Filehost Fiinta Umana Cele 14 Nevoi Fund Amen Tale

NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINTEI
UMANE SI PROBLEME DE INGRIJIRE

ACORDATE BOLNAVILOR
Respiratia corecta este la
fel de necesara ca si hrana

(proverb hindus)
1]. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA
CIRCULATIE
A. RESPIRATIA
DEFINITIE: Respiratia reprezinta nevoia fundamentala a fiintei
umane, ce are rolul de a capta oxigenul din mediul inconjurator,
necesar proceselor de oxidare din organism si eliminarea
dioxidului de carbon rezultat in urma arderilor celulare.
INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII DE A RESPIRA
Este determinata de mentinerea integritatii cailor respiratorii si a
muschilor
respiratori, de functionarea lor eficienta.
a).VENTILATIA: reprezinta patrunderea aerului incarcat cu
oxigen in plamani si eliminarea aerului incarcat cu dioxid de
carbon. re doi timpi!inspiratia si expiratia.Este influentata de!
" permeabilitatea cailor respiratorii
#
" concentratia oxigenului in aerul expirat
" maturitatea centrului respirator bulbar
" expansiunea cutiei toracice
" functionarea normala a centrilor care regleaza respiratia
b). DIFUZIUNEA GAZELOR: este procesul prin care oxigenul
din alveolele pulmonare trece in capilarele perialveolare si $%
&
din capilare trece in alveolele pulmonare. Este influentata de!
" diferenta de presiune a oxigenului in aerul alveolar si
concentratia oxigenului din sange
" starea peretelului alveolar
" marimea suprafetei alveolare
c). ETAPA CIRCULATORIE: consta in conducerea oxigenului prin
vasele arteriale la tesuturi si a dioxidului de carbon adus de la
tesuturi, prin vasele venoase, la plaman, pentru a se elimina. Este
influentata de!
" cantitaea de hemoglobina din sange
" debitul cardiac
" numarul de hematii
" permeabilitatea retelei periferice arteriale
d). ETAPA TISULARA: reprezinta schimbul de gaze din sange si
tesuturi, cu ajutorul unui sistem enzimatic complex.
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:
#. Frece!"a re#$%ra"%e%! este reprezentata de numarul de
respiratii pe minut' este influentata de varsta si sex!
&
" la nou"nascut!()"*)r+min
" la & ani!&*"(*r+min
" la #& ani!#*"&*r+min
" la adult barbat!#,"#-r+min si femeie!#-"#.r+min
" varstanic!#*"&*r+min
&. A&$'%"(d%!ea! este data de volumul de aer care patrunde
si se elimina din plaman la fiecare respiratie. Respiratia poate fi
rpofunda sau superficiala.
(. R%"&('! reprezinta pauzele egale dintre respiratii, deci
respiratia este ritmica.
,. Z)*&*"e'e re#$%ra"*r%%! normal, respiratia este linistita' in
somn devine mai zgomotoasa(sforait).
*. S%&e"r%a &%#car%'*r re#$%ra"*r%%! ambele hemitorace
prezinta aceeasi miscare de ridicare si coborare in timpul
inspiratiei si expiratiei.
-. T%$(' de re#$%ra"%e! avem ( tipuri de respiratie!
a. costal superior, intalnit la femeie, prin ridicarea partii
superioare a cutiei toracice, datorita maririi diametrului
anteroposterior in timpul inspiratiei.
b. costal inferior, intalnit la babat, prin marirea diametrului
lateral al cutiei toracice.
c. abdominal, intalnit la copii si varstnici, prin marirea
diametrului vertical al cutiei toracice.
/. M(c*+%"a"%!mucoasa respiratorie este umeda, secretii
reduse, transparente, dense.
(
.. T(#ea! reprezinta o expiratie fortata, prin care se elimina
secretiile din caile respiratorii' este un fenomen de protectie al
organismului.
INTERVENTIILE ASISTENEI MEDICALE PENTRU MENTINEREA
INDEPENDENTEI IN SATISFACEREA NEVOII:
" E012%RE3 4E1R564ER52E 4E RE715R85E 2E
9%26:;2;5
" 56:8 9%26:;2 7 <$ E0ER$5855 <535$E
" E0ER$5855 4E RE20RE, 4E =ER7
" 7 59 1%78;R5 4E$:8E$RE 7 <:%R53E3E
RE715R85
" 7 5628;RE %95$E5;R52E 4;68%RE(5=9R$=568E
78R=8, 89>57=, =E7E $%15%7E).

,
DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII DE A RESPIRA
Ae& (r&a"*are'e d%a)!*#"%c de !(r#%!):
1.ALTERAREA VOCII
,.DISPNEEA
-.OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII
1.ALTERAREA VOCII
lterarea vocii poate fi cauzata de procese inflamatorii la nivelul
calor respiratorii superioare!nas, faringe, laringe, dar si de
prezenta alergenilor din mediul inconjurator.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
1. DISFONIE: tulburari ale emisiunii vocale privind inaltimea,
intensitatea si timbrul vocii. 7e manifesta sub forma de
raguseala, voce stinsa, aspra.
,. AFONIE: imposibilitatea de a vorbi.
-. SENZATIA DE SUFOCARE: lipsa de aer.
,.DISPNEEA
*
DISPNEEA este o respiratie greoaie, anevoioasa, provocata de
boli ale inimii, plamanilor, cat si a cailor respiratorii superioare.
#. ORTOPNEE: pozitie fortata, cu bratele pe langa corp,
bolnavul stand sezand(pozitie care favorizeaza respiratia).
&.APNEE: oprirea respiratiei.
(.BRADIPNEE: scaderea frecventei respiratorii.
,.TA.IPNEE/POLIPNEE): cresterea frecventei respiratorii.
*.AMPLITUDINE MODIFICATA: respiratie superficial sau
profunda.
-..IPERVENTILATIE: patrunderea unei cantitati mari de aer in
plamani.
/..IPOVENTILATIE: patrunderea unei cantitati mici de aer in
plamani.
..TUSE: esxpiratie fortata, ce permite degajarea cailor
respiratorii superioare de secretiile accumulate.
?..EMOPTIZIE: hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala,
provenind de la caile respiratorii superioare.
#).MUCOZITATI/SPUTA): amestec de secretii din arborele
traheo"bronsic, formate din mucus, puroi, sange si celule
descuamate.
##.DISPNEEA C.E0NE1STO2ES! respiratie greoaie,
anevoioasa, in ( timpi, urmata de o apnee de *"#) secunde.
-
#&.DISPNEEA 23SMAUL: este o inspiratie lunga, urmata de o
expiratie fortata, duap care avem o apneea de #*"&) secunde.
#(.ZGOMOTE RESPIRATORII: sunt de diferite tipuri!
crepitante, romflante si sibilante.
#,.CIANOZA: invinetirea tegumentelor la extremitati!nas,
buze, lobul urechii, unghii.
-.OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII
ceasta poate fi produsa de procesele inflamatorii ale cailor
respiratorii, dar si de prezenta unor corpi straini, patrunsi
accidental in caile respiratorii.
/
MANFESTARI DE DEPENDENTA:
#. RESPIRATIE DIFICILA PE NAS: bolnavul respira pe gura.
&. SECRETII NAZALE ABUNDENTE: secretii mucoase,
purulente sau #a!)4%!*'e!"e5 care %&$%ed%ca re#$%ra"%a.
(. EPISTA6IS ! hemoragie nazala.
,. DEFORMARI ALE NASULUI: deviatie de sept, traumatisme.
*. STRANUT: expiratie fortata.
-. ASPIRATIE PE NAS: smiorcait.
/. TUSE: cu caracter de tuse uscata sau umeda, ce persista
mai mult timp.
.. CORNA7: zgomot inspirator cu caracter de suieratura, auzibil
de la distanta.
?. TIRA7: depresiune inspiratorie a partilor moi lae toracelui
suprasternal, epigastru, intercostal.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA BOLNAVUL CU
DEFICIENTE RESPIRATORII
1.BOLNAUL SA RESPIRE LIBER PE NAS:
" asistenta medicala indeparteaza secretiile nazale.
.
" umezeste aerul din incapere cu ajutorul unui umidificator sau a
unui vas cu apa asezat pe o sursa de caldura in care au fost
lasate sa curga cateva picaturi de alcool mentolat.
" asigura un aport sufient de lichide in &, de ore.
,. BOLNAVUL SA NU DEVINA SURSA DE INFECTIE:
" asistenta medicala educa bolnavul sa foloseasca batista
individuala, de unica folosinta.
" educa bolnavul sa evite imprastierea secretiilor nazale in
incapere.
-. OPRIREA EPISTA6ISULUI:
" asistenta medicala aseaza bolnavul in decubit dorsal, cu capul
in hiperextensie.
" comprima cu policele, septul nazal al bolnavului(nara care
sangereaza), timp de *"#) minute.
" aplica comprese reci pe nas, frunte sau ceafa.
" ii recomanda bolnavului sa nu sufle nasul.
8. BOLNAVUL SA PREZINTE MUCOASE RESPIRATORII
UMEDE SI INTEGRE:
" daca bolnavul are o afectiune la nivelul laringelui si faringelui, 5
se recomanda repaus vocal absolut.
" umezeste aerul din incapere.
" favorizeaza modalitati de comunicare nonverbala!scris, semne.
9. BOLNAVUL SA ING.ITA FARA DIFICULTATE:
" intrerupe alimentatia solida.
" recomanda gargara cu solutii antiseptice.
?
" alimenteaza bolnavul cu lichide caldute.
:. BOLNAVUL SA PREZINTE REZISTENTA CRESCUTA FATA
DE INFECTII:
" invata bolnavul sa evite chimbarile bruste de temperatura,
aglomeratiile.
;. BOLNAVUL SA PREZINTECAI RESPIRATORII PERMEABILE
SI O BUNA RESPIRATIE:
" invata bolnavul sa tuseasca, sa expectoreze si sa colecteze
sputa.
" umezeste aerul din incapere cu apa alcoolizata.
" aspira secretiile bronsice daca este cazul.
" invata bolnavul sa faca exercitii respiratorii.
" asigura pozitia sezand sau semisezand a bolnavilor cu dispnee.
<. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT PSI.IC:
" pregateste psihic bolnavul, in vederea aplicarii tehnicilor de
ingrijire si in vederea aspirarii secretiilor bronsice.
" asigura pozitie antalgica.
" invata bolnavul sa utilizeze tehnici de relaxare.
" pregateste psihic bolnavul, in vederea oricarei tehnici la care va
fi supus(punctii, examene radiologice, endoscopice).
<iecare are artera varstelor sale
($325)
#)
B. CIRCULATIA
DEFINITIE: $irculatia este functia prin care se realizeaza miscari
ale sangelui in interiorul vaselor sangvine, si are ca drept scop
transportul substantelor nutritive si a oxigenului la tesuturi, cat si
transportul produsilor de catabolism, de la tesuturi la organele
excretoare.
INDEPENDENTA IN SATISFAREA CIRCULATIEI:
1.PULSUL! reprezinta bataia ritmica, perceputa la nivelul unei
artere supercifiale sincrona cu sistola ventriculara.
#. RITMUL ! pauzele dintre pulsatii sunt egale, pulsul este
ritmic.
&. FRECVENTA ! reprezinta numarul de pulsatii pe minut.
" N*(1!a#c(":1-=118=$>&%!.
" La c*$%'(' &%c: 1==11,=$>&%!.
" La 1= a!%:?=11==$>&%!.
" La ad('"::=><=$>&%!.
" Var#"!%c:$e#"e <=1?=$>&%!.
(. AMPLITUDINE MODIFICATA: "este modificata de
cantitatea de sange existenta in vase' este mai mare cu cat
vasele sunt mai aproape de inima' la arterele simetrice,
volumul pulsului este egal.
##
,. TENSIUNEA PULSULUI: este determinata de forta necesara
in comprimarea arterei, pentru ca unda pulsatila sa dispara.
*. CELERITATEA: reprezinta viteza de ridicare si coborare a
undei pulsatile.
-. COLORATIA TEGUMENTELOR: coloratie roz a
tegumentelor inclusiv a extremitatilor' tegumentele sunt
calde.
,.TENSIUNEA ARTERIALA: reprezinta presiunea exercitata de
sangele circulant asupra peretilor arteriali.
FACTORI CARE DETERMINA TENSIUNEA ARTERIALA:
" DEBITUL CARDIAC
" FORTA DE CONTRACTIE A INIMII
" ELASTICITATEA SI CALIBRUL VASELOR
" VASCOZITATEA SANGELUI.
#. TENSIUNEA ARTERIALA MA6IMA (7578%2 7;
7578%25$) 75 TENSIUNEA ARTERIALA MINIMA(4578%2
75 4578%25$)!
" 11- a!%: ;91?= c( 9=1:= &&.)
#&
" 8111 a!%: ?=111= c( :=1:9 &&.)
" 1,119 a!%: 1==11,= c( :=1;9 &&.)
" Ad('": 1,=118= c( ;91?= &&.)
" Var#"!%c: 19=11;= c( ?=111= &&.).
&. 8E675;6E 45<ERE6852 RE1RE3568 45<ERE68
4568RE 8.. =05= 75 8.. =565=!
8..
dif.
@ 8..max#,)"8..min..)@ -) mmAg.
(. =E6856ERE R1%R8;2;5 568RE 8..maxima si 8..
minima!
8..min@ 8..max+& B #C& unitati.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE PENTRU
MENTINEREA
INDEPENDENTEI CIRCULATIEI
SANGVINE:
" Educa bolnavul sa mentina tegumentele curate si integre.
" sigurarea conditiilor ingienice din incapere(aerisire).
" 7a aiba o alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi, de
clorura de sodiu(sarea de bucatarie).
" 7a evite tutunul, consumul exagerat de alcool.
" 7a evite sedentarismul.
#(
" 7a poarte imbracaminte lejera, care sa nu ingreuneze
circulatia.
DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII
CIRCULATIE INADECVATA
#. TEGUMENTE MODIFICATE: tegumente reci, palide,
datorita irigarii insuficiente a pielii' cianotice" coloratie
violacee a unghiilor, buzelor, lobului urechii.
,. MODIFICARI DE FRECVENTA A PULSULUI:
1TA.ICARDIE! cresterea frecventei pulsului.
1BRADICARDIE! scaderea frecventei pulsului.
-. MODIFICARI DE VOLUM ALE PULSULUI:
1PULS FILIFORM! cu volum redus, abia
perceptibil.
1PULS ASIMETRIC! volum diferit al pulsului la
artere simetrice.
8. MODIFICARI DE RITM ALE PULSULUI:
1PULS ARITMIC! pause inegale intre pulsatii.
1PULS DICROT! se percep & pulsatii, una mai
puternica decat
cealalta, urmata de pauza.
#,
9. MODIFICARI ALE TENSIUNII ARTERIALE:
1.IPERTENSIUNE ARTERIALA! cresterea
tensiunii arteriale peste
valorile
normale.
1.IPOTENSIU!E ARTERIALA! scaderea
tensiunii arteriale sub
valorile
normale.
/. A51%0E=5E! scaderea cantitatii de oxDgen din sange.
.. A51%05E! scaderea cantitatii de oxDgen din tesuturi.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA BOLNAVUL
CU CIRCULATIE INADECVATA
1. BOLNAVUL SA PREZINTE CIRCULATIE ADECVATA:
" sistenta medicala invata bolnavul sa intrerupa consumul de
tutun, alcool.
" 7a aiba alimentative bogata in fructe si zarzavaturi.
" 7a reduca sarea si grasimile din alimentative.
" dministreaza medicatia prescrisa! tonice cardiac,
antiaritmin@ce, diuretice, vasodilatatoare, hipotensoare,
antianginoase, anticoagulante.
" ;rmareste efectul medicamentelor.
" plica tehnici de favorizare a circulatiei! exercitii active,
pasive, masaje.
#*
,. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT PSI.IC:
" 5nformeaza bolnavul asupra stadiului bolii sale, asupra
gradului de efort pe care poate sa"l depuna, asupra
importantei continuarii tratamentului medicamentos.
5n esenta, alimentatia rationala a bolnavului nu se deosebeste
4e a unui om sanatos care se hraneste rational.
(5.>ontea)
,]. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
DEFINITIE: %ricarui organism ii este necesar sa ingereze sis a
absoarba alimente de una calitate si in cantitate suficienta, pntru
a"si asigura dezvoltarea, intretinerea tesuturilor si pentru a"si
mentine energia indispensabila unei bune functionari.
INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII:
% alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari
mentinerii vietii si asigurarii tuturor functiilor organismului in
#-
conditii normale! glucide, proteine, lipide, vitamine, apa, saruri
minerale.
#. .IDRATII DE CARBON SAU GLUCIDELE: reprezinta sursa
principala, energetica a organismului. 4igerarea si
asimilarea lor nu solicita organismului prea mult, de aceea
este bine ca *)E din necesitatile calorice ale organismului,
sa se asigure prin hidratii de carbon, daca nu xista o
contraindicatie(diabet zaharat, colita de fermentatii,
obezitate).2a copii, aportul de glucide trebuie marit in boli
febrile, casexie, denutritie, afectiuni hepatice si renale.
6ecesarul zilnic de glucide! ,"-g+Fg corp+&,h.
&. PROTEINELE: reprezinta materialele plastice ale
organismului, ele inlocuind substantele distruse prin uzura
fiziologica sau patologica. Ele reprezinta, in acelasi timp, o
sursa importanta de energie si constituie materia prima a
fermentatiilor si a hormonilor. 6ecesarul zilnic de proteine!
,"-g+Fg corp+&,h. portul insuficient de proteine, o perioada
mai indelungata, determina scaderea proteinelor plasmatice,
distrugerea parenchimului hepatic, aparitia unei anemii si
prin reducerea presiunii coloid"osmotice a sangelui, retentia
apei in organism, cu forme de edeme. $resterea cantitatii de
proteine este indicata in sarcina si alaptare, arsuri, anemii,
evacuari pleurale si abdominale, postoperator. 7caderea
cantitatii este indicata in boli renale si afectiuni febrile.
(. LIPIDELE: au valoare calorica mare, alimentele pe aceasta
baza, avand calitati energetice mari, intr"un volum mic. 1e
langa rolul lor energetic, lipidele intra in compozitia tesutului
nervossi a stromei eritrocitare, iar sub forma depozitara,
reprezinta rezervele de energie ale organismului si tesutului
de sustinere pentru organele interne. 6ecesarul zilnic de
lipide! #"&g+Fg corp+&,h.
#/
,. VITAMINELE: sunt necesare mentinerii metabolismului
normal al organismului. 6evoia de vitamine creste in timpul
activitatii celulare exaGgerate(majoritatea imbolnavirilor).
6ecesitatile normale de vitamine pot ajunge pana la #*) mg
vitamina $' &* mg vitamina 9
#
, - mg vitamina 9
-
, . mg
vitamina 11 si &) mg vitamina F.
*. APA SI SARURILE MINERALE: in apa se petrec toate
reactiile biochimice din organism, sarurile minerale fiind
necesare ca substante structurale si catalizatoare.
6ecesitatile zilnice de apa ale organismului sanatos variaza
intre &*))"()))m2' ele acoperindu"se prin lichidele ingerate
si arderea hidratilor de carbon si a grasimilor. %data cu
nevoile de apa, se satisfac si nevoile de saruri minerale.
%rganismul sanatos necesita in &, de ore! ,g 6a, (",g F, &g
$a, ),#*g =g, #.mg <e, -g $l. 7atisfacerea nevoilor de apa
si saruri minerale trebuie sa se faca in mod proportionat'
altfel, organismul ramane in dezechilibru hidromineral.
1. CAVITAEA BUCALA:
" 4entitie buna
" 1roteza dentara adaptata in stare buna
" =ucoasa bucala roz si umeda
#.
" 2imba roz
" >ingii roz si aderente dintilor.
,. MASTICATIA:
" ;soara, eficace
" $u gura inchisa
-. REFLE6 DE DEGLUTITIE: prezent
8. DIGESTIE: lenta si nestingherita.
9. DEPRINDERI ALIMENTARE: ( mese si & gustari(#) ore
repaus nocturn).
:. APETIT: pofta de mancare"senzatie agreabila, tradusa prin
dorinta de hrana.
