re+le. in!ers, de de+laie ,cand
se sran&e plamanul- care in/i"a e.pirul puand deermina incepuul premaur al
unui al ac inspiraor. Aces re+le. ese prezen doar Hn condiGii paolo&ice si e.plica
insalarea dispneei la "olna!ii respiraori la care un ac inspiraor poae incepe
inaine de erminarea e.pirului preceden:
re#e5ee de iri%a@ie pu)$"ar? au ca punc de plecare receporii penru iriaie
siuaGi su" epieliu "ronKiolar care sun aci!ai ,simulai- de'
colapsul pulmonar
paricule Ki &aze iriane
pneumoora.
scEderea complianGei pulmonare ,proprieaea plEmFnului de a se lEsa
desins de elasiciaea lui-
racGiuni pe "ronKii
em"olii pulmonare
o"srucGii pe !enele "ronKice
"ron/oconsricGie
re#e5ee recep%$ri$r de %ip 3 aceKi recepori sun rEspFndiGi Hn al!eole Ki sun
idenici cu receporii de de+laGie ,re!enire, dezum+lare-. AceKia au +os descoperiGi Hn
1P13 Hn apropierea capilarelor pulmonare. Ar +i simulaGi de con&esia capilarE
,umplerea !aselor cu sFn&e- Ki de edemul inersiGial care preseazE pe pereele
al!eolar micKorFnd pereele. AceKi recepori sun simulaGi de em"olia Hn circulaGia
pulmonarE, de serooninE Ki ale su"sanGe simpaicomimeice, deerminFnd creKerea
+rec!enGei respiraorii Ki creKerea ampliudinii miKcErilor respiraorii
REspunsul la e.ciarea acesor recepori ese /iper!enilaGia Ki "ron/oconsricGia
re#e5u de %u!e receporii sun siuaGi Hn cEile mari, simularea lor pro!ocFnd usea
care reprezinE e.pulzia rapidE a coloanei de aer, Hn scopul eliminErii +acorului
irian
"- refle!ele proprioceptive reprezinE o adapare permanenE a +orGei
musculare necesare realizErii oricErei aci!iEGi. Tendoanele muKc/ilor
respiraori posedE Hn aparaul Bol&i un recepor propriocepi! penru
deecarea sErii de ensiune Hn muKc/iul conraca, Hn imp ce +usul
neuromuscular ese sensi"il la Hnindere. Prin e.ciarea acesor recepori
iau nasere simuli care sun ransmisi care madu!a. Simulul rimis
spre mEdu!E de aparaul Bol&i Hn momenul Hn care muKc/iul ese
conraca aJun&e la ni!elul neuronului din cornul poserior al su"sanei
cenusii medulare unde +ace sinapsa, apoi a.onul rece Hn cornul anerior
unde +ace din nou sinapsE cu a.onul moor din cornul anerior Ki a.onul
acesuia aJun&e la +usul neuromuscular pe care$l simuleazE. 6uKc/ii
inercosali sun +oare "o&aGi, aF Hn recepori Bol&i, cF Ki Hn +usuri
neuromusculare.
2ia+ra&ma are mai puGine +usuri neuromusculare HnsemnFnd cE Hninderea
dia+ra&mului nu !a duce imedia la in/i"area conracGiei ,conracie in ( impi-.
Inercosalii HninKi descarcE simuli Hn numEr mare prin a+erenGe de ip I ,adicE direca,
+ara neuroni inercalari- direc cEre mooneuronii A din cornul anerior care comandE
conracGia +i"relor musculare e.ra+usale.
2esinderea cuiei oracice !a racGiona de dia+ra&m in/i"Fndu$i conracGia. In
inercosalii inerni care sun preponderen e.piraori apar descErcEri de simuli doar
prin a+erenGele de ip II ,cu neuroni inercalari- pe calea mooneuronilor Z.
2e aceea aceasa simulare nu ese urmaa de conracie, ceea ce inseamna ca
e.pirul normal ese pasi!.
;a ni!elul musc/ilor e.piraori e.isE erminaGii ner!oase li"ere, cu rol mai puGin
cunoscu. Re+le.ele propriocepi!e se mai po declanKa Ki de la ni!el aricular penru
in+ormarea S<C asupra poziGiei respeci!elor ariculaGii si a elemenelor osoase. 2ar
acese re+le.e se po Hnc/ide Ki la ni!el oracic in+ormFnd asupra !ariaGiilor de !olum ale
cuiei oracice, asupra rezisenGei opuse de aceasa la miKcare Ki asupra e!enualelor
de+ormEri ale pereelui oracic sau ale anomaliilor de cineicE oraco$pulmonarE.
4*. POSTURI RELA4ANTE SI FACILITATOARE
Posturi rela!ante si facilitatoare pentru respiratie
O respiraie coreca nu se poae realiza deca dinr$o poziie rela.ana. Posura
coreca respiraorie cuprinde inre&ul corp, incluzind capul, "azinul, mem"rele, coloana
!ere"rala, care nu paricipa aci! la respiraie, dar prin +orma si poziie, in+lueneaza
daoria musculaurii inerse&menare, poziia si ec/ili"rul sisemului oraco$a"dominal.
Pe de ala pare, muli dinre musc/ii respiraori sun musc/i ai posurii. Alerarea
posurii runc/iului !a deermina ul"urari !enilaorii. Reciproc, o !enilaie de+iciara
se !a ras+ran&e asupra posurii. Posurile de +aciliare respiraorie sun posuri rela.ane.
Pornind de la posura orosaica coreca, marele dispneic in criza isi !a deri!a
poziia care una care sa$i +acilieze respiraia'
1. spaele rezema de peree: coloana !ere"rala usor ci+ozaa: runc/iul usor +leca:
umerii cazui ,rela.ai-, cu mem"rele superioare aarnind inr$un plan anerior +aa de
runc/i: mem"rele in+erioare in usoara +le.ie la ni!elul &enunc/ilor si soldurilor.
Aceasa posura rela.eaza pereele a"dominal, permiind o respiraie a"dominala
+aciliara.
Alte posturi rela!ante din ortostatism
(. cu +aa la () cm de un peree, meme"rele superioare +lecae la P)
o
in
scapulo/umerale, coaele +lecae la P)
o
, ane"raele spriJinie de
peree, +runea pe ane"rae, runc/iul usor +leca, mem"rele
in+erioare e.inse, cu coapsele a"duse la un un&/i de 3)
o
,inre ele-:
3. cu +aa care un pupiru inal ,pana la piep-, meme"rele
superioare +lecae la ni!elul umerilor si coaelor, care se
spriJina de pupiru, ane"raele incrucisae pe pupiru, +runea pe
ane"rae, runc/iul usor +leca, mem"rele in+erioare usor
a"duse, cu +le.ie de 1%$()
o
in ariculaiile soldurilor si
&enunc/ilor.
4. in orosaism, cu runc/iul +leca anerior, mem"rele superioare in +le.ie
3)$4%
o
+aa de runc/i, coaele e.inse, soldurile si &enunc/ii mai mul
+lecae, as+el inca mainile se spriJina pe &enunc/i, coapsele se a"duc
la 3)
o
.
Posturi rela!ante din decubit
1. 22 cu poriunea craniala a paului ridicaa la 4%
o
,
capul pe o perna mica, umerii in a+ara pernei, "raele in
a"ducie 3)$4%
o
cu ane"raele spriJinie pe un supor:
ese cea mai rela.ana posura adopaa de pacienii in
sare &ra!a ,insu+iciena respiraorie-:
(. 2; dreapa, cu spaele ci+oza, &enunc/ii +lecai la
5)
o
, runc/iul spriJini pe o perna, capul spriJini pe
doua perne, mem"rele superioare scoase din planul
runc/iului prin +le.ie.
Posturi facilitatoare din asezat
1. runc/iul +leca, mem"rele superioare +lecae, coaele
spriJinie pe &enunc/i, coapsele a"duse ,poziia !iziiului-:
(. aseza in +aa unei mese, pe care se a+la una$doua perne,
capul spriJini pe perna, mem"rele superioare mai mul +lecae,
coaele si ane"raele pe masa, coapsele a"duse.
Variante la pozitia asezat
$ aseza pe pa7podea cu &enunc/ii mul +lecai, planele pe sol, mem"rele superioare
rela.ae pe lan&a runc/i, runc/iul usor +leca: ese poziia gebu-pectorala, care
+a!orizeaza e.pirul in cazurile de +i"oze pulmonare sau em+izem a!ansa, cand
elasiciaea plamanului ese scazua:
$ posura ma/omedana:
$aseza pe &am"e si aloane cu mainile pe coapse, cu runc/iul usor +leca, asemanaor
poziiei de salu din yoga:
$ aseza in +ooliu cu runc/iul rezema, mem"rele superioare usor a"duse, planele pe
sol
Posturi facilitatoare din patrupedie
$ +le.ia runc/iului adopaa de pacien cu dis+uncie o"sruci!a, care permie
dia+ra&mului sa paricipe mai usor la respiraie, "locindu$se in acelasi imp oracele
superior:
Posura cu runc/iul +leca la 3)$4)
o
scade ensiunea in musc/ii a"dominali,
scade presiunea !iscerelor pe dia+ra&m, creind premizele mo"ilizarii acesuia cu
creserea !enilaiei lo"ilor in+eriori si zonelor /ilare.
2ispneea dispare in cazul uuror pacienilor in acesa posura, daoria scaderii
spaiului mor, ni!elul !enilaiei se deplaseaza din zona !olumului e.piraor de rezer!a
care !olumul e.piraor de repaus, +ara creserea consecui!a a presiunii pariale a CO
(
$
ului, deoarece cosul !enilaiei scade.
2ispneea sau senzaia de dispnee scade prin dispariia /iperoniei in musc/ii
respiraori accesori siuaia la ni!elul &aului, umerilor si oracelui superior. In
consecina, re+le.ele propriocepi!e de la acesi musc/i, nu mai ransmi semnale de
ensiune inadec!aa ,crescua-.
Analiza &azelor san&uine in momenul de usurare a respiraiei araa !alori
nesc/im"ae, deci nu hopoxemia sau hipercapnia sun cauzele di+iculailor de de
respiraie cel puin in I eapa a e!oluiei "olii.
Posurile rela.ane si +aciliaoare ale respiraiei capaa o imporana deose"ia in
cazul pacienilor operai pe orace. Se !or adopa !arianele de posura permise de sarea
locala a oracelui.
40. TUSEA
Ese un ac re+le. sau !olunar care necesia un inspir pro+und si are ca rezula
e.pulzarea !iolena si sonora a aerului din plamani, penru a elimina e!enualele secreii
paolo&ice ,mucus, puroi, ser sau c/iar san&e- sau corpi sraini aspirai in ar"orele
ra/eo"ronsic. 2esi apare predominan in sari paolo&ice, usea reprezina un mecanism
nespeci+ic de aparare al or&anismului care, pe aceasa cale, elimina din ar"orele "ronsic
produse paolo&ice sau corpi sraini.
Tipuri de %u!e
a- Tusea umeda sau productiva se insoese de e.pecoraie in caniae mare care !a
+i eliminaa penru realizarea clearence$ului "ronsic. Ese caracerisica a+eciunilor
aparaului respiraor care e!olueaza cu /ipersecreie "ronsica. Ese mai +rec!ena
dimineaa. Se cieaza usea mainala care realizeaza oalea "ronsica in cazul marilor
+umaori.
"- Tusea uscata sau neproductiva se caracerizeaza prin lipsa spuei si apare prin
in+lamaia sau iriaia mucoaselor respiraorii. Poae aparea in mai mule
circumsane'
usea de la incepuul "olilor erupi!e care e!olueaza cu a+ecarea
larin&iana, aa !ocea, ca si usea a!and im"ru !oala, ra&usi
usea care apare la incepuul "ron/opneumoniilor !irale, care se rans+orma
in use produci!a dupa suprain+ecare "aceriana
usea re"ela insalaa "rusc, semnaleaza adesea prezena unui corp srain
inra"ronsic: se calmeaza dupa eliminarea pe cale naurala sau erapeuica a
corpului srain
usea re"ela len insalaa care apare la pacienii aduli sau !arsnici
asociaa cu scadere in &reuae si spue san&!inolene, su&ereaza dez!olarea
unei umori inra"ronsice
usea sridena, laraoare, necalmaa de medicaia uzuala, poae aparea in
a+eciuni mediasinale cu eiolo&ie !ariaa ,adenopaii, umori, ane!rism
aoric, /ernie /iaala, cardiome&alie-
usea cu im"ru mealic, sonor caracerisica in pneumoora.
usea cu im"ru "ional, &loic si "ronsic apare in cazurile in care o umora
comprima ra/eea sau "ronsiile
usea cu im"ru canaor $ apare in a"cese urmae de inspiraii pro+unde si
z&omooase ,in usea con!ulsi!a-
c- Tusea emetizanta caracerizaa prin accese lun&i care s+arsesc cu !oma, apare in
usea con!ulsi!a sau in TBC pulmonara &ra!a cu leziuni +arin&iene
d- Tusea cardiaca poae a!ea'
$ caracer usca cand ese produsa prin compresia e.erciaa de ariul san&
dilaa asupra ar"orelui "ronsic ,o san&- [,senoza mirala-
$ caracer umed daca e.isa saza in mica circulaie cum se inampla in 0TA
,/iperensiune areriala- !ec/e sau in senoza mirala sransa.
In in+arcul pulmonar usea are caracer acu, ese re"ela, se insoese de spua
san&!inolena ,de la rosu inc/is pana la ne&ru-.
Tusea ese inensa si +rec!ena in accidene /emora&ice cere"rale, rupuri
!asculare sau rupuri menin&eale sau in pneumoora.ul acu ,sponan-.
In acese siuaii, usea neconrolaa deermina creserea presiunii
inraa"dominale ceea ce poae deermina inconinena urinara ,eliminare in!olunara-,
/ernii a"dominale, prolaps &enial ,deplasarea or&anelor-,
44. O8IECTIVELE <TP CORECTOARE
45.ALVEOLA PUL,ONARA SI ,E,8RANA ALVEOLARA
A&e$ee $ pereele al!eolar are o &rosime de %$1) milimicroni Ki ese +orma dinr$un
sra de celule aplaizae +orma din pneumocie. E.isE ( ipuri de pneumocie ip 1 Ki (.
Cele de ip ( produc sur+acanul al!eolar care ese un comple. +os+olipidic dispus pe un
sra de mucopoliza/aride Ki proeine care paricipE la dez!olarea unei ensiuni
super+iciale inraal!eolare. 2aoriE acesei ensiuni super+iciale al!eolele rEmFn
desc/ise Ki nu se cola"eazE ,srFn&-.
Sur+acanul, alEuri de reculul elasic pulmonar Ki un numEr redus de +i"re
musculare neede care e.isE Hn pereele al!eolar, asi&urE +orGa de reracGie sau de
re!enire a plEmFnului la dimensiunile de repaus Hn impul e.pirului.
Tensiunea super+icialE al!eolarE ,Hn e.pir- scade, odaE cu scEderea supra+eGei
inraal!eolare Ki creKe cFnd creKe supra+aGa. In aces +el ese HmpiedicaE cola"area
rapidE a al!eolelor Hn e.pir Ki menGinerea lor desc/isE mai mul imp.
Cola"area oalE a al!eolelor Hn e.pir ar necesia un e+or uriaK penru rein+larea
plEmFnului. In inspir, presiunea creKe, racGiunea asupra pereGilor al!eolari creKe, iar
sur+acanul apErE pereele al!eolar de desinderi e.a&erae.
Sur+acanul are Ki un rol de "arierE Hmpori!a recerii serului san&uin dinspre
capilarele pulmonare spre al!eole care s$ar puea produce la Hncepuul inspirului ,Hn
ineriorul cEilor Ki al!eolelor scade presiunea aerului-.
,e)(ra"a a&e$$-capiar?
Pereele al!eolar +ace pare din mem"rana al!eolo$capilarE, mem"ranE care ese
srE"EuE Hn am"ele sensuri de &azele respiraorii Hn cadrul sc/im"urilor &azoase. Ea
are o &rosime !aria"ilE ),3$% milimicroni Ki ese consiuiE din mai mule srauri
,dinspre lumenul al!eolar pFnE Hn sFn&e-'
sur+acanul al!eolar
pneumociul al!eolar ,celula al!eolarE cu mem"ranE Ki cioplasmE-
mem"rana "azalE al!eolarE
spaGiul inersiGial ,perial!eolar, pericapilar-
mem"rana "azalE capilarE
celula endoelialE a capilarului san&uin cu mem"ranE Ki cioplasmE
plasma
/emaia cu mem"ranE Ki ciopasmE
Trecerea O
(
Ki CO
(
prin mem"rana al!eolo$capilarE se realizeazE pe "aza
&radienGilor ,di+erenGei- de presiune parGialE a &azelor respiraorii ,O
(
Ki CO
(
- Hn aerul
al!eolar Ki Hn sFn&ele !enos.
42.REE/UCAREA /IAFRA+,ULUI SI A8/O,INALA
A. REE2UCAREA 2IA>RAB6U;UI
ELERCITII'
I. 22 cu &enunc/ii +lecai si &reuae de ($% Q& pe a"domen se realizeaza inspir cu ridicarea
pereelui a"dominal si e.pir cu deprimarea lui: penru accenuarea e.pirului se po +leca
&enunc/ii la piep.
ACTIU<E' mo"ilizarea si oni+ierea poriunii poserioare a dia+ra&mului.
II. 2*. cu a"domenul pe o perna si o &reuae inre ($% Q& asezaa pe "aza oracelui poserior: se
respira a"dominal cu "om"area si rela.area pereelui.
ACTIU<E' oni+ierea poriunii anerioare a dia+ra&mului
III. ASESAT cu runc/iul +leca la 3), coapsele in a"d.: se respire a"dominal
ACTIU<E' mo"ilizarea dia+ra&mului si pereelui a"dominal
I*. 2;. Cu o perna su" "aza /emioracelui de spriJin si 6.I. /omolaeral +leca: se respira
a"dominal
ACTIU<E' anrenarea /emidia+ra&mului de parea spriJinului in siuaia "locarii
/emioracelui de aceeasi pare
*. 2;. Cu 6.I. semi+lecae si pacienul rela.a se e.ecua'
1- Un e.pir +oare rapid cu pronunarea lierei V># si se repea de cae!a ori: in aces e.erciiu
dia+ra&mul se ridica rapid in imp ce oracele se inc/ide simeric prin conracia musc/ilor
6usc/ilor o"lici
(- Se e.ecua un inspir pro+und urma de ( e.piruri rapide , primul mai scur, al doilea prelun&i
cu pronunarea lierei VO#: se repea de cae!a ori: a"domenul se reraca la +iecare e.pir.
3- Se e.ecua un inspir pro+und urma de 3$4 e.piruri rapide: primul scur, celelale pro&resi! mai
lun&i: se repea de cae!a ori.
*I SE ELECUTA I<SPIR CU RESISTE<TA care ana&onizeaza conracia dia+ra&mului
deerminand oni+ierea lui. Se realizeaza inspir cu pronunarea unui VS# cu lim"a pe dinii
superiori, inand "uzele inredesc/ise si se asupa +ana cu de&eele
*II SE 6AI REA;ISEASA I<SPIR PE$O <ARA, CEA;A;TA PRESATA CU 2EBETU;,
SAU PRESA<2 A;TER<ATI* <ARI;E
Toae acese e.erciii realizeaza rezisene re&la"ile ce deermina creserea +orei dia+ra&mului si
sun uile enru pacienii ce au a"andona respiraia a"dominala si au recu la cea cosala
superioara.
In &eneral oae e.erciiile ce se adreseaza dia+ra&mului si ampliudinii sale de miscare re"uie sa
se realizeze concomien cu o +oare "una rela.are a"dominala
B. REE2UCAREA 6USCU;ATURII AB2O6I<A;E
E.erciii'
I 22 . cu &enunc/ii +lecai 6,S. >lecae la P) cu coaele e.inse se +leceaza runc/iul pana ce mainile
depasesc linia &enunc/ilor: di+iculaea e.erciiului crese cu mainile in solduri sau la cea+a:
ACTIU<E'oni+ierea musc/ilor drepi a"dominali cu precadere poriunea supraom"ilicala
II. 22: se e.ecua +le.ia 6.I.cu &enunc/ii e.insi
ACTIU<E' oni+ierea poriunii su"om"ilicale, a drepilor a"dominali
III..22. cu un &enunc/i +leca, calalal e.ins, 6.S. in a"d. la P) cu coaele e.inse: se e.ecua +le.ia si roaia
runc/iului de parea &enunc/iului +leca: di+iculaa crese daca se plaseaza mainile in solduri sau dupa cea+a
ACTIU<E' oni+ierea musc/ilor o"lici:
!ariane'22 cu coapsele +lecae pe "azin se e .ecua roaii
I*. PATRUPE2IE, se reraca puernic pereele a"dominal pe imp e.piraor @3$% sec. Se menine conraciaA
ACTIU<E'Toni+ierea musc/iului rans!ers
46. RECUPERAREA /ISFUNCTIILOR VENTILATORII ,I4TE
1. Pneumoconiozele a+ecGiuni pulmonare di+uze care se HnsoGesc de scEderea
elasiciEGii pulmonare Ki apar Hn urma e.punerii la anumie no.e ,pra+, siliciu,
az"es-, a&en canceri&en
Inaine de realizarea unui pro&ram erapeuic se impune esarea pacienului penru
sa"ilirea capaciEGii respiraorii'
O"ieci!e'
1. oprirea sau Hnceinirea "olii care presupune'
dia&nosicare precoce ,ese necesarE esarea periodicE a munciorilor care lucreazE
Hn mediu poluan-
ecoerapie ,scoaerea din mediu de muncE- Ki eliminarea alor +acori noci!i
,+uma, alcool, +erire de in+ecGii-
cure repeae, Hndelun&ae de climao$erapie Hn zone cu aero$ionizare ne&ai!E
aerosolizare zilnicE
anrenare, cElire, creKerea oleranGei la e+or Ki la +ri&
(. raarea "ron/opneumopaiei cronice supraadEu&ae
3. sa"ilizarea de+iciului +uncGional ,Hnceinirea "olii-
(. Sindroamele posu"erculoase
sindromul "ronKiic cronic similar BPOC
sindromul "ronKiecazic
ale sindroame "ronKiice
sindrom supurai! cronic
sindrom de disro+ie "uloasE
scleroze reracile cicariceale
sindroame pleurale
sindrom de insu+icienGE pulmonarE cronicE
cord pulmonar cronic
sindroame cu +i"rozE pulmonarE
Conduia erapuicE'
drenaJ posural
aerosoloerapie
respiraGie Hn presiune pozii!E
reeducare respiraorie
educarea usei
dez!olarea compensaorie a ononilor pulmonare resane ,anrenarea plEmFnului
sEnEos-
readapare la e+or
erapie ocupaGionalE
anrenamen la e+or doza
e/nici de cElire a or&anismului
2upE !indecare se recomandE'
climaoerapie periodicE de ( ori7an
/idroerapie alernanE
pracicarea unor Jocuri spori!e
cura de eren ,sE mear&E HnsoGi penru ca Qineoerapeuul sE$i alea&E &radul de
di+iculae-
46. CONTROLUL RESPIRATIEI IN ,IS CARE SI EFORT
47. ANATO,IA AR8ORELUI 8RONSIC
8RONSIILE reprezina caile aeriene care rezula din ar"orizarea ra/eei.
Tra/eea poae +i consideraa "ronsia de ordinul ,&eneraia- ) de la care incep
urmaoarele &eneraii de "ronsii.
Bronsiile de &eneraie 1 sun cele principale dreapa si san&a, care se desprind din
ra/ee la ni!elul un&/iului sernal ;ouis.
Bronsia principala dreapa ese mai lar&a si mai scura, a!and o lun&ime de ($(,%
cm. Ea se desprinde la un un&/i de ()
)
+aa de ra/ee.
Bronsia principala san&a are o lun&ime apro.. de % cm, ese mai su"ire si se
desprinde la un un&/i de 4)$4%
)
+aa de ra/ee. Aerul !a parunde mai repede in "ronsia
dreapa +ap penru care plamanul drep ese si mai e.pus im"olna!irilor.
Bronsiile principale dau nasere "ronsiilor de ordinul ( care corespund lo"ilor
pulmonari' 3 penru drepul si ( penru san&ul.
2in acese runc/iuri "ronsice pornesc "ronsiile se&menare care conduc aerul la
se&menele pulmonare' sun 1) de +iecare pare.
2enumirea se&menelor ,"ronsiilor se&menare- ese di+eria in +uncie de auori
Bronsiile c$"%i"ua !a !e di&ida ,penru a permie o cur&ere a aerului ca mai
lina- pana la a (3$a &eneraie.
Ar"orele "ronsic are o asimerie ce permie descrierea a ( cai disince de la
ra/ee pana la "ronsiola erminala.
Ese descrisa o cale scura care ra!erseaza 1) &eneraii de "ronsii si o cale lun&a
care poae ra!ersa 3) de &eneraii de "ronsii. As+el, "ronsii de &eneraie 1) po aJun&e
+ie la "ronsiola erminala, +ie la "ronsii de diameru mediu.
2e re&ula, caile scure sun descrise care se&menele in+erioare care !or +i
primele aerae si la care se aJun&e usor ,penru ca acolo cresc cele 3 diamere'
lon&iudinal, sa&ial si rans!ersal-.
2eci, respiraia de repaus ese realizaa de se&menele in+erioare
supradia+ra&maice, in imp ce se&menele corespunzand lo"ilor superiori !or +i aerae
in respiraia de e+or ,sau compensaorie-, care ese mare consumaoare de ener&ie.
In sransa dependena cu anaomia cailor aeriene, in ce pri!ese in special
diamerul si lun&imea acesora, ese rezisena pe care o inpampina coloana de aer la
ra!ersarea acesor cai. Aproape in oaliae, aceasa rezisena, apare in "ronsiile de
ordinul 9 pana la 1(, adica in "ronsiile su"se&menare. Rezisenele sun +oare mici in
"ronsiile de cali"ru relai! mare, pana la &eneraia a 9$a.
59. RELA4AREA; /EFINITIE- CLASIFICARI
/EFINITIE-
2in punc de !edere "iolo&ic are du"lu sens' re+erior la +iziolo&ia musculara ea
reprezina in!ersul sarii de aci!iae a unui musc/i,repaus muscular-.
2in punc de !edere al +iziolo&iei sisemului ner!os reprezina in!ersul sarii de
ensiune ner!oasa.
2in punc de !edere Qineic ese procesul prin care un sisem ce a +os scos din sarea
de ec/ili"ru , re!ine la STAREA 2E EC0I;IBRU I<ITIA;A sau la ala sare de
ec/ili"ru.
Rela.area e un proces or&anic si psi/olo&ic$PROCES PSI0OSO6ATIC
C;ASI>ICARI'
Rela.area e.rinseca$ in care sarea de onus se rezol!a prinr$un +acor e.ern
pacienului.: ea creeaza dependena
E.' erapie medicamenoasa: masaJul sedai! miorela.an:di!erse aparae
rela.aoare,prin !i"raii-: /ipnoza
Rela.area inrinseca'$ sin&ura capa"ila sa realizeze rela.are.Pacienul isi +ace
sin&ur pro&ramul: e auonom c/iar daca "ene+iciaza de un insrucor pana la
in!aarea e/nicii.
Prin aceasa meoda seproduce in/i"iia reciproca inre psi/ic si musc/i care
duce la euonie.
51. AUSCULTATIA TUSEI SI VOCII-
Ausculaia usei permie e!idenierea si dia&nosicarea coreca a ralurilor. Ea ese
o"li&aorie deoarece unele su+luri se e!ideniaza dupa use, deoarece prin use s$a
produs dezo"srucia "ronsiei de drenaJ.
Tusea ese modi+icaa in unele condiii paolo&ice, in mod normal +iind percepua
ca z&omoe neclare.
Tipuri de use:
%u!ea %u(ara sau "ronsica $ ese inensa si clara aparand in zone de condensare
pulmonara
%u!ea ca&er"$a!a ese puernica, cu im"ru &aunos si apare in ca!erne cu diamere
mari
%u!ea a)#$rica $ are nuana mealica si ese descrisa in pneumoora. sau ca!erne
+oare mari si super+iciale

Ausculaia !ocii ese mai puin uilizaa azi si se uilizeaza meoda direca.
Bolna!ul re"uie sa !or"easca su+icien de are, imp in care se auscula simeric
oracele, de pre+era prin meoda imediaa ,cu urec/ea direc pe orace-. In mod normal,
!ocea se ransmie de la larin&e la peri+eria oracelui su" +orma unor z&omoe neclare,
mai puernice in re&iunile superioare. In cazul ransmisiilor anormale ale su+lului
larin&o$ra/eal, se produc si modi+icari ale !ocii. 6ecanismul de producere +iind similar
su+lurilor.
8r$"B$#$"ia sau !ocea u"ara apare in sindroamele de condensare, !ocea
a!and rezonana puernica si clara, caracer ascui, sriden, uneori remura !ocea
parca !ine de depare:
Eg$#$"ia se produce in re!arsae lic/idiene medii , !ocea +iind percepua ca un
ecou:
Pec%$ri$c&ia sau !ocea ca!ernoasa apare in ca!erne mari super+iciale, se
caracerizeaza prin im"ru &aunos si da senzaia ca !ocea ia nasere c/iar in orace:
V$cea a)#$rica se inalnese in pneumoora. sau in ca!erne +oare mari. Ea
are rezonana mealica si se daoreaza punerii in !i"raie a pereilor ca!ernelor:
Pec%$ri$c&ia a#$"a ese ransmierea !ocii sopie pe orace, e.aminaorul
a!and senzaia ca se !or"ese c/iar su" urec/ea lui. Apare in condensari pulmonare,
re!arsae moderae in ca!iaea pleurala, care deermina condensare coricala.
5*. REE/UCAREA UNUI :E,ITORACE-
50. ,ETO/OLO+IA /RENA3ULUI POSTURAL-
1.in cazul pacienilor o"sruci!e ,"ronsii, "ronsiole, /ipersecreie, "ron/ospasm-,
se adminisreaza cu 1)$1% minue inainea sedinei un "ron/odilaaor ,aerosol-:
(.drenaJul se realizeaza inaine de masa:
3. drenaJul se poae e.ecua o daa sau de mai mule ori pe zi, in +uncie de necesiai si
olerana pacienului:
4. un drenaJ al inre&ului plaman nu re"uie sa dureze mai mul de 3)$4) minue:
%. in cadrul unei sedine se !a rece prin cae!a posurari mai imporane meninue
+iecare pe o duraa de %$1) minue +iecare:
5. zonele cele mai incarcae se dreneaza primele:
1. dupa +iecare posura, pacienul !a respire ;E<T si pro+ound de cae!a ori, dupa care
!a usi de cae!a ori incercand sa e.pecoreze:
9. "olna!ii !or a!ea la indemana un pa/ar penru colecarea secreiilor. Prezena
acesui pa/ar are un "un e++ec psi/ic:
P. la s+arsiul +iecarei posuri, imp de 1 minu, Qineoerapeurul !a aplica deasupra
zonei drenae mane!re de apoamen sau percurie, respeci!e mane!re de !i"raie
,manual sau insrumenal-:
In anumie siuaii ,copii sau personae mai +ira!e- se poae realize !i"rare$
scuurare a inre&ului orace
Penru spuele &roase, !ascoase, ese mai indicae percuia, in imp ce penru
spuele mai +luide e mai e+iciena !i"raia. Am"ele mane!re deermina !i"raii in esuul
su"iacen.
In imp ce mane!rele de apoamen si percuie deermina !i"raii cu lun&ime de
unda mai mare si +rec!ena mai mica, in cazul !i"raiilor ese in!ers, adica lun&ime de
unda mai mica si +rec!ena mai mare.
Se pare ca e.isa o le&aura inre lun&imea de unda a !i"raiilor si lumenul
"ronsiilor pe care le in+lueneaza.
In concluzie, unii Qineoerapeui recomanda alernarea percuiilor cu !i"raiile,
3) secunde cu 3) secunde.
1). dupa drenaJ se pracica aerosolizarea cu ani"ioice, ani+un&ice si &lucocoricoizi
,aniin+lamaor-.
54.IN/ICATII- CONTRAIN/ICATII ALE /RENA3ULUI POSTURAL
IN/ICATIILE /RENA3ULUI /E POSTURA
Sun 3 cae&orii de pacieni carora li se adreseaza'
A. Pacieni din ser!iciile c/irur&icale
$ in perioada preoperaorie:
$ in alecazii posoperaorii:
$ pacieni supusi !enilaiei ari+iciale prelun&ie:
$ incarcarea "ronsica posanesezie ,in impul aneseziei scade onusul simpaico si
ramane in +unciune doar parasimpaicul care +ace sa creasca secreia "ronsica-.
Anesezicul reprima respiraia.
B. Pacieni din ser!iciile medicale
$ "olna!i cu su+erine cornice "ron/opulmonare'
$ "ronsie cornice:
$ "ronsiecazii ,dilaarea "ronsiilor cu modi+icari anaomice al pereilor-
$ a"ces pulmonar
$ muco!iscidoza "oala con&eniala care are mai mule mani+esari ,a+eciunea
&landelor e.ocrine &l."ronsice si sudoripare in care secreia lor crese caniai!-
$ "ron/opneupaii acue in+lamaorii sau in+ecioase:
$ aelecazii pulmonare in &enere de decu"i:
$ pacieni cu !enilaie ari+iciala prelun&ia.
C. Pacieni din ser!icii de neurolo&ie
$ "olna!i imo"ilizai la pa cu era, para sau /emiple&ii:
$ "olna!ii a+lai in coma !i&ila usoara care po raspunde la simulari din mediu.
CONTRAIN/ICATIILE /RENA3ULUI POSTURAL
1. Ur&ene medicale sau c/irur&icale ale aparauui respiraor'
$ 0emopizii ,eliminarea de san&e prin ca!iaea "ucala ,prin use- cu ori&ine
din ar"orele respiraor-:
$ Pneumoora. ,umplerea spaiului pleural cu aer-:
$ Corpi srini inra$"ronsic ,pacienul ese a&ia si usese-:
$ Em"olie pulmonara ,o"sruarea !aselor pulmonare cu sFn&e coa&ula, care
are ori&inea mai +rec!en la ni!elul !enelor mem"relor in+erioare sau la
ni!elul inimii, sau prezena unui +ra&men de aerom pe arera, picaura de
&rasime sau em"olie aerica din per+uzie. Se mani+esE prin dureri
oracice, dispnee, cianozE, ranspiraGii, an.ieae-:
$ Edem pulmonar acu ,in!adare a al!eolelor de care plasma san&!ina care a
ra!ersa pereele capilarelor $ asazisul inec pe usca-
(. 2ureri sau ale ul"urari care impiedica cola"orarea pacienilor:
3. In anumie siuaii drenaJul posural poae +i aplica doar din posuri modi+icae'
$ cand pacienul se +oare dispneic:
$ cand e.isa su+erine cardiace asociae:
$ cand e.isa /ernie /iaala care produce re&ur&iari:
$ in cazul pacienilor cu !arsa inainaa:
$ pacieni o"ezi:
$ pacieni imedia dupa iner!enia c/irur&icala
55. RECUPERAREA /UPA INTERVENTII C:IRUR+ICALE
Se aplicE Hn scopul com"aerii'
1. de+icielor respiraorii pos$operaorii
HncErcare "ron/oal!eolarE cu secreGii
deerioararea mecanicii oracale,
apariGia respiraGiilor parado.ale la ni!el dia+ra&maic Hn cazul Hn care +renicul ese
secGiona ,accidenare- sau la ni!elul pereelui oracal,
apariGia de+iciului +uncGional respiraor
(. durerii
3. ul"urErilor &loice !ere"rale
4. a de+iciului scapular
%. a de+iciului psi/ic
5. a complicaGiilor pos$operaorii ,/emoora., em"iem ,supuraGii-, rom"oem"olii,
ul"urEri di&esi!e sau renale-
52. E/UCAREA TUSEI
57. CONTROLUL VOLU,ULUI CURENT-
56. PNEU,OTORA4UL-
In cazul in care un +ra&men de coasa per+oreaza srucurile pleuro$pulmonare, se po
desc/ide cai aeriene care ca!iaea pleurala, as+el inca in inspir aerul !a parunde in
ca!iae deerminand p"eu)$%$ra5u care poae a!ea mai mule +orme'
i"cBi!, "eni&n in care dupa parunderea aerului din e.erior in spaiul pleural,
ori+iciul s$a inc/is, iar aerul din ca!iae ese resor"i repa: daca !olumul de aer
ese mare rezol!area ese erapeuica ,re"uie e.ras aerul si um+la plamanul-
!u#$ca"% ,pneumoora.ul cu supapa- care poae deermina cola"area plamanului
deoarece aerul parunde in ca!iae la +iecare inspir
)ic, cand nu e insoi de dis+uncie respiraorie si e!enual ese siua mar&inal
In cazul +ormelor miJlocii si mari se produce cola"area plamanului
6ani+esEri'
durere la ni!elul /emioracelui
senzaGie de consricGie
ampliudine redusE a miKcErilor respiraorii
sonoriae crescuE la percuGie
murmur !ezicular diminua la ausculaGie
PlEmFnul de parea sEnEoasE ese in+luenGa Ki el, deoarece /iper!enileazE, iar
!olumul sEu ese in+luenGa de deplasarea mediasinalE. Trepa, se insaleazE
insu+icienGa respiraorie acuE cu dispnee, cianozE, a&iaGie, senzaGie de moare
iminenE. In +ormE a!ansaE se produce compresiunea Ki deplasarea mediasinului
care in+luenGeazE umplerea plEmFnului cu sFn&e !enos, in+luenGeazE Hnrea&a
circulaGie pulmonarE, in+luenGeazE aspiraGia oracicE, deci circulaGia !enoasE Hn
&eneral. Se aJun&e repa la insu+icienGa cardiorespiraorie acuE.
57. CO,PLICATII RESPIRATORII POSTRAU,ATICE-
ENU,ERARE
1. -modi+icari de !enilaie
(. suprimarea usei deci imposi"iliaea eliminarii secreiilor
0. Pierderea rigidi%a%ii parie%ae ese elemenul cel mai &ra! care &enereaza
dere&lari ample ale +unciei respiraorii.
4. P"eu)$%$ra5u de!cBi!;Be)$%$ra5u
5. O(!%ruc%ia cai$r aerie"e ce duce la/ipo.ie
5. I"!u#icie"%a re!pira%$rie acu%a ce se mani+esa prin'
a/ipnee cu o +rec!ena de 3)$5) respiraii7minu super+iciala si ine+iciena:
dispnee accenuaa cu deprimarea aripilor nasului in inspir:
iraJ deermina de conracia musc/ilor inercosali si respiraori accesori:
e!enual respiraie periodica
Insalarea sindromului /ipo.ic ese anuna prin apariia cianozei.