Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Manifestări de independenţă
- reprezintă numărul de respiraţii pe minut - este influenţată de
vârstă şi sex
la nou-născut - 30-50 r/min.
Frecvenţa
la 2 ani - 25-35 r/min.
respiraţiei
la 12 ani -15-25 r/min.
adult -16-18 r/min.
vârstnic -15-25 r/min.
- este dată de volumul de aer care pătrunde şi se elimină din
Amplitudinea plămân la fiecare respiraţie. Din acest punct de vedere
respiraţia poate fi profundă sau superficială
- reprezintă pauzele egale dintre respiraţii. Deci, respiraţia
Ritmul
este ritmică
Zgomotele - normal, respiraţia este liniştită; în somn, devine mai
respiratorii zgomotoasă (sforăit)
Simetria - ambele hemitorace prezintă aceeaşi mişcare de ridicare şi
mişcărilor coborâre în timpul inspiraţiei şi expiraţiei
respiratorii
- sunt trei tipuri de respiraţie:
- costal superior, întâlnit la femeie, prin ridicarea părţii
superioare a cutiei toracice, datorită măririi diametrului
Tipul de anteroposterior în timpul inspiraţiei
respiraţie - costal inferior, întâlnit la bărbat, prin mărirea dia metrului
lateral al cutiei toracice
- abdominal, întâlnit la copii şi vârstnici, prin mărirea diametrului
vertical al cutiei toracice
- mucoasa respiratorie este umedă, secreţii reduse, transparente,
Mucozitate dense
- reprezintă o expiraţie forţată, prin care se elimină secreţiile din
Tusea căile respiratorii; este un fenomen de protecţie al organismului
Alterarea vocii
Poate fi cauzată de procese inflamatorii la nivelul căilor respiratorii superioare -
nas, faringe, laringe, dar şi de prezenţa alergenilor din mediul înconjurător.
Manifestări de dependenţă
Disfonie - tulburări ale emisiunii vocale, interesând înălţimea,
intensitatea şi timbrul vocii. Se manifestă sub formă de răguşeală,
voce stinsă, voce aspră.
Afonie - imposibilitatea de a vorbi
Senzaţia de - lipsa de aer
sufocare
Dispneea
Se manifestă ca o respiraţie anevoioasă. Este provocată de numeroase cauze;
mai frecvent, de bolile inimii şi ale plămânului, dar şi ale căilor respiratorii
superioare. Aerul pătrunde cu greutate în plămân, având drept consecinţă
oxigenarea defectuoasă a ţesuturilor şi acumularea de CO 2 în sânge. Pacientul
este anxios.
Manifestări de dependenţă
Ortopnee - poziţie forţată, cu braţele atârnate pe lângă corp, bolnavul stând
şezând (poziţie care favorizează respiraţia)
Apnee - oprirea respiraţiei
Bradipnee - reducerea frecvenţei respiraţiei
Tahipnee - creşterea frecvenţei respiraţiei
Amplitudine - respiraţie superficială sau profundă
modificată
Hiperventilaţi - pătrunderea unei cantităţi mari de aer în plămâni
e
Hipoventilaţie - pătrunderea unei cantităţi mici de aer în plămâni
Tuse - expiraţie forţată, ce permite degajarea căilor respiratorii
superioare de secreţii acumulate
Hemoptizie - hemoragie exteriorizată prin cavitatea bucală, provenind de la
nivelul căilor respiratorii - plămâni
Mucozităţi - amestec de secreţii din arborele traheo-bronşic, formate din
(spută) mucus, puroi, sânge, celule descuamate
- I nte r v e nţ ii le a s is te nt e i -
Pacientul cu deficienţe respiratorii
OBIECTIVE INTERVENŢIILE ASISTENTEI AUTONOME Şl DELEGATE
Pacientul să - la nivelul nasului
respire liber, - îndepărtează secreţiile nazale
pe nas - umezeşte aerul din încăpere
- asigură un aport suficient de lichide pe 24 de ore
Pacientul să nu - educă pacientul pentru a folosi batista individuală, de unică
devină sursă de folosinţă
infecţie - educă pacientul pentru a evita împrăştierea secreţiilor
nazale
Oprirea - aşază pacientul în decubit dorsal, cu capul în hiperextensie
epistaxisului - comprimă cu policele pe septul nazal, nara care sângerează
timp de 5-10 minute
- aplică comprese reci pe frunte, nas sau ceafă
- recomandă pacientului să nu-şi sufle nasul
Pacientul să - la nivelul faringelui şi laringelui
prezinte mu- - umezeşte aerul din încăpere
coase - recomandă pacientului repaus vocal absolut
respiratorii - favorizează modalităţi de comunicare nonverbală
umede şi integre
Pacientul să - întrerupe alimentaţia solidă
înghită fără - recomandă gargarea cu soluţii antiseptice
dificultate - alimentează pacientul cu lichide călduţe
y să fie - pregăteşte psihic pacientul, în vederea aplicării tehnicilor de
Pacientul
echilibrat psihic îngrijire şi în vederea aspirării secreţiilor bronşice
Pacientul să - învaţă pacientul să evite schimbările bruşte de tempe ratură
prezinte şi de asemenea, aglomeraţiile
rezistenţa
crescută feti de
infecţie
Pacientul să - la nivelul plămânului şi bronhiilor
prezinte căi - învaţă pacientul să tuşească, să expectoreze şi să colecteze
respiratorii sputa
permeabile şi o - umezeşte aerul din încăpere cu apă alcoolizată
bună respiraţie - aspiră secreţiile bronşice, dacă este cazul
- învaţă pacientul să facă gimnastică respiratorie
- asigură poziţia şezând sau semişezând a pacienţilor cu
dispnee
- învaţă pacientul să renunţe la obiceiurile dăunătoare
(fumat)
- administrează tratamentul prescris: antitusive, expectorante,
bronhodilatatoare, decongestionante ale mucoasei
traheobronşice
Pacientul să fie - asigură poziţie antalgică
echilibrat psihic - învaţă pacientul să utilizeze tehnici de relaxare
- pregăteşte psihic pacientul, în vederea oricărei tehnici la
care va fi supus (puncţii, examene radiologice, endoscopice)
„Fiecare are vârsta arterelor sale" (Cazali)
CIRCULAŢIA
Definiţie - Circulaţia este funcţia prin care se realizează mişcarea sângelui în
interiorul selor sanguine, care are drept scop transportul substanţelor nutritive şi a
oxigenului la ţesuturi, dar şi transportul produşilor de catabolism de la ţesuturi la
organele excretoare.Un rol important îl deţin sângele şi limfa, cuprinse în sistemul
circular, şi inima, condiţii de integritate anatomică şi funcţională. Asistenta
medicală supraveghează circulaţia prin urmărirea pulsului şi a tensiunii arteriale.
I. Independenţa în satisfacerea circulaţiei
a) PULSUL
Reprezintă expansiunea ritmică a arterelor, care se comprimă pe un plan osos
este sincronă cu sistola ventriculară. Pulsul ia naştere din conflictul dintre sângele
existent în sistemul arterial şi cel împins în timpul sistolei. Acest conflict se
exteriorizează prin destinderea ritmică a arterei.
Factorii care influenţează pulsul
Manifestările de independenţă
Frecvenţa Reprezintă numărul de pulsaţii pe minut
spirogramică - la nou-născut 130-140 pulsaţi/minut
- la copilul mic 100-120 pulsaţii/minut
- la 10 ani 90-100 pulsaţii/minut
- la adult 60-80 pulsaţii/minut
- vârstnic peste 80-90 pulsaţii/minut
a) anacrotă; b) catacrotă; c) inflexiune dicrotă
Ritm - pauzele dintre pulsaţii sunt egale, pulsul este ritmic
Amplitudine - este determinată de cantitatea de sânge existentă în vase
(volum) - este mai mare cu cât vasele sunt mai aproape de inimă
- la arterele simetrice, volumul pulsului este egal
Tensiunea - este determinată de forţa necesară în comprimarea arterei,
pulsului pentru ca unda pulsatilă să dispară
Celeritatea - reprezintă viteza de ridicare şi coborâre a undei pulsatile
Coloraţia - coloraţie roz a tegumentelor inclusiv a extremităţilor
tegumentelor - tegumentele sunt calde
TENSIUNEA ARTERIALĂ
Reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali.
Factorii care determină tensiunea arterială:
- debitul cardiac
- forţa de contracţie a inimii
- elasticitatea şi calibrul vaselor
- vîscozitatea sângelui
Tensiunea scade de la centru spre periferie.
Factori psihologici
- emoţiile, bucuriile, anxietatea determină creşterea tensiunii arteriale
Factori sociologici
- climatul - frigul produce vasoconstricţie deci, şi creşterea tensiunii
arteriale
- căldura produce vasodilataţie deci, şi scăderea tensiunii arteriale
Manifestări de independenţă
Tensiunea maximă Vârsta T.A. max T.A. min.
se obţine în timpul 1-3 ani 75-90 50-60 mmHg
sistolei ventriculare 4-11 ani 90-110 60-65 mmHg
Tensiunea minimă se 12-15 ani 100-120 60-75 mmHg
obţine în timpul diastolei adult 115-140 75-90 mmHg
vârstnic peste 150 peste 90 mmHg
Tensiunea diferenţială Ex.
reprezintă diferenţa T.A. T.A. dif. = T.A. max.140 - T.A. min. 80 = 60
max. T.A. min mmHg
Menţinerea raportului T.A. min = TA max +1 sau 2
între T.A. max. şi T.A. 2
min.
Educă pacientul:
- pentru asigurarea condiţiilor igienice din încăpere (aerisire)
- să-şi menţină tegumentele curate, integre
- să aibă o alimentaţie echilibrată, fără exces de grăsimi, de clorură de sodiu
- să evite tutunul, consumul exagerat de alcool
- să evite sedentarismul
- să poarte îmbrăcăminte lejeră, care să nu stânjenească circulaţia