;. FOAME: senzatie dezagreabila, tradusa prin nevoia de a
manca
<. SATIETATE: senzatie de plenitudine, resimtita de individ,
atunci cand nevoia de hrana este satisfacuta.
?. .IDRATARE: consum de lichide in functie de nevoie.
1=. GUST SI VALOARE ACORDATE MANCARII:
" legerea alimentelor
" 7ervirea mesei singur sau in grup
" 8raditii"obiceiuri alimentare
" Educatie
MENTINEREA INDEPENDENTEI:
#?
" sistenta calculeaza necesarul de calorii pe &, de ore, in
functie de activitate! in repaus@&*cal+Fg corp+&,h' in
activitate usoara@(*",) cal+Fg corp+&,h'activitate
medie@,)",*cal+Fg corp+&,h' activitate intensa@ ,*"
-)cal+Fg corp+&,h.
" $alculeaza necesarul de calorii pe &, de ore in functie de
varsta! pentru copii(nevoia de a creste)"plus &)"()E' pentru
varstnici"minus #)"#*E.
" $alculeaza ratia alimentara echilibrata! numar de claorii in
functie de varsta si activitate.
" sigura echilibru intre elementele energetice si cele
neenergetice(apa, vitamine, saruri minerale).
" sigura echilibrul intre principiile nutritive fundamentale
astfel! *)"**E hidrati de carbon, #)"#*E proteine, ()",)E
lipide.
" sigura echilibrul intre produsele de origine animala si
vegetala!
,)E proteine de origine animala.
-)E proteine de origine vegetala.
(*E lipide de origine animala.
-*E lipide de origine vegetala.
" sigura echilibrul intre aciditate si alcalinitate.
" $alculeaza numarul de calorii+Fg corp+&,h in stari fiziologice!
sportivi, sarcina si alaptare!plus ()E.
&)
" Ratia alimetara sa cuprinda alimente din toate grupele
ghidului alimentar, cunoscand valoarea energetica, a
principiilor alimentare!
>lucide! ,,# calorii prin metabolizarea unui gram.
2ipide! ?,( calorii prin metabolizarea unui gram.
1roteine! ,,# calorii prin metabolizarea unui gram.
" $erceteaza gusturile si deprinderile alimentare ale
individului.
" lege alimentele tinand seama de deprinderile, preferintele
si nevoile bolnavului.
" 5nlocuieste, la nevoie, un aliment cua ltul, conform
echivalentelor cantitative si calitative ale diferitelor principii
alimentare.
DIAGNOSTICE DE NURSING:
1. ALIMENTATIE INADECVATA PRIN DEFICIT
,. ALIMENTATIE INADECVATA PRIN SURPLUS
1. ALIMENTATIE INADECVATA PRIN DEFICIT
1rin alimentatie inadecvata prin deficit se intelege, asigurarea
unui aport insuficient de alimente si lichide, ce afecteaza starea
nutritionala a bolnavului.
&#
1. ANORE6IE: lipsa poftei de mancare.
,. DISFAGIE ! greutate la inghitire.
-. CONDITIA CAVITATII BUCALE:
bsenta dintilor, carii dentare, gingivite
;lceratii ale buzelor, ale mucoasei bucale
2imba incarcata, depunere saburala, glosite
4ificultate in masticatie.
8. STAREA TEGUMENTELOR:
8egumente uscate, pierderea elasticitatii
cnee, dermatita
9. DIGESTIE:
4ificultate in digestia si absorbtia alimentelor
>reata, varsatura
Regurgitatii
erofagie, pirozis
:. DEPRINDERI ALIMENTARE:
>reseli in prepararea alimentelor
>reseli in alegerea alimentelor
%rar nesatisfacator al meselor
&&
1ierderea obisnuintei prin schimbarea conditiilor de
mediu
;. .IDRATARE:
$onsum redus de lichide si saruri minerale
1ierdere in greutate
<. SEMNE DE DEZEC.ILIBRU:
7labiciune
8egumente si mucoase uscate
;rini concentrate
?. GUST SI VALOARE ACORDATE MANCARII:
4ezordonat
=ananca in picioare sau in pat
%biceiuri gresite cum ar fi!consuma numai un fel de
mancare, numai macare rece, etc.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA
BOLNAVUL
CU ALIMENTATIE INADECVATA PRIN DEFICIT:
#. BOLNAVUL SA AIBA O STARE DE BINE5 FARA GRETURI
SI VARSATURI:
&(
sistenta medicala aseaza bolnavul in pozitie
semisezand, sezand sau in decubit dorsal, cu capul
intr"o parte.
1rotejeaza lenjeria cu musama si aleza,in functie de
pozitia bolnavului.
juta bolnavul in timpul varsaturilor, sprijinindu"l.
5l invata sa inspire profund.
plica tratamentul medicamentos!antiemetice,
vitamine, saruri minerale.
5ncurajeaza bolnavul.
Reduce sau opreste aportul de lichide si alimente.
,. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT .IDROELECTROLITIC:
limenteaza bolnavul parenteral, instituind perfuzii cu
gluzoza de *E, #)E, &)E, ((E, ,)E' hidrolizate de
proteine si amestecuri de aminoacizi(=arisang,
minomel), vitamine si electrolizi, dupa indicatia
medicului.
$alculeaza numarul de calorii in functie de diferite stari
patologice' adauga #(E pentru fiecare grad de
temperatura peste (/
)
$' &)"()E pentru agitatie,
convulsii, distructii celulare.
4upa incetarea varsaturilor, rehidrateaza bolnavul
treptat, cu cantitati mici de lichide reci, oferite cu
lingurita.
&,
Exploreaza gusturile si obiceiurile alimentare ale
bolnavului.
$onstientizeaza bolnavul asupra importantei regimului
alimentar in mentinerea sanatatii.
<ace bilantul lichidelor ingerate si eliminate(ingesta"
excreta).
-. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT NUTRITIONAL:
Exploreaza preferintele bolnavului asupra alimentelor
permise si interzise.
7erveste bolnavul cu alimente la o temperatura
moderata, la ore regulate si prezentate atragator.
5nvata bolnavul categoriile de alimente din ghidul
alimentar si echivalentele cantitative si calitative ale
principiilor alimentare, in vederea inlocuirii unui
aliment cu altul.
8. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT PSI.IC:
sigura un climat cald, confortabil.
5ncurajeaza bolnavul
5i explica scopul interventiilor.

&. ALIMENTATIE INADECVATA PRIN SURPLUS
&*
1rin alimetatie inadecvata prin surplus se intelege asigurarea unui
aport alimentar exagerat cantitativ si calitativ.
#. BULIMIE: senzatie exagerata de foame! mananca fara
control.
&. POLIFAGIE: nevoie exagerata de a manca si absenta
sentimentului de satietate.
-. INDICE PONDERAL CRESCUT CU PANA LA 191,=@5
PESTE GREUTATEA NORMALA.
,. GRETURI SI VARSATURI: eliminare pe gura, partial sau in
totalitate, a continutului stomacal.
CU ALIMETATIE INADECVATA PRIN SURPLUS:
1. BOLNAVUL SA AIBA GREUTATE CORPORALA IN
FUNCTIE DE INALTIME5 VARSTA SI SE6:
sistenta exploreaza gusturile bolnavului, la diferite
categorii de alimente.
5nvata bolnavul valoarea energetica a alimentelor si
necesarul in functie de activitatiel fizice si varsta.
lcatuieste un regim alimentar hipocaloric.
;rmareste bolanvul sa consume numai alimentele
cuprinse in regim.
;rmareste orarul si distributia meselor.
;rmareste periodic, greutatea corporala.
&-
,. BOLNAVUL SA DESFASOARE ACTIVITATE FIZICA
CRESCUTA:
$onstientizeaza bolnavul de importanta activitatilor
fizice moderate.
7tabileste un program de activitati fizice, in functie de
gusturi si capacitate, impreuna cu bolnavul.
-. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRATR PSI.IC:
sistenta permite exprimarea emotiilor, a
sentimentelor bolnavului.
5l invata metode de relaxare.
2a nevoie, administreaza medicatie sedativa.
&/
-]. NEVOIA DE A ELIMINA
DEFINITIE: Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a
se debarasa de substantele nefolositoare, vatamatoare, rezultate
din metabolism.
Excretia deseurilor se realizeaza prin mai multe cai!
parat renal! urina
1iele! traspiratie+perspiratie.
parat respirator.
parat digestiv!scaun.
&.
parat genital feminin! mentruatie.
5n stari patologice apar eliminari pe cale digestiva, sub
forma de varsaturi si pe cale respiratorie, sub forma de
sputa.
INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII:
I. URINA
DEFINITE: URINA este o solutie apoasa, prin care sunt eliminate
substantele rezultate din metabolismul intermediar protidic,
inutile si toxice pentru organism.
1. CANTITATEA: variaza in functie de varsta.
N*(1!a#c(": -=1-==&'>,84.
C*$%%:9==11,==&'>,84.
Ad('": 1,==118==&'>,84.
,. FRECVENTA MICTIUNILOR:
NOU1NASCUT: &%c"%(!% Arece!"e.
C*$%':819>+%.
Ad('":91:>+%.
Var#"!%c::1<>+%.
-. RITMUL MICTIUNILOR: &+( din numarul mictiunilor sunt in
timpul zilei si #+( din numarul mictiunilor sunt in timpul noptii.
8. CULOAREA URINEI:
>alben deschis pana la galben inchis.
&?
MODIFICAREA IN FUNCTIE DE ALIMENTE:
$uloare inchisa in regim bogat in carne.
$uloare deschisa in regim vegetarian.
MEDICAMENTELE SC.IMBA CULOAREA ASTFEL:
R%3, R%7;"$R=535;!tratament cu 15R=54%6.
2978R; :ER4E!tratament cu 2978R; 4E
=E852E6.
$afeniu"rosu+brun"negru! tratament cu $A5656 sau
$54 725$525$.
9. MIROSUL URINEI:
4e bulion! urina proaspata.
moniacal! dupa un timp, din cauza fermentatiei
alcaline.
:. REACTIA URINEI:
6ormal"reactie acida! pAcuprins intre ,,*"/.
REACTIA URINEI IN FUNCTIE DE ALIMENTATIE:
Reactie acida"regim bogat in carne.
Reactie alcalina"regim vegetarian.
;. ASPECTUL URINEI: normal @ clar, transparenta la inceput.
4upa un timp de ( ore, urina devine tulbure, datorita prezentei
mucinei, a mucusului din organele genitale.
<. DENSITATEA URINEI:
()
7e determina imediat dupa emisie, pentru ca prin
racire se schimba densitatea.
6ormal #)#)"#)&* la regim mixt, la temperatura de
#*
)
$(temperatura mai mica sau mai mare modifica
densitatea).
II. SCAUNUL
DEFINITIE: SCAUNUL reprezinta resturile alimetare supuse
proceselor de digestie, eliminate din organism prin ac"('
deAeca"%e%.
1. FRECVENTA:
N*r&a'5 'a ad('" 11, #ca(!e $e +% #a( (!(' 'a ,
+%'e.
11, #ca(!e $e +% 'a !*(1!a#c(".
,. ORARUL: ritmic, la aceeasi ora a zilei, dimineata dupa
trezire.
-. CANTITATEA: zilnic #*)"&)) g materii fecale.
8. CONSISTENTA: pastoasa si omogena.
9. FORMA CILINDRICA ! cu diametrul de ("* cm, lungime
variabila.
:. CULOAREA:
9runa la adult data de STERCOBILINA.
IN FUNCTIE DE ALIMENTATIE AVEM:
(#
>alben deschis! regim lactat.
9run inchis! regim bogat in carne.
6egru! alimente preparate care contin sange.
:erde! legume verzi!spanac, urzici.
$uloarea caracteristica alimentului!mure, affine,
ciocolata.
MODIFICARILE CULORII IN FUNCTIE DE
MEDICAMENTE:
9run"negru! bismut.
6egru"verzui! fier.
lb! bariu.
6egru mat! carbine.
;. MIROSUL: fecaloid (difera de la un individ la altul).
III. TRANSPIRATIA
DEFINITIE: TRANSPIRATIA este fenomenul fizilogic prin care
organismul isi intensifica pierderea de caldura si functia de
excretie, prin intermediul glandelor sudoripare.
(&
#. REACTIA: acida pA @*,& sau usor alcalina.
&. CANTITATEA: minima, pentru a mentine umiditatea
pliurilor.
(. MIROSUL: variaza in functie de alimentative, climat si de
igiena fiecarui individ.
IV. PERSPIRATIA
DEFINITIE: PERSPIRATIA reprezinta pierderea insensibila de
apa prin evaporare la nivelul pielii si prin expiratie.
V. MENSTRA
DEFINITIE: MENSTRA este o pierdere periodica de sange, prin
organele genital, la femeia adult, cuprinsa in perioada de viata
pubertate"menopauza.
#. RITMUL: la &."(* zile.
&. DURATA: ("* zile.
(. ASPECTUL: mucus amestecat cu sange si detritusuri
celulare' nu coaguleaza.
,. CULOAREA: rosu negricios, la inceput, apoi rosu deschis.
*. CANTITATEA: *)"&))g.
-. MIROSUL: dezagreabil.
/. EVOLUTIA: fara dureri, o usoara jena fiziologica.
((
INTERVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA
INDEPENDENTEI IN SATISFACEREA NEVOII:
$erceteaza deprinderile de eliminare ale bolnavului.
1lanifica programul de e liminare, tinand cont de
activitatile sale.
1lanifica exercitii fizice.
5l invata tehnici de relaxare.
$erceteaza deprinderile alimentare ale bolnavului.
Recomanda consumarea alimentelor si a lichidelor ce
favorizeaza eliminarea.
POSIBILE DIAGNOSTICE DE NURSING:
1. ELIMINARE URINARA INADECVATA CANTITATIV SI
CALITATIV.
,. RETENTIE URINARA /ISC.IURIE).
-. INCONTINENTA DE URINA SI MATERII FECALE.
8. DIAREE.
(,
9. CONSTIPATIE.
:. VARSATURI.
;. ELIMINARE MENTRUALA SI VAGINALA INADECVATA.
<. DIAFOREZA.
?. E6PECTORATIA.
1=. DES.IDRATAREA.
1. ELIMINARE URINARA INADECVATA CANTITATIV SI
CALITATIV
#. POLIURIE: eliminare de urina peste &*))ml+&,h.
&. OLIGURIE: eliminare de urina sub .)) ml+&,h.
(. ANURIE: absenta urinei.
,. POLA2IURIA: mictiuni frecvente in cantitati mici.
*. NICTURIA: inversarea raportului dintre noapte si zi!#+( in
timpul zilei si &+( in timpul noptii.
-. DISURIA: eliminarea urinii se face cu greutate si durere.
/. .EMATURIA: prezenta sangelui in urina.
(*
.. ALBUMINURIA: prezenta albuminelor sau a proteinelor in
urina.
?. GLICOZURIA: prezenta glucozei in urina.
#)..IPERSTENURIA: urina concentrate.
##..IPOSTENURIA: urina diluata.
#&.IZOSTENURIA: urina cu densitate mica, ce se mentine in
permanenta la aceeasi valoare indifferent de regim.
#(. EDEME: acumularea de lichid seros in tesuturi, manifestat
prin cresterea in volum a regiunii edematiate. Ede&('
re$re+%!"a #"er)erea c("e'*r !a"(ra'e5 $%erdrea
e'a#"%c%"a"%% "e#("('(% ede&a"%a"5 c( $a#"rarea (r&e'*r
$re#%(!%% d%)%"a'e/#e&!(' B)*de('(%C)D $%e'ea e#"e
$a'%da5 '(c%*a#a #% #"rae+%e.
#,.URINA TULBURE: in mod pathologic urina este tulbure din
cauza sarurilor minerale, puroiului sau a microbilor.
#*.URINA CU MIROS DE FRUCTE COAPTE SAU
CLOROFORM: in diabetul zaharat, din cauza prezentei
acetonei.
1:. DURERE LOMBARA.
1;. SETE INTENSA.
1<. GRETURI SI VARSATURI.
(-
CU ELIMINARE URINARA INADECVATA CANTITATIV SI
CALITATIV:
1. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT .IDRO1ELECTROLITIC SI
ACIDO1BAZIC:
sistenta face zilnic bilantul hidric, masurand
cuconstiinciozitate ingesta"excreta.
$antareste zilnic bolnavul.
$orecteaza dezechilibrul hidric, prin hidratarea sau
reducerea aportului de lichide si electroliti, in functie
de ionograma serica si urinara.
$orecteaza dezechilibrul acido"bazic, in functie de
rezerva alcalina, la indicatia medicului.
,. BOLNAVUL SA NU PREZINTE COMPLICATII CUTANATE5
RESPIRATORII5 URINARE:
Recolteaza urina pentru examene chimice si
bacteriologice.
dministreaza antiseptic, urinare, sulfamide, antibiotic,
conform antibiogramei la indicatia medicului.
sigura igiena corporala riguroasa.
7erveste bolnavul la pat cu basinet sau urinar de cate
ori este nevoie.
7chimba lenjeria de pat si de corp, ori de cate ori este
nevoie.
-. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT PSI.IC:
(/
sigura o atmosfera calda, raspunde prompt si plina de
solicitudine la chemare.
5ncurajeaza bolnavul sa"si exprime gandurile si
sentimentele in legatura cu problema de
dependent(comunicarea joaca un rol foarte important).
,. RETENTIA URINARA> ISC.IURIA
DEFINITIE: 1rin retentive urinara sau ischiurie se intelele
imposibilitatea vezicii urinare de a"si varsa continutul.
#. GLOB VEZICAL: distensia vezicii urinare, deasupra simfizei
pubiene.
&. MICTIUNI: absente.
(. POLA2IURIA: mictiuni frecvente in cantitati mici.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA BOLANVUL
CE PREZINTA RETENTIE URINARA>ISC.IURIE:
1. BOLNAVUL SA AIBA MICTIUNI SPONTANE:
:erifica prezenta globului vezical.
(.
5ncearca stimularea evacuarii prin introducerea unui
basinet cald sub bolnav.
sezarea buiotelor sau a compreselor calde pe
regiunea pubiana.
2asa robinetul deschis sa curga apa astfel incat
bolnavul sa o poata auzi.
5ntroduce mainile bolnavului in apa calda.
2a recomandarea medicului se efectueaza sondajul
vezical.
sistenta asigura o ambianta in care sa fie respectata
intimitatea bolnavului.
5ncurajeaza bolnavul sa"si exprime ceea ce simte in
legatura cu aceasta problema.
rata simpatie, tolerant, rabdare, raspunde prompt si
plina de solicitudine.
sigura un climat cald, confortabil.
-. INCONTINENTA DE URINA SI MATERII FECALE
5ncontinenta urinara si fecala rezulta in urma unor
afectiuni( infectiile urinare sau intestinale), traumatisme ale
maduvei spinarii, pierderii starii de constienta, deteriorare a
activitatii sfincterelor, cresterea presiunii abdominale, leziuni
obstetricale.
(?
#. INCONTINENTA URINARA: emisiuni urinare involuntare si
inconstiente. pare in leziuni medulare, sfarsitul accesului de
epilepsie, afectiuni neurologice, slabirea functiunii
sfincteruuli, traumatisme.
&. ENUREZIS: emisie de urina, noaptea, involuntara si
inconstienta, care se manifesta mai frecvent la copiii cu
tulburari nevrotice, dupa varsta de( ani.
(. INCONTINETA DE FECALE: pierderi de fecale involuntar si
inconstient.
8. IRITAREA TEGUMENTELOR REGIUNII ANALE.
CE PREZINTA INCONTINENTA DE URINA SI
MATERII FECALE
1. BOLNAVUL SA PREZINTE TEGUMENTE SI MUCOASE
INTEGRE SI CURATE:
asistenta medicala schimba lenjeria de pat si de corp
dupa fiecare eliminare.
4aca este posibil recomanda purtarea chilotilor cu
captuseli care absorb urina si nu produc miros neplacut
si iritatia tegumentelor.
sigura igiena locala riguroasa, dupa fiecare eliminare.
,)
plica crHme protectoare.
5nstaleaza sonda vezicala, la indicatia medicului.
,.BOLNAVUL SA1SI RECAPETE CONTROLUL SFINCTERELOR:
sigura aport lichidian adecvat, in functie de bilantul
hidric(mai mare in prima jumatate a zilei).
7tabileste un orar al eliminarilor.
<ormeaza deprinderi de eliminare la ore fixe.
8rezeste bolnavul din somn pentru a urina.
5nvata bolnavul pozitia adecvata, care favorizeaza
golirea completa a vezicii.
;rmareste cresterea presiunii prin masajul vezicii sau
prin pozitia asezat si aplecat inainte, care contribuie la
declansarea mictiunii si la eliminarea urinei ramase.
5nvata bolnavul exercitii de intarire a musculaturii
perianale.
%prirea jetului urinar in timpul mictiunii si reluarea
eliminarii de mai multe ori.
-. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT PSI.IC:

sistenta asigura o ambianta in care sa fie respectata
intimitatea bolnavului.
,#
5ncurajeaza bolnavul sa"si exprime ceea ce simte in
legatura cu aceasta problema.
rata simpatie, toleranta, rabdare, raspunde plina de
solicitudine.
dministreaza medicatie simptomatica la
recomandarea medicului si conform foii de
observatie(<.%.).
8. DIAREEA
8ranzitul intestinal accelerat provoaca 45REE.
1. FRECVENTA: numar mare de scaune in &, de ore!
("- scaune+&,h in enterite si enterocolite.
&)"() scaune+&,h in sindrom dizenteric.
.)"#)) scaune+&,h in holera.
,. CONSISTENTA: scazuta, scaune moi, pastoase, semilichide
sau apoasa dupa purgative saline.
,&
-. CANTITATEA: marita in diareele gastrogene de natura
aclorhidrica, scazuta in dizenterie(#)"#*grame).
8. CULOAREA:
galben aurie in diaree in functie de viteza tranzitului
intestinal.
:erde cand bilirubina se oxideaza la nivelul intestinului
gros.
lbicios ca argila inicter mechanic.
9run inchis in icter hemolDtic.
6egru ca pacura, moale si lucios! hemoragii in
portiunea superioara a tubului digestive.
7caun amestecat cu sange proaspat! hemoragii in
portiunea inferioara a tubului digestive.
9. MIROSUL: in functie de procesele de fermentatie si
putrefactie de la nivelul intestinului gros!
acid@fermentatie exagerata.
1utred@ putrefactie exagerata.
Ranced@ grasimi nedigerate(steatoree).
<oarte fetid@ cancer al colonului si rectului.
=iros de varza stricata@ infectii cu colibacil.
:. ASPECT DEOSEBIT SI CU ELEMENTE ANORMALE:
zeama de pepene sau supa de linte! febra tifoida.
3eama de orez! intoxicatii, lambliaza, holera.
,(
9alega de vaca! in colite.
;. CRAMPE: contractii dureroase, involuntare si pasagere ale
muschilor abdominali.
<. COLICA: durere cauzata de miscari peristaltice exaggerate.
?. DURERE LOCALA: durere la nivelul anusului si iritatia
tegumentelor regiunii perianale.
1=. SEMNE DE DES.IDRATARE: tegumente si mucoase
uscate' oboseala, slabiciune' greata si varsaturi.
9. CONSTIPATIA
$onstipatia este caracterizata prin scaune rare la &", zile sau
chiar mai rare.
#. <RE$:E68! scaune la &", zile din cauza unui transit
intestinal intarziat.
&. %RR;2! pierderea orarului obisnuit al eliminarilor.
(. $68588E! redusa in constipatie si mare(cateva Fg) in
anomalii de dezvoltare a colonului(megadolicocolon).
,. $%67578E68! uscata, crescuta(scibale, coproliti).
*. <%R=! bile dure, de marimea maslinelor in constipatie
spastica.
,,
-. $;2%RE! inchisa.
/. $R=1E! contractii dureroase, involuntare, pasagere, ale
musculaturii abdominale.
.. =E8E%R57=! acumulare de gaze in intestine datorita
absorbtiei lor insugiciente.
?. <28;2E68! eliminarea frecventa a gazelor din intestine.
#). 8E6E7=E! senzatie dureroasa de defecare, fara
eliminare de materii fecale.
##. <E$2%=! acumulare de materii fecale in rect.
#&. 6%RE05E.
#(. $E<2EE.
#,. 5R58952588E.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE IN
DIAREE SI CONSTIPATIE:
1. BOLNAVUL SA AIBA TRANZIT INTESTINAL IN LIMITE
FIZIOLOGICE:
in constipatie determina bolnavul sa ingere o cantitate
suficienta de lichide.
Recomanda alimente bogate in reziduuri.
7tabileste impreuna cu bolnavul un orar regulat de
eliminare, in functie de activitatile sale.
,*
4etermina bolnavul sa faca exercitii fizice regulate.
;rmareste si noteaza in foaia de observatie
consistenta 5 frecventa scaunelor.
Efectueaza la nevoie clisma evacuatoare.
dministreaza la indicatie, laxative.
5n diaree, pregateste bolnavul pentru examinari
endoscopice.
limentatia este hidrica in primele &,",. de ore.
sistenta serveste bln cu ceai neindulcit, treptat
introducand si carne slaba fiarta, branza de vaci, paine
alba prajita, supe strecurate din legume.
4upa ,"* zile, trece la o alimentatie mai completa.
dministreaza la indicatia medicului, simptomatice,
spasmolitice, antimicvrobiene, fermenti digestive,
sedative.
,. BOLNAVUL SA AIBA TEGUMENTE SI MUCOASE
PERIANALE CURATE SI INTEGRE:
curate si usuca regiunea anala, dupa fiecare scaun.
plica crHme protectoare.
<ace toaleta anusului de mai multe ori pe zi si
dezinfecteaza cu acid boric &"(E.
-. BOLNAVUL SA1SI SATISFACA CELELALTE NEVOI
FUNDAMENTALE:
asigura repaus la pat, cand starea generala este
alterata.
,-
=entine constanta temperature corporala.
5ncalzeste bolnavul cu termofoare, paturi, perne
electrice.
1rotejeaza patul cu aleza si musama.
7erveste bolnavul cu basinet.
8. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT .IDROELECTROLITIC:
hidrateaza bolnavul pe cale orala si prin perfuzii,
urmarind inlocuirea pierderilor de apa si electroliti.
Recolteaza sange pentru hemocultura si scaun pentru
coprocultura.
=onitorizeaza functiile vitale si vegetative si le noteaza
in foaia de observatie.
$ulculeaza cantitatea de lichide ingerate si perfuzate
sip e cea eliminate.
da dovada de intelegere si rabdare, menajand
pudoarea bolnavului.
il linisteste si il incurajeaza sa"si exprime emotiile si
sentimentele in legatura cu starea sa.
:. VARSATURILE
,/
1rin varsatura intelegem evacuarea continutului stomacal prin
cavitatea bucala.
1. FRECVENTA:
%cazionale (intoxicatii alimentare sau boli infectioase).
<recvente (stenoza pilorica).
5ncoercibile (gravide si boli psihice).
,. ORARUL:
=atinale (gravide si alcoolici).
1ostprandiale precoce (nevropati).
8ardive (ulcer si cancer gastric).
(. CANTITATEA: mare in stenoza pilorica si ajunge pana la
cativa ml in varsaturile normale.
8. CONTINUTUL:
limentare.
=ucoase, apoase (alcoolici si gravide).
<ecaloide (ocluzii intestinale).
9iliare (colecistopatii).
1urulente (gastrite flegmonoase).
,.
7anghinolente.
9. CULOAREA:
>alben"verzuie (varsaturi biliare).
Rosie (hematemeza).
>alben murdar (ocluzii).
9runa cu aspect de zat de cafea( cancer gastric).
:. MIROSUL:
fad, acru in hiperclorhidrii.
<ecaloid (ileus).
Ranced (fermentatie gastrica).
/. FORTA D EPROIECTIE: brusc, in jet, fara efort.
<. SIMPTOME CE INSOTESC VARSATURILE:
dureri abdominale.
>reata.
7ialoree.
$efalee.
8ranspiratii reci.
8ahicardie.
4eshidratare.
,?

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA
BOLANVUL CE PREZINTA
VARSATURI
1. BOLNAVUL SA FIE MENA7AT FIZIC SI PSI.IC IN
TIMPUL VARSATURII:
in functie de starea bolnavului, asistenta il aseaza in
pozitie semisezand, sezand sau decubit dorsal cu capul
intors in lateral(pozitia de siguranta), pentru ca
bolnavul sa nu se inece cu continutul gastric.
5l linisteste din punct de vedere psihic.
5l ajuta in timpul varsaturii si pastreaza produsul
eliminat.
5i ofera un pahar de apa pentru a"si clati gura dupa
varsatura.
2a indicatia medicului ii administreaza medicatie
simptomatica.
7uprima alimentatia pe gura si laimenteaza bolnavul
parenteral(prin perfuzii cu glucoza hipertona,
hidrolizate proteice, amestecuri de aminoacizi,
vitamine, electroliti.
corecteaza tulburarile electrolitice si rezerva alcalina.
*)
Rehidratarea orala va incepe incet, cu cantitati mici de
lichide reci incepand de la o lingurita, apoi cantitatea
crescand progresiv.
<ace bilantul ingesta"excreta.
=onitorizeaza functiile vitale si vegetative.
;. ELIMINARE MENSTRUALA SI VAGINALA INADECVATA
MENSTRA este o pierdere de sange prin organelle genitale,
care apare la sfarsitul fiecarui ciclu menstrual, daca ovulul nu a
fost fecundat, in perioada de viata cuprinsa intre pubertate si
menopauza.
MENAR.A, reprezinta prima menstra, ce apare la varsta
cuprinsa intre ##"#, ani, si este influentata de mediu, clima,
viata in aer liber.
LEUCOREEA PATOLOGICA reprezinta secretie vaginala
abundenta, exteriorizata sub forma unei scurgeri iritante in
cantitate variabila.
#. AMENOREE: absenta menstruatiei.
&. DISMENOREE: aparitia durerilor in timpul menstruatiilor.
(. METRORAGII: hemoragii neregulate aciclice, survenite intre
& menstre successive.
,. MENORAGII: hemoragii menstruale prelungite.
*#
*. OLIGOMENOREE: intervale lungi intre menstre.
-. POLIMENOREE: intervale scurte intre menstre.
/. .IPOMENOREE: cantitate redusa.
.. .IPERMENOREE: cantitate crescuta.
?. LEUCOREE PATOLOGICA: de cativa zeci de ml cand
pateaza lenjeria pana la &))",)) ml.
#)..IDROREE: secretie vaginala abundenta(&))",))ml).
##.RITMUL SCURGERILOR: continue sau sparodice, mai ales
la oboseala.
1,. CULOAREA SI ASPECTUL SCURGERILOR
VAGINALE:
lba "laptoasa in leucoreea femeilor tinere.
>alben"verzuie in gonococie.
Rosie"apoasa sau cafenie in tumori.
7eroasa ,mucoasa, muco"purulenta, purulenta.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE
1. BOLNAVA SA AIBA O STARE DE BINE5 DE CONFORT
SI SECURITATE:
asigura repausul la pat.
Efectueaza spalaturi vaginale
plica pansament absorbent in forma de 8.
*&
7chimba pansamentul des.
5nvata bolnava tehnici de relaxare.
1rotejeaza patul cu musama si aleza la nevoie.
$almeaza durerea cu antialgice.
,. BOLNAVA SA FIE EC.ILIBRATA PSI.IC:
linisteste bolanva in legatura cu problema de
dependenta.
5i explica scopul interventiilor(examen genital,
examenul secretiei vaginale).
5i administreaza medicatie sedative la indicatia
medicului.
<. DIAFOREZA
7udoarea contribuie la eliminarea apei si a unor deseuri ca!
uree, ammoniac, acid uric si altele, completand astfel
eliminarea renala.
#. ORAR: mai mult sau mai putin regulat.
*(
&. CANTITATE: -))"#)))ml+&,h, ajungand, in cazuri
extreme la #) litri+&,h.
-. LOCALIZARE:
generalizata, cand temperature mediului este crescuta,
semnificatie critica atmosferica.
2ocalizata la palme si plante(boala 97E4%I)
rahitism, 754, tulburari preclimax).
Aiperhidroza cantitate plantara crescuta, ce stagneaza
intedigital si determina aparitia de micoze si infectii.
,. M%r*#: variaza 5 functie de alimentatie, temperature,
ambiata, deprinderile igienice ale bolnavului.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE:
#. BOLNAVUL SA AIBA O STARE DE BINE SI DE
CONFORT PSI.IC:
ajuta sau mentine tegumentele bolnavului curate si
integre.
7pala tegumentele ori de cate ori este nevoie.
5nvata bolnavul sa poarte sosete din bumbac.
*,
=entine iginea riguroasa a plicilor si a spatiilor
intedigitale.
sigura imbracaminte usoara si comoda.
cu tact si cu blandete, va solicita bolnavului sa se
spele.
5l incurajeaza sa"si exprime sentimentele in lgatura cu
problema de dependenta.
?. E6PECTORATIA
1rin expectoratie se intelege eliminarea sputei din $R7.
1rin sputa se intelege acumularea de secretii bronsice ce se
elimina prin actul tusei.
1. CULOAREA:
rosie sanghinolenta, aerate, spumoasa"hemoptizie.
Aemoptoica striata, cu sange.
Ruginie"pneumonie.
Rosie"bruna cand sangele stagneaza in plamani.
**
Rosie"gelatinoasa in cancer pulmonar.
Roz in edemul pulmonar.
>alben verzuie in supuratii pulmonare.
lba cenusie in inflamatia bronsica si astmul bronsic.
6eagra in infarctul pulmonar.
,. MIROSUL:
fetid, in dilatatie bronsica.
<etiditate penetranta in gangrena pulmonara.
=irosul pamantului sau al paiului umed in supuratii
pulmonare.
-. CONSISTENTA:
spumoasa.
erata.
>elatinoasa.
:ascoasa.
2ichida.
8. FORMA:
perlata, in astm bronsic.
6umulara in caverne pulmonare.
=ase grunjoase isolate, in saliva.
*-
=ulaje bronsice.
9. ASPECTUL:
mucus in astm bronsic.
1urulent in supuratii pulmonare.
=uco"purulent.
7eros, in edemul pulmonarD.
1seudo"membranos in difteria larigiana.
7anghinolent in edemul pulmonar, cancer pulmonar,
infarct pulmonar.
:. CANTITATEA:
*)"#))ml+&,h in bronsita, 89$.
1ana la #)))ml+&,h in bronsiectazii, caverne 89$.
:omica! eliminarea unei cantitati massive de puroi sau
exudat in abces pulmonar si chist hidatic.
1. BOLNAVUL SA NU DEVINA SURSA DE INFECTII
NOZOCOMIALE:
educa bolnavul cum sa expectoreze, sa tuseasca sis a
colecteze sputa.
*/
7a nu stropeasca in jur.
7a nu arunce corpuri straine in scuipatoare.
$urate mucoasa bucala si dintii cu tampoane.
>oleste si curate scuipatorile.
=anuieste scuipatorile cu prudenta, se spala si se
dezinfecteaza.
1=. DES.IDRATAREA
1. DEZORIENTARE MENTALA.
,. LETARGIE/INACTIVITATE TOTALA).
-. GRETURI.
8. VARSATURI.
9. SETE.
:. OLIGURIE CU ASPECT .IPERSTENURIC.
;. PIERDERE IN GREUTATE.
<. USCACIUNEA PIELII SI A MUCOASELOR.
?. TA.ICARDIE.
1=. PLIUL CUTANAT PERSISTENT.
*.
calculeaza zilnic ingesta"excreta.
2a recomandarea medicului, conform <.%. introduce
perfuzii endovenoase.
1revine aparitia escarelor prin schimbare apozitiei la
fiecare & ore.
<rictioneaza tegumentele cu alcool si le pudreaza cu
talc.
7chimba lenjeria de corp si de pat.
<olosim lenjerie din bumbac.
4upa fiecare alimentare, se indeparteaza resturile
ramase.
4aca leziunea de escara este de la internarea
bolnavului, aceasta se ingrijeste dupa principiile
ingrijirii unei plagi.
Rehidratarea se face progresiv in cantitati mici folosind paiul,lingurita
sau cana cu cioc.
1entru prelungirea vietii, omul are
nevoie de gimnastica echilibrata,
aer proaspat si plimbare.
(A51%$R8E)
*?
8]. NEVOIA DE A SE MISCA SI A
AVEA O BUNA POSTURA
DEFINITIE: se misca si a avea o buna postura sunt o
necessitate a finite vii de a fi in miscare, de a"si mobilize toate
partile corpului prin miscari coordinate, de a pastra diferitele parti
ale corpului intr"o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor
organismului. $irculatia sangelui este favorizata de miscarile si
activitatile fizice.
INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII
=entinerea independentei miscarii corpului si a bunei posturi sunt
determinate de integritatea aparatului locomotor(sistem osos si
muscular), a sistemului nervos si a aparatului vestibular. %asele
actioneaza ca parghii, avand rol fundamental in realizarea
miscarilor. =uschii actioneaza prin proprietatile lor! excitabilitate,
contractibilitate, elasticitate. paratul vestibular mentine
echilibrul static si dDnamic al corpului. 7istemul nervos"cerebral"
alaturi de aparatul vestibular, contribuie la reglarea echilibrului,
dar regleaza, totodata si tonusul muscular si miscarile fine.
#. POSTURA ADECVATA: functia corpului omenesc, bazata
pe actiunea sinergica si coordonata a elementelor aparatului
locomotor si a sistemului nervos, cu ajutorul carora se
-)
mentine stabilitatea, echilibrul si raporturi constante intre
corp si mediu si intre diferite segmente ale corpului!
I! $%c%*are/*r"*#"a"%#&)1 capul este drept, inainte,
spatele drept, bratele pe langa corp, soldurile, gambele
drepte, piciorul in unghi de ?) de grade cu gamba,
sprijinit pe podea.
Se+a!d1 capul este drept, spatele drept rezemat,
bratele sprijinite, coapsele orizontale, ga,bele verticale,
piciorul in unghi de ?) de grade cu gamba, sprijinit pe
podea.
C('ca" /c'%!*#"a"%#&)1 decubit dorsal, decuvit
ventral, decubit lateral stang sau drept.
&. MISCARI ADECVATE: tipuri de miscari!
ABDUCTIE: miscari de indepartare fata de axul
median al corpului.
ADDUCTIE: miscari de apropiere fata de axul median
al corpului.
<2E05E+ E08E675E! miscari de apropiere sau
indepartare a doua segmente apropiere(brat, antebrat+
gamba, coapsa).
ROTATIE: miscare realizata in jurul axului care trece
prin lungul segmentului care se deplaseaza.
PRONATIE: miscarea de rotatie a mainii, prin care
palma priveste in jos.
SUPINATIE: miscarea de rotatie a mainii, prin care
palma priveste in sus.
-#
CIRCUMDUCTIE: miscare complexa, care totalizeaza
flexia, extensia, abductia si le asociaza cu rotatia.
E6ERCITII FIZICE: sunt activitati effectuate cu scopul
de a imbunatati randamentul muscular si circulatia!
miscari active! executate de bolnav singur fara ajutor'
$a#%e! executate cu ajutorul unei alte persoane'
izomerice! contractii musculare in care lungimea
muschiuluiramane neschimbata, crescand numai
tensiunea sa(contractia muschiului pentru mentinerea
pozitiei corpului' de rezistenta! exercitii fizice in care
creste tonusul muscular.
TENSIUNE ARTERIALA: se modifica in raport cu
intensitatea efortului depus.
PULS: creste frecvents si amplitudinea lui, in functie
de intensitatea efortului.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE IN MENTINEREA
INDEPENDENTEI
stabileste impreuna cu bolnavul nevoile de exercitiu
fizic.
1lanifica un program de exercitii moderate, adaptat
capacitatii fizice ale bolnavului.
5nvata bolnavul sa foloseasca tehnici de destindere si
relaxare.
Educa bolnavul sa evite tabagismul, mesele copioase,
surplusul de greutate.
-&
#. IMOBILITATE.
&. .IPERACTIVITATE.
(. NECOORDONAREA MISCARILOR.
,. POSTURA INADECVATA.
*. CIRCULATIE INADECVATA.
-. REFUZUL DE A FACE ACTIVITATI.
/. EDEME ALE MEMBRELOR.
1. IMOBILITATEA
5mobilitatea reprezinta o diminuare sau o restrictie a miscarii,
fiind recomandata, adesea, ca metoda terapeutica sau paote fi
cauzata de traumatisme si boli organice sau functionale.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1. DIFICULTATE DE DEPLASARE:
a se ridica
-(
a se aseza
a merge
,. DIMINUAREA SAU ABSENTA MISCARII:
prezenta parezelor(mono, para, tetra sau paralizii).
1rezenta paraliziilor.
(. ATONIE MUSCULARA: scaderea tonusului muscular.
,. ATROFIE MUSCULARA: diminuarea volumului muschiului, a
contractibilitatii sale.
*. .IPERTROFIE MUSCULARA: marirea volumului unui
muschi.
-. CONTRACTURA MUSCULARA: contractie involuntara si
permanenta a unuia sau a mai multor muschi care
determina o pozitie inadecvata.
/. RAS SARDONIC/"e"a!(#): contractia muschilor masticatori
determina "r%#&(#(' sau ra#(' #ard*!%c.
.. ANC.ILOZA: diminuarea sau imposibilitatea miscarii unei
articulatii.
?. CRAMPA: contractie spasmotica involuntara si dureroasa a
unuia sau a mai multor muschi(molet, picior), cauzata de o
pozitie incomoda, de compresiunea unui nerv sau de
deficitul de calciu.
#).ESCARA DE DECUBIT: ulceratii ale pielii.
-,
##.DIMINUAREA INTERESULUI: tulburarile psihice pot
determina lipsa interesului pentru miscare, mentinerea timp
indelungat a unei stari de iobilitate.
#. BOLNAVUL SA AIBA TONUSUL MUSCULAR SI FORTA
MUSCULARA PASTRATA:
planifica un program de exercitii, in functie de cauza
imobilizarii si de capacitatea bolnavului.
&. BOLNAVUL SA1SI MENTINA INTEGRITATEA
TEGUMENTELOR SI A ACTIVITATII ARTICULARE:
schimba pozitia bolnavului la fiecare & ore.
=aseaza regiunile predispose la escare, pudreaza cu
talc.
Efectueaza exercitii passive, la fiecare & ore.
5nvata bolnavulul care este postura adecvata si cum sa
efectueze exercitii musculare active.
(. BOLNAVUL SA1SI MENTINA FUNCTIA RESPIRATORIE:
invata bolnavul sa faca exercitii de respiratie profunde.
7a tuseasca sis a indeparteze secretiile.
dmiistreaza medicatia prescrisa de medic.
pregateste psihic bolnavul, in vederea oricarei tehnici
de ingrijire.
-*
Reda bolnavului increderea ca imobilitatea sa este o
stare trecatoare si ca isi va putea relua mersul.
*. BOLNAVUL SA1SI MENTINA SATISFACUTE CELELALTE
NEVOI FUMNDAMENTALE:
suplineste bolnavul in satisfacerea nevoilor sale, il
serveste la pat cu cele necesare.
,. .IPERACTIVITATEA
Aiperactivitatea consta in cresterea ritmului miscarilor si a
activitatilor individului, determinate de instabilitatea emotionala
si de pierderea ideilor.
1. VORBIRE CARACTERISTICA: vorbeste mut, precipitat.
,. BOLNAVUL REACTIONEAZA LA TOTI STIMULII: stimuli
luminosi, auditivi, din mediul extern, cat si stimuli interni' ei
determina reactii din partea bolnavului.
-. MISCARI CARACTERISTICE: miscari rapide, frecvente.
8. SPASME: contractie imvoluntara a unuia sau a mai multor
muschi.
9. TICURI: miscari convulsive, involuntare ale ocilor, gurii, ale
unui brat sau ale unui picior.
--
:. MANIE: psihoza caracterizata printr"o stare de excitatie, in
special, in sfera afectivitatii cunoasterii si activitatii' bolnavul
este nelinistit, turbulent' datorita ritmului rapid de
desfasurare a activitatii sale, nu duce la indeplinire din ceea
ce planuieste.
;. EUFORIE: buna dispozitie, de obicei, nemotivata.
1. BOLNAVUL SA PREZINTE MOBILITATE NORMALA:
inlatura stimuli din mediul inconjurator(asigura
semiobscuritatea incaperii, izolarea fonica, reducerea
numarului de vizitatori).
sigura conditii ca bolnavul sa faca bai caldute, sa
consume lichide la temperatura moderata.
,. BOLNAVUL SA1SI MENTINA INTEGRITATEA FIZICA:
supravegheaza permanent bolnavul, pentru a nu se
rani.
5nlatura obiectele contondente.
plica constrangeri fizice, daca este cazul (chingi,
camasa de protectie).
dministreaza tratamentul tranchilizant prescris de
medic.
-. NECOORDONAREA MISCARILOR
-/
6ecoordonarea miscarilor reprezinta dificultatea sau
incapacitatea individului de a"si coordona miscarile diferitelor
grupe musculare.
1. A2INEZIE: lipsa sau diminuarea miscarilor normale.
,. ATA6IE: tulburari de coordonare a miscarilor active
voluntare.
-. CONVULSII: contractii repetate, involuntare, ale unui
muschi sau grupe de muschi, urmate de relaxare' contractia
este instantanee.
8. TREMURATURI: secuse(tremuraturi) repetate, involuntare
ale unei parti a corpului(maini, cap sau chiar intreg corpul).
9. TULBURARI ALE MERSULUI: mers tarsit(tarait), propulsiv.
:. DIFICULTATEA DE A TRECE DIN ORTOSTATISM5 IN
POZITIE SEZAND.
;. E6PRESIE FACIALA CARACTERISTICA: fata rigida.
1. BOLANVUL SA FIE EC.ILIBRAT PSI.IC:
pregateste psihic bolnavul, in vederea oricarei tehnici
de ingrijire(E.E.>.).
-.
,. BOLNAVUL SA AIBA TONUSUL MUSCULAR ADECVAT
ACTIVITATII DEPUSE:
planifica un program de exercitii si de mers, in functie
de capacitatea bolnavului.
5nvata bolnavul sa utilizeze diferite aparate de
sustinere pentru activitatile cotidiene.
juta bolnavul sa faca bai calde, exercitii fizice, ii face
masaje la nivelul extremitatilor.
dministreaza medicatie antiparJinsoniana.
-. BOLNAVUL SA1SI SATISFACA CELELALTE NEVOI
FUNDAMENTALE:
bolnavul va fi ajutat sa"si satisfaca nevoile
fundamentale.
8. POPSTURA INADECVATA
1ostura inadecvata este o problema de dependenta, reprezentata
de orice pozitie care nu respecta principiile pozitiei anatomice a
corpului si care predispune individual la diferite deformari.
#. OBOSEALA MUSCULARA: reducerea temporara a
capacitatii functionale a muschiului, consecinta a activitatii
excessive, prelungite.
-?
,. DEFORMARI ALE COLOANEI VERTEBRALE:
$ifoza! deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate
posterioara.
2ordoza! accentuarea curburii lombare a coloanei
vertebrale.
7colioza! deviatia laterala a coloanei vertebrale.
-. DEFORMARI ALE MEMBRELOR INFERIOARE:
>enu"valgum! deformari in care genunchii sunt
apropiati si picioarele departate.
>enu"varum! deformari in care genunchii sunt
departati si picioarele apropiate.
1icior stramb! S$r%E%!%" $e a!"e$%c%*r/ec%!).
S$r%E%!%" $e
ca'ca%/"a'(#)
S$r%E%!%" $e $ar"e
eF"er!a/ar(#)
S$r%E%!%" $e $ar"ea
%!"er!a/a')(#).
P%c%*r $'a"/$'a"A(#):
b*'"a $'a!"ara ca+("a.
8. DEFORMARI ALE SOLDURILOR:
luxatie! iesirea capului femoral din articulatia
coxofemurala.
*. POZITII INADECVATE: pentru examinari(pozitii
ginecologice, genupectorale, trendelenburg).
/)
-. POZITII PATOGNOMONICE: sunt specifice unei boli.
tetanus! pozitia opstotonus si pleurostotonus.
5n meningita! pozitia cocos de pusca(capul in
hiperextensie, iar membrele inferioare flectate atat din
articulatia coxofemurala cat si din aceea a
genunchiului.
;. DIFICULTATE IN SC.IMBAREA POZITIEI:
semisezand in pat(la bolnavii cu dispnee).
4ecubit ventral(pozitie inadecvata, cand bolnavul nu"si
poate schimba singur pozitia).
.. TORTICOLIS: inclinarea capului intr"o parte, datorita
contracturii musculaturii gatului.
?. BATATURA/CLAVUS): hipercheratoza usor reliefata,
neteda.
1. BOLANVUL SA AIBA POSTURA ADECVATA:
instaleaza bolnavul in pat, repsectand pozitiile
anatomice ale diferitelor segmente ale corpului.
<oloseste utilaje auxiliare si de confort, pentru
mentinerea pozitie anatomice.
,. BOLNAVUL SA AIBA O POZITIE CARESA FAVORIZEZE
RESPIRATIA5 CIRCULATIA SANGELUI5 DRENA7UL
SECRETIILOR BRONSICE:
/#
instaleaza de urgenta, bolanvul cu tulburari
respiratorii(dispnee), in pozitie semisezand.
5nstaleaza de urgenta, bolnavul cu anemie acuta,
posthemoragica, in pozitie trendelenburg.
5nstaleaza bolnavul cu secretie bronsica, in pozitie de
drenaj postural.
<oloseste utilaje pentru confortul bolnavului, in aceste
pozitii.
-. BOLNAVUL SA NU PREZINTE COMPLICATII CA: ESCARE
DE DECUBIT5 ANC.ILOZE5 CONTRACTURI:
schimba pozitia bolnavului la fiecare & ore.
:erifica pielea in regiunile cu proeminente osoase,
odata cu schimbarea pozitiei.
=aseaza punctele de presiune la fiecare schimbare a
pozitiei.
sigura igiena tegumentelor si a lenjeriei de pat si de
corp.
Efectueaza exercitii passive si active(dupa caz).
5nvata bolnavul care este pozitia adecvata.
/&
7%=6;2Ceste o baie dupa a zilei munca istovitoare,
;n balsam al mintii noastre obositeC
;n nutritor de capetenie la
ospatul vietiiC
(I. 7AFE71ERE)
9]. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODI.NI
DEFINITIE: Este o necessitate a fiecarei fiinte umane de a dormi
si a se odihni in bune conditii, timp suficient, astfel incat sa"5
permita organismului sa obtina randamentul maxim.
<5568 ;=6 consacra o parte importanta a vietii somnului si
odihnei.
%45A6 este perioada in care se refac structurile alterate ale
organismului, se completeaza resursele energetice folosite, se
trasporta produsii formati in timpul efortului, fie in ficat(acidul
lactic), fie in rinichi, organ excretor.
7%=6;2 este forma particulara de odihna si absenta starii de
veghe. 7omnul elibereaza individul de tensiuni psihologice si
fizice si ii permite sa gaseasca energia necesara activitatii
cotidiene.
5n timpul somnului, activitatile fiziologice decresc, are loc
diminuarea metabolismului bazal, tonusului muscular, a
respiratiei, pulsului, tensiunii arteriale. 7poreste secretia
hormonilor de crestere si mai ales la pubertate. cestea sunt mai
/(
frecvente in timpul somnului nocturn si mai reduse in timpul
somnului diurn.
7e cunosc doua tipuri de somn! somn lent(classic sau ortodox) si
somn paradoxal cu activitate rapida corticala.
7omnul lent reprezinta o veritabila perioada de odihna pentru
organism(numai partial pentru creier), are un rol reparator,
restaurator, fortifiant, cu functie in cresterea si reinnoirea
tesuturilor corporale.
7omnul rapid, paradoxal, este important pentru refacerea
creierului(creste fluxul sangvin in creier). :isele se produc in
somnul paradoxal. $ei treziti din somnul paradoxal isi amintesc
precis continutul visului cu detalii, in alte faze isi amintesc greu
sau deloc.
$iclul de somn este constituit din perioade de somn lent, care pe
masura inaintarii in noapte, isi pierde din calitatea de somn
profund si din perioada de somn rapid. :ariatiile in producerea
ciclurilor de somn sunt mari de la individ la individ. 1entru a se
mentine starea de independenta este necesara respectarea
ritmului somn"veghe.
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA
#. SOMNUL: " durata' in functie de varsta avem!
!*(1!a#c(": 1:1,= *re.
1 a!:1811: *re.
- a!%: 1=118 *re.
9111 a!%: ?11- *re.
/,
Ad*'e#ce!": 1,118 *re.
Ad('": ;1? *re.
Var#"!%c: :1< *re.
" calitatea! regenerator, calm fara cosmaruri, fara intreruperi,
adoarme cu usurinta si se trezeste odihnit' la copil somnul
nocturn, continuu este instalat dupa luna a ("a, iar la
sfarsitul lunii a #)"a, organizarea este ca la adult. re vise
agreabile, placute.
,. PERIOADE DE REPAUS:
pentru evitarea suprasolicitarii fizice si psihice,
perioadele de activitate trebuie intercalate cu perioade
de repaus.
4urata acestor perioade, intervalul la care se succed,
programarea judicioasa in raport cu activitatea depusa
si necesitatile organismului au un efect binefacator,
recreativ asupra organismului. E0! pauza dupa ora de
curs.
-. PERIOADE DE RELA6ARE SI TIMP LIBER:
este necesara activitatea bine organizata cu perioade
de relaxare si timp liber, care sa permita refacerea
fortei fizice si a capacitatii intelectuale.
8. MODALITATI FOLOSITE PENTRU ODI.NA SI RELA6ARE:
din mijloacele de destindere si odihna, de mare
varietate si complexitate vor fi adesea cele mai
adecvate firii si posibilitatii bolnavului. 7unt evitate
/*
modalitatile care nu ofera posibilitatea destinderii si nu
contribuie la mentinerea sanatatii.
$ea mai eficienta odihna este cea activa! dupa
activitati fizice, activitati intelectuale' activitatile fizice
usoare, placute.
MENTINEREA INDEPEDENTEI
mentine conditiile necesare somnului, respectand
dorintele si deprinderile persoanei.
%bserva daca perioadele de relaxare, de odihna sunt in
raport cu necesitatile organismului si munca depusa.
5i explica necesitatea mentinerii unei vieti ordonate, cu
un program stabilit.
5l invata tehnici de relaxare si modalitati care sa"5
favorizeze somnul prin discutii, demonstratii, material
documentar.
1. INSOMNIE.
,. .IPERSOMIE.
/-
-. INCOMODITATE1DISCONFORT.
8. OBOSEALA.
9. DIFICULTATE SAU INCAPACITATE DE A SE ODI.NI.
1.INSOMNIE
Gd%A%c('"a"ea de a d*r&% #a( a "e *d%4!% d*r&%!dG
1. SOMN PERTURBAT:
N(&ar(' de *re de #*&!: ore insuficiente de
somn(durata totala de - ore).
I!#*&!%% %!%"%a'e: bolanvul adoarme foarte greu dupa
care doarme pana dimineata.
I!#*&!%% "er&%!a'e: dupa o adormire normala, se
trezeste si nu mai poate dormi.
Ca'%"a"ea #*&!('(%: bolnavii nu sunt satisfacuti de
somnul lor intrerupt, agitat, superficial.
I!#*&!%% d*r&%"%*!a'e: aparitia multiplelor perioade
de veghe, care survin in timpul noptii, faramitand
somnul nocturn' trezirile dureaza vreme indelungata,
sunt chinuitoare' aceste treziri pot fi dupa vise cu
continut neplacut sau cosmaruri.
//
I!#*&!%% $red*r&%"%*!a'e: stare de veghe prelungita
pana la instaurarea somnului.
I!#*&!%% $*#"1d*r&%"%*!a'e: survin la varstnici si
mai ales la cei care se culca la ore timpurii.
,. ATIPIRI IN TIMPUL SOMNULUI: bolnavul atipeste pentru
durate scurte de timp' in functie de durata si numarul lor, ele
pot completa sau nu lipsa orelor de somn nocturn, unii
bolnavi dorm in timpul zilei si somnul de noapte este de
scurta durata, dar totalizeaza numarul necesar de ore de
somn (falsa insomnie).
-. COSMARURI: vis penibil, dominant' bolnavul se trezeste
brusc din somn, nelinistit, agitat, adoarme din nou cu
greutate.
8. SOMNAMBULISM: tulburare paroxistica de somn' bolnavul
se da jos din pat si incepe sa umble prin camera, strazi,
locuri periculoase' are privire ratacita, miscari dezordonate,
nu vorbeste, nu raspunde la intrebari' dupa un timp se
intoarce, se culca, adoarme.
9. APATIA: lipsa de interes si de ambianta fata de propria
pesoana. Ramane in pat timp indelungat in cautarea
somnului.
:. PAVORUL NOCTURN: stare de spaima intensa, care apare
in timpul somnului, mai frecvent la copii, bolnavul se
trezeste brusc din somn, se ridica in sezut, tipa,
gesticuleaza, are privirea ratacita, incearca sa fuga' dupa
cateva minute aceasta stare dispare, bolnavul adoarme.
;. NELINISTE: teama nejustificata care apare pe fondul de
instabilitate emotionala, tulburand odihna bolnavului'
tulburari de gandire, manifestate prin aparitia in constiinta
/.
bolanvului contrar vointei, unor reprezentari, idei,
sentimente pe care se straduieste sa le indeparteze.
<. CONFUZIE: bolnavul prezinta perceptii false(percepe un
obiect sau un fenomen), fiind convins de realitatea lor'
aceste stari il impiedica sa se odihneasca.
?. IRITABILITATEA: bolnavul prezinta o stare de tensiune
psihica continua, manifestata prin neliniste, framantare'
adoarme greu, somn intrerupt, superficial.
1=. SENTIMENT DE DEPRESIE>TRISTETE: bolnavii
nesatisfacuti uneori de repausul lor, sunt convinsi ca nu au
dormit toata noaptea.
11. DIMINUAREA PUTERII DE CONCENTRARE: bolnavul
nu se poate concentra asupra unei activitati, atentia este
diminuata, are gesturi nesigure.
1,. OBOSEALA: bolnavul se simte obosit,mai obsit ca la
culcare, facies sumbru, ochi incercanati, vorbire tremurata,
tremuratura extremitatilor.
1. BOLNAVUL SA BENEFICIEZE DE SOMN
CORESPUNZATOR CANTITATIV SI CALITATIV:
invata bolnavul sa practice tehnici de relaxare, exercitii
respiratorii cu cateva minute inainte de culcare.
%fera bolnavului o cana cu lapte cald inainte de
culcare, o baie calda.
/?
5nvata bolnavul care se trezeste devreme, sa se ridice
din pat cateva minute, sa citeasca, sa asculte muzica,
apoi sa se culce din nou.
5dentifica nivelul si cauza anxietatii la bolnavii cu
insomnie.
%bserva si noteaza calitatea, orarul somnului, gradul
de satisfacere a celorlalte nevoi.
5ntocmeste un program de odihna corespunzator
organismului.
dministreaza tratamentul medicamentos.
%bserva efectul acestuia asupra organismului.
,. .IPERSOMNIE
G*re eFce#%e de #*&!. Pre'(!)%rea d(ra"e% #%
%!"e!#%A%carea $r*A(!+%&%% #*&!('(%G
1. SOMN MODIFICAT:
.)
N(&ar(' de *re de #*&! !*a$"ea: peste #) ore, la
adult si #& ore la copil(se exclude conditiile particulare
de oboseala dupa eforturi excesive, convalescenta sau
insomnii, care necesita o recuperare de somn).
Ca'%"a"ea #*&!('(%: se diferentiaza de somnul
normal prin profunzime, durata, bruschetea aparitiei.
4urata, modul de instalare, evolutia, depind de natura
si localizarea afectiunii cauzale.
,. SOMNOLENTA/acce#e de #*&! d%(r!): atipiri' bolnavul
aude cuvintele rostite tare, poate raspunde cu oarecare
brutalitate, laconic. <ara un stimul, adoarme. 1oate dura zile,
saptamani, poate fi urmata de inversari ale ritmului
nictemeral.
-. LETARGIA: hipersomnie continua, mai profunda' poate fi
trezit pentru scurta vreme prin excitatii violente, pastrand un
grad de obnubilare si torpoare intelectuala. 1oate dura ore,
zile, luni sau ani. <;6$8552E :582E 7;68 45=56;8E.
8. NARCOLEPSIA: necesitatea subita de somn, precedata de
pierderea tonusului muscular. pare in perioade de
inactivitate sau post"prandial, dar bolnavii pot adormi si in
plina activitate. 7omnul este superficial, intretaiat de treziri,
vise dezagreabie, reactii vegetative, transpiratii, bufeuri.
9. COMPORTAMNET VERBAL SI NONVERBAL: lent, greoi,
bolnavul raspunde cu greutate la intrebari.
:. OBOSEALA: stare de epuizare musculara si nervoasa, pe
care bolnavul o acuza.
;. INACTIVITATE: starea permanenta de somn, pe care o
resimte bolnavul, diminueaza posibilitatea efectuarii unor
activitati fizice.
.#
1. BOLNAVUL SA BENEFIZIEZE DE UN NUMAR DE ORE DE
SOMN CORESPUNZATOR VARSTEI:
asistenta medicala identifica, prin discutiile cu bolnavul
sau familia, cauza hipersomniei.
5dentifica cu bolnavul metodele de diminuare a
factorilor cauzatori.
$reaza un climat de incredere, incurajeaza li linisteste
bolnavul pentru a"si echilibrul psihic.
%bserva si noteaza toate schimbarile, care survin in
starea bolnavului.
dministreaza tratamentul medicamentos.
,. BOLNAVUL SA FIE ACTIV5 COOPERANT:
identifica care sunt activitatile agreate de bolnav.
Elaboreaza impreuna cu bolnavul un program de
activitate, care sa corespunda starii bolnavului si
posbilitatilor organismului.
%bserva somnul, calitatea acestuia, raportul intre
starea de veghe si somn.
-. DISCONFORT
G #e!+a"%e de Ee!a5 de !e$'acere A%+%ca #% $#%4%caG
.&
1. IRITABILITATEA: imposibilitatea bolnavului de a se mentine
calm si a se comporta linistit si adecvat situatiei.
,. INDISPOZITIE5 7ENA: stare de lipsa de voie buna, de
mahnire.
-. STARE DE DISCONORT: stare neplacuta de incomoditate.
8. DURERI MUSCULARE: pozitia incomoda determina
contractari musculare prelungite, dureroase pentru bolnav.
1. BOLNAVUL SA BENEFICIEZE DE CONFORT FIZIC SI
PSI.IC:
discuta cu bolnavul pentru a identifica cauzele
disconfortului(teama).
<avorizeaza odihna bolnavului, prin suprimarea
surselor care"5 pot determina disconfortul si
iritabilitatea.
$reaza senzatie de bine bolnavului, prin discutiile
purtate.
<aciliteaza contactul cu alti bolnavi, cu membrii
familiei.
plica tehnici de ingrijire curenta, necesare obtinerii
starii de satisfactie.
%bserva si noteaza schimbarile.
.(
8. OBOSEALA
G #e!+a"%e $e!%b%'a5 %!#*"%"a de %!ac"%%"a"e5
#"are de e$(%+are !er*a#aG
1. FATA: palida, exprima tristetea.
,. OC.II: incercanati, privirea incetosata.
-. PULSUL: rar, lent, slab, slab batut.
8. TENSIUNEA ARTERIALA: tendinta de scadere a valorii
normale.
9. SOMNUL: somnolenta diurna.
:. ASPECTUL TEGUMENTELOR: palide, transpiratii reci.
;. STAREA PSI.ICA: plictiseala, apatie.
<. GREUTATEA CORPULUI: scaderea acesteia.
?. ASTENIE: scaderea fortei.
1. BOLNAVUL SA FIE ODI.NIT CU TONUSUL FIZIC BUN IN
DECURS DE CATEVA ZILE:
identifica cauza oboselii.
juta bolnavul sa"si planifice activitatiele cotidiene.
%bserva daca perioadele de odihna corespund
necesitatilor organismului.
.,
7timuleaza increderea bolnavului in fortele proprii si in
cei care il ingrijesc.
5navata bolnavul cum sa execute tehnici de relaxare.
juta la aplicarea corecta a acestora.
%bserva si noteaza functiile vitale si vegetative,
perioada somn"odihna, comportamentul bolnavului.
dministreaza medicatia indicate de medic, observa
efectul acesteia.
5mbracamintea este cel mai evident indicator
al apartenentei la diferitele subculturi.
.*
(5. $AE2$E)
:]. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA
DEFINITIE: Este o necesitate proprie individului de a purta
imbracaminte adecvata dupa circumstante, temperatura zilei,
pentru a"si proteja corpul de rigorile climei(frig, caldura,
umiditate), permitandu"5 o libertate a miscarilor.
Ve#"&%!"e'e a#%)(ra * b(!a eF%)e!"a #% $*r"ec"%e a
%!"%&%"a"%% #eF(a'e #% a( de a#e&e!ea5 * #e&!%A%ca"%e
a$ar"e $e!"r( (! )r($5 * %de*'*)%e5 #a( (! #"a"(" #*c%a'.
L%$#a de %&braca&%!"e $*a"e re$re+e!"a * $%erdere a
'%ber"a"%%/ca!d e#"e *b'%)a" #a $*ar"e ceea ce !(1I Aace
$'acere) #% (! &%E'*c de $ede$#%re.
%mul, contrar animalelor, are nevoie de haine cu care sa se
imbrace, pentru a se porteja de rigorile climei, preocupat de
sanatatea sa, el isi alege vestmintele adecvate circumstantelor
si necesitatilor proprii.
1. SEMNIFICATIA VESTMINTELOR: vestminte! tot ce acopera
corpul uman, ce il ascunde, ce il protejeaza. Ele sugereaza
apartenenta sau neapartenenta la un grup social,
profesional, cultural, religios, etc.
.-
,. ALEGEREA PERSONALA: vestminte alese dupa gust si
circumstante (personalitatea individului, ocazii festive,
protejarea corpului de temperatura , preferintele
vestimentare, moda).
-. SORTAREA VESTMINTELOR: adecvate functiilor
psihologice in concordanta cu importanta acordata
imbracamintii si tinutei personale.
8. CALITATEA VESTMINTELOR: adecvate climatului,
statutului socio"cultural.
9. PROPRIETATEA VESTMINTELOR: reliefeaza nivelul socio"
economic, statutul social.
:. PURTAREA OBIECTE SEMNIFICATIVE: pune in evidenta
rangul social, insemnatatea personala(prin medalion,
talisman), functie religioasa, secta religioasa, calitatea de
functionar de stat,ritualuri, etc.
;. E6IGENTE IN INTIMITATE: moda, norme sociale' ordonat,
curat tot timpul, in orice activitate functionala, estetica.
<. CAPACITATEA FIZICA DE IMBRACARE SI DEZBRACARE:
mobilitate articulara, tonus muscular, maturitate
psihomotorie.
?. TALIE SI STATURA: varsta, sarcina, grad de dezvoltare a
tesutului adipos.
invata persoana sa"si aleaga imbracamintea
corespunzatoare climei, temperaturii mediului
inconjurator, activitatii, varstei.
Exploreaza gusturile si semnificatia vestmintelor la
fiecare persoana.
./
5ncurajeaza singur persoana pentru ca sa"si aleaga
singur imbracamintea, ornamentele, accesoriile dorite.
DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII DE A SE IMBRACA
SI DEZBRACA
1. DIFICULTATE DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA.
,. DEZINTERES PENTRU TINUTA VESTIMENTARA.
-. NEINDEMANAREA IN A1SI ALEGE .AINE POTRIVITE.
1. DIFICULTATE DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA>
,. DEZINTERES PENTRU TINUTA VESTIMENTARA
1. DIFICULTATEA>INCAPACITATEA DE A SE IMBRACA SI
DEZBRACA:
dificultate de a"si incheia si descheia nasturii.
4ificultatea sau incapacitatea de a"si misca membrele
superioare.
4ificultatea de a se incalta si descalta.
&. DEZINTERES FATA DE TINUTA SA: apatie in a se
imbraca+acces de melancolie.
..
-. REFUZUL DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA.
,. ALEGEREA INADECVATA DE VESTMINTE: imbracaminte
exagerata, caraghioasa, coafuri bizare.
*. VESTMINTE INCONFORTABILE: neadecvate taliei' masei
corporale.
:. DEZBRACARE CONTINUA.
1. BOLNAVUL SA CUNOASCA IMPORTANTA SATISFACERII
DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA IN TERMEN DE CATVA
TIMP:
educa bolnavul privind importanta vestimentatiei in
identificarea personalitatii.
6oteaza zilnic interesul persoanei pentru a se imbraca
si dezbraca.
7upravegheaza cu ce se imbraca.
Explica legaturile dintre tinuta vestimentara, imagine si
stima de sine.
5ncurajeaza bolnavul.
,. BOLNAVUIL SA SE POATA IMBRACA SI DEZBRACA
SINGUR IN ERMEN DE CATVA TIMP:
identifica capacitatea si litele fizice ale persoanei
ingrijite.
5i acorda timp suficient pentru a se imbraca si
dezbraca.
.?
7ugereaza apartinatorilor sa"5 procure bolnavului haine
largi, usor de imbracat, cu mod de incheiere simplu'
incaltaminte fara siret.
<ace zilnic exercitii de motricitate fina cu bolnavul
descriindu"5 gestica necesara imbracarii.
sistenta medicala imbraca si dezbraca bolnavul in caz
de paralizii ale membrelor, sustinand membrul
paralizat in timpul imbracarii' incepe imbracamintea cu
membrul paralizat si apoi cu cel sanatos si
dezbracarare in sens invers.
-. BOLNAVUL CU TULBURARI PSI.ICE RECASTIGA
INDEPENDENTA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA IN
TERMEN DE CATVA TIMP:
evalueaza gradul de confuzie si observa schimbarile de
comportament, orientandu"l regulat in timp si spatiu.
7olicita persoanei sa se imbrace, vorbindu"5 clar,
distinct, cu respect si rabdare, respectand ritmul
acesteia.
Explica gesturile pe care trebuie sa le faca, pentru a se
imbraca, il limbaj inteligibil.
seaza obiecte in camera in aceeasi ordine tot timpul,
iar hainele in ordinea folosirii lor si solicita bolnavul la
dezbracare sa le puna in ordine inversa.
?)

:iata este ansamblul functiilor
care rezista mortii.
(95$A8)
;]. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA
CORPULUI IN LIMITE NORMALE
DEFINITIE: =entinerea temperaturii corpului in limite normale
este o necesitate a organismului de a conserva o temperatura la
un gard aproximativ constant, pentru a"si mentine o stare de
bine.
?#
8emperatura corpului se mentine constanta datorita echilibrului
dintre termogeneza si termoliza. =entinerea echilibrului este
asigurata de functionarea centrilor termoreglatori, situati la
hipotalamus. 5n producerea de caldura, termogeneza, intervin
procesele biochimice, caldura fiind rezultatul proceselor oxidate
din organism, mai ales prin activitatea musculara si glandulara. 5n
pirderea de caldura, termoliza, intervin mecanisme fizice,
caldura pierzandu"se prin piele, plamani, rinichi.
1ierderile se realizeaza prin!
K EVAPORARE, care reprezinta pierderea caldurii
datorita eliminarii transpiratiei si evaporarii ei prin piele.
Respiratia, antreneaza opierdere de caldura si, astfel,
racirea corpului.
?&
K RADIATIE, care reprezinta pierderea caldurii sub forma
de unde electromagnetice, atunci cand temperature
mediului inconjurator este mai mica decat temepratura
corpului.
K CONDUCTIE, care reprezinta pierderea caldurii prin
contactul direct al corpului cu obiecte reci(bai reci, cuburi
de gheata).
K CONVECTIE, care reprezinta pierderea caldurii printr"o
circulatie de aer in jurul corpului(evantai, vant rece).
8emperatura mediului inconjurator influenteaza termogeneza
astfel!
" cand temperatura mediului inconjurator scade, pe cale
reflexa, se produce o crestere a activitatii
musculare(tremuraturi) si deci se intensifica procesele
oxidative.
" cand temperatura mediului inconjurator creste, se produce
pe cale reflexa, o diminuare a proceselor oxidative.
5n pierderile de caldura intervin mecanismele fizice!
" a#*c*!#"r%c"%e ! in caz de frig, deci, pierderi reduse de
caldura.
" a#*d%'a"a"%e ! in caz de temperatura crescuta a mediului,
deci, pierderi mai mari de caldura.
E$A5259R;2 4568RE TERMOGENEZA 75 TERMOLIZA 7E
6;=E78E .OMEOTERMIE.
1. TEMPERATURA CORPORALA:
" nou"nascut si copilul mic! (-, #"(/,. grade $.
?(
" adult! (-"(/ grade $, obtinuta prin masurarea in cavitatea
axilara.
" varstnic! (*"(- grade $.
" prin masurarea temperaturii in cavitatile inchise(rect, vagin,
cavitatea bucala) valorile sunt ),("),* grade $ mai mari
decat cele axilare.
,. PIELE:
" culoare roz, temperature calduta.
" 8ranspiratie minima.
" 7enzatie placuta fata de frig sau caldura.
-. TEMPERATURA MEDIULUI AMBIANT:
" #."&* grade $.
MENTINEREA
INDEPENDENTEI IN SATISFACEREA NEVOII
" $and temperature mediului este crescuta, invata bolnavul sa
reduca din alimentatie, alimentele cu valoare calorica
mare(exemplu! grasimile).
" Sa c*!#(&e '%c4%de #% a'%&e!"e rec%.
" Sa a%ba * b(!a e!"%'a"%e %! %!ca$ere5 '*c(' de &(!ca.
" Sa a%ba %&braca&%!"e 'eEera5 a&$'a5 de c('*are a'ba.
?,
" Ca!d "e&$era"(ra &ed%('(% a&b%a!" e#"e #ca+("a5
%!a"a b*'!a(' #a crea#ca ca!"%"a"ea de a'%&e!"e5 %!
)e!era'5 #% a ce'*r ca'*r%)e!e.
" Sa %!)ere '%c4%de #% a'%&e!"e ca'de.
" Sa a%ba %! %!ca$ere "e&$era"(re de 1<1,9 )rade C.
" Sa *$ar"e %&braca&%!"e ca'd(r*a#a.
1. .IPERTERMIA.
,. .IPOTERMIA.
1..IPERTERMIA
DEFINITIE: Reprezinta o ridicare constanta a temperaturii
corporale deasupra limitelor normale! (/ grade $ la adult.
Aipertermia poate constitui un mechanism de aparare al
organismuuli, pentru ca, in momentul invaziei microbiene,
determina producerea de anticorpi printr"o crestere a
metabolismului.
1. SUBFEBRILITATEA: mentinerea temperaturii corporale
intre (/"(. grade $.
,. FEBRA MODERATA: mentinerea temepraturii corporale
intre (."(? grade$.
-. FEBRA RIDICATA: mentinerea temperaturii intre (?",)
grade $.
?*
8. .IPERPIRE6IE: mentinerea temperaturii corporale peste ,)
grade $.
9. FRISOANE: contractii musculare puternice.
:. PIELE ROSIE5 CALDA5 UMEDA: pielea, la inceput, este
palida, apoi rosie, calda si transpirata.
;. PILOERECTIA: piele de gaina, senzatie de frig.
<. SINDROM FEBRIL: grup de semen! cefalee, curbatura,
tahicardie, tahipnee, inapententa, sete, oligurie cu aspect
hiperstenuric, convulsii, halucinatii, dezorientare.
?. ERUPTII CUTANATE: macule, papule, vezicule, intalnite in
bolile infectioase.
1=. FEBRA CONTINUA: mentinerea temperaturii
corporale in perioada de stare a bolii peste (/ grade $, cu
diferenta sub # grad $ intre valorile inregistrate dimineata si
seara.
11. FEBRA INTERMITENTA: diferenta de cateva grade
intre valorile inregistrate dimineata si seara in perioada de
stare a bolii, cele mai mici valori scazand sub (/ grade $.
1,. FEBRA REMITENTA: diferenta de cateva grade intre
valorile inregistrate dimineata si seara, in perioada de stare
a bolii, dar cele mai mici valori nu scad sub (/ grade $.
1-. FEBRA RECURENTA: perioade febrile de ,"- zile, ce
alterneaza cu perioade de afebrilitate de ,"- zile, trecerile
facandu"se brusc.
18. FEBRA ONDULANTA: perioade febrile, ce alterneaza
cu perioade de afebrilitate, trecerea facandu"se lent.
?-
I! e*'("%a *r%care% Aebre/4%$er"er&%e) #e d%#"%!) "re%
$er%*ade:
1. $er%*ada %!%"%a'a/de deb(").
,. $er%*ada de #"are.
-. $er%*ada de dec'%!.
1. BOLNAVUL SA1SI MENTINA TEMPERATURA CORPULUI
IN LIMITE FIZIOLOGICE:
eriseste incaperea.
sigura imbracaminte lejera.
plica comprese reci, impachetari reci, punga cu
gheata, frictiuni.
5ncalzeste bolnavul in caz de frisoane.
dministreaza medicatia recomandata de medic!
antitermice, antibiotice.
,. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT .IDROELECTROLITIC:
calculeaza bilantul ingesta"excreta pe &, ore.
7erveste bolnavul cu cantitati mari de lichide.
-. BOLNAVUL SA AIBA O STARE DE BINE FIZIC SI PSI.IC:
schimba des lenjeria de pat si de corp.
mentine igiena tegumentelor.
1regateste psihic bolnavul, inaintea tehnicilor de
recoltare si examinare.
?/
,. .IPOTERMIA
DEFINITIE: Aipotermia repreinta scaderea temperaturii corpului
sub limite normale, cauzata de un dezechilibru intre termogeneza
si termoliza. Este mai putin nociva decat hipertermia.
1. .IPOTERMIE ! valori ale temperaturii corpului sub limita
normala!(- grade$.
,. .IPOTENSIUNE ARTERIALA ! scaderea tensiunii arteriale.
-. CIANOZA ! coloratie vinetie a buzelor, unghiilor, urechilor.
8. ERITEM ! roseate fetii, urechilor, mainilor.
9. EDEM GENERALIZAT ! tumefierea intregului corp.
:. DURERE ! la nivelul regiunii expuse la frig.
;. OBOSEALA ! stare de epuizare musculara.
<. TULBURARI DE VORBIRE ! vorbire lenta.
?. SOMNOLENTA ! nevoie crescuta de somn.
1=. DEGERATURI ! leziuni de necroza la nivelul pielii,
determinate de temperatura scazuta.
11. PARESTEZII ! senzatie de amorteli si furnicaturi, in
regiunea expusa la frig.
1. BOLNAVUL SA AIBA TEMPERATURA CORPULUI IN
LIMITE FIZIOLOGICE:
?.
incalzeste lent, bolnavul cu paturi, termofoare.
$reste, treptat, temperature mediului ambient.
Recolteaza sange pentru cercetarea glicemiei,
hemogramei, hematocritului.
1regateste bolnavul pentru EF>.
,. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT .IDROELECTROTIC:
administreaza lichide usor caldute, in cantitati mici, la
intervale regulate de timp.
$alculeaza raportul ingesta"excreta pe &, ore.
-. BOLNAVUL SA1SI PASTREZE INTEGRITATEA
TEGUMENTELOR:
pune extremitatile bolnavului, in apa calduta de (/
grade $.
maseaza extremitatile.
Rana daca se deschide anevoie se inchide
(proverb romanesc)
<]. NEVOIA DE A FI CURAT5 INGRI7IT5 DE A
PROTE7A
MUCOASELE SI TEGUMENTELE
DEFINITIE: fi curat, ingrijit si a"ti proteja tegumentele si
mucoasele sunt o necessitate pentru a"ti mentine o tinuta
??
decenta si pielea sanatoasa. 5n asa fel incat aceasta sa"si poata
indeplini functiile.
4atorita alcatuirii sale variate, pielea indeplineste o serie de
functii si anume!
para organismul impotriva agentilor patogeni,
impiedicand patrunderea acestora.
5l apara impotriva unor radiatii (ultraviolete), prin
pigmentii pe care ii contine.
Receptioneaza excitatiile termice, tactile si dureroase.
1articipa la excretia substantelor rezultate din
metabolism! prin glandele sudoripare, elimina apa,
clorura de sodium, uree, glucoza, corpi cetonici.
1articipa la termoreglare atat prin termoliza, cat si prin
mentinerea temperaturii, prin stratul adipos ce are rol
de isolator termic.
1articipa la absorbtie(unele medicamente pot fi
absorbite prin piele, intrand apoi in circulatia generala).
1articipa la respiratie, o cantitate mica de %xigen
poate itra prin piele' la fel, se elimina o cantitate mica
de dioxid de carbon.
1entru a indeplini aceste roluri, trebuie ca pielea sa fie curate,
sanatoasa si ingrijita. 1ielea se prelungeste prin mucoase care
acopera orificiile(nas, ochi, urechi, vagin, rect), care la randul lor
trebuie sa fie curate si ingrijite, pentru a asigura binele individului
si buna functionare a organelor receptive.
#))
1. PARUL: lungime, suplete, stralucire.
,. UREC.I: configuratie normala, curatenie.
-. NAS: mucoasa umeda, fose nazale libere.
8. CAVITATE BUCALA: dentitie alba, completa, fara carii,
mucoasa bucala umeda si roz, gingiile aderente dintilor sir
oz.
9. UNG.II: curate, taiate scurt, culoare roz.
:. PIELE: curate, neteda, catifelata,elastica, pigmentata
normal.
;. DEPRINDERI IGIENICE: baie, dus (frecventa, durata)'
spalarea dintilor ( frecventa, periaj correct, produse folosite)'
spalarea parului(frecventa, produse folosite).
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE IN MENTINEREA
INDEPENDENTEI
exploreaza obiceiurile bolnavului.
1lanifica un program de igiena cu bolnavul, in functie
de activitatile sale.
5l invata masuri de igiena corporala.
#)#
1. CARENTE DE IGIENA.
,. ALTERAREA TEGUMENTELOR SI A FANERELOR.
-. DEZINTEREZ FATA DE MASURILE DE IGIENA.
8. DIFICULTATE DE A URMA PRESCRIPTIILE DE IGIENA.
9. ALTERAREA MUCOASELOR.
1. CARENTE DE IGIENA
DEFINITIE: 6eglijenta in masurile de igiena sau incapacitatea de
a se pastra curat, fie din cauza bolii sau a slabiciunii, fie prin
refuzul de a se spala, are drept consecinta aparenta de neingrijit.
8egumentele sunt murdare si lasa poarta deschisa infectiilor.
1. PARUL: murder si gras, in dezordine' 1E45$;2%3.
,. UREC.ILE: murdarie acumulata in conductul auditiv extern'
pavilioane murdare' murdarie retroauriculara.
-. NAS: R56%REE' cruste.
8. CAVITATEA BUCALA:
absenta dintilor.
$arii dentare.
$uloare galbena a dintilor.
1roteze dentare neingrijite.
#)&
1rezenta tartrului pe dinti(depuneri dure si adezive).
Aalena fetida(miros neplacut al gurii).
2imba incarcata.
<isuri ale buzelor.
9. ;6>A55! netaiate' murdarie acumulata la capatul unghiilor.
:. 15E2E! gri sau neagra, in anumite locuri' barba murdara'
aspra.
;. 4E1R564ER5 5>5E65$E! nu se spala' nu se piaptana,
dezinteres fata de masurile de igiena' degaja miros
dezagreabil.
1. BOLNAVUL SA PREZINTE TEGUMENTELE SI
MUCOASELE CURATE:
ajuta bolnavul, in functie de starea generala, sa isi faca
baie sau dus, sau ii efectueaza tualeta pe regiuni.
1regateste materialele pentru baie.
1regateste cada.
sigura temperature camerei(&)"&& grade $) si a
apei((/"(. grade $).
juta bolnavul sa se imbrace, sa se pieptene, sa"si faca
tualeta cavitatii bucale, sa"si taie unghiile.
1entru efectuarea tualetei pe regiuni, pregateste
salonul si materialele, protejeaza bolnavul cu paravan
si"l convinge cu tact si cu blandete sa accepte.
#)(
Efectueaza tualeta cavitatii bucale la bolnavii
inconstienti.
,. BOLNAVUL SA1SI REDOBANDEASCA STIMA DE SINE:
identifica, impreuna cu bolnavul cauzele si motivele
preocuparii pentru aspectul fizic si ingrijirile igienice.
juta bolnavul sa"si schimbe atitudinea fata de
aspectul sa fizic si fata de ingrijirile igienice.
$onstientizeaza bolnavul in legatura cu importanta
mentinerii curate a tegumentelor, pentru prevenirea
imbolnavirilor.
,. ALTERAREA TEGUMNETELOR SI FANERELOR
2eziunile la nivelul tegumentelor pot fi cauzate de diminuarea
circulatiei sangvine in punctele de presiune, prin iritatia produsa
de vestminte (haine necorespunzatoare) si prin de murdarie.
1. ERITEM: pata congestiva datorata vasodilatatiei.
,. E6CORIATII: pierdere de substanta superficiala, aparuta in
urma unui traumatism (frecvent dupa prurit).
-. CRUSTE: leziune elementara secundara, datorita uscarii
unei serozitati provenite dintr"o ulceratie (vezicula, flictena)'
se prezinta ca mici depozite de fibrina, provenita din plasma
sangvina.
#),
8. VEZICULE: ridicaturi ale epidermului(basici) rotunde, de
dimensiuni mici, pline cu lichid clar si de cele mai multe ori
insotite de prurit si durere.
9. PUSTULE: abces minuscule la suprafata
tegumentului,localizat la radacina firului de par si constituind
asa"numitele leziuni de foliculita(cosuri)' pot fi primitive sau
secundare, prin infectarea veziculelor care se pustulizeaza.
:. PAPULA: leziune caracterizata printr"o ridicatura
circumscrisa si solida, la suprafata pielii' ea se datoreaza fie
unei ingrosari a pielii(hipertrofie), fie unei infiltratii
apoase( edem local).
;. FISURI: intreruperi liniare ale continuitati tegumentului.
<. DESCUAMATIE: desprinderea celuleor comoase,
superficiale, din epiderma (furfuracee, lamelara sau in
lambour).
?. ACNEE: pustula determinate de un agent patogen specific.
1=. FURUNCULE: infectie specifica foliculului pilosebaceu,
produsa de stafilococul auriu.
11. INTERTRIGO: micoza cutanata, situate la nivelul
plicilor si interdigital, caracterizata prin eritem pruriginos,
apoi, decolorare epidermica, secretie si dezopit albicios, prin
macerarea epidermei cornoase cu fisurarea fundului pliului.
1,. VITILIGO: leuco"melano"dermie de natura, probabil,
neuroendocrina, caracterizata prin pete acromice, marginita
de o zona hiperpigmentata.
1-. ULCERATII: pierdere de substanta, rezultand dintr"un
porces patologic ce actioneaza asupra pielii' poate fi
superficiala (eroziune) sau porfunda (exulceratie si ulceratie
propriu"zisa ).
#)*
18. ESCARE: distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de
nutritie locala' de obicei, prin leziuni vasculare sau prin
compresiune continua' se pot produce si prin actiunea
directa a unor factori infectiosi sau prin toxinele lor, sau sub
actiunea unor substante chimice caustice.
19. EDEME: acumulare de lichid seros in tesuturi.
1:. VARICE: dilatari permanente ale venelor superficiale,
insotita de insuficienta valvulelor peretelui venos' sensul
circulatiei venoase este inversat in ortostatism.
1;. .EMOROIZI: afectiuni ale plexurilor venoase anale si
din aprtea termi?nala a rectului, constand in dilatarea
acestor vene, cu aparitia de procese inflamatorii si
trombotice.
1<. ULCERE VARICOASE: erodare a tesutului pe teren
varicose.
1?. ALOPECIE: lipsa partiala sau totala a parului.
1. BOLNAVUL SA NU DEVINA SURSA DE INFECTII
NOSOCOMIALE:
ia masuri de prevenire a infectiilor nosocomiale.
2eziuile care s"au suprainfectat vor fi portejate cu
pansament efectuat in conditii de perfecta asepsie,
atat a tegumentelor, materialelor cat si a mainilor
persoanei care il executa.
#)-
1ansamentul se va face cu blandete, pentru a nu
distruge tesuturile nou formate prin procesul de
vindecare.
4esfacerea pansamentelor se va face bland umezindu"
le la nevoie.
7upravegheaza ca pansamentele sa nu fie prea
stranse pentru a nu impiedica circulatia sangvina.
,. BOLNAVUL SA FIE EC.ILIBRAT NUTRITIONAL5 PENTRU
FAVORIZAREA CICATRIZARII LEZIUNILOR CUTANATE:
multe dintre leziuni sunt determinate de
hipersensibilitatea organismului fata de unele
alimente' ca urmare, asistenta indruma bolnavul sa
consume alimente neiritante si neexcitante.
$ontroleaza alimentele provenite de la apartinatori.
5nvata bolnavul sa consume legume, fainoase, fructe si
zarzavaturi.
$onstientizeaza bolnavul si familia in legatura cu rolul
nociv al alcoolului, cafelei, condimentelor, alimentelor
prajite, conservelor, afumaturilor.
-. BOLNAVUL SA AIBA O STARE DE BINE FIZIC SI PSI.IC:
incurajeaza bolnavul in permanenta(leziunile sunt
suparatoare prin pruritul pe care il produc, prin
aspectul dizgratios, prin posibilitatea de a lasa
cicatrici).
5i explica necesitatea interventiilor.
1releveaza produse specifice pentru investigatii de
laborator (cruste, puroi, fire de par, unghii ).
#)/
:iata omului este un razboi
impotriva rautatii omului.
(>R$56)
?]. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
DEFINITIE: 6evoia de a evita pericolele este o necessitate a
finite umane pentru a fi protejatacontra tuturor agresiunilor
interne sau externe, pentru mentinerea integritatii sale fizice si
psihice.
:iata oricarui individ poate fi amenintata la un moment dat de o
suferinta brusca, care il va adduce intr"o situatie critica.
4e"a lungul vietii, oamenii sunt continuu asaltati de stimuli veniti
din mediul inconjurator si anturaj.
#).
%rganismul uman este protejat contra agresiunilor de toate
felurile (agenti fizici, chimici, microbieni sau din alte motive),
pentru ca poseda numeroase medi naturale ca! palul la nivelul
orificiilor, secretiile pielii, ca obstacole de penetrare a agentilor
externi.
El este capabil sa"si mentina integritatea sa prin mecanismele
naturale de autoaparare.
1. SECURITATEA FIZICA:
masuri de prevenire a accidentelor.
5nfectiilor.
9olilor.
gresiunilor, a agentilor fizici(mecanici, termici),
chimici(arsuri chimice, intoxicatii), agresori umani,
animale si autoagresiuni(mutilari, suicid).
,. SECURITATEA PSI.OLOGICA:
stare de liniste a individului, care se simte la adapost
de toate pericolele.
5ndividual poate realize controlul liber asupra mediului
inconjurator.
=asuri!
" =etode de destindere, de relaxare si de control al emotiilor.
" ;tilizarea mecanismelor de aparare in diferite situatii.
" Raspuns eficace si adaptat la agent stresant.
" 1racticarea unui obicei, crez, religie.
#)?
-. SECURITATEA SOCIOLOGICA:
7alubritatea mediului sanatos.
$alitatea si umiditatea aerului ()E"-)E.
8emperatura ambianta intre #.,( grade $ L &* grade $.
<ara poluare fonica, chimica, microbiana.
=ediu de siguranta.
=asuri de protectie sociala.
MENTINEREA INDEPENDENTEI
pentru mentinerea unui mediu sanatos, educa bolnavul
sa evite poluarea atmosferei cu praf, incarcatura
microbiana si stergerea umeda a mobilierului si
aerisirea incaperilor.
5ndeparteaza sursele de miros dezagreabil.
1articipa la programe de propaganda si control, de
educatie a populatiei pentru mentinerea unui mediu
sanatos, in comunitate, unitati de invatamant.
1entru prevenirea accidentelor, verifica daca sunt
respectate normele de securitate a muncii, normele
ergonomice in unitatile de activitati cu risc de
accidente.
Exploreaza pericolele reale si cele potentiale la locul de
munca si la domiciliu.
##)
1entru prevenirea infectiilor, supravegheaza daca sunt
respectate normele de igiena, salubritate, dezinfectie,
dezinsectie, deratizare si circuitele functionale.
sigura implicarea populatiei in aplicarea programelor
pentru mentinerea si promovarea sanatatii.
7upravegheaza starea de sanatate a populatiei scolare
prin controale periodice' face controale periodice
persoanelor cu risc crescut la infectie.
%rganizeaza"efectueaza imunizarile obligatorii.
1. VULNERABILITATEA FATA DE PERICOLE.
,. AFECTAREA FIZICA SI PSI.ICA.
-. AN6IETATE.
8. DURERE.
9. STARE DEPRESIVA.
:. PIERDEREA STIMEI DE SINE.
;. PIERDEREA IMAGINII DE SINE.
<. PIERDERE5 SEPARARE.
?. FRICA.
###
1. VULNERABILITATEA FATA DE PERICOLE
DEFINITIE: 7usceptibilitatea individului de a fi afectata
integritatea sa fizica si psihica. 1ericolul de infectii, accidente, boli
este mare la organismele slabite, obosite, surmenate.
1. PREDISPOZITIE LA ACCIDENTE: RANIRI5 CADERI:
6eatentia poate fi responsabila de accidente rutiere,de
munca sau alti agenti traumatici, fizici, chimici.
8egumentele pot fi lezate prin contact prelungit cu
substante iritante, corozive, in lipsa echipamentului de
protectie.
paritia de leziuni la nivleul spatiilor interdigitale, plici
datorate umezelii, caldurii, imbracaminte neadecvata.
4eshidratarea, edematierea predispun tegumentele la
lezare.
,. PREDISPOZITIE LA INFECTII: GRIPA5 ABCES:
neingrijirea corespunzatoare a acestor infectii poate da
complicatii mai mari (pulmonare, cardiace, ale
sistemului nervos, septicemie).
-. PREDISPOZITIE LA: IMBOLNAVIRI FRECVENTE5
FATIGABILITATE5 SURMENA7:
imbolnavirile frecvente favorizeaza scaderea
rezistentei organismului de autoaparare.
<atigabilitate"slabire fizica, adinamie, lipsa de forta.
##&
7urmenaj"fatigabilitate excesiva care influenteaza
organismul' apare in urma unui exces de effort fizic,
psihic"munca extenuanta.
8. COMPORTAMENT DEPRESIV SI AGRESIV:
comportamentul poate fi modificat cu tendinta spre
depresie sau agresivitate in foarte multe boli psihice.
1. BOLNAVUL SA BENEFICIEZE DE UN MEDIU DE
SIGURANTA FARA ACCIDENTE SI INFECTII:
asigura conditiile de mediu adecvate, pentru a evita
pericolele prin accidentare.
mplaseaza bolnavul in salon in functie de starea sa,
afectiunea si receptivitatea sa.
5a masuri sporite de evitare a transmiterii infectiilor in
cazul imbolnavirilor cu boli transmisibile"prin izolarea
bolnavilor, respectarea circuitelor, masuri de igiena
spitaliceasca (conditii de cazare, microclimat,
alimentatie, aprovizionare cu apa, indepartarea
reziduurilor, sterilizare, curatenie, dezinfectie).
;rmareste si apreciaza correct potentialul infectios, al
bolnavului, receptivitatea sa si plaice masurile de
izolare a surselor de infectie.
5nformeaza si stabileste impreuna cu bolnavul planul
de recuperare a starii de sanatate si crestere a
##(
rezistentei organismului, efectueaza imunizarile
specifice si nespecifice necesare.
,. BOLANAVUL SA FIE EC.ILIBRAT PSI.IC:
favorizeaza adaptarea persoanei la noul mediu.
$reaza un mediu optim pentru ca bolnavul sa"si poata
exprima nevoile.
juta bolnavulsa"si recunoasca anxietatea.
<urnizeaza mijoace de comunicare adecvate starii
bolnavului' furnizeaza informatiile de care are nevoie.
<urnizeaza explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor
programate.
5nvata bolnavul tehnici de relaxare.
<ace masaj al spatelui, mainilor si picioarelor.
5ncurajeaza bolnavul la lectura, activitati pentru a
inlatura starea de anxietate.
sigura legatura bolnavului cu familia prin vizite
frecvente.
5nvata familia pentru a ingriji bolnavul cu boli psihice,
degenerative, daca este necesar, in vederea reintegrri
sale sociale.
,. ALTERAREA INTEGRITATII FIZICE SAU PSI.ICE ORI
AMANDOUAD
EFECTUL UNEI BOLI SAU A UNU STRES5
LA NIVEL FIZIC SAU PSI.IC
##,
1. SEMNE INFLAMATORII: 7emnele inflamatiei sunt
urmatoarele!
durere.
Roseate locala a regiunii respective.
8umefactie(marirea in volum).
2imitarea miscarilor segmentului afectat.
$aldura locala.
,. SEMNE DE INSECURITATE PSI.OLOGICA:
a)%"a"%e.
Ir%"a"%e.
A)re#%%"a"e.
Ne%!credere.
Fr%ca.
Ide% de #%!(c%dere.

##*
1. BOLNAVUL SA1SI SATISFACA NEVOILE IN FUNCTIE DE
STAREA DE SANATATE SI GRADUL DE DEPENDENTA:
ajuta si suplineste bolnavul in satisfacerea nevoilor
organismului.
4etermina bolnavul sa participle la luarea deciziilor
privind ingrijirile.
dministreaza tratament medicamentos antiinflamator,
antiinfectios.
plica masurile de prevenire a complicatiilor septice.
<oloseste metode de relaxare pasiva' de exemplu
terapie muzicala, masaj.
,. BOLNAVUL SA BENEFICIEZE DE SIGURANTA
PSI.OLOGICA5 PENTRU INLATURAREA STARII DE
AN6IETATE:
asigura un mediu de protectie psihica adecvat starii de
boala a bolnavului, prin inlaturarea excitantilor psihici"
aplica tehnici de psihoterapie adecvate.
sigura conditiile de mediu adecvate(camera izolata,
aerisita, temperature adecvata, semiobscuritate).
5ncurajeaza bolnavul sa comunice cu cei din jur, sa"si
exprime emotiile, nvoile, frica, opinii.
$uvantul este sunet si culoare,
e mesagerul gandului uman.
(8. :56;)
1=]. NEVOIA DE A COMUNICA
##-
DEFINITIE: 6evoia de a comunica este o necessitate a fiintei
umane de a schimba informatii cu semenii sai. Ea pune in miscare
un proces dDnamic, verbal si nonverbal, permitand persoanelor sa
se faca accesibile una alteia, sa reuseasca sa puna in comun
sentimentele, opiniile, experientele si informatiile.
%mul are nevoie de alte personae pentru a raspunde ansamblului
necesitatilor sale vitale si pentru a"si satisface nevoile sale
superioare. <amilia, anturajul, ansamblul institutiilor societatii,
prin intermediul comunicarii, concura la transformarea copilului
intr"un individ in toata plenitudinea sa.
$omunicarea se realizeaza in doua moduri!
=odul nonverbal, limbajul corpului ( expresia ochilor, a
figurii, gesturile, postura, mersul ), este o forma
arhaica de transmitere a trairilor noastre interioare.
=odul verbal este prin excelenta, vehicul al gandirii'
limbajul verbal permite o exprimare mai clara, mai
precisa si mai nuantata a semnificatiilor de
exteriorizat.
2imbajul scris este mai cizelat' pentru a reda intonatiile, nuantele,
este insotit de semne de punctuatie.
##/
MANIFESTARI DE INDEPENDENA
#. MANIFESTARI DE ORDIN BIOLOGIC:
<unctionarea adecvata a organelor de simt! acuitate
vizuala' acuitate auditiva' finite gustativa si a
mirosului' sensibilitate tactila.
4ebit verbal! usor, ritm moderat, limbaj clar L precis.
Expresie nonverbala! miscari, posture si gesture ale
mainii, facies expresiv, privire semnificativa,
mecanisme senzoro"perceptuale adecvate.
,. MANIFESTARI DE ORDIN PSI.OLOG:
Exprimare usoara! a nevoilor' dorintelor' ideilor'
emotiilor' exprimare clara a gandurilor.
5magine pozitiva de sine! cunoasterea sinelui material,
spiritual si social.
-. MANIFESTARI DE ORDIN SOCIOLOGIC:
apartenenta la grupuri de diverse interese.
7tabilirea de relatii armonioase in familie, la locul de
munca, in grupuri de prieteni.
##.
exploreaza impreuna cu bolnavul, mijloacele sale de
comuicare.
5nvata bolnavul sa mentina integritatea
simturilor(vazului, auzului, gustului, mirosului).
7a utilizeze mijloacele specifice de exprimare a
sentimentelor, emotiilor.
7a aiba o atitudine de receptivitate si de incredere in
alte persoane.
7a mentina legaturi cu persoanele apropiate.
1. COMUNICARE INEFICIENTA LA NIVEL SENZORIAL SI
MOTOR.
,. COMUNICARE INEFICIENTA LA NIVEL INTELECTUAL.
-. COMUNICARE INEFICIENTA LA NIVEL AFECTIV.
8. CONFUZIE.
9. SINGURATATE.
:. ATINGEREA INTEGRITATII FUNCTIEI SI ROLULUI
SE6UAL.
;. IZOLARE SOCIALA.
<. PERTURBAREA COMUNICARII FAMILIALE.
##?
1. COMUNICARE INEFICIENTA LA NIVEL SENZORIAL SI
MOTOR
DEFINITIE: Este dificultatea individului de a capta, prin
intermediul simturilor sale, mesaje care vin din anturaj, din
mediul exterior sau din ambele.
1. TULBURARI SENZORIALE:
$ecitate! pierderea vederii.
4iminuarea vederii! scaderea acuitatii vizuale.
7urditate! pierderea functiei auditive.
Aipoacuzie! diminuarea auzului.
1irderea sau diminuarea gustului! pierderea
combinatiilor celor patru senzatii gustatice de
baza(dulce, amar, acru, sarat"simtul de control al
hranei).
nosmie! pierderea mirosului.
Aipoestezie! scaderea sensibilitatii cutanate.
Aiperestezie! cresterea sensibilitatii cutanate.
,. TULBURARI MOTORII:
1aralizia! disparitia totala a functiei motorii musculare.
1areza! scaderea functiei motorii musculare.
#&)
1aralizii periferice! scade tonusul muscular, miscarile
pasive se pot efectua cu amplitudine mult mai mare.
1aralizii centrale! tonusul muscular este pastrat sau
chiar exagerat, miscarile pasive se pot executa cu
amplitudine redusa.
" monoplegia! paralizia unui singur membru.
" hemiplegia! paralizia M corp lateral.
" paraplegia! paralizia membrelor inferioare.
" tetraplegia! paralizia celor patru membre.
-. TULBURARI DE LIMBA7:
fazie! incapacitatea de a pronunta anumite cuvinte
sau de a le folosi, ori ambele.
4izartria! dificultatea de a articula cuvintele, pronuntie
neinteligibila.
9albaiala! greutate in pronuntarea unor cuvinte,
repetarea sau omisiunea de silabe, prin prlungirea unor
sunete.
=utism! bolnavul nu raspunde, nu comunica cu
anturajul.
4islalia! imposibilitatea de a pronunta anumite sunete
care compun cuvintele' vorbirea devine neinteligibila.
8. REACTII AFECTIVE IN INSUFICIENTE SAU E6CES
SENZORIAL:
neliniste! lipsa de liniste sufleteasca, framantari.
#&#
5nactivitate! lipsa activitatii fizice sau intelectuale, ori
ambele.
nxietate! sentiment profund de discomfort sau de
tensiune, pe care individul il resimte in fata vietii.
5ncetinirea dezvoltarii gandirii! ritmul asociatiilor de idei
este mai lent.
Aalucinatii! perceptii fara obiect' in functie de
analizatori, sunt halucinatii auditive, vizuale, gustative,
olfactive, cutanate.
5zolare"singuratate! starea individului de a fi singur,
retras.
2inisteste bolnavul cu privire la starea sa, explicandu"5
scopul si natura interventiilor.
<amiliarizeaza bolnavul cu mediul sau ambient.
sigura un mediu se securitate, linistit.
dministreaza medicatia recomandata de medic.
,. BOLNAVUL SA FOLOSEASCA MI7LOACE DE
COMUNICARE ADECVATE STARII SALE:
cerceteaza posibilitatile de comunicare ale bolnavului.
#&&
<urnizeaza mijloacele de comunicare.
5nvata bolnavul sa utilizeze mijloacele de cmunicare
conform posibilitatilor sale.
-. BOLNAVUL SA FIE COMPENSAT SENZORIAL:
asigura ingrijiri relative la perturbarea senzoriala sau
motrice a bolnavului (cecitate, surditate, paralizie)' are
rolul de suplinire petru satisfacerea nevoilor pe care
bolnavul nu si le poate satisface autonom ( a manca si
a bea, a se misca si a avea o buna postura, a"si
mentine tegumentele curate si integer, a evita
pericolele).
dministreaza medicatia recomandata! unguiente,
picaturi oculare, nazale, auriculare).
Efectueaza exercitii pasive si active pentru prevenirea
complicatiilor musculare, articulare.
1regateste bolnavul pentru diverse examinari ale
simturilor si il ingrijeste dupa examinare.
,. COMUNICARE INEFICIENTA LA NIVEL INTELECTUAL
DEFINITIE: Reprezinta dificultatea individului de a intelege
stimuli primiti si de a"si utilize judecata, imaginatia, memoria,
pentru ca sa comunice cu semenii.
% atingere a cortexului sau o funtie inadecvata a facultatilor
intelectuale perturba individual in modul sau de a combina
informatiile pe care le primeste de la altii si de la mediu.
#&(
1. DIFICULTATEA DE A1SI AMINTI EVENIMENTELE
TRECUTE:
amnezie! tulburare de memorie, caracterizata prin
amnezie de fizare(re retinere a faptelor noi) si amnezie
de evocare (lipsa capacitatii de reproducere sau
recunoastere a unor fapte anterioare).
4ificultatea de a intelege, de a face o judecata.
,. VORBIRE INCOERENTA: comunicare verbala fara legatura
cu situatia data.
-. COMPORTAMENT NEADECVAT: manifestari neadecvate
situatiei date.
8. CONFUZIE5 OBNUBILARE: dezorientare in timp, in spatie si
referitoare la propria persoana.
1. BOLNAVUL SA FIE ORIENTAT IN TIMP5 SPATIU SI LA
PROPRIA PERSOANA:
ajuta bolanvul sa se orienteze in timp, spatiu si
referitor la propria perosana.
7ugereaza bolnavului sa tina un jurnal.
#&,
juta bolnavul sa completeze jurnalul.
5l ajuta sa"si recunoasca capacitatile si preferintele.
2asa bolnavul sa faca tot ceea ce poate cu proprile sale
mijloace.
-. COMUNICARE INEFICIENTA LA NIVEL AFECTIV
DEFINITIE: Reprezinta dificultatea individului de a se afirma, a fi
deschis catre altii si catre nevoile lor, de a se stabili legaturi
semnificative cu anturajul. <iinta umana care nu paote comunica
adecvat sufera interior si isi diminueaza stima de sine.
5n consecinta, capacitatea de afirmare este, de asemenea, redusa
si situatia sa se schimba, devine insecurizanta. 5ndividul nu mai
poate stabili legaturi cu anturajul.
1. AGRESIVITATE: manifestare impulsive de a se certa, bate,
ataca pe cei din jur.
,. ALIENARE MENTALA: incapacitatea individului de a detine
controlul asupra propriilor acte' nu poate sa"si aprecieze nici
suferinta si nici nu raspunde de actele sale.
#&*
-. DEVALORIZARE: perceptie negative pe care individual o
are fata de valoarea personala si competenta sa.
8. APATIE: indiferenta fata de sine si ceea ce se petrece in
mediul sau.
9. EGOCENTRISM: preocuparea exagerata a individului fata
de sine insusi, de sanatate, de imbracaminte, de ocupatie,
motiv pentru are se crede persecutat.
:. FOBIE: frica obsedanta, directionata spre ceva de care
bolnavul nu poate scapa.
A)*raA*b%e: teama de spatiu inchis.
C'a(#"r*A*b%e: teama de a sta inchis in camera.
N*+*A*b%e: teama de boala.
;. EUFORIE: stare de foarte buna dispozitie, dar fara obiect.
<. DELIR: tulburare de gandire prin prezneta nemotivata,
neconforma cu realitatea, dublata de convingerea bolnavului
in verosimilitatea ei.
?. IDEI DE SINUCIDERE5 .ALUCINATII: perceptii fara obiect,
auditive, vizuale.
1=. PERCEPEREA INADECVATA DE SINE: perceptia
negative a individului fata de aprteneta sa fizica.
11. DIFICULTATEA DE A SE AFIRMA5 DE A1SI E6PRIMA
SENTIMENTELE5 IDEILE. OPINIILE.
1,. DIFICULTATEA DE A STABILI LEGATURI
SEMNIFICATIVE CU SEMENII.
#&-
1. BOLNAVUL SA SE POATA AFIRMA5 SA AIBA PERCEPTIE
POZITIVA DE SINE:
1une in valoare capacitatile, talentele si realizarile
anteriaore ale bolnavului.
4a posibiliate bolnavului sa"si exprime nevoile,
sentimentele, ideile si dorintele sale.
4a posibilitate bolnavului sa ia singur dezicii.
5nvata bolnavul tehnci de afirmare de sine, de
comunicare, de relaxare.
juta bolnavul sa identifice posibilitatile sale de a
asculta, de a schimba idei cu altii, de a crea legaturi
semnificative.
ntreneaza bolnavul in diferite activtati, care sa"5 dea
sentimental de utilitate.
,. BOLNAVUL SA FIE FERIT DE PERICOLE INTERNE SAU
E6TERNE:
7upravegheaza in permanenta bolnavul.
dministreaza medicatia prescrisa! antidepresive,
anxiolitice, tranchilizante.
;tilizeaza unele mijloace fizice de imobilizare! chingi,
camasa de protectie.
#&/
5nalta"ti sufletul atat de sus, ca nici o
ofensa sa poata ajunge la el.
(4E7$R8E7)
11]. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM
PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI5 DE A
PRACTICA RELIGIA
DEFINITIE: actiona conform propriilor convingeri+credinte si
valori este o necessitate a individului de a face+exprima gesture,
acte conforme formatiei sale, de bine si de rau, de dreptate, de
urmare a unei ideologii.
#&.
6u exista fiinta umana izolata. Ea este in interactiune constanta
cu ceilalti indivizi, membri ai societatii, si cu viata cosmica sau
<5568 suprema+absoluta. ceasta interactiune scoate in evidenta
experienta vietii lor, convingerile, credintele si valorile propriei
finite si, pe de alta parte, dezvoltarea personalitatii. $autarea
unei conceptii unificatoare despre lume, care sa ne ajute sa
vedem viata in ansamblu sis a gasim o semnificatie in fiecare
parte a ei este la fel de veche precum omenirea. cest rol l"au
jucat religiile antice, precum si credintele cu o orientare teologica
din timpurile ulterioare. ntropologii constata ca si in culturile
contemporane primitiveexista conceptii despre lume, prin care se
interpreteaza experientele oamenilor si le sunt ghidate
activitatile. $ultura apuseana a fost, de asemenea, influentata
intr"o asemenea masura de stiinta si de tehnologie, incat unii
afirma, in prezent, ca noi detinem o conceptie stiintifica sau
tehnologica despre lume! stiinta si utilizarile ei ne contureaza
modul de a gandi si dau o noua dimensiune vietii noastre.
1. CREDINTE:
$onvingeri personale ale individului fata de realitate'
asistarea la ceremonii religioase'
folosirea obiectelor religioase(sirag de matanii,
imagini).
,. RELIGIE:
<orma a constiintei sociale, caracterizata prin credinta
in finite, forte supranaturale'
#&?
observarea regulilor unei religii'
parcurgerea scrierilor religioase, spirituale sau
umanitare.
-. RITUAL5 RIT:
ansamblul de ceremonii religioase proprii unei religii'
apartenenta la grupuri religioase sau umanitare.
8. SPIRITUALITATEA:
nsamblul de credinte si practice proprii sufletului.
8imp de rugaciune si meditatie.
>esturi si atitudini corporale.
9. MORALA:
ansamblu de reguli de conduita si valori considerate
valabile intr"o societate.
1articiparea la fapte de caritate.
1articiparea la fapte de umanitate.
ngajarea intr"o actiune sociala, umanitara sau
creativa
:. VALORI:
ansamblul de credinte si aptitudini care reflecta nu
numai ceea ce este dorit, , dar, in aceeasi masura,
ceea ce este benefic individului' de exemplu
frumusetea, adevarul, binele.
#()
;. LIBERTATEA:
posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte
sau dorinte' are libertatea deplina de actiune si
sanatate mentala optima(adaptat).
4etermina bolnavul sa"si exprime propriile convingeri
si valori.
1lanifica impreuna cu bolnavul, activitati religioase.
5l informeaza despre serviciile oferite de comunitate.
=ijloceste desfasurarea unor activitati conforme cu
dorintele si credintele bolnavului.
1. CULPABILITATEA.
,. FRUSTRAREA.
-. DIFICULTATEA DE A ACTIONA DUPA CREDINTELE SI
VALORILE SALE.
#(#
8. DIFICULTATEA DE A PARTICIPA LA ACTIVITAI
RELIGIOASE.
9. NELINISTE FATA DE SEMNIFICATIA PROPRIEI
E6ISTENTE.
1. CULPABILITATEA
7entimentul dureros resimtit ca urmare a contrazicerii
propriilor convingeri si valori, motiv pentru care individul se
simte vinovat. >radul, frecventa si rationalizarea acestui
sentiment depend, in mare parte, de experientele traite si de
educatia primita in copilarie. $ulpabilitatea este un sentiment
fundamental si nemotivat, care se manifesta in surdina, in
afara cunoasterii adevaratei sale semnificatii. =ai multe situatii
pot cauza sentimente de culpabilitate! boala, pierderea stimei
si a respectului, anxietatea, conflictele sociale.
1. SENTIMENT DE CULPABILITATE:
amaraciune
autopedepsire
mania de a se scuza inutil
intelegerea bolii ca o pedeapsa
sentiment de a fi nedemn
pozitie curbata
miscari lente
#(&
&. MANIFESTARI DE DEPRESIE:
manifestari de furie impotriva lui 4;=6E3E;
plans
insomnie
balbaiala
-. MANIFESTARI DE AN6IETATE:
tahicardie
tegumente reci, umede
hiperventilatie
furie
manie
1. BOLNAVUL SA1SI PASTREZE IMAGINEA POZITIVA DE
SINE:
5ncurajeaza bolnavul sa"si exprime sentimentele in
legatura cu problema sa.
<aciliteaza satisfacerea convingerilor sale.
ctioneaza pentru recastigarea stimei de sine a
bolnavului.
1lanifica, impreuna cu bolnavul, activitati care sa"5 dea
sentimental utilitatii.
5l pune in legatura cu personae dorite, apropiate.
#((
dministreaza, la nevoie, medicatie amtidepresiva,
tranchilizante (la indicatia medicului).
,. FRUSTRARE
$onditia individului care se simte refuzat sau isi refuza
satisfacerea unei nevoi. %bstacole in indeplinirea gesturilor sau a
actelor conforme parerii personale de bine, rau sau dreptate si
dificultatea de a participa la activitatile religioase dau individului
sentiment de frustrare.
1. SENZATIA DE PIERDERE A LIBERTATII DE ACTIUNE:
ctivitati (actiuni) oferite de normele sociale, ce nu pot
fi insa folosite de individ, datorita nivelului cultural
scazut, a carentelor educative' aceasta il educa la
izolare sau devianta(agresivitate).
ctiuni contrare dorintelor individului.
,. SENTIMENT DE INUTILITATE: amaraciune, tristete, plans.
-. SUPUNERE LA UN REGIM: tratament nedorit, medicatie,
alaptare.
8. INCAPACITATEA DE A E6ERCITA PRACTICI RELIGIOASE:
5ncapacitatea de a citi documente religioase, de a
participa la activitatile grupului sau de aparteneta, de a
urma exigentele propriei religii.
#(,
bsenta locurilor sau a modalitatilor de practicare.
$aderea la pat.
$onstrangeri fizice.
4eficit audio"vizual.
Efecte secundare ale unei medicatii.
9. TULBURARI DE GANDIRE: confuzie, dezorientare,
halucinatii.
:. INGRI7ORARE FATA DE SENSUL PROPRIEI SALE
E6ISTENTE:
grija fata de semnificatia suferintei sale.
>rija fata de sensul vietii si al mortii.
1reocupare pentru credinte si valorile lor.
1. BOLNAVUL SA1SI RECAPETE INCREDEREA IN SINE:
juta bolnavul sa identifice cauza frustrarii.
5l incurajeaza sa"si exprime sentimentele si nevoile.
5l asigura de confidentialitate si ii pastreaza secretele.
&. 9%26:;2 7 59 % 78RE 175A5$ 9;6!
#(*
$omunica des cu bolnavul, aratandu"se plina de
solicitudine.
$auta modalitati de practicare a religiei(citirea unor
documente religioase).
dministreaza la nevoie medicatie sedative.
4aca descoperim ca viata nu are nici un inteles,
#(-
nu ne ramane altceva de facut
decat sa"5 dam un inteles.
(2;$56 92>)
1,]. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT
IN VEDEREA REALIZARII
DEFINITIE: te preocupa in scopul de a te realize este o
necessitate a oricarui individ de a infaptui activitati care"5 permit
satisfacerea nevoilor sau sa fie util celorlalti. ctiunile pe care le
infaptuieste ii permit sa"si dezvolte simtul creator si sa"si
foloseasca potentialul la maxim.
<iinta umana simte dorinta de a infaptui lucruri care corespund
idealurilor sale. Relatiile necorespunzatoare intre cei care
lucreaza in cadrul aceluiasi serviciu sau sef"subaltern pot genera
starea de devalorizare, inutilitate, deoarece individual are nevoie
de consideratie, dragoste, stima si respect reciproc in activitatea
pe care o desfasoara. $apacitatea individului de a se realize este
unica si necesara pe tot parcursul vietii. ;nii au nevoie de sprijinul
altora, pentru a se pune in valoare, in timp ce altii pot sa
aprecieze just criticile sis a regaseasca resursele necesare pentru
a se realize.
=unca trebuie sa corespunda nivelului de pricepere si pregatire a
omului pentru a nu devein o povara, ci o placere.
#(/
1. INTEGRITATEA FIZICA SI PSI.ICA:
ctivitatea optima a functiilor fiziologice, in raport cu
constitutia individului.
4ezvoltarea armonioasa, integritatea fizica si psihica
permit optarea pentru orice gen de activitate si
implinirea rolurilor sociale.
,. MANIFESTARI DE BUCURIE SI FERICIRE:
ctivitate pozitiva(starile de satisfactie, multumire,
bucurie, entuziasm, dragoste, caritate), este de obicei
creatoare, sursa sanatatii organice si psihice, deoarece
se asociaza cu cresterea energiei vitale, cu crearea
unei atmosphere de destindere.
-. AUTOCRITICA:
8endinta de a lua hotarari pe baza chibzuintei proprii,
ca o forma de exprimare a independentei vointei, se
conjuga cu adoptarea unei atitudini critice fata de
ideile si actiuile proprii si cu receptivitatea fata de
opiniilecelor din jur.
8. LUAREA DE DECIZII: rapiditatea cu care persoana
delibereaza intr"o situatie complexa si urgenta si adopta
hotararea cea mai potrivita.
9. STIMA DE SINE: aprecierea obiectiva a capacitatilor,
trasaturilor caracteriale predominante prin comparative cu
altii' trasatura a cunoasterii de sine este demnitatea'
demnitatea inseamna constiinta propriei valori in conditiile
respectului, fata de altii, a neacceptarii injosirii si a puterii de
a adopta decizii.
#(.
:. IMAGINEA DE SINE: sa"5 placa infatisarea sa, aspectul pe
care"l are sis a fie sanatos.
;. COMPORTAMENTUL LEGAT DE STADIUL DE
DEZVOLTARE: copilul! multumire fata de un success scolar'
adulti si persoane in varsta!dragoste fata de munca.
<. AMBITIA: dorinta arzatoare de a realize cat mai mult in
activitatea depusa.
?. MOTIVATIA: totalitatea motivelor care"l determina sa
efectueze activitati prin care sa se realizeze.
1=. ROLURI SOCIALE: stapanirea, punerea in valoare a
acestor roluri, prin actiuni care sa determine satisfactia
realizarii, a bunastarii(rolu in familie, la locul de munca, in
societate).
11. FOLOSIREA TIMPULUI LIBER: apartenenta la o
grupare sociala (culturala, sportive, politica) dau
posibilitatea de a folosi propriile credinte si valori in
preocupari placute si utile.
7a informeze asupra dorintelor si posibilitatilor
intelectuale si fizice ale persoanei.
5l ajuta sa"si faca un plan zilnic.
%rienteaza persoana spre acele activitati
corespunzatoare capacitatii sale si care"5 permit sa se
realizeze.
5ncurajeaza orice activitate care intereseaza.
#(?
5l stimuleaza si sustine pentru a obtine performanta
dorita.
1. DEVALORIZAREA.
,. NEPUTINTA.
-. DIFICULTATE DE A SE REALIZA.
8. DIFICULTATE DE A1SI ASUMA ROLURI SOCIALE.
1. DEVALORIZAREA
DEFINITIE: 1erceptia negative pe care individual o are fata de
valoarea personala si competenta sa.
1. SENTIMENT DE INFERIORITATE SI DE PIERDERE A
IMAGINII DE SINE:
bolnavul nu poate accepta noua stare in care se
gaseste, modul cum arata, infatisarea sa.
,. DIFICULTATEA IN A PARTICIPA LA ACTIVITATI
OBISMUITE SAU NOI:
#,)
starea de dependenta in care se afla nu"5 permite
participarea la activitati.
(. DESCURA7ARE5 DEPRESIE: stare sufleteasca de tristete,
asociata cu nemultumire.
,. SENTIMENTE DE IZOLARE5 DE INUTILITATE5 DE
RESPINGERE: indepartarea din colectiv, nefolosirea in
diverse activitati.
*. INCAPACITATEA DE A TRECE PESTE DIFICULTATI: nu
poate depasi anumite momente critice, care i"au diminuat
increderea in sine.
-. SOMNOLENTA5 PASIVITATE: senzatie de somn, indiferenta
la ce se intampla in jurul sau.
/. AGRESIVITATE: comportament provocator pus mereu pe
cearta.
.. DIMINUAREA MOTIVATIEI5 INTERESULUI5
CONCENTRARII: bolnavul nu considera necesar sa
efectueze activitati, este dezinteresat, neatent.
?. INCAPACITATEA DE A FACE CEEA CE PREFERA SA
FACA: starea de dependenta fizica, psihica sau sociala nu"5
permite bolnavului efectuarea activitatilor preferate.
#).DISPERARE: starea de deznadejde, dezolare, suferinta
deosebita.
##.OBSEDARE DE PROBLEME SALE: bolnavul este preocupat
in permanenta de problemele sale, care au prioritate fata de
activitatea depusa, in vederea realizarii.
#,#
1. BOLNAVUL SA FIE CONSTIENT DE PROPRIA SA
VALOARE SI COMPETENTA:
sculta active bolnavul pentru a"5 permite sa"si
exprime sentimentele privind dificultatea de a se
realize.
juta bolnavul sa identifice motivele comportamentului
sau, apreciaza posibilitatile fizice si intelectuale.
7esizeaza orice forma de interes pentru o anumita
activitate si"l antreneaza in desfasurarea ei.
5ndruma spre acele activitati care sunt attractive
pentru bolnav si totodata utile.
%bserva si noteaza orice schimbare in comportamentul
bolnavului(depresie, satisfactie).
plica tehnicile de ingrijire adaptate nevoilor
bolnavului.
5dentifica cu bolnavul factorii care o impiedica sa se
realizeze! familia, limite economice, starea de
sanatate.
,. BOLNAVUL SA1SI RECAPETE INTERESUL FATA DE SINE
SI DE ALTII:
$unoaste aspiratiile, sentimentele,interesele si
capacitatile bolnavului.
5l ajuta in reevaluarea capacitatilor si aspiratiilor sale.
5l sustine in stabilirea unor proiecte.
#,&
juta bolnavul sa se adapteze la nooul rol pe care il are
sau la statutul sau.
5l ajuta sa realizeze o percepere justa a realitatii, sa se
integreze in colectiv.
%bserva rezctiile de satisfactie sau de nemultumire ale
bolnavului.
Explica necesitatea cunoasterii mediului in care
traieste si a celor din jur.
,. NEPUTINTA
DEFINITIE: 1erceptia individului asupra lipsei de control a
evenimetelor intr"o situatie data.
1. CONFLICT PERSONAL:
5ncapacitatea bolnavului de a da dovada de
comportamente adecvate fata de rolurile profesionale
alese sau impuse.
7e datoreaza conflictului dintre valorile individului si
normele sociale sau starea de sanatate.
,. ESEC PROFESIONAL: nu realizeaza sarcinile obligatorii
impuse, care sunt legate de rolul professional pe care l"a
ales sau i s"a impus.
#,(
-. DIFICULTATE DE A LUA DECIZII SI A CONTROLA
EVENIMENTELE: bolnavul nu poate luadeciziile cele mai
otrivite in timp util, nu poate cunoaste si corela
evenimentele.
8. APATIE: prezinta lipsa de interes fata de activitatea impusa
sau aleasa.
9. RETRAGERE5 RESEMNARE: renunta la activitatea sau
functia pe care o detine si se complace in aceasta situatie.
:. DOCILITATEA: se supune unor decizii care nu"i apartin cu
usurinta.
;. AGRESIVITATE: cauta prilej de cearta in permanenta, este
provocator fata de colectiv.
<. FATALITATEA: considera ca mersul lucrurilor in viata au
fost influentate in mod prestabilit de o forta suprema'
consecintele sunt de neinlaturat, inevitabile.
?. LIPSA DE AMBITIE: nu mai doreste sa"sia tinga scopul, sa
realizeze ceva anume.
1=. AGASARE: stare de enervare, de iritare pe care
bolnavul o are in permanenta sau periodic.
11. TRISTETE: stare sufleteasca apasatoare insotita de
mahnire, amaraciune.
1,. SENTIMENT DE INFERIORITATE: stare de dezavantaj
pe care bolnavul o percepe in comparative cu ceilalti.
#,,
1. BOLNAVUL SA1SI RECAPETE INCREDEREA SI STIMA DE
SINE:
5dentifica, prin observatie si conversatie cu bolnavul
cauza neputintei sale si situatiile care ii provoaca
sentimental de inutilitate.
$astiga prin modul sau de comportare si prin discutiile
purtate, increderea bolnavului.
5l ajuta in cunoasterea si reevaluarea capacitatilor sale.
5l consulta in planificarea activitatilor propuse.
5nformeaza bolnavul asupra dreptului sau de a lua
decizii care il privesc.
%bserva reactiile bolnavului la luarea deciziilor.
5l convinge de importanta lor si a responsabilitatii ce"5
revine.
,. BOLNAVUL SA POATA REALIZA SI APRECIA OBIECTIV
ACTIVITATILE SALE:
%rienteaza bolnavul spre alte activitati decat cele
anterioare in raport cu capacitatile sale.
juta bolnavul in recuperarea fizica, psihica pentru
reducerea handicapurilor si obtinerea independentei.
juta bolnavul sa cunoasca sis a"si insuseasca criteriile
de control care"l ajuta in aprecierea activitatii sale
zilnice, a obiectivelor realizate, a idealurilor sale.
%bserva obiectarea aprecierilor bolnavului.
#,*
6oteaza orice modificare in comportamentul sau starea
bolnavului.

1entru prelungirea vietii, omul are nevoie de gimnastica
echilibrata, aer proaspat si plimbari.
(A51%$R8E)
1-]. NEVOIA DE A SE RECREA
#,-
DEFINITIE: Recrearea este o necessitate a fiintei umane de a se
destined, de a se distra, recurgand, pentru aceasta, la activitati
agreabilr, in scopul obtinerii unei relaxari fizice si psihice.
4ezvoltarea fizica si psihica a omului nu poate fi inteleasa in
plenitudinea ei daca nu se ia in considerare una din dimensiunile
psihocomportamentale ale personalitatii"jocul si activitatile
recreativ"distractive. %mul a fost, dintotdeauna, constient de
necesitatea de a"si ocupa o parte din timp cu activitati recreative,
pentru a realize un anumit echilibru afectiv, compensator, in
raport cu indeletnicirile sale cotidiene, responsabile si uneori
stresante. 7edentarismul, adica lipsa de miscare, solicitarile
profesionale monotone, uniforme, si mai ales, necompensate,
plus viata in atmosfera poluata a oraselor la care se adauga si
alte cause, predispun la o serie de tulburari organice si psihice,
capabile sa zdruncine sanatatea sis a duca in final, la scaderea
capacitatii de munca.
2oisir"ul, notiunea caracteristica civilizatiei timpurilor noastre, are
un rol fundamental in efortul continuu al omului, de a"si mentie
echilibrul fizic si psihic, respective sanatatea. 4ivertismentul,
distractia, relaxarea sunt principalele functii ale acestor tipuri de
activitati accesibile pentru toate varstele.
#,/
1. DESTINDEREA: starea de relaxare, de incetare a unei
tensiuni nervoase sau a unei stari de incordare.
,. SATISFACTIA: sentiment de multumire, de placere.
-. PLACEREA: senzatia sau emotia agreabila, legata de
satisfacerea nevoii, de relaxare.
8. AMUZAMENTUL: distractie, divertisment, inveselire.
Exploreaza gusturile si interesul bolnavilor pentru
activitati recreative, pentru petrecerea timpului liber.
1lanifica activitati recreative impreuna cu bolnavul.
sigura conditiile necesare.
%rganizeaza activitati recreative individuale sau in
grup, in functie de varsta, posibilitati si locul de
desfasurare al acestora! jocuri distractive, formative"
educative, de echilibrare si tonificare, auditii muzicale,
vizionari de filme, intalniri cu personalitati artistice.
<aciliteaza accesul la biblioteci, 7ali de lectura, sau
porcura carti,reviste.
ntreneaza si stimuleaza bolnavii in aceste activitati.
#,.
1. NEPLACEREA DE A EFECTUA ACTIVITATI RECREATIVE.
&. DIFICULTATEA DE A INDEPLINI ACTIVITATI
RECREATIVE.
-. REFUZ DE A INDEPLINI ACTIVITATI RECREATIVE.
1. NEPLACEREA DE A EFECTUA ACTIVITATI RECREATIVE
DEFINITIE: 6eplacerea de a efectua activitati recreative se
defineste ca fiind o impresie dezagreabila si penibila care
conduce la inactivitate, plictiseala si tristete.
1. INACTIVITATEA: lipsa de interes fata de activitatile curente
ale vietii.
,. PLICTISEALA: impresia de vid, de tristete, lipsa de interes
pentru activitati sau evenimente curente ale vietii.
-. TRISTETEA: starea afectiva manifestata prin indispozitie si
insatisfactie, care impiedica individual sa se inveseleasca.
1. BOLNAVUL SA PREZINTE STARE DE BUNA DISPOZITIE:
#,?
sistenta medicala exploreaza ce activitati recreative ii
produc placere bolnavului.
nalizeaza si stabileste daca acestea sunt in
concordanta cu starea sa psihica si fizica.
1lanifica activitati recreative impreuna cu bolnavul.
%rganizeaza activitati recreative specifice pentru copii,
adulti, varstnici.
ntreneaza bolnavul in activitati si"l ajuta.
sigura mediu corespunzator.
menajeaza camere de recreare!pentru auditii
muzicale, vizionari de filme, 8.:.
re in vedere ca activitatile sa nu"l suprasolicite, sa nu"
l oboseasca, ci sa"5 creeze starea de buna dispozitie.
6oteaza reactiile si manifestarile bolnavului cu referire
directa la starea de plictiseala si tristete.
&. 9%26:;27"75 RE$1E8E 56$RE4ERE 56 <%R8E2E
1R%1R55!
4etermina bolnavul sa"si exprime emotiile si
sentimentele.
$astiga increderea bolnavului si"l ajuta sa depaseasca
momentele dificile.
dministreaza si supravegheaza efectele tratamentului
indicat de medic! antidepresive, tranchilizante.
(. 9%26:;2 7 9E6E<5$5E3E 4E 7%=6 %45A658%R!
5nvata bolnavul tehnici de relaxare.
#*)
5l ajuta sa le execute si observa modul cum le
realizeaza.
,. 9%26:;2 7"75 =E25%RE3E $%6458552E <535$E!
:a fi consecventa in planificarea si organizarea
activitatilor recreative.
1ersevereaza in acele activitati recreative, care
corespund constitutiei psihosomatice a bolnavului.
sigura o crestere graduala a dificultatii acestor
activitati.
#*#
5nvatam pentru viata, nu pentru scoala.
(7E6E$)
18]. NEVOIA DE A INVATA CUM SA1TI
PASTREZI
SANATATEA
DEFINITIE: invata este acea necessitate a fiintei umane de a
acumula cunostinte, atitudini si deprinderi pentru modificarea
comportamentelor sale sau adoptarea de noi comportamente, in
scopul mentinerii sau redobandirii sanatatii.
5nvatarea este o problema comuna a pedagogiei, psihologiei,
eticii, sociologiei si a altor stiinte, care cerceteaza
comportamnetul uman di diferite puncte de vedere.
1edagogia si medicina sunt doua domenii care interactioneaza si
au analogii. <inalitatea practica pentru medicina este pastrarea
sanatatii si+sau vindecarea. 4upa ce a dobandit cunostinte,
atitudini, deprinderi pentru mentinerea sanatatii, el capata un
sentiment de siguranta, prin care devine capabil sa lupte
impotriva bolii, anxietatii si stres"ului vietii cotidiene.
#*&
1. DORINTA SI INTERESUL DE INDEPENDENTA:
5nvatarea! activitate pentru insusirea de cunostinte si
dobandirea de noi deprinderi in toate sectoarele vietii
psihice.
4eprinderea! componenta automatizata a activitatii.
&. ACUMULAREA DE CUNOSTINTE:
$unostinte(informatii)! reflectarea in constiinta a
realitatii obiective. 4orinta! interesul inacumularea
cunostintelor.
-. MODIFICAREA COMPORTAMENTULUIFATA DE
SANATATE:
Educatia! ansamblul de actiuni de transmitere a
cunostintelor, de formare a deprinderilor si
comportamentului.
sistenta medicala exploreaza nevoile de cunaostere
ale bolnavului.
Elaboreaza obiective de studio cu bolnavul.
5nformeaza cu privire la mijloacele si resursele pe care
le poate asigura! brosuri, reviste, carti, pliante,
diapozitive.
7ustine motivarea bolnavului fata de cunostintelr care
urmeaza sa le dobandeasca.
#*(
%rganizeaza activitati de educatie pentru
sanatate!convorbiri, cursuri, conferinte, filme,
demonstratii practice.
1rezinta materiale cu subiecte interesante, attractive,
cu mijloace si procedee adecvate nivelului de cultura si
gradului de intelegere a bolnavilor.
#. IGNORANTA FATA DE DOBANDIREA DE NOI
CUNOSTINTE5 ATITUDINI5 DEPRINDERI.
,. DIFICULTATE DE A INVATA.
-. CUNOSTINTE INSUFICIENTE.
1. IGNORANTA
DEFINITIE: 2ipsa de cunostinte, priceperi, deprinderi pentru
mentinerea sau recuperarea sanatatii.
#*,
1. CUNOSTINTE INSUFICIENTE: bolnavul !( are c(!*#"%!"e
reAer%*"are 'a:
boala
prevenirea imbolnavirilor
importanta respectarii tratamentului
prevenirea complicatiilor
perioada de convalescenta
reintegrarea socio"profesionala
,. NU INTELEGE NECESITATEA DE A INVATA SI NU ESTE
RECEPTIV: datorita tulburarilor de gandire!
Ritmul gandirii poate fi accelerat"fuga de idei! ideile se
succed cu repeziciune, incat nu pot fi ordonate intr"o
insusire rationala.
5ncetinirea ritmului gandirii!scaderea puterii de
judecata, imposibilitatea de a gandi.
5noperanta gandirii! priveste legatura logica dintre
notiuni si idei(amestec de cuvinte fara legatura).
8ulburari de memorie! amnezie de fixare si+sau de
evocare.
nxietate.
7tress.
-. NESIGURANTA SI FRICA DE NECUNOSCUT: datorita unor
evenimente neprevazute, bolnavul trebuie sa faca fata unor
#**
necesitati de schimbare a stilului de viata si a obiceiurilor
pentru redobandirea sanatatii. Ei ignora masurile ce pot fi
luate pentru redobandirea independentei.
8. NEOBISNUINTA IN ABORDAREA ANUMITOR ACTIUNI
PENTRU REDOBANDIREA SANATATII:
9olnavul nu acorda importanta cuvenita bolii.
6u respecta sfaturile medicale in tratarea sau
prevenirea imbolnavirilor.
9. LIPSA DE INFORMATII: bolnavul nu are acces la informatii,
dar nici nu este interesat de procurarea lor.
:. LIPSA INTERESULUI DE A INVATA: este refractar la orice
actiune sau cunostinte necesare mentinerii sau redobandirii
sanatatii.
;. DIFICULTATE IN INVATAREA MASURILOR PREVENTIVE
SI CURATIVE:
8ulburari de gandire! intelect limitat, incapacitatea de
asimilare, fixare si reproducere a cunostintelor.
$arente educationale! lipsa deprinderilor igienice, a
celor privind alimentatia rationala.
1. BOLNAVUL SA ACUMULEZE NOI CUNOSTINTE:
exploreaza nivelul de cunostinte al bolnavului privind
boala, modul de manifestare, masurile preventive si
curative, modul de participare la interventii si la
procesul de recuperare.
#*-
5dentifica manifestarile de dependenta, sursele lor de
dificultate, interactiunile lor cu alte nevoi.
7timuleaza dorinta de cunoastere.
=otiveaza importanta acumularii de noi cunostinte.
$onstientizeaza bolnavul asupra propriei
repsonsabilitati privind sanatatea.
%rganizeaza activitati educative, folosind metodele de
invatamant cunoscute! expunerea, conversatia,
demonstratia respectand principiile pedagogice.
:erifica daca bolnavul a inteles corect mesajul
transmis si daca si"a insusit noile cunostinte.
&. BOLNAVUL SA DOBANDEASCA ATITUDINI5 OBICEIURI SI
DEPRINDERI NOI:
5dentifica obiceiurile si deprinderile gresite ale
bolnavului.
$orecteaza deprinderile daunatoare sanatatii.
8ine lectii! de formare a deprinderilor igienice, de
alimetatie rationala, mod de viata echilibrat, de
administrare a diferitelor tratamente.
Efectueaza demonstratii practice.
5ntocmeste programe de recuperare si reeducare a
bolnavilor cu deficiente senzoriale si
motorii(gimnastica medicala, Jinetoterapie).
:a incuraja si ajuta la dobandirea noilor deprinderi.

#*/

Filehost Fiinta Umana Cele 14 Nevoi Fund Amen Tale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Filehost Fiinta Umana Cele 14 Nevoi Fund Amen Tale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINTEI

UMANE SI PROBLEME DE INGRIJIRE

S-ar putea să vă placă